LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 76 | Atacurile ruse, reluate la uzina Azovstal, dar și în Odesa. Peste 800 de rapoarte de crime de război în Mariupol

Ucraina a anunţat marţi că va suspenda fluxul de gaze ruseşti printr-un punct de tranzit care livrează aproape o treime din gazele care tranzitează teritorul ucrainean către Europa, dând vina pe Moscova pentru această mişcare, relatează agenția Reuters, preluată de news.ro. Kievul a precizat că fluxul de gaze va fi distribuit pe altă rută.

Compania GTSOU, care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a anunțat că de miercuri va suspenda fluxurile pe ruta Sohranivka, declarând ”forţă majoră”, clauză invocată atunci când o afacere este lovită de ceva care nu poate fi controlat.

Compania a precizat, într-un comunicat de presă, că nu poate opera la staţia de compresoare de gaz Novopskov, din cauza ”interferenţei forţelor de ocupație în procesele tehnice”, adăugând că ar putea muta temporar fluxul afectat în altă parte, către punctul de interconectare fizică ”Sudzha”, situat pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Însă gigantul rus Gazprom, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a anunțat că este ”imposibil din punct de vedere tehnologic” să transfere toate volumele către punctul de interconectare Sudzha, aşa cum a propus GTSOU.

Staţia de compresoare Novopskov din regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, a fost ocupată de forţele ruse şi de luptătorii separatişti, la scurt timp după ce Moscova a început războiul.

Staţia Novopskov este primul compresor din sistemul de tranzit al gazelor din Ucraina în regiunea Luhansk. Aceasta este rută de tranzit pentru aproximativ 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi – cu alte cuvinte, o treime din gazul rusesc care este transportat către Europa prin Ucraina.

Președintele american Joe Biden și premierul italian Mario Draghi au anunțat că legăturile dintre cele două țări sunt „mai puternice” în urma invaziei Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

Liderul american i-a mulțumit lui Draghi pentru răspunsul acestuia la „brutalitatea lui Putin”, în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o marți, la Casa Albă.

„Cooperarea dumneavoastră, uneori cu un cost mai mare decât al altora, pentru a-l înfrunta pe Putin și pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina, a fost cu adevărat incredibilă”, i-a spus Biden premierului italian. „Italia și Statele Unite au o lungă istorie de legături comune”, a aprecizat liderul de la Casa Albă.

Draghi i-a spus lui Biden că a simțit că aceste legături au fost întărite din cauza tulburărilor din Europa.

„Legăturile dintre țările noastre au fost întotdeauna foarte puternice, iar acest război din Ucraina le-a făcut și mai puternice”, a declarat liderul italian.

„Sunt de acord”, i-a răspuns președintele american.

„Dacă Putin a crezut vreodată că ne poate diviza, a eșuat. „Nu există nicio îndoială cu privire la acest lucru”, a continuat Draghi.

Premierul italian a precizat că el și Biden vor discuta despre „securitatea energetică” și „securitatea alimentară” în timpul întâlnirii lor.

„Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina va aduce o schimbare drastică în Uniunea Europeană”, a mai afirmat Draghi. „Am fost întotdeauna apropiați, acum vom fi mult mai apropiați. Știu că pot conta pe sprijinul dumneavoastră ca un adevărat prieten al Europei și al Italiei”, a punctat premierul italian.

La rândul său, Biden a declarat că el crede că o Uniune Europeană puternică este „în interesul Statelor Unite”.

„De acord”, a mai spus președintele american, adăugând: „Asta înseamnă concurență din punct de vedere economic, dar este una bună. Este bună”.

„Putin chiar a crezut că ne poate diviza, dar noi toți am făcut un pas înainte”, a punctat liderul de la Casa Albă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în discursul său de marți ținut în fața Parlamentului din Malta, că Rusia nu a fost de acord cu eliberarea luptătorilor ucraineni care apără combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, scrie portalul The Kyiv Independent.

Mai multe opțiuni pentru o eventuală evacuare a acestor apărători, transmise militarilor ruși de către Ucraina, au fost ignorate, a precizat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai spus că Ucraina continuă să încerce să-i salveze pe soldații rămași la Azovstal, o oțelărie din Mariupol foarte bine fortificată.

Războiul din Ucraina a înrăutăţit şi mai mult problemele Siriei, a declarat marți Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, pentru BBC.

Filippo Grandi a afirmat că situaţia umanitară din interiorul Siriei a devenit „catastrofală”.

Nesiguranţa alimentară cauzată de criza din Ucraina a avut un „impact teribil” asupra Siriei şi a vecinilor săi, a adăugat oficialul ONU.

Blocada impusă de Rusia de-a lungul coastei Mării Negre înseamnă că milioane de tone de cereale nu pot fi trimise peste hotare. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume.

Filippo Grandi a recunoscut, de asemenea, că ar putea exista un dublu standard în ceea ce priveşte modul în care Europa tratează refugiaţii.

Acesta spus că este „inacceptabil, rasist şi discriminatoriu” faptul că ucrainenii sunt uneori consideraţi „adevăraţi” refugiaţi, spre deosebire de alţii, inclusiv cei din Orientul Mijlociu, care nu sunt tratați la fel.

Regimul lui Vladimir Putin a ordonat presei de propagandă să atragă atenția rușilor asupra „opoziției armatei ruse față de toate țările din Uniunea Europeană și NATO”, susțin serviciile secrete ucrainene, potrivit portalului Ukrainska Pravda. Mișcarea este menită să justifice un eventual eșec în Ucraina, prezentându-l drept o înfrângere în fața unui adversar mult mai puternic și numeros.

„Având numeroase avantaje în ceea ce privește efectivele și echipamentul, armata țării ocupante suferă pierderi și înfrângeri catastrofale în fața apărătorilor Ucrainei”, a transmis serviciul de informații militare al Ucrainei, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Pentru a schimba percepția rușilor despre «invincibilitatea» militară și pentru a pregăti societatea pentru o eventuală înfrângere, presa rusă a primit ordin să vorbească despre războiul ruso-ucrainean ca despre o confruntare armată între Federația Rusă și toate țările din Uniunea Europeană și NATO. Potrivit politrucilor de la Kremlin, acest lucru va diminua rușinea, căci înfrângerea va fi în fața unui adversar mai puternic (statele UE și NATO, n.r.)”, mai susține serviciul de informații militare al Ucrainei.

Mai multe detalii: Schimbare de paradigmă în propaganda Kremlinului. Presa, instruită să vorbească despre un război cu NATO și UE, pentru a explica o eventuală înfrângere

Un nou canal Telegram înființat în Mariupol și numit „Novyj Mariupol” („Noul Mariupol”) a anunțat că la centrele de ocupare a forței de muncă din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD) se caută imediat angajați temporari, relatează CNN.

Într-o postare din 7 mai, canalul anunța că există posturi vacante în domeniul securității informațiilor, al lucrărilor de îmbunătățire a orașului și al „strângerii morților”. Un anunț actualizat, publicat sub formă de pliant, cu un QR care face legătura cu canalul de Telegram „Noul Mariupol”, a apărut marți, 10 mai.

Canalul pare să aibă legătură cu noua administrație din oraș, susținută de Rusia, notează CNN.

Pliantul folosește același limbaj ca și postarea originală de pe Telegram, dar face trei anunțuri suplimentare: fondul de pensii RPD este acum deschis pentru aplicații, se caută de lucru la oțellăria Ilici, iar piețele deschise vor începe să funcționeze în patru locații diferite din oraș, începând cu data de 14 mai.

Rusia a folosit 10 până la 12 arme hipersonice în timpul războiului din Ucraina, a declarat marți un înalt oficial american din domeniul apărării. Avertizând că SUA nu au o „numărătoare perfectă”, oficialul a declarat că numărul de arme hipersonice pe care Rusia le-a folosit este „probabil între 10 și 12, cred că ar fi aproximativ corect”, informează CNN.

Deși oficialul nu a precizat datele și locațiile lansărilor, oficialii americani au observat prima utilizare de luptă cunoscută a rachetei hipersonice rusești Kinzhal, lansată din aer, împotriva unei clădiri din vestul Ucrainei.

Oficialul nu a vrut să confirme afirmația Ucrainei potrivit căreia Rusia ar fi lansat rachete Kinzhal spre Odesa în weekend. Serghei Bratchuk, un purtător de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, a declarat că Rusia a tras trei rachete Kinzhal asupra unei „ținte de infrastructură turistică”.

SUA nu au văzut niciun indiciu că Rusia a folosit arme hipersonice în aceste lovituri, a precizat oficialul american.

„Evident, i-am văzut folosind hipersonice în trecut și lovind clădiri, dar nu am nimic care să indice că au fost folosite la Odesa”, a declarat oficialul.

Oficialii americani au minimalizat semnificația utilizării de către Rusia a rachetei lor hipersonice Kinzhal.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că nu a considerat-o ca fiind „un fel de schimbare a jocului” după ce rușii au anunțat lansarea rachetei. Câteva zile mai târziu, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că este „greu de știut care a fost justificarea exactă” pentru această lansare, deoarece a vizat o instalație de depozitare staționară.

Rusia a mai afirmat că a folosit rachete Iskander în aprilie pentru a lovi depozite de arme și echipamente militare ucrainene.

Ucraina, pe de altă parte, susține că Rusia a folosit rachete Iskander lansate din Crimeea pentru a lovi o așezare din districtul Odesa la începutul lunii aprilie.

Șeful filialei din Europa a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a anunțat marți, 10 mai, că cel puțin 3.000 de persoane au murit în Ucraina de când Rusia și-a început invazia, în februarie, pentru că nu au avut acces la tratamente pentru boli cronice, relatează Reuters.

Agenția de sănătate a ONU a documentat, până acum, aproximativ 200 de atacuri în Ucraina asupra unităților sanitare, iar în prezent puține spitale funcționează, a declarat Hans Kluge, la o reuniune regională a celor 53 de state membre ale OMS, la care au participat și colegi de rang înalt din agenție.

„40% dintre familii au cel puțin un membru care are nevoie de un tratament cronic pe care nu îl mai găsește, ceea ce duce la un număr estimat de cel puțin 3.000 de decese premature care puteau fi evitate”, a afirmat Kluge în discursul său, menționând boli precum HIV/SIDA și cancerul.

Matilda Bogner, șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marți că a observat o creștere a ratei mortalității în Ucraina din cauza lipsei de acces la îngrijiri medicale. „Dreptul la sănătate a fost grav afectat în întreaga țară”, a afirmat aceasta.

Într-un subsol înghesuit al unei școli din Yahidne, zece persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească adăpostul în condiții sigure, a adăugat Matilda Bogner, în cadrul unui briefing de presă separat. Oficialii OMS au declarat săptămâna trecută că strâng dovezi pentru o posibilă investigație privind crime de război comise în cazul unor atacuri ale rușilor.

Mai multe informaţii: OMS: Cel puțin 3.000 de oameni au murit în Ucraina, de la începutul războiului, din cauza lipsei de tratament pentru boli

Primăria din Mariupol, unul dintre cele mai atacate orașe din Ucraina, a adunat peste 800 de rapoarte privind crime de război de la locuitorii care au reușit să fugă din orașul asediat, transmite BBC.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat pentru Media Center Ucraina că toate informațiile privind presupusele crime de război au fost transmise procuraturii din regiune.

Primarul a declarat că locuitorii au furnizat mărturii despre atacurile cheie din oraș, printre care „maternitatea din Mariupol distrusă de avionul inamic, precum și Teatrul Dramatic, unde au murit multe femei și copii, și spitalul 1, unde locuitorii din Mariupol cu răni grave au ars de vii”.

Toate dovezile vor face parte dintr-o procedură penală mai amplă privind genocidul locuitorilor din Mariupol, a declarat el.

„Există numeroase exemple de crime de război ale armatei ruse conduse de principalul lor criminal, Putin”, a adăugat primarul.

Primul președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, a murit la 89 de ani, în urma unei boli îndelungate, a anunțat presa locală, conform The Guardian.

Deputatul ucrainean Dmitri Razumkov a declarat că Kravciuk, care a fost președinte între 1991 și 1994, a fost „o figură care a stat la originea statului ucrainean modern”.

Consilierul prezidențial ucrainean Anton Gerașcenko a scris pe Twitter că preşedintele Kravciuk a fost „o figură istorică și a jucat un rol uriaș în obținerea independenței Ucrainei în mod pașnic”.

Forțele armate ale Ucrainei au declarat că rușii au trimis aproximativ 500 de soldați din zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk spre nord, în regiunea Harkov, potrivit CNN. Sursa citată precizează că oficiali locali din regiunea Harkov sugerau că unele trupe rusești au fost trimise spre nord pentru a întări liniile de aprovizionare de la graniță.

Autoritățile locale au declarat că există „o retragere în masă a trupelor ruse de pe teritoriul Borova și Bohuslavka în direcția Kupyansk”.

Kupyansk este un important centru logistic rusesc în interiorul Ucrainei și ar putea deveni vulnerabil în cazul în care un contraatac ucrainean în regiune este susținut.

Potrivit Statului-Major General al forțelor armate ucrainene, alte patru așezări la nord și la est de Harkov au trecut sub control ucrainean.

Oficialii au declarat că unitățile ucrainene au rezistat la mai multe atacuri în regiunea Luhansk. În regiunea Donețk, Statul-Major General a declarat că rușii încearcă să străpungă apărarea ucraineană la nord de Sloviansk, în jurul așezărilor Oleksandrivka și Shandryholove. În această zonă au avut loc lupte aproape constante timp de aproximativ două săptămâni, dar rușii par să fi făcut progrese minime pe teren.

În general, raportul Statului-Major General sugerează că unitățile ucrainene sunt sub presiune, dar rezistă pe majoritatea fronturilor, în timp ce cuceresc teritoriu în Harkov, iar rușii se retrag spre râul Oskil.

Statele Unite consideră că Rusia este în întârziere cu aproximativ două săptămâni în ceea ce privește invazia sa în regiunea ucraineană Donbas, precum și în sudul țării, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, notează The Guardian.

„Este cu ușurință cu două săptămâni sau poate chiar mai mult în urmă”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului.

SUA evaluează că Vladimir Putin nu și-a atins niciunul dintre obiectivele sale strategice de până acum în Donbas sau în Ucraina și că atenția sa rămâne concentrată pe Donbas, a precizat oficialul, citat de jurnalistul Jack Detsch.

Putin ar putea pur și simplu să declare victoria în Donbas sau să se folosească de un control mai mare al regiunii pentru a organiza un nou atac. Potrivit acestuia, americanii nu sunt siguri că Kremlinul a renunțat la Kiev.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a ales marți Republica Cehă în Consiliul pentru Drepturile Omului, pentru a înlocui Rusia, care a fost suspendată luna trecută din cauza invaziei sale în Ucraina și apoi a părăsit imediat organismul internațional format din 47 de membri, informează Reuters.

Rusia era în al doilea an dintr-un mandat de trei ani. Republica Cehă va încheia acest mandat în cadrul consiliului, care nu poate lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, deciziile sale au greutate politică și poate autoriza investigații. Republica Cehă a fost aleasă cu 157 de voturi „pentru”, în timp ce 23 de țări s-au abținut. Mandatul Cehiei va începe imediat.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului urmează să organizeze joi, 12 mai, o sesiune specială privind Ucraina, a anunțat luni un oficial din cadrul organizației, după ce Kievul a cerut o analiză a situației din această țară, inclusiv a rapoartelor privind victimele în masă din Mariupol.

Peste 50 de țări, printre care Marea Britanie, Germania, Turcia și SUA, au susținut solicitarea Kievului și au cerut o reuniune extraordinară a consiliului, pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii rusești”, potrivit The Guardian. Întâlnirea ar putea include o rezoluție care să însărcineze comisia de anchetă privind războiul, recent formată, să prezinte un raport detaliat consiliului, în cursul acestui an.

Mai multe informaţii: Cehia va înlocui Rusia în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Joi va avea loc o reuniune specială privind situația din Ucraina

Belarus va desfășura trupe de operațiuni speciale în trei zone din apropierea graniței sale sudice cu Ucraina, ca răspuns la o „amenințare tot mai mare” din partea SUA și a aliaților săi, au declarat forțele armate, în timp ce președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete, informează The Guardian.

„Statele Unite și aliații lor continuă să își consolideze prezența militară la granițele statului Belarus. Efectivul acestei forțe a crescut de mai mult de două ori în ultimele șase luni”, a spus
şeful Statului-Major din Belarus, Viktor Gulevich.

El a declarat că sporirea prezenței militare de către aliații occidentali „atestă o amenințare tot mai mare la adresa Republicii Belarus”, adăugând că Belarusul desfășoară, de asemenea, unități de apărare aeriană, artilerie și rachete pentru exerciții în vest.

Anunțul vine după ce Lukașenko a declarat astăzi că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete pentru a-și consolida capacitățile militare.

Lukașenko, care a luat cuvântul la o reuniune a oficialilor din domeniul apărării, a declarat, citat de agenția de știri de stat Belta, că evenimentele din Ucraina au demonstrat importanța de a avea trupe cu arme și provizii moderne și foarte eficiente.

Lukașenko a declarat că armata belarusă este pregătită de luptă și va fi capabilă să „provoace daune inacceptabile inamicului” în caz de agresiune externă. „Suntem realiști, înțelegem că nu vom fi capabili să învingem NATO. Cu toate acestea, avem toate armele necesare pentru a face pagube, în special în teritoriile din care vom fi atacați”.

Președintele belarus a declarat că „nu a făcut nicio aluzie, dar vrea ca toată lumea să înțeleagă gama de arme pe care o are”.

Numărul civililor uciși în Ucraina de la începutul războiului este cu „mii de persoane mai mare” decât cifrele oficiale, a declarat șeful misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, Matilda Bogner.

Bilanțul oficial al ONU privind victimele civile din Ucraina se ridică la 3.381 de morți, precum și 3.680 de răniți, dar Matilda Bogner, de la ONU, a declarat că locuri precum Mariupol reprezintă încă o „gaură neagră” în colectarea datelor ONU, iar alte mii de decese vor fi adăugate la bilanțul oficial după ce vor fi verificate, arată The Guardian.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat marți, 10 mai, o înregistrare video cu distrugerea tancului T-90M, care costă cel puțin 4,5 milioane de dolari, considerat cel mai modern din dotarea armatei ruse.

Blindatul a fost distrus la finalul săptămânii trecute, la scurt timp după ce a fost aruncat în luptă de armata rusă, potrivit unui anunț făcut de Ministerul britanic al Apărării. Ucrainenii susțin că tancul T-90M „Breaktrough” a fost eliminat de luptătorii apărării teritoriale din Harkov în apropierea localității Stary Saltiv, cu ajutorul unui lansator de grenade antitanc primit din partea Suediei.

„Mândria industriei rusești de tancuri a fost distrusă de lansatorul de grenade antitanc portabil suedez Carl Gustaf. Mulțumim poporului suedez și regelui pentru ajutor”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter, alături de imaginile cu blindatul rus pulverizat.

Mai multe informaţii: Primele imagini cu distrugerea tancului supranumit „Spărgătorul”, cel mai modern blindat al rușilor

Ucraina a ucis între „opt și zece” generali ruși, a declarat marți, în fața Comisiei pentru forțele armate din Senat, generalul-locotenent Scott Berrier, șeful Agenției americane de informații pentru apărare, transmite CNN.

Oficialii americani au urmărit îndeaproape numărul tot mai mare de decese de generali în armata rusă – un număr neobișnuit de mare pentru o armată modernă, care depășește cu mult numărul generalilor americani pierduți în cei 20 de ani de conflict în Afganistan.

Unii oficiali americani au atribuit această cifră atipică în parte sprijinului de informații oferit de Statele Unite, în timp ce alții cred că se datorează faptului că generalii ruși sunt forțați să opereze mult mai mult în față în zona de conflict decât s-ar aștepta în mod normal, pentru a-și motiva trupele.

„Faptul că Rusia pierde toți acești generali vă sugerează că acești generali trebuie să meargă înainte pentru a se asigura că ordinele lor sunt executate?”, a întrebat senatorul republican din Arkansas Tom Cotton. „Da”, a răspuns șeful DIA, generalul-locotenent Scott Berrier.

În general, Berrier a spus că Ucraina este mai bine pregătită pentru a alinia soldați motivați în conflict – chiar dacă armata sa este mult mai mică decât forța rusă.

„Cred că ucrainenii au dreptate în ceea ce privește curajul și modul în care fac față apărării națiunii lor”, a spus Berrier. „Nu sunt sigur că soldații ruși din districtele militare rusești îndepărtate înțeleg cu adevărat acest lucru.”

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat marți că sancțiunile occidentale au dat o lovitură puternică economiei Rusiei în urma invaziei din Ucraina.

„Economia lor este în mod clar în recesiune”, a declarat Yellen în timpul unei audieri privind raportul anual al Consiliului de supraveghere a stabilității financiare către Congres, adăugând că există previziuni că economia rusă se va contracta cu 10% până la 15%, informează CNN.

Inflația în Rusia se va situa probabil în jurul valorii de 20% în acest an, a spus Yellen. Acest lucru ar fi mai mult decât dublu față de saltul de 8,5% de la an la an al prețurilor de consum din Statele Unite în luna martie.

„Firmelor rusești care au fost sancționate le este aproape imposibil să obțină acces la bunurile și serviciile de care au nevoie pe piețele globale”, a spus Yellen, adăugând că printre acestea se numără și firme importante din domeniul apărării care nu pot găsi cipurile de calculator și alte componente de care au nevoie pentru a-și reface arsenalele de apărare.

Războiul din Ucraina a perturbat aprovizionarea cu alimente și energie, contribuind la cel mai ridicat nivel de inflație din ultimele decenii. Prețul mediu al benzinei obișnuite a crescut cu aproximativ 25%, atingând niveluri record de când Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Rusia nu va participa la sesiunea specială de joi a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului privind Ucraina, a anunțat astăzi ministerul rus de externe, notează BBC.

Consiliul a anunțat luni că va organiza o sesiune specială la cererea Kievului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina, care rezultă din agresiunea rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că „delegația rusă nu va legitima prin prezența sa acest nou spectacol politic organizat sub masca unei sesiuni extraordinare”.

Ea a precizat că argumentele și explicațiile Rusiei cu privire la „adevăratele obiective ale acestei operațiuni militare speciale și la situația reală de pe teren au fost complet ignorate”.

„Este evident că nu vor fi ascultate nici de această dată”, a spus ea.

Comunitatea serviciilor de informații americane consideră că războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina este probabil să devină „mai imprevizibil și mai intens” în lunile următoare, a declarat marți directorul comunității de informații, Avril Haines, în cadrul audierii în Congres.

Comunitatea de informații americane crede că Putin se pregătește pentru un conflict prelungit și că obiectivele sale se extind cu mult dincolo de regiunea de est a Donbasului, unde armata sa este în prezent concentrată după ce a fost respinsă operațiunea de cucerire a Kievului în primele săptămâni ale războiului.

Pe termen scurt, Putin dorește să captureze cele două regiuni estice Donețk și Lugansk, să controleze orașul Herson, din sud, și, eventual, să extindă un pod pe uscat pe coasta de sud a Ucrainei până în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei în care sunt staționate în prezent trupele ruse, a spus Haines.

Dar pentru a ajunge în Transnistria, comunitatea de informații consideră că Putin ar trebui să lanseze o mobilizare completă în interiorul Rusiei, pas pe care nu l-a făcut până acum. „Deoarece atât Rusia, cât și Ucraina cred că pot continua să facă progrese din punct de vedere militar, nu vedem o cale de negociere viabilă pentru viitor, cel puțin pe termen scurt”, a afirmat Avril Haines.

Mai multe informaţii: Directorul serviciilor de informații americane afirmă că Putin este decis să extindă războiul din Donbas până în Transnistria

Cadavrele a 44 de civili au fost găsite în dărâmăturile unei clădiri cu cinci etaje din orașul Izium, controlat în prezent de trupele ruse, potrivit șefului administrației militare regionale din Harkov, Oleh Siniehubov, potrivit CNN. Acesta a declarat că imobilul a fost „complet distrus de ocupanți”, dar nu este încă clar când s-a întâmplat acest lucru.

Forțele ruse controlează Izium de aproape două luni. Înainte de aceasta, orașul a fost puternic și intens bombardat.

Siniehubov a declarat că localnicii care au rămas în Izium au excavat printre dărâmături. Siniebuhov a spus că, de când Izium a fost ocupat, aproximativ 1.700 de persoane au fost evacuate printr-un „coridor verde”.

De asemenea, el a spus că Tsirkuny, un oraș de lângă Harkov, a fost eliberat și a descris scena de acolo ca fiind o „crimă de război totală”.

„Sunt multe case distruse, multe clădiri de birouri, școli. Sunt cadavre, cadavre de civili”, a spus el. „Ocupanții nu și-au luat nici măcar propriii soldați, ei sunt pe străzi, în case particulare și așa mai departe. Mai avem încă mult de lucru pentru a curăța totul.”

Între 7 și 10 martie, armata rusă „a bombardat sistematic orașul Izium. Ca urmare a bombardamentelor, au fost distruse infrastructura publică și clădirile rezid

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunţat, pe Telegram, că renovarea clădirilor din capitala Ucrainei în urma atacurilor rusești va costa 70 de milioane de euro.

„Ca urmare a agresiunii militare a Rusiei, un total de 390 de clădiri din capitala ucraineană au fost avariate. 222 dintre acestea sunt clădiri de apartamente.

Am identificat deja 20 de case în care ar trebui să înceapă mai întâi lucrările de restaurare. Pentru ca oamenii să se poată întoarce în curând în casele lor. Bombardamentele asupra orașului au avariat 75 de instituții de învățământ, dintre care 30 de grădinițe, 17 clădiri sanitare şi 11 instituții culturale”, a spus primarul Kievului.

Președintele chinez Xi Jinping „a fost de acord cu privire la urgența unei încetări a focului” în Ucraina în timpul unei convorbiri telefonice de 90 de minute cu omologul său francez Emmanuel Macron, a anunțat marți Palatul Élysée într-un comunicat citat de CNN.

„Cei doi șefi de stat și-au reiterat angajamentul de a respecta integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și au convenit asupra urgenței de a ajunge la o încetare a focului”, potrivit comunicatului.

„De asemenea, ar trebui să fie sprijinite toate eforturile de a oferi sprijin umanitar populației ucrainene”, mai arată sursa citată.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, vorbind în timpul unei conferințe de presă cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba la Kiev, a declarat că este important ca persoanele strămutate să se poată întoarce la casele lor, informează CNN.

„Nu este vorba doar de sprijin militar, unde Germania a fost alături de voi de ceva timp, dar acum este vorba și de dezvoltarea condițiilor în orașe, în orașe, în comunități mai departe, împreună, astfel încât oamenii să se poată întoarce”, a spus Baerbock.

Oficialul german a abordat şi chestiunea livrărilor de arme germane către Ucraina, pe care Ucraina le-a criticat adesea ca fiind prea puțin rapide. „Chiar dacă regiunea în care, din fericire, putem fi pașnici astăzi, este apărată, livrările de arme pot însemna că nu vor mai exista crime de război teribile, pe care le-am văzut astăzi, în țara dumneavoastră, în special în est.”

„Nu pot să uit că aceste livrări de arme sunt, de asemenea, acolo pentru a se asigura că nu au loc crime de război în alte locuri”, a spus Baerbock.

Organizația Națiunilor Unite afirmă că peste opt milioane de civili au fost strămutați în interiorul Ucrainei de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Aceştia și-au părăsit casele, dar au rămas în interiorul țării devastate de război. Cifra ONU se bazează pe cercetările efectuate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) între 17 aprilie și 3 mai, transmite BBC.

Aproape jumătate dintre aceste persoane, adică 44%, au luat în considerare posibilitatea de a se reloca în continuare din cauza amplorii crizei umanitare din țară.

Studiul OIM arată că principalele nevoi ale celor strămutai sunt cele financiare şi de adăpost.

„Nevoile celor strămutați în interiorul țării și ale tuturor celor afectați de războiul din Ucraina cresc de la o oră la alta”, spune directorul general al OIM, António Vitorino.

Uniunea Europeană a anunţat că Rusia a lansat un atac cibernetic uriaș împotriva unei rețele de internet prin satelit la începutul invaziei în Ucraina, care a scos din funcțiune mii de modemuri, informează BBC. Atacul împotriva rețelei KA-SAT a companiei Viasat, la sfârșitul lunii februarie, a avut loc chiar în momentul în care forțele ruse au pătruns în Ucraina, relatează Reuters.

„Acest atac cibernetic a avut un impact semnificativ, cauzând întreruperi ale comunicațiilor în rândul mai multor autorități publice, întreprinderi și utilizatori din Ucraina, afectând, de asemenea, mai multe state membre ale UE”, a afirmat Consiliul UE într-o declarație.

„Acest atac cibernetic inacceptabil este încă un exemplu al modelului continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, care a constituit, de asemenea, o parte integrantă a invaziei sale ilegale și nejustificate din Ucraina”, a adăugat Consiliul UE.

Ministrul britanic de externe Liz Truss a criticat Rusia pentru acest incident. „Aceasta este o dovadă clară și șocantă a unui atac deliberat și rău intenționat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a avut consecințe semnificative asupra oamenilor obișnuiți și a întreprinderilor din Ucraina și din întreaga Europă”.

Autoritatea ucraineană pentru securitate cibernetică a declarat anterior că Ucraina duce un război atât în domeniul digital, cât și pe teren, cu atacuri cibernetice constante împotriva rețelelor sale.

În Ucraina au fost raportate încălcări ale drepturilor omului „care ar putea echivala cu crime de război”, inclusiv crime, violență sexuală și dispariții, potrivit ONU, relatează BBC.

Șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina, Matilda Bogner, spune că a primit rapoarte despre cazuri de viol, nuditate forțată și amenințări cu violență sexuală, după ce a vizitat 14 orașe din regiunile Kiev și Cernihiv.

„Femeile și fetele sunt cele mai frecvent citate victime”, a precizat Bogner.

Totodată, de la începutul invaziei ruse, în februarie, ONU precizează că a documentat 204 cazuri de dispariție forțată.

Pe lângă faptele care sunt atribuite forțelor ruse, reprezentanții ONU adaugă: „Am primit informații credibile despre tortură, rele tratamente și detenție (…) comise de către forțele armate ucrainene asupra prizonierilor de război aparținând forțelor ruse și grupurilor armate afiliate”.

Rusia și Ucraina „trebuie să investigheze prompt și eficient” aceste acuzații și „să-și instruiască forțele” să oprească încălcările ulterioare ale drepturilor, spune Bogner.

ONU mai precizează că a înregistrat sute de instituții de învățământ și medicale și aproximativ 50 de lăcașuri de cult care au fost avariate sau distruse în toată Ucraina de la începutul războiului.

Parlamentul lituanian a adoptat marți, 10 mai, o rezoluție prin care declară invazia Ucrainei drept „genocid”, iar Rusia, stat autor de terorism, relatează CNN.

În rezoluția aprobată în unanimitate, Seimas, Parlamentul Lituaniei, a recunoscut „agresiunea armată pe scară largă – războiul – împotriva Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse și conducerea sa politică și militară (…) ca genocid împotriva poporului ucrainean”.

În același document, forțele militare ruse sunt acuzate că „vizează în mod deliberat și sistematic ținte civile”, iar Rusia este declarată drept „un stat care sprijină și comite acte de terorism”.

De asemenea, Parlamentul Lituanian a cerut înființarea unui tribunal internațional care să investigheze presupusele crime de război rusești din Ucraina.

Ambasadoarea SUA la Organizația Națunilor Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că adoptarea proiectului de lege privind ajutorul acordat Ucrainei este esențială, pentru că va permite țării să se apere în fața agresiunii ruse în curs, relatează CNN.

„Este vorba despre ucrainenii de pe teren, capabili să-și apere democrația, să-și apere suveranitatea și să-și apere poporul. Deci este esențial să continuăm să oferim acest sprijin”, a declarat Thomas-Greenfield marți, 10 mai, la Bruxelles.

Declarațiile oficialului ONU vin în contextul în care președintele american Joe Biden i-a îndemnat pe parlamentari să adopte imediat finanțarea suplimentară pentru Ucraina în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari. Liderul de la Casa Albă a avertizat că ajutoarele existente se vor epuiza în aproximativ zece zile.

Cei peste 1.000 de militari ai Ucrainei, mulți dintre ei răniți, sunt încă blocați în buncărele din uzina Azovstal din Mariupol, conform unor oficiali de la Kiev, citați de BBC.

Combinatul din orașul-port de la Marea Azov se află sub bombardamentele puternice ale forțelor ruse după evacuările civililor care au avut loc săptămâna trecută. Aproximativ 100 de civili s-ar mai afla încă în uzină, potrivit unui consilier al primarului din Mariupol.

”Sunt sute de răniți. Sunt oameni cu răni grave care necesită evacuare urgentă. Situația se deteriorează în fiecare zi”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereșciuk pentru agenția de presă AFP.

BBC menționează că nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că țara sa și-ar dori să elibereze toate teritoriile cucerite de Rusia în cazul victoriei în bătălia pentru Donbas. Ministrul nu a exclus însă negocierile cu partea rusă, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„Tabloul victoriei este un concept în evoluție. În primele luni de război, victoria arăta pentru noi ca o retragere a trupelor rusești în pozițiile pe care le ocupaseră până la 24 februarie și o răzbunare pentru pagubele făcute. Acum, dacă suntem suficient de puternici pe frontul militar și câștigăm bătălia pentru Donbas, care va fi decisivă pentru dinamica ulterioară a războiului, atunci, fără îndoială, victoria pentru noi în acest război va fi eliberarea teritoriilor rămase”, a declarat Dmitro Kuleba.

Potrivit oficialului de la Kiev, doar o înfrângere a Rusiei ar permite Ucrainei să-și redeschidă porturile de la Marea Neagră și să-și reia exporturile.

În cazul în care Kievul va primi „și mai mult sprijin militar, îi vom putea împinge înapoi din regiunea Herson, vom învinge flota Mării Negre și vom debloca trecerea” spre mare, a spus Kuleba. În același timp, însă, ministrul a admis că într-o astfel de situație, ar exista o mare vărsare de sânge, iar Ucraina ar putea fi nevoită să negocieze un acord.

În acest context, Dmitro Kuleba s-a declarat convins că aliații vor sprijini Ucraina până la capăt, inclusiv în ceea ce privește scoaterea rușilor din Donbas și Crimeea pentru că, spune el, agresiunea Moscovei asupra țării sale a dat Occidentului un nou obiectiv.

„Ei simt deja că victoria noastră va fi victoria lor și, prin urmare, cred că ne vor sprijini”, a explicat Kuleba.

Pe 5 aprilie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că pentru Ucraina o victorie ar însemna retragerea Rusiei la granițele care erau înainte de 24 februarie.

Mai multe informații: Ucraina își schimbă obiectivele. Dmitro Kuleba: Victoria înseamnă eliberarea tuturor teritoriilor

Numărul civililor uciși în Ucraina de la începutul războiului este mult mai mare decât bilanțul de 3.381 anunțat până acum, a declarat șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina, Matilda Bogner, potrivit BBC.

„Am lucrat la estimări, dar tot ce pot spune deocamdată este că cifrele sunt cu câteva mii mai mari decât cele pe care vi le-am oferit în prezent”, a declarat Bogner într-un briefing de presă la Geneva.

„Marea gaură neagră este într-adevăr Mariupol, unde ne-a fost greu să avem acces și să obținem informații complet coroborate”, a adăugat oficialul ONU.

Ministrul german al Externelor, Annalena Baerbock, a ajuns marți, 10 mai, în Ucraina într-o călătorie neanunțată și este astfel cel mai înalt oficial al Guvernului german care a vizitat țara de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, relatează BBC.

În cadrul vizitei sale, Baerbock s-a întâlnit cu localnicii din Bucha, orașul de lângă Kiev, unde, după retragerea forțelor ruse, a fost descoperită o groapă comună și mai mulți civili au fost găsiți zâcând uciși pe străzi.

Moscova a negat că soldații săi au comis crime în Bucha.

Cancelarul german Olaf Scholz a refuzat invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a se deplasa la Kiev invocând decizia părții ucrainene de a refuza primirea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. Steinmeier plănuia să meargă pe 13 aprilie la Kiev cu președinții Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei, dar vizita sa a fost respinsă din cauza pozițiilor pro-ruse pe care oficialul le-a avut în trecut.

Între timp, Friedrich Merz, liderul partidului conservator german, s-a deplasat marți la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski, vizita sa fiind văzută drept un răspuns la adresa cancelarului Scholz, care a refuzat să meargă în Ucraina.

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, cere Rusiei „să oprească acest război”, precizând că instituția pe care o conduce verifică peste 200 de atacuri asupra unor instutuții medicale, comise în Ucraina de la începutul invaziei, relatează CNN.

Șeful OMS, care a petrecut două zile în Ucraina, s-a declarat „profund mișcat” de ceea ce a văzut și auzit în țara afectată de război.

„Există un medicament pe care OMS nu îl poate livra și de care Ucraina are nevoie mai mult decât oricare altul, și acesta este pacea”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, insistând că atacurile asupra unităților de asistență medicală „trebuie să înceteze”.

„Continuăm să cerem Federației Ruse să oprească acest război”, a spus el.

Totodată, șeful OMS a promis că oganizația va continua să sprijine sistemul de sănătate al Ucrainei.

El a vobit și despre „rezistența extraordinară” pe care a văzut-o aici, în timp ce oamenii încearcă să-și refacă viața.

„Timpul pe care l-am petrecut aici m-a afectat foarte personal”, a mai declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, adăugând că fiind o persoană care a crescut într-o zonă de război, înțelege foarte bine prin ce trec oamenii din Ucraina.

„Cunosc impactul, cunosc distrugerile războiului în mod direct și m-am simțit foarte, foarte trist când Rusia a invadat Ucraina”, a mai afirmat directorul OMS, care a mers la Kiev pentru a se întâlni cu personalul organizaţiei, pentru a evalua posibile formule care să permită sporirea asistenţei pentru victimele războiului, precum şi pentru a preda un lot de 20 de ambulanţe.

Democrații din Congresul SUA au fost de acord cu furnizarea unui ajutor suplimentar în valoare de 39,8 miliarde de dolari pentru Ucraina, potrivit unor surse citate de Reuters.

Noua propunere cuprinde o sumă suplimentară de 3,4 miliarde de dolari sub formă de ajutor militar și 3,4 miliarde de dolari ca ajutor umanitar, conform surselor citate.

Suma depășește cererea președintelui Joe Biden de luna trecută de 33 de miliarde de dolari.

Camera Reprezentanților ar putea adopta imediat planul, în timp ce liderii Senatului au declarat că sunt pregătiți să acționeze rapid.

O propunere de finanțare suplimentară legată de COVID-19, pe care unii democrați doreau să o includă în pachetul privind finanțarea de urgență pentru Ucraina va fi acum analizată separat.

Aproximativ 26.000 de soldați ruși ar fi fost uciși de la începutul războiului din Ucraina, potrivit estimărilor autorităților de la Kiev, publicate marți, 10 mai, relatează publicația Kyiv Independent.

Iată noul bilanț al pierderilor suferite de Rusia, conform Ucrainei:

• 26.000 de militari
• 1.170 de tancuri
• 2.808 vehicule blindate de transport de trupe
• 1.980 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 519 de sisteme de artilerie
• 185 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 87 de sisteme de apărare antiaeriană
• 158 de elicoptere
• 199 de avioane
• 380 de drone
• 12 ambarcațiuni

Peste 642 de copii au fost uciși sau răniți în Ucraina de la începutul războiului. Potrivit datelor anunțate marți, 10 mai, de Procuratura Generală a Ucrainei, numărul deceselor în rândul copiilor a rămas neschimbat față de raportarea anterioară – 226. În schimb, cel al răniților a crescut la 416, relatează Ukrainska Pravda.

Cifrele nu sunt exacte, având în vedere că încă se colectează date din zonele în care luptele continuă, din teritoriile ocupate temporar și din cele eliberate.

Autoritățile ucrainene mai transmit astăzi că în urma bombardamentelor asupra orașelor și satelor ucrainene de către forțele armate ale Federației Ruse, 1.657 de instituții de învățământ au fost avariate, iar 132 dintre ele au fost complet distruse.

În ultimele zile, forțele ruse au zădărnicit mai multe încercări ale trupelor ucrainene de a recuceri Insula Șerpilor din Marea Neagră, transmite Ministerul rus al Apărării, citat de BBC.

Ucraina a făcut „mai multe încercări disperate” de a declanșa asalturi aeriene și maritime pe insulă, spune purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konașenkov, adăugând că peste 50 de soldați ucraineni au fost uciși în timpul încercărilor.

Totodată, oficialul afirmă că Rusia a doborât patru avioane de război ucrainene, printre care trei Su-24 și un Su-27, trei elicoptere Mi-8 cu parașutiști la bord și un elicopter Mi-24, și a atacat nave ale forțelor Kievului.

„Trupurile a 24 de militari ucraineni morți au fost lăsate pe malul Insulei Șerpilor”, a scris Konașenkov pe Telegram.

BBC precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

La începutul invaziei ruse, grănicerii ucraineni de pe Insula Șerpilor au respins, în primă fază, atacurile navelor rusești, care i-au somat să se predea. În cele din urmă, ei au cedat sub asaltul navelor și bombardamentului avioanelor de luptă. Evenimentul a devenit cunoscut la nivel mondial după ce militarii ucraineni au răspuns cu o înjurătură solicitării unei nave rusești de a se preda.

44 de civili decedați au fost găsiți printre dărâmăturile unei clădiri din Izium, din regiunea nord-estică Harkov, care a fost distrusă în luna martie de bombardamentele rusești, a anunțat Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale, potrivit BBC și Ukrainska Pravda.

”Cadavrele a 44 de civili au fost găsite în localitatea Izium, ocupată temporar, sub dărâmăturile unei clădiri cu cinci etaje, care a fost distrusă de ocupanți în prima decadă a lunii martie”, a scris oficialul local pe Telegram.

„Aceasta este o altă crimă de război oribilă a armatei ruse împotriva populației civile”, a adăugat Oleg Sinegubov.

BBC precizează că nu a putut verifica aceste informații în mod independent.

În buncărele combinatului Azovstal din Mariupol, aflat sub bombardamentele forțelor ruse, mai sunt cel puțin 100 de civili, potrivit consilierului primarului din orașul-port, Petro Andryushchenko, citat de The Guardian.

„Pe lângă militari, cel puțin 100 de civili rămân în adăposturi. Cu toate acestea, asta nu reduce densitatea atacurilor din partea ocupanților”, a scris Petro Andryushchenko pe Telegram.

Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite va organiza o sesiune specială privind Ucraina în această săptămână, a declarat purtătorul de cuvânt Rolando Gomez, potrivit BBC.

Anunțul vine după ce Yevheniia Filipenko, ambasadorul Ucrainei la ONU, a adresat o scrisoare reprezentanților organizației internaționale, îndemnându-i să ia în considerare „rapoartele recente despre crime de război (…) în orașul Bucha… și rapoartele în curs privind victimele în masă din orașul Mariupol”.

Marea Britanie, SUA și Germania au fost printre cele 55 de țări care au semnat documentul.

Reuniunea, care este de așteptat să aibă loc joi, ar putea include o rezoluție prin care să se stabilească faptul că nou formata Comisie de anchetă asupra războiului trebuie să ofere un raport detaliat Consiliului la sfârșitul acestui an.

Rusia nu intenționează să-și închidă ambasadele din țările europene, ca răspuns la măsurile luate de Occident din cauza acțiunilor sale în Ucraina, notează presa rusă, citată de BBC.

”Acest lucru nu este în tradiția noastră. Prin urmare, credem că munca reprezentanțelor diplomatice este importantă”, a declarat ministrul adjunct de externe Alexander Grushko pentru agenția de presă de stat RIA.

După declanșarea invaziei în Ucraina, Occidentul a impus mai multe seturi de sancțiuni economice la adresa Rusiei.

Precizările oficialului de la Moscova vin în contextul în care luni, 9 mai, când Rusia sărbătorea Ziua Victoriei, ambasadorul rus în Polonia, Serghei Andreev, a fost stropit cu vopsea roșie în timp ce se pregătea să depună flori la un cimitir sovietic din Varșovia pentru a comemora cea de-a 77-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a scris pe Telegram că „fanii neo-nazi și-au arătat fața încă o dată, de data aceasta într-un mod sângeros”.

”Nu putem fi speriați. Europenii ar trebui să se sperie când își privesc reflexia în oglindă”, a mai afirmat Zaharova.

Japonia a extins marți sancțiunile împotriva Rusiei, înghețând activele a peste 130 de persoane, relatează CNN.

Noile sancțiuni vizează opt cetățeni ruși și 133 de membri ai Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al Ministerului nipon de Externe.

Pe lista celor sancționați figurează și premierul rus, Mihail Mișhustin. De asemenea, printre cei vizați de sancțiuni se numără oligarhul Vladimir Bogdanov și membrii familiei oligarhului Ghenadi Timșenko. Nu se știe dacă acești oficiali dețin active în Japonia.

Totodată, autoritățile de la Tokyo au impus o interdicție de export pentru alte 71 de organizații rusești, inclusiv producători și institute de cercetare, se mai menționează în comunicat.

Japonia a impus primele sancțiuni la adresa Rusiei în luna martie, ca răspuns la invazia în Ucraina. Atunci a fost anunțată înghețarea activelor președintelui Vladimir Putin și a membrilor familiei sale.

Rusia a răspuns prin impunerea propriilor sancțiuni asupra Japoniei. Astfel Moscova a stabilit o interdicție de intrare pe teritoriul rus a oficialilor japonezi, inclusiv a prim-ministrului Fumio Kishida.

Economia ucraineană ar urma să se contracte cu aproape o treime în acest an în urma invaziei ruse, potrivit unor noi prognoze ale Băncii europene de dezvoltare, citate de BBC.

Prognoza anunțată acum este mai pesimistă decât cea din luna martie, când se estima o scădere de 20%, potrivit AFP.

Reprezentanții instituției financare se așteaptă ca economia Ucrainei să revină cu 25% în 2023, în creștere față de previziunea anterioară, de 23%.

Faptul că Rusia a subestimat rezistența ucraineană a dus la „eșecuri operaționale demonstrabile”, ceea ce ”l-a împiedicat pe președintele Vladimir Putin să anunțe un succes militar semnificativ în Ucraina” la parada de Ziua Victoriei din 9 mai, a precizează Ministerul britanic al Apărării, citând un raport al serviciilor de informații de la Londra, relatează The Guadian.

”Este foarte probabil ca planul de invazie al Rusiei să se fi bazat pe presupunerea eronată că aceasta ar întâmpina o rezistență limitată și ar putea să încerce și să ocolească rapid centrele în care se află populația”, se mai precizează în raport.

Astfel, forțele ruse au încercat la începutul operațiunii ”o abordare ușoară, precisă, menită să obțină o victorie rapidă cu costuri minime”.

”Această greșeală de calcul a dus la pierderi nesustenabile și la o reducere ulterioară a concentrării operaționale a Rusiei”, notează Ministerul Apărării de la Londra.

Soldații ruși se instalează în apartamentele locuitorilor din Melitopol care au părăsit orașul și le iau mașinile, potrivit Administrației Militare Regionale Zaporojie, relatează agenția ucraineană Unian.

Sub pretextul căutării unor posibili sabotori, militarii ruși intră în garajele oamenilor și fac percheziții.

Localnicii ”raportează că militarii cu mitraliere au furat mașini din garaje și din sectorul privat. În plus, invadatorii ocupă apartamentele locuitorilor din Melitopol plecați în teritoriul controlat de Ucraina”, se mai precizează în comunicatul Administrației Militare Regionale din Zaporojie, regiune din sudul țării.

În același timp, autoritățile locale acuză forțele ruse că împiedică evacuarea civililor.

Mai multe informații: Rușii confiscă apartamentele abandonate și fură mașinile locuitorilor din Melitopol, acuză autoritățile locale

O persoană a murit și alte cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachete care a vizat un centru comercial din Odesa. Potrivit autorităților ucrainene, citate de BBC, este posibil ca rachetele folosite să fi fost din epoca sovietică, dar pagubele pe care le-au produs au fost imense.

Alte atacuri au vizat două hoteluri din orașul-port de la Marea Neagră, relatează CNN. Potrivit purtătorului de cuvânt al administrației militare regionale Odesa, Serghei Bratchuk, trei rachete Kinjal – noile rachete hipersonice ale Rusiei – au fost trase dintr-un avion și au lovit „o țintă a infrastructurii turistice”.

Bratchuk nu a identificat ținta atacurilor, dar CNN a geolocalizat și verificat autenticitatea a două videoclipuri care circulă pe rețelele de socializare și care arată pagube semnificative la un hotel din satul Zatoka, acesta fiind al doilea hotel din regiunea Odesa vizat de bombardamentele de luni.

Două persoane au fost rănite și spitalizate, a precizat oficialul, informații pe care CNN nu le-a putut confirma.

Atacurile au avut loc luni seara, în aceeași zi în care președintele Consiliului European, Charles Michel, se afla la Odesa.

Mai multe informații: Oficial ucrainean: Rușii au folosit rachete hipersonice în atacurile care au vizat Odesa

Președintele american Joe Biden a declarat luni, 9 mai, că este îngrijorat de faptul că omologul său rus, Vladimir Putin, nu are o cale de ieșire din războiul din Ucraina, relatează Reuters.

Vorbind la un eveniment dintr-o suburbie a Washingtonului, unde a avut loc o strângere de fonduri, liderul de la Casa Albă a spus că Putin a crezut în mod eronat că invazia Ucrainei va destrăma NATO și Uniunea Europeană. În schimb, Statele Unite și multe țări europene s-au unit în jurul Ucrainei.

Atacul Rusiei asupra Kievului a fost înfrânt în martie de puternica rezistență ucraineană. Rusia, care numește invazia în țara vecină „o operațiune militară specială”, a mobilizat luna trecută mai multe trupe în Ucraina pentru o ofensivă uriașă în partea de est a țării, dar câștigurile sale au fost lente.

În acest context, Biden a spus că Putin este un om foarte calculat și că problema care îl îngrijorează acum este că liderul rus „nu are o cale de ieșire în acest moment”.

”Încerc să-mi dau seama ce să facem în acest sens”, a adăugat Joe Biden.

Forțele ruse, susținute de tancuri și artilerie, desfășoară „operațiuni de asalt” asupra fabricii de oțel Azovstal din Mariupol, unde ultimii apărători ai orașului-port de la Marea Azov au rămas închiși, a precizat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit The Guardian.

Forţele ruse au început „să ia cu asalt” uzina Azovstal după ce un convoi ONU a părăsit regiunea Doneţk, potrivit lui Petro Andriuşcenko, consilier al primarului din Mariupol.

Președintele american Joe Biden nu are de gând să viziteze Ucraina, în ciuda călătoriei recente făcută de soția sa în țara afectată de război, a anunțat luni, 9 mai, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, potrivit publicației The Hill.

Întrebată într-o conferință de presă dacă recenta vizită făcută de Jill Biden la Kiev ar „schimba calculele” lui Biden, Psaki a spus că președintelui „i-ar plăcea” să meargă în Ucraina, dar în prezent nu are niciun plan în acest sens.

„Călătoria lor este puțin diferită”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

„Nu este o călătorie planificată în prezent. Dar, din nou, i-ar plăcea să meargă în Ucraina. Pur și simplu nu am nimic planificat (…) în acest moment”, a adăugat Jen Psaki.

Prima doamnă a SUA, Jill Biden, a făcut duminică o vizită neanunțată în Ucraina, unde s-a întâlnit cu prima doamnă ucraineană Olena Zelenska cu ocazia Zilei Mamei. Aceasta a fost prima apariție publică a soției lui Volodimir Zelenski de la începutul războiului din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în cel mai recent discurs adresat țării sale, că rușii vor avea aceeași soartă pe care au avut-o și ceilalți invadatori ai Ucrainei de-a lungul secolelor, relatează BBC.

”Pe 24 februarie, Rusia a lansat o ofensivă. Călcând pe aceeași greblă. Fiecare ocupant care vine pe pământul nostru calcă pe ea. Am trecut prin diferite războaie. Dar toate au avut același final”, a spus Volodimir Zelenski.

Țara noastră a fost semănată cu gloanțe și obuze, dar niciun dușman nu a putut să prindă rădăcini aici. Carele și tancurile inamice au străbătut câmpurile noastre, dar nu a dat roade.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

„Săgețile și rachetele inamice au zburat pe cerul nostru, dar nimeni nu va putea umbri cerul nostru albastru”, a adăugat liderul de la Kiev.

Există posibilitatea ca forțele ruse să comită acte de sabotaj la instalațiile industriei chimice din Ucraina pentru a da vina pentru asta pe Forțele Armate ale Ucrainei, atrage atenția Kievul în raportul de marți, 10 mai, al Statului Major al Forțelor Armate ale țării, citat de Ukrainska Pravda.

„Adversarul desfășoară acțiuni ofensive în estul statului nostru în vederea stabilirii controlului deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk și Luhansk și menținerii coridorului terestru între aceste teritorii și Crimeea ocupată”, se precizează în raportul citat, care adaugă că trupele ruse se concentrează în special pe direcțiile Slobozhansky, Donețk și în zona fabricii Azovstal din Mariupol.

În același timp, însă, ”există o mare probabilitate” ca lovituri cu rachete să vizeze infrastructura civilă și militară din întreaga Ucraină”.

Probabilitatea de a realiza diversiuni asupra obiectivelor industriei chimice a Ucrainei nu este exclusă, cu acuzarea ulterioară a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei:

Totodată, trupele ruse se pregătesc pentru acțiuni ofensive în direcțiile așezărilor Liman și Severodonețk, în timp ce luptele continuă pentru așezările din Voevodivka, Toșkivka și districtul Severodonețk inferior din regiunea Luhansk, precum și districtul Kamyanka Yasinuvatsky din regiunea Donețk.

Același raport precizează că rușii continuă să distrugă infrastructura centralei Azovstal din Maiupol, unde luptele se desfășoară în continuare.

Ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Tytti Tuppurainen, a declarat luni, 9 mai, la CNN, că ”foarte probabil” țara sa va solicita să adere la Alianța Nord-Atlantică, adăugând că decizia încă nu a fost luată.

Tuppurainen a calificat posibila aderare a Finlandei la NATO drept „un răspuns foarte natural” la războiul Rusiei din Ucraina.

Totodată, Tytti Tuppurainen a precizat că dacă țara sa va depune într-adevăr cererea de aderare, ea speră că „procesul de ratificare va fi cât mai scurt posibil”.

„Desigur, am prefera să avem un cartier care s-ar fi bazat pe prietenie și cooperare. Dar Rusia este cea care s-a îndepărtat de ordinea de securitate și Rusia este cea care a început războiul în Europa. Rusia este cea care a invadat Ucraina. Acum, oamenii văd această nouă realitate și a sosit momentul să se alăture NATO”, a spus ministrul de la Helsinki.

„Acum că liderul țării este pe cale să ia decizia privind cererea de aderare la NATO, putem spune cu argumente bune că întreaga țară este pregătită pentru asta”, a mai declarat Tuppurainen, remarcând sprijinul public puternic din Finlanda pentru aderarea la alianță.

Finlanda împarte o graniță de 800 de kilometri cu Rusia, care a avertizat că va răspunde dacă țara nordică se va alătura NATO.

”Kremlinul nu ne dictează deciziile”, a declarat Tuppurainen, adăugând că ar fi „în interesul Rusiei să se comporte ca un adult în această situație”.

„Am văzut acum ce fel de țară este Rusia și ce fel de regim are. Are un dictator nemilos ca lider”, a adăugat ministrul finlandez.

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în faţa jurnaliştilor o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Ucrainenii luptă pentru viaţa lor în fiecare zi”, a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: „Această luptă costă mult, dar a ceda în faţa agresiunii ar fi şi mai costisitor”.

„Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022 se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler” şi „a fost susţinut de aproape toţi membrii Congresului” SUA, cu excepţia a 10 membri ai Camerei Reprezentanţilor care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă.

Mai multe detalii: Biden reactivează pentru Ucraina o lege de asistenţă militară din cel de-Al Doilea Război Mondial

Au apărut imagini cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu premierul ucrainean Denîs Şmîhal adăpostindu-se de obuzele rusești, în timpul întâlnirii pe care au avut-o la începutul zilei de luni în orașul Odesa, situat în sudul Ucrainei, scrie The Guardian.

Cei doi oficiali au coborât într-un adăpost antierian.

Anterior în cursul zilei, Michel a deplâns faptul că „silozurile pline” de alimente pentru export sunt blocate în Odesa, care este un port de importanță strategică la Marea Neagră.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori globali de cereale, iar oficialii Națiunilor Unite au avertizat că eșecul livrării acestor produse va afecta securitatea alimentară în țările importatoare, în special în cele mai sărace, din Africa și din alte părți.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit cu Michel în timpul vizitei acestuia de la Odesa.

„Este important să prevenim o criză alimentară în lume cauzată de acțiunile agresive ale Rusiei. Trebuie luate măsuri imediate pentru a debloca porturile ucrainene pentru exporturile de grâu”, a declarat Zelenski, potrivit unui comunicat de presă transmis de biroul său.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că afirmațiile făcute de președintele rus Vladimir Putin în discursul său anual de Ziua Victoriei de la Moscova, în care a afirmat că NATO „creează amenințări lângă granița noastră”, sunt „vădit false și absurde”, informează CNN.

„Ceea ce am văzut că a făcut președintele Putin – a fost să ofere o versiune a istoriei revizioniste care a luat forma dezinformării pe care am văzut-o prea des ca fiind cartea de joc a Rusiei”, a declarat Psaki reporterilor la briefingul de presă de luni de la Casa Albă.

„Acum, din fericire, suntem cu toții conștienți, reporterii din întreaga lume sunt conștienți, europenii sunt conștienți, americanii sunt conștienți de fabrica de dezinformare pe care președintele Putin și Kremlinul par să fie, dar sugestia că acest război, care a fost provocat și condus de președintele Putin, ar fi fost provocat de agresiunea occidentală sau de planurile occidentale este în mod evident falsă și absurdă”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a președintelui Joe Biden.

În discursul său de luni, cu ocazia Zilei Victoriei, Putin a declarat că invazia Rusiei în Ucraina a fost necesară deoarece Occidentul „se pregătește pentru invadarea teritoriului nostru”.

„Țările NATO nu au vrut să ne asculte”, a spus Putin, adăugând că acestea „aveau planuri diferite și am putut vedea asta”.

Autoritățile ucrainene au confirmat că a avut loc un atac cu rachete asupra orașului Odesa, scrie BBC.

Trei explozii puternice au fost auzite în centrul orașului. Prima explozie a fost suficient de puternică pentru a zgudui ferestrele și a declanșat alarmele mașinilor din apropiere.

Autoritățile nu au făcut alte precizări cu privire la acest atac.

Soldații ucraineni continuă să reziste în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol. Potrivit Serviciului Gărzii de Frontieră de Stat, o parte din trupele sale rămân în combinat și „împreună cu camarazii lor continuă să apere țara”, relatează CNN.

Șeful detașamentului de frontieră din Donețk, Valerii Padytel, care se află în interiorul uzinei, a declarat: „Forțele de apărare din Mariupol continuă să apere orașul-erou. Gărzile de frontieră ale Detașamentului de frontieră din Donețk, ale Detașamentului Gărzii Marine, frații din cadrul Poliției Naționale și Gărzii Naționale continuă să își îndeplinească îndatoririle”.

„Da, ne aflăm într-un mediu foarte dificil, supraomenesc. Dar, în același timp, continuăm să ne apărăm pământul”, a mai afirmat Padytel.

„Știm că nu am fost uitați”, a adăugat Padytel.

Se crede că mai sunt câteva sute de soldați care încă rezistă la oțelăria Azovstal, precum și alți bărbați, civili, al căror număr nu este cunoscut.

Grecia şi-a redeschis luni ambasada la Kiev, „într-un gest extrem de simbolic” pentru a-i sprijini pe „ucrainenii şi comunitatea greacă” trăind în această ţară, a anunţat ministrul grec de externe Nikos Dendias, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Ministrul a subliniat că Atena „face totul pentru a contribui la soluţionarea crizei din Ucraina şi a crizei umanitare” şi „se angajează să participe activ la reconstrucţia ţării”.

„Într-un gest extrem de simbolic, drapelul grec flutură din nou astăzi la Kiev”, „ambasada Greciei redeschizându-şi porţile în capitala Ucrainei”, a adăugat ministrul, la finalul unei întrevederi cu omoloaga său kenyană, Raychelle Awour Omamo, aflată luni într-o vizită la Atena.

În fruntea misiunii diplomatice elene la Kiev este numit Manolis Androulakis, fostul consul general grec la Mariupol, care fusese prins în capcană în acest port ucrainean de la Marea Neagră în cursul bombardamentelor ruseşti înainte de a fi evacuat şi a reveni în Grecia.

O comunitate greacă numărând peste 100.000 de persoane şi descendentă din „grecii pontici”, populaţii vorbitoare de greacă din oraşele din jurul Mării Negre, trăieşte în jurul oraşului Mariupol încă din secolul al XVIII-lea.

Pentagonul a prezentat luni cea mai recentă informare cu privire la luptele din Ucraina, susținând că Rusia înregistrează progrese lente în invazia sa, scrie BBC.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat:

• Cuceririle teritoriale în regiunea Donbas din estul Ucrainei au fost inegale și graduale în ultimele zile;
• Rezultatul pentru Moscova a fost „un fel de progres cu o singură cifră” în ceea ce privește kilometrii;
• Trupele Kremlinului au încercat să avanseze de la Izium în direcția Lyman – și să atace orașul Sloviansk;
• În ceea ce privește situația din sudul Ucrainei – acolo Rusia nu a înregistrat „practic niciun progres”, deoarece multe dintre trupele care fuseseră angajate în ofensiva de la Mariupol se străduiau să avanseze spre nord, până în orașul Velyka-Novosilka;
• În ciuda eforturilor rușilor de a cuceri Harkovul, Ucraina încă deține controlul asupra orașului, iar trupele sale continuă să reziste cu succes atacurilor de acolo și din alte părți ale țării;
• Oficialul a precizat că 85 din cele 90 de obuziere de tipul howitzer pe care Washingtonul le-a promis Kievului se află acum în Ucraina.

Discuțiile cu Ungaria cu privire la propunerea de interzicere în Uniunea Europeană a importurilor de combustibili fosili din Rusia au înregistrat progrese, dar mai sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens, a anunțat luni președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit BBC și Reuters.

„Discuția din această seară cu premierul Viktor Orban a fost utilă pentru a clarifica problemele legate de sancțiuni și de securitatea energetică”, a scris Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Am făcut progrese, dar sunt necesare eforturi suplimentare”, a adăugat aceasta.

Von der Leyen a precizat că va convoca o videoconferință cu alte țări din regiune pentru a consolida cooperarea regională în domeniul infrastructurii petroliere.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen anunță că s-au înregistrat progrese în tratativele cu Ungaria privind interzicerea petrolului din Rusia

Departamentul american al Apărării a „văzut indicii” că rușii duc ucraineni în Rusia „împotriva voinței lor”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unui briefing de presă, potrivit CNN.

Întrebat despre afirmațiile guvernului de la Kiev potrivit cărora 1,2 milioane de ucraineni au fost deportați în Rusia și sunt reținuți în tabere, Kirby a răspuns: „Cu siguranță am văzut indicii că ucrainenii sunt mutați din Ucraina în Rusia”.

Kirby nu a putut da detalii despre numărul total de ucraineni deportați în Rusia, câte tabere există sau cum arată acestea, dar a spus că „avem indicii că ucrainenii sunt duși împotriva voinței lor în Rusia”.

Kirby a calificat această acțiune drept „inconștientă” și a spus despre aceasta că „nu reprezintă comportamentul unei puteri responsabile”.