Război în Ucraina, ziua 762 | Marina ucraineană susține că a scufundat sau scos din luptă o treime din navele de război ale Rusiei de la Marea Neagră

Ucraina a scufundat sau a scos din luptă o treime din navele de război ale Rusiei din Marea Neagră în cei peste doi ani de când a început războiul, potrivit purtătorului de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, potrivit Sky News.

Cu toate acestea, au fost scufundate doar două din cele 12 de nave de război rusești care poartă de rachete, iar Ucraina intenționează să continue atacurile, a adăugat Dmitro Pletenciuk.

„Scopul nostru final este absența completă a navelor militare ale așa-numitei Federații Ruse în regiunile Azov și Marea Neagră”, a declarat el, pentru The Associated Press (AP).

Pletenciuk a făcut aceste declarații după ce Ucraina a lovit nava rusă de debarcare Konstantin Olshansky la Sevastopol. Nava făcuse parte din marina ucraineană înainte ca Rusia să anexeze peninsula Crimeea, în 2014.

Succesele Ucrainei în materie de atacuri cu drone și rachete reprezintă un important impuls moral pentru o armată care se confruntă cu probleme serioase pe teren, cum ar fi penuria de muniții, împotriva unei armate ruse cu mult mai multe resurse, notează AP.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Ucraina a primit aproape 700 de milioane de lire sterline de la Fondul Monetar Internațional (FMI), a anunțat premierul ucrainean Denis Șmîhal, potrivit Sky News.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Șmîhal a precizat că această sumă este a treia tranșă de sprijin din programul FMI derulat prin intermediul Mecanismului Extins de Finanțare.

„Fondurile vor contribui la acoperirea cheltuielilor bugetare prioritare și la menținerea stabilității macrofinanciare”, a spus el.

„Ucraina continuă să își îndeplinească cu succes obligațiile față de parteneri”, a adăugat premierul Șmîhal.

Acordul cu Ucraina bazat pe Mecanismul Extins de Finanțare, care acordă acces la 12,3 miliarde de lire sterline, a fost aprobat inițial pe 31 martie anul trecut, potrivit Kyiv Post.

Partenerii internaționali au promis Ucrainei încă 96 de miliarde de lire sterline până în 2027, cu o sumă de 4,3 miliarde de lire sterline de la FMI prevăzută pentru 2024.

În contextul războiului la scară largă din Ucraina, organele Procuraturii Generale din Rusia depun eforturi ample în vederea naționalizării unor companii și bunuri imobile, relatează The Moscow Times.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Potrivit sursei citate, președintele rus Vladimir Putin s-a exprimat marți pe acest subiect. Este „un moment important” în activitatea procurorilor, a spus el, susținând că procesul de naționalizare are drept obiectiv „protejarea intereselor statului și ale societății”.

Mai multe detalii: Putin vrea să naționalizeze companiile și bunurile oamenilor de afaceri „dăunători”: „Un moment important” pentru procurorii ruși

Moscova nu vede în prezent posibilităţi de a negocia cu Ucraina un acord de încetare a ostilităţilor sau un summit de pace pe care Elveţia s-a arătat interesată să îl organizeze, afirmă ambasadorul rus la instituţiile ONU din Geneva, Ghennadi Gatilov, citat de agenția spaniolă de presă EFE și Agerpres.

„Este foarte puţin probabil vreun acord serios cu actualul regim de la Kiev şi cu patronii săi din Occident”, a declarat ambasadorul, în cadrul unei conferinţe de presă cu membrii Asociaţiei Corespondenţilor acreditaţi la instituţiile ONU din Geneva.

Mai multe detalii: Rusia exclude negocierile cu Ucraina și organizarea unui summit de pace în Elveția: „Nu avem cu cine să discutăm pentru că Zelenski şi-a autoimpus o interdicţie”

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Ucraina a calificat marţi drept „minciună cronică” acuzaţiile zilnice ale Rusiei privind presupusa implicare a Kievului în atentatul islamist de vinerea trecută la o sală de concerte de lângă Moscova, informează Agerpres.

„Încă o dată. A devenit ceva cronic. Există fapte de netăgăduit, o înţelegere comună (în diferite ţări) a cauzelor şi consecinţelor, o neîncredere totală chiar şi din partea ţărilor neutre cu privire la ‘urma ucraineană’ în atacul terorist de la Crocus City Hall”, a reacţionat consilierul prezidenţial ucrainean Mihail Podoliak, pe reţeaua de socializare X.

După „minciuna” cu o zi înainte a preşedintelui rus Vladimir Putin, care într-un mod „obsesiv şi compulsiv” încearcă să inducă ideea că Ucraina s-ar afla în spatele atentatului revendicat de Statul Islamic, iată că a venit rândul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, şi al şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov, afirmă el.

Patruşev a declarat că „bineînţeles, Ucraina” se află în spatele atentatului, în timp ce Bortnikov a spus că „islamiştii radicali l-au pregătit”, dar că „serviciile de informaţii occidentale l-au înlesnit”, iar serviciile de informaţii ucrainene au avut o „legătură directă” cu masacrul care s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit luni seara pe Vladimir Putin drept o „bestie bolnavă şi cinică”, după ce acesta acuzase, cu câteva ore înainte, Ucraina că s-ar afla într-un fel în spatele atacului, la fel ca şi aliaţii săi occidentali, în special SUA.

În acelaşi timp, şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Maliuk, a ridiculizat marţi ordinul de arestare emis pe numele său de un tribunal rus, după ce a detaliat, într-un interviu, execuţiile extrajudiciare în Rusia ale inamicilor Ucrainei, potrivit AFP.

Un tribunal din Moscova a emis un ordin de arestare în contumacie pe numele lui Vasil Maliuk în cadrul unei anchete privind explozia sângeroasă din 2022 pe podul Kerci, o structură civilă şi militară care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală.

În paralel, şeful FSB, Aleksandr Bortnikov, a cerut marţi ca SBU să fie declarată drept „organizaţie teroristă”.

Maliuk (41 de ani) este şeful SBU de puţin peste un an şi şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile împotriva adversarilor Ucrainei în Rusia şi în teritoriile ocupate. El a glumit pe seama ordinului de arestare emis împotriva sa, spunând că acesta a venit din partea „judecătorilor de buzunar” ai Kremlinului.

„Facem tot ce ne stă în putere pentru a-l vedea pe acest criminal de război comparând cât mai rapid posibil în faţa Tribunalului de la Haga”, a adăugat el, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin.

Apărarea antiaeriană a distrus o rachetă rusească Kh-59 în districtul Krivoi Rih, din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat armata ucraineană, citată de Pravda.

„În jurul orei 16.05, în districtul Krivoi Rih din regiunea Dnipropetrovsk, o unitate a Comandamentului aerian de Est a distrus o rachetă aeriană ghidată Kh-59”, a transmis Comandamentul aerian de Est.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis marți pe Oleksii Danilov din funcția de secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, transmite Pravda.

Măsura a fost anunțată printr-un decret publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale a lui Zelenski.

În locul lui, președintele ucrainean l-a numit pe Oleksandr Litvinenko, fost șef al Serviciului de Informații Externe.

Mai multe detalii: Rotație de cadre la Kiev. Mișcarea făcută de Zelenski prin demiterea lui Danilov de la șefia Consiliului de Securitate și Apărare Națională

Circa 50 de case au fost avariate, iar trei dintre ele au fost complet distruse, în Mikolaiv, în urma ultimului atac lansat de ruși, a anunțat primarul Mikolaivului, Oleksandr Sienkevych, pe Telegram, potrivit Ukrinform.

„Continuăm să lucrăm la locul ultimului bombardament. Aici au fost avariate 50 de case private, trei dintre ele sunt distruse complet” a scris Sienkevych.

Un atac ucrainean asupra regiunii ruse Belgorod de noaptea trecută a rănit trei persoane, a anunțat marți guvernatorul Viacheslav Gladkov, citat de Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului, orașul Golovchino, situat la aproximativ 20 de kilometri de granița cu regiunea ucraineană Sumî, a fost lovit de focul ucrainean.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au atacat pozițiile ucrainene în șase direcții, cel mai activ luând cu asalt zonele Lîman și Novopavlovsk. În total au avut loc 57 de ciocniri militare pe front, relaetază Ukrainska Pravda, citând Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În același timp, în ultima zi, avioanele forțelor ucrainene au lansat lovituri asupra a nouă zone în care se concentrează personalul, armele și echipamentele militare ale rușilor.

Ucraina susține că a distrus o armă de apărare antiaeriană, o armă de artilerie, o stație de război electronic, o zonă de concentrare a personalului și o stație de control a dronelor inamice.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât toate cele 12 drone kamikaze lansate de Rusia în timpul nopții, a anunțat Forțele Aeriene în dimineața zilei de marți, 26 martie, relatează The Kyiv Independent.

Forțele Aeriene au precizat că dronele au fost lansate de la Capul Chauda, în Crimeea, împreună cu două rachete antiaeriene ghidate S-300, în direcția regiunii Donețk. Nu există precizări despre interceptarea rachetelor.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce Kievul a fost din nou vizat de rachete rusești, apărarea aeriană interceptând două deasupra orașului în dimineața zilei de 25 martie. Zece persoane au fost rănite în urma atacului asupra Capitalei ucrainene.

Rusia nu mai folosește Podul Kerci pentru a furniza arme pe front după ce loviturile ucrainene au avariat punctul de trecere, a declarat Vasyl Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), pe 25 martie, relatează The Kyiv Independent.

Podul face legătura între partea continentală a Rusiei și peninsula Crimeea, fiind o rută de aprovizionare crucială pentru armata rusă din Ucraina.

Construcția podului, cu o lungime de 19 kilometri, a început după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și a fost finalizată în 2018.

Podul a fost avariat în urma loviturilor ucrainene din octombrie 2022 și iulie 2023.

Înainte ca podul să fie atacat, „42 până la 46 de trenuri care transportau arme și muniții treceau pe acolo pe zi. Astăzi sunt patru sau cinci pe zi”, dintre care patru sunt pentru traficul de pasageri, iar unul pentru bunuri de consum, a spus Maliuk.

Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea închid în mod regulat traficul pe Podul Crimeei, pe fondul rapoartelor privind exploziile și atacurile cu drone.

Când structura va fi complet restaurată, Rusia va folosi probabil din nou podul pentru aprovizionarea cu arme, a mai spus Maliuk, lăsând să se înțeleagă că Ucraina intenționează să efectueze atunci un alt atac.

În noaptea de luni spre marți, forțele ruse au lansat drone Shahed din Marea Neagră, fiind declanșată alerta de raid aerian în regiunile ucrainene Odesa, Mikolaiv și Herson, relatează Ukrainska Pravda.

De asemenea, o explozie a avut loc în Harkov, a anunțat primarul orașului, Igor Terekhov. Potrivit radiodifuzorului suspilne, după miezul nopții, în Harkov au avut loc cel puțin patru explozii.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că marți dimineață că sistemele de apărare aeriană de deasupra regiunii Belgorod au distrus în aer două sisteme ucrainene de rachete cu lansare multiplă Grad, relatează agenția de presă de stat Interfax.

Anterior, Moscova anunțase că, în cursul nopții, apărarea aeriană a distrus 13 rachete ucrainene din sistemul cu lansare multiplă RM-70 Vampire deasupra regiunii Belgorod.

Guvernatorul Viaceslav Gladkov a precizat că, în satul Dubovoe, două persoane au fost rănite, iar 20 de gospodării și o clădire comercială au fost avariate.

Ambasadoarea Statelor Unite în Ucraina, Bridget A. Brink, a anunțat că Rusia a lansat în ultimele zile „sute de rachete și drone”, inclusiv rachete hipersonice spre Kiev, dar aceste arme, deși au fost extrem de lăudate de președintele Vladimir Putin, riscă să devină rapid o tehnologie învechită, scrie luni expertul militar britanic Sean Bell, într-o analiză pentru Sky News.

Mai multe detalii: Temuta generație de rachete hipersonice a Rusiei, Kinjal și Zircon, riscă să devină rapid o tehnologie învechită. Un analist militar britanic explică de ce

Rușii au lansat luni două bombe asupra unei școli din regiunea Sumî, susține Procuratura regională, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ancheta arată că la 25 martie 2024, în jurul orei 16:20 (ora Kievului), ocupanții au lansat două bombe aeriene ghidate asupra infrastructurii civile din hromada Velyka Pysarivka din districtul Okhtyrka, încălcând astfel dreptul internațional. Atacul inamicului a avariat clădirea unei școli secundare”, a transmis procuratura din Sumî.

O hromadă este o unitate administrativă care desemnează un sat, mai multe sate sau un oraș, precum și teritoriile adiacente acestora.

Procurorii, în cooperare cu alte agenții ucrainene de aplicare a legii, documentează în prezent consecințele atacului.

Urmărește-ne pe Google News