Război în Ucraina, ziua 765 | Rușii au bombardat o hidrocentrală de pe Nistru. Zelenski: „Și Republica Moldova se află acum sub ameninţare”

Ucraina va trebui să se retragă „în pași mici” dacă nu va mai primi sprijinul SUA, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru cotidianul american The Washington Post, potrivit Sky News.

Iar fără capacitatea de a intercepta atacurile rusești asupra infrastructurii energetice critice, Ucraina va fi forțată să lovească facilitățile energetice de pe teritoriul Rusiei pentru a reuși o descurajare, a mai spus liderul de la Kiev.

Avertismentul lui Zelenski vine în contextul în care președintele republican al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Mike Johnson, refuză să programeze votul asupra proiectului de lege privind ajutorul militar suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, care a trecut deja de Senat cu sprijin bipartizan.

„Dacă nu există sprijin din partea SUA, înseamnă că nu avem apărare antiaeriană, nu avem rachete Patriot, nu avem bruiaje pentru războiul electronic, nu avem obuze de artilerie de 155 de milimetri. Înseamnă că vom da înapoi, ne vom retrage, pas cu pas, în pași mici”, a declarat Zelenski.

El a descris o zonă ipotetică a liniei frontului care ar necesita 8.000 de obuze pe zi pentru a putea fi apărată.

Dacă ai 2.000 de obuze, a explicat Zelenski, atunci „forțele tale trebuie să se retragă pentru a scurta linia frontului” și a economisi muniția.

În caz contrar, rușii ar putea pătrunde în marile orașe ucrainene, a mai argumentat liderul de la Kiev.

Forţele aeriene italiene au anunţat vineri că au interceptat avioane neidentificate care zburau deasupra apelor internaţionale în Marea Baltică, iar două surse din domeniul apărării de la Roma le-au identificat ca fiind avioane ruseşti, informează Reuters.

Cele două interceptări au fost efectuate joi şi vineri dimineaţa de avioane italiene Eurofighter cu sediul la baza poloneză Malbork în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană a NATO, potrivit unui comunicat de presă al forțelor italiene.

După finalizarea activităţii, avioanele italiene au revenit la baza poloneză, au adăugat forţele aeriene, fără da alte detalii, conform Agerpres.

Cele două surse din domeniul apărării au precizat că aeronavele ruseşti au fost identificate de radare, dar nu au răspuns la semnalele radio şi la solicitările de comunicare.

Desfăşurarea unor forţe terestre în Ucraina din partea unui stat membru NATO nu ar însemna în mod automat că alte state din Alianţa Nord-Atlantică devin părţi la conflict, afirmă Serviciul de cercetări al Bundestagului, forul legislativ german, relatează Agerpres.

„Dacă statul membru al NATO acţionează unilateral, atunci nici NATO ca întreg, nici alte state din NATO nu devin părţi la conflict”, precizează experţii parlamentari germani într-un raport consultat de agenția de presă DPA.

Mai multe detalii: Experți germani: NATO nu devine parte a războiului din Ucraina dacă un stat membru trimite trupe la sol

Forţele aeriene ucrainene au doborât vineri după-amiază două rachete ruseşti deasupra oraşului Odesa, în sudul Ucrainei, au declarat oficialii ucraineni, însă resturi care au căzut au lovit infrastructură civilă, rănind cinci persoane, informează Reuters.

Un băiat în vârstă de 15 ani care se afla afară în momentul atacului se numără printre răniţi, a precizat primarul oraşului Odesa, Ghennadi Truhanov, pe Telegram.

„Inamicul direcţionează în mod insidios lovituri cu rachete asupra zonelor industriale şi rezidenţiale din Odesa”, a explicat comandamentul militar ucrainean, pe aplicaţia sa de Telegram, potrivit Agerpres.

Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra sistemului energetic al Ucrainei pe 22 martie, ca parte a ceea ce Moscova a descris drept „răzbunare” pentru atacurile ucrainene asupra regiunilor de la graniţa cu Rusia. Forţele ruse au continuat să vizeze instalaţii energetice ucrainene şi în această săptămână. Moscova şi-a intensificat utilizarea de rachete balistice, mult mai rapide decât rachetele de croazieră obişnuite şi mai greu de doborât, pentru a lansa atacuri asupra oraşelor ucrainene în ultimele zile.

Conflictul actual din Ucraina arată ce s-ar fi putut întâmpla Estoniei dacă această țară baltică nu ar fi devenit membră a Alianței Nord-Atlantice în urmă cu 20 de ani, a afirmat vineri ministrul de externe eston Margus Tsahkna, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Nu poate fi exclus faptul că fără aderarea la NATO independenţa noastră ar fi fost acum în pericol. Dacă Estonia ar fi rămas în aşa-numita zonă gri, ceea ce vedem în prezent în Ucraina ar fi fost posibil să se întâmple pe teritoriul nostru”, a declarat Tsahkna, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la intrarea ţării sale în NATO.

Mai multe detalii: Estonia afirmă că risca soarta Ucrainei dacă nu adera la NATO. Kaja Kallas le cere statelor aliate să aloce 3% din PIB pentru apărare

Comandamentul operaţional al armatei poloneze şi-a mobilizat propriile avioane şi pe cele aliate din cauza atacului intens cu rachete efectuat de Rusia înpotriva Ucrainei în cursul nopții de joi spre vineri, informează news.ro.

Vineri dimineață, armata poloneză a postat pe X un mesaj prin care a avertizat că avioanele sale şi cele aliate zboară în spaţiul aerian al Poloniei, ceea ce poate provoca zgomot în partea de sud-est a ţării, în apropiere de granița cu Ucraina.

Mai multe detalii: Avioane militare NATO au fost mobilizate în Polonia în urma noului atac masiv cu rachete asupra Ucrainei

Ucraina a repatriat trupurile a 121 de soldați care au murit luptând împotriva Rusiei, a anunțat vineri Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, potrivit The Kyiv Independent.

„După identificare, trupurile apărătorilor noștri vor fi predate familiilor lor pentru o înmormântare demnă”, a scris Comandamentul, într-o postare pe Telegram.

Acesta a adăugat că, dintre cei 121 de soldați, 12 luptaseră în regiunea Luhansk, 107 în regiunea Donețk și doi în regiunea Zaporojie.

Efortul de recuperare a trupurilor soldaților căzuți la datorie a fost dus în colaborare cu mai multe agenții guvernamentale și militare, inclusiv Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), Ministerul de Interne, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență și Forțele Armate.

De asemenea, Comandamentul a mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru asistență.

Convențiile de la Geneva prevăd că persoanele care și-au pierdut viața în timpul războiului au dreptul la o înmormântare demnă.

În ultimii doi ani, trupurile a peste 2.100 de soldați au fost repatriate în Ucraina.

Într-un transfer anterior, efectuat pe 15 martie, Comandamentul a anunțat returnarea a 100 de trupuri neînsuflețite ale soldaților ucraineni.

Kievul a început abia recent să publice informații despre numărul total de soldați ucraineni uciși în timpul invaziei ruse, președintele Volodimir Zelenski afirmând luna trecută că numărul acestora se ridică la aproximativ 31.000.

„Fiecare persoană este o pierdere foarte mare pentru noi. 31.000 de soldați ucraineni au murit în acest război”, a declarat președintele ucrainean. „Este foarte dureros pentru noi”, a adăugat el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat vineri că hidrocentrala Kaniv, de la sud-est de Kiev, şi o alta aflată pe Nistru au fost atacate în noul raid aerian rusesc cu rachete şi drone desfăşurat în cursul nopţii asupra infrastructurii energetice ucrainene şi care, potrivit operatorului sistemului energetic ucrainean Ukrenergo, a provocat întreruperi în furnizarea energiei electrice în trei regiuni ale Ucrainei, relatează Reuters şi AFP.

„Centralele hidroelectrice de la Kaniv şi Nistru au fost ţinta deliberată a inamicului. Ţara teroristă doreşte să repete dezastrul de mediu din regiunea Herson. Dar acum nu doar Ucraina, ci şi (Republica) Moldova se află sub ameninţare. Apa nu se va opri la posturile de frontieră, la fel nici războiul rusesc, doar dacă nu-l oprim noi în Ucraina împreună şi la timp”, a susţinut Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram, făcând referire la atacul rusesc asupra unei hidrocentrale de pe Nistru noaptea trecută şi la distrugerea barajului de la Kahovka în iunie 2023 în regiunea sudică Herson. Săptămâna trecută, cel mai mare baraj al Ucrainei, aflat pe fluviul Nipru, în regiunea sud-estică Zaporoijie, a fost lovit de opt ori într-un atac rusesc masiv.

„Nevoia apărării antiaeriene a trecut pe primul plan. Din cauza intensităţii bombardamentelor ruseşti, este necesar să refacem mai rapid stocurile. Am dat instrucţiuni să ne intensificăm activitatea cu partenerii noştri. Mizăm pe răspunsul lor rapid”, a subliniat preşedintele ucrainean despre cererile adresate aliaţilor Ucrainei să ofere mai multe sisteme antiaeriene.

Armata ucraineană susţine că a doborât 84 din cele 99 de rachete şi drone lansate de Rusia în salva de noaptea trecută. Dar, în acelaşi timp, instituţii şi responsabili din Ucraina descriu pagube majore după acest nou raid.

„Noaptea trecută, Rusia a continuat atacurile barbare asupra sistemului energetic ucrainean. Avem pagube în infrastructura energetică în regiunile Dnipropetrovsk, Viniţia, Ivano-Frankovsk, Liov, Cerkasî şi Cernăuţi”, a transmis, pe Telegram, premierul ucrainean Denis Şmîhal, potrivit Agerpres.

Principalul furnizor ucrainean de electricitate privat, compania DTEK, a anunţat că în trei dintre centralele sale termice echipamentele sunt serios avariate şi un angajat este rănit.

La rândul său, operatorul naţional Ukrenergo a anunţat că „termocentrale şi hidrocentrale au fost avariate în regiunile centrale şi vestice” în urma atacului rusesc, prin urmare este nevoit să impună programe de întrerupere a furnizării energiei în trei regiuni ale Ucrainei, respectiv Dnipropetrovsk (zona central-sudică), Zaporijje (sud-est) şi Kirovograd (centru).

Guvernatorul din Dnipropetrovk a semnalat de asemenea că „mai multe instalaţii energetice” au fost avariate. Şi compania petrolieră Naftogaz a anunţat că instalaţii ale sale de petrol şi gaze au fost atacate în acest raid rusesc.

Noul comandant-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a anunțat că va trebui să mobilizeze mai puţini oameni decât se aştepta iniţial pentru a respinge invazia rusă, relatează agenția de presă Reuters, citată de news.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în decembrie anul trecut că șefii din forțele armate ale Kievului i-au propus o mobilizare de până la 500.000 de persoane în vederea întăririi forțelor în fața intensificării atacurilor rusești pe o linie de front întinsă pe circa 1.000 de kilometri.

Comandantul-şef Oleksandr Sîrski, care a fost numit în funcţie luna trecută în locul lui Valeri Zalujnîi, a declarat într-un interviu publicat vineri de agenția de presă Ukrinform că propunerea inițială a fost „redusă semnificativ” după o revizuire a resurselor.

Generalul Sîrski nu a precizat însă la cât s-ar ridica acum necesarul estimat de trupe. „Ne aşteptăm să avem destui oameni capabili să îşi apere patria. Mă refer nu numai la cei mobilizaţi, ci şi la voluntari”, a afirmat el.

Mai multe detalii: Noul comandant-șef al armatei ucrainene spune că are nevoie de mai puțini soldați decât se estima inițial pentru a respinge invazia rusă

Rusia depășește de șase ori forțele ucrainene la muniția trasă pe linia frontului, provocând pierderi de trupe și poziții, a declarat Oleksandr Sîrski, comandantul armatei ucrainene.

„În urmă cu câteva zile, avantajul inamicului în ceea ce privește muniția trasă era de aproximativ șase la unu”, a declarat Sîrski pentru agenția de știri Ukrinform.

„Forțele de apărare îndeplinesc acum sarcini de-a lungul întregii linii vaste a frontului, cu arme și muniții puține sau deloc”, a avertizat el, precizând că situația este „tensionată” în unele zone.

Sîrski a preluat funcția de comandant-șef al armatei în februarie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis pe Valeri Zalujni.

Mai multe detalii: „Apărarea noastră a fost compromisă”. Generalul Sîrskîi admite avantajul covârșitor în armament al rușilor pe front: „Șase la unu”

Franţa a denunţat vineri atacurile ruseşti care au avariat trei centrale termice ucrainene, spunând că acestea ar putea constitui „potenţiale crime de război”, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Loviturile ruseşti care ţintesc facilităţi de producere a energiei în regiunile Dnipropetrovsk, Poltava şi Cerkasî (centru) confirmă că Moscova nu se abate de la strategia sa teroare”, a reacţionat Ministerul Afacerilor Externe francez într-un comunicat.

Trei centrale termice ucrainene au suferit avarii majore după tiruri cu rachete şi drone lansate de Rusia, a anunţat vineri furnizorul de energie ucrainean DTEK.

Rusia a lovit „masiv” reţeaua energetică ucraineană în noaptea de joi spre vineri, ceea ce a provocat întreruperi de curent în unele regiuni ale Ucrainei, a acuzat Kievul, denunţând atacuri „barbare” ale Moscovei asupra reţelei energetice, potrivit AFP.

Forţele aeriene ucrainene au declarat la rândul lor că au distrus marea majoritate a celor de 99 de rachete şi drone lansate de Rusia, un număr deosebit de mare, într-un val de bombardamente nocturne.

În buletinul său zilnic, armata rusă a confirmat că a ţintit infrastructura energetică noaptea trecută, dar şi „apărare antiaeriană” ucraineană cu rachete, în special hipersonice, şi drone.

În total, zece regiuni din întreaga ţară au fost vizate, iar şase persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în urma atacurilor ruseşti, a precizat Ministerul de Interne ucrainean.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că centralele hidroelectrice ucrainene Kaniv și Dnister au fost atacate în timpul loviturilor rusești din timpul nopții, relatează The Guardian.

„Țara teroristă vrea să repete dezastrul ecologic din regiunea Herson”, a declarat Zelenski pe aplicația de mesagerie Telegram.

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a vorbit despre situația de pe front într-un interviu acordat agenției Ukriform, precizând că aceasta este dificilă, dar nu a fost niciodată altfel, relatează BBC Rusia.

Forțele ruse încearcă cu orice preț să ajungă la granițele regiunilor Donețk și Luhansk, să împingă înapoi pe malul stâng al Niprului forțele armate ucrainene, în regiunea Zaporojie, a precizat Sîrski.

„Dar nu numai că stăm în defensivă, ci în fiecare zi noi înșine avansăm în direcții diferite. Recent, numărul pozițiilor pe care le-am recuperat depășește numărul celor pierdute. Inamicul nu a reușit să facă progrese semnificative în direcții strategice; câștigurile sale teritoriale, dacă există, au doar o semnificație tactică”, a spus comandantul armatei ucrainene.

Sîrski a mai afirmat că trupele rusești au un avantaj numeric, nu țin cont de pierderi și continuă să folosească tactici de asalturi masive.

Forțele ruse au crescut semnificativ activitatea aviației și folosesc bombe aeriene ghidate care distrug pozițiile ucrainene, a adăugat Sîrski, precizând și că avantajul Rusiei în ceea ce privește obuzele de artilerie trase în urmă cu câteva zile era de aproximativ 6 la 1.

„Forțele armate ucrainene au învățat să lupte nu cu cantitatea de muniție, ci cu abilitatea de a folosi armele disponibile. În plus, ne maximizăm avantajul în ceea ce privește avioanele fără pilot. Deși inamicul încearcă să ne ajungă din urmă în acest tip eficient de armament”, a continuat comandantul ucrainean.

De asemenea, el a precizat că Ucraina își schimbă tacticile pe mare, în contextul eficienței atacurilor cu drone fără pilot asupra navelor inamice.

„Distrugem în mod intenționat flota rusă din Marea Neagră. Și vom continua să facem acest asta. Ultimele înfrângeri ale mai multor nave din Sevastopol sunt o altă confirmare a acestui lucru”, a mai spus Oleksandr Sîrski.

Mai multe detalii: Noul comandant-șef al armatei ucrainene spune că are nevoie de mai puțini soldați decât se estima inițial pentru a respinge invazia rusă

Împrumuturile de 1,5 miliarde de dolari, susținute de garanții din partea Japoniei și Marii Britanii, au fost acordate prin intermediul Fondului fiduciar al Băncii Mondiale, relatează The Kyiv Independent.

În total, Japonia a garantat 984 de milioane de dolari, iar Marea Britanie a garantat 516 milioane de dolari.

„Fondurile obținute vor fi utilizate pentru a sprijini bugetul de stat al Ucrainei și redresarea economică, precum și pentru a finanța cheltuielile sociale și umanitare prioritare ale bugetului de stat”, a declarat recent ministrul de finanțe, Serhii Marchenko.

Potrivit unei evaluări a Băncii Modniale din luna februarie, costurile de redresare și reconstrucție a Ucrainei, generate de invazia rusă, sunt estimate la 486 de miliarde de dolari.

Cifra de 500.000 de mobilizări, propusă inițial, a fost „redusă semnificativ”, a declarat comandantul-șef al armatei Ucrainei, Oleksandr Sîrski, vineri, 29 martie, într-un interviu acordat agenției Ukrinform, relatează The Kyiv Independent.

Sîrski spune că cifra a fost revizuită și „ne așteptăm să avem suficiente persoane capabile să se apere”, deși nu a precizat care sunt noile estimări.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în luna decembrie, că armata, condusă atunci de  Valeri Zalujnîi, a propus mobilizarea a 450.000-500.000 de recruți suplimentari pentru a asigura o rotație suficientă a trupelor de pe linia frontului.

Forțele de Apărare ale Ucrainei anunță că, în timpul nopții, au distrus 84 de rachete și drone din cele 99 lansate de Rusia, relatează Ukrainska Pravda.

„În noaptea de 29 martie 2024, inamicul a lansat un puternic atac aerian și cu rachete asupra instalațiilor din sectorul combustibililor și energiei din Ucraina, folosind diferite tipuri de rachete și drone de atac”, a precizat comandatul Forțelor Aeriene Nikolai Oleșciuk.

În total, au fost lansate asupra teritoriului ucrainean „99 de arme de atac aerian”, dintre care 60 de drone Shahed, trei rachete aerobalistice, două rachete balistice Iskander-M, nouă rachete ghidate X-59 pentru avioane, patru rachete de croazieră Iskander-K și 21 rachete de croazieră X-101/X-555.

Ca urmare a atacurilor lansate de Rusia vineri, 29 martie, infrastructura energetică a fost avariată în șase regiuni ale Ucrainei, iar în unele au fost aplicate întreruperi de urgență ale serviciilor, au anunțat premierul Denis Șmihal și Ministerul Energiei, relatează publicația Pravda.

„Există daune la infrastructura energetică în regiunile Dnipropetrovsk, Vinița, Ivano-Frankivsk, Liov, Cerkasî și Cernăuți. În unele regiuni au fost aplicate opriri de urgență”, a precizat premierul.

În acest context, Șmihal a adăugat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a securiza infrastructura critică și a proteja populația.

Începând din octombrie 2023, când au lansat cea mai recentă ofensivă, forțele ruse au capturat o suprafață totală de 505 kilometri pătrați din Ucraina, a precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, în raportul său din 28 martie, relatează The Kyiv Independent.

De la 1 ianuarie până la 28 martie, forțele Moscovei și-au extins controlul teritorial cu aproape 100 de kilometri pătrați, notează ISW.

Din cauza constrângerilor materiale, forțele ucrainene au o capacitate limitată de a desfășura în mod eficient operațiuni defensive, ceea ce acordă Rusiei flexibilitatea de a urmări diverse strategii în manevrele lor ofensive. Acest lucru prezintă un potențial pentru ca forțele rusești să obțină câștiguri operaționale semnificative în viitor, adaugă ISW.

„Sosirea unei asistențe de securitate occidentale suficiente și regulate și rezolvarea provocărilor legate de forța de muncă ucraineană ar reduce aceste oportunități pentru forțele rusești”, mai subliniază think thank-ul american.

Mai multe orașe ucrainene au fost vizate de atacuri în dimineața zilei de 29 martie. Loviturile au vizat aproape toate regiunile din Ucraina, inclusiv Liov și Ivano-Frankivsk din vestul țării, relatează The Kyiv Independent.

Mai multe explozii au fost auzite în Dnipro, capitala regiunii Dnipropetrovsk. În urma atacurilor au fost avariate multe instalații energetice, în total, șase persoane fiind rănite în regiune.

Forțele rusești au lansat valuri de drone și rachete în cursul nopții, inclusiv bombardiere Tu-95 din orașul rus Murmansk, avioane MiG-31K de la baza aeriană Savasleyka din regiunea Nijni Novgorod și rachete balistice din Crimeea, a anunțat Forțele Aeriene ucrainene.

Cel puțin 10 drone au fost doborâte deasupra regiunii Dnipropetrovsk.

Explozii au fost raportate și în regiunile Ivano-Frankivsk și Hmelnițki.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat vineri dimineață distrugerea a 15 ținte deasupra regiunii în timpul nopții, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„Sistemul nostru de apărare aeriană a funcționat deasupra Belgorodului și a regiunii Belgorod – 15 ținte aeriene au fost doborâte în apropierea orașului. Potrivit informațiilor preliminare, nu au existat victime”, a scris Gladkov pe canalul său de Telegram.

El a precizat că, în Belgorod, au fost sparte ferestrele a 37 de apartamente din 17 clădiri, iar fragmente de obuze au avariat un balcon. De asemenea, au fost avariate geamurile de la arena și sala de sport din Belgorod. Potrivit datelor preliminare, 12 mașini au fost avariate de schije.

În același timp, în satul Dubovoye acoperișul unei gospodării private a fost avariat, iar în satul Repnoye, o mașină a fost lovită de șrapnel.

Forțele rusești au atacat de 28 de ori joi, 28 martie, zona de frontieră din regiunea Sumî, vizând 12 comunități, a anunțat administrația militară regională, citată de The Kyiv Independent.

Atacurile au provocat 167 de explozii în 24 de ore. Peste 50 dintre explozii au avut loc în Bilopillia, care a fost lovită de atacuri cu artilerie, mortiere și lansatoare de rachete.

Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructura civilă.

Atacul rusesc asupra districtului Kamianske din regiunea Dnipropetrovsk a avut loc în primele ore ale zilei de vineri, 29 martie, a avariat infrastructura critică și a rănit un bărbat, a anunțat guvernatorul regiunii, Serghei Lisak, relatează The Kyiv Independent.

Bărbatul rănit a fost spitalizat și se află în stare gravă. Nu au fost înregistrate alte victime.

În urma atacului au fost avariate și facilități de infrastructură critică, localnicii raportând întreruperi de energie electrică.

Ministerul ucrainean al apărării a transmis, joi, într-un comunicat, că în toate zonele frontului continuă construcția liniilor și structurilor defensive.

„Soldații din trupele de geniu ale Forțelor de Sprijin ale Armatei sapă aproape non-stop tranșee, șanțuri, șanțuri antitanc, construiesc adăposturi și echipează alte fortificații”, se arată în comunicatul armatei ucrainene.

Potrivit procurorilor pentru minori, în urma războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina au fost uciși 537 de copii.

„Cel puțin1.806 de copii au căzut victime în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Până în dimineața zilei de 28 martie 2024, conform informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 537 de copii au murit și cel puțin alți 1.269 au fost răniți”, a transmis procuratura generală din Ucraina.

Cei mai afectați au fost copiii din regiunile Donețk – 524, Harkov – 343, Herson – 149, Kiev – 130, Dnipropetrovsk – 125, Mykolaiv – 103 și Zaporojie – 100.

Armata ucraineană a reușit să stabilizeze situația pe front, în condițiile în care este probabil ca Federația Rusă să pregătească o nouă ofensivă în viitorul apropiat, a transmis, joi, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează  CBS News..

„Am stabilizat situația. Este mai bine decât acum două-trei luni, când aveam un deficit mare de muniție de artilerie, diferite tipuri de arme. Nu am văzut absolut nicio contraofensivă mare, uriașă din partea rusă. Rușii nu au reușit”, a declarat Volodimir Zelenski.

Potrivit președintelui, Ucraina „are acum nevoie de ajutor”. El a anunțat apropierea ofensivei ruse și a recunoscut că trupele ruse care au invadat teritoriul Ucrainei au distrus „unele sate” din estul țării.

Volodimir Zelenski a adăugat că Ucraina „nu are obuze și multe alte lucruri” și a subliniat că armata ucraineană „nu este în prezent pregătită să se apere împotriva unei alte ofensive majore rusești, care este așteptată în lunile următoare”.

Liderul de la Kiev a afirmat că ofensiva armatei ruse va avea loc la sfârșitul lunii mai sau în iunie, fără însă a preciza direcția de atac.