LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 77 | Kievul propune eliberarea unor soldați ruși, la schimb pentru evacuarea luptătorilor răniți de la Azovstal

Bombardamentele rușilor din regiunea Harkov au ucis un civil și au distrus un depozit agricol în orașul Lozova, a anunțat primarul Serhiy Zelenski, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

„Astăzi a fost o zi tragică pentru comunitatea noastră. În urma atacurilor cu rachete, un depozit de produse agricole de pe teritoriul localității a fost complet distrus. Un civil a fost ucis”, a afirmat primarul orașului Lozova, pe contul său de Telegram.

Serhiy Zelenski a adăugat că nu există, cel puțin pentru moment, pericolul unui atac terestru în regiunea Lozova, precizând că există în continuare pericolul unor noi atacuri cu rachete.

Șeful Statului Major interarme al SUA, generalul Mark Milley, a declarat miercuri, în timpul unei audieri care a avut loc în Subcomisiei pentru apărare a Camerei Reprezentanților, că utilizarea de către Rusia a armelor hipersonice în Ucraina nu a avut „efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul”, relatează CNN.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„În afară de viteza armei, în ceea ce privește efectul acesteia asupra unei anumite ținte, nu vedem efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul până în prezent, ținând cont de livrarea unui număr mic de arme hipersonice pe care rușii le-au folosit”, a spus Milley.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat marți că Rusia a lansat până acum între 10 și 12 rachete hipersonice împotriva Ucrainei.

Milley a confirmat că aceasta a fost prima dată când armele hipersonice au fost folosite vreodată în luptă și a spus că Departamentul Apărării a analizat fiecare atac hipersonic, dar a adăugat că nu poate prezenta detaliile decât în cadrul unei sesiuni secretizate.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat, în cadrul aceleiași audieri, că este de acord cu Milley și că nu crede că utilizarea de către președintele rus Putin a armelor hipersonice l-ar „determina să fie dispus să recurgă și la utilizarea unei arme nucleare”.

„Cred că încearcă să creeze un efect specific prin utilizarea acestei arme”, a afirmat Austin, referindu-se la rachetele hipersonice. „Și, așa cum a subliniat președintele, se deplasează cu o viteză care le fac foarte dificil de interceptat. Dar nu au capabile să schimbe jocul”, a adăugat Lloyd Austin.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Anterior în cadrul audierii, Austin a declarat că a fost decizia președintelui american Joe Biden de a împărtăși informații cu aliații și partenerii SUA în perioada premergătoare invaziei ruse în Ucraina.

„Acest lucru a creat, într-un mod semnificativ, încredere între aliații noștri”, a spus Austin, „iar această încredere ne-a permis să creăm o unitate mai puternică”.

Austin a precizat că schimbul de informații a fost „un element cheie” în promovarea acestei unități, despre care a spus că speră să continue.

Forțele armate ucrainene au publicat bilanțul luptelor care se duc pe teritoriul țării, pe care îl fac în fiecare seară, scrie BBC.

Iată câteva dintre cele mai importante concluzii ale bilanțului de miercuri seară:

• Trupele ruse se află în defensivă în regiunea Harkov – și nu au încercat niciun nou avans;
• Trupele ucrainene ar fi recucerit satul Pytomnyk din regiunea Harkov – după ce marți au anunțat că au recucerit alte patru așezări din apropiere;
• Rusia continuă să își concentreze eforturile în estul Ucrainei, forțele Moscovei încercând să preia controlul asupra orașelor Rubizhne și Lyman, ambele din regiunea Donbas;
• În sud-estul țării: Forțele ruse continuă să bombardeze uzina metalurgică Azovstal din Mariupol și să-i blocheze în interiorul acesteia pe luptătorii ucraineni.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

BBC precizează că nu a avut posibilitatea de a verifica în mod independent afirmațiile armatei ucrainene.

Rusia a impus miercuri sancţiuni împotriva unui număr de peste 30 de companii din Uniunea Europeană, SUA şi Singapore, ca represalii la sancţiunile care i-au fost aplicate pentru ofensiva sa militară în Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit decretului guvernamental, lista cuprinde 31 companii, dintre care majoritatea aparţin Gazprom Germania, filiala germană a gigantului rus, pe care statul german a plasat-o sub controlul său din cauza importanţei sale strategice. Gazprom îşi anunţase la începutul lui aprilie „retragerea” din această filială, fără a face alte menţiuni.

Sancţiunile anunţate miercuri vizează şi EuRoPol GAZ S. A., proprietarul părţii poloneze a gazoductului Yamal-Europa.

Măsurile includ o interdicţie de tranzacţii şi de intrare în porturile ruseşti a navelor având legături cu companiile vizate.

AFP amintește că sancţiunile occidentale contra Rusiei, unele fără precedent, merg de la îngheţarea rezervelor valutare până la un embargou asupra unor produse strategice şi sancţiuni financiare.

Kievul a propus Moscovei eliberarea unor prizonieri de război ruși în schimbul evacuării soldaților ucraineni răniți care sunt blocați în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, aflat sub asediu, a anunțat miercuri vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, potrivit CNN.

„De acum, este imposibil să ridicăm blocada de la Azovstal prin mijloace militare. Apărătorii Azovstalului nu vor să se predea. Acest lucru este demn de respect. Rușii nu sunt de acord cu «extracția» acestora. Aceasta este realitatea, dar, venind din partea rușilor, nu este surprinzător”, a scris Iryna Vereșciuk.

„Ce e de făcut? Guvernul lucrează la mai multe variante. Niciuna dintre acestea nu este perfectă. Dar nu căutăm o opțiune ideală, ci una funcțională”, a adăugat vicepremierul ucrainean.

„Ca prim pas, le-am oferit rușilor un astfel de schimb: Ne luăm băieții grav răniți de la Azovstal prin coridorul umanitar. În schimb, eliberăm prizonieri ruși sub regulile standard de schimb de prizonieri de război”, a precizat Iryna Vereșciuk.

Conducerea instalată de ruși în regiunea Herson a anunțat că eliberarea pașapoartelor rusești pentru rezidenții din regiune care le doresc va începe până la sfârșitul acestui an, relatează CNN.

Vorbind la o rețea de televiziune nou creată în regiune, Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militaro-civile instalate de Rusia, a declarat: „Următorul pas va fi o ofertă de a elibera pașapoarte ale Federației Ruse pentru toată lumea. Cred că anul acesta vom începe deja să eliberăm pașapoarte”.

El a precizat că nu va fi obligatoriu pentru locuitorii din regiune să obțină pașapoarte rusești.

La începutul zilei de miercuri, noua conducere instalată de Rusia în regiunea Herson a anunțat că intenționează să trimită o cerere oficială pentru ca regiunea să fie încorporată în granițele Rusiei.

Căpitanul ucrainean Svyatoslav Palamar, care se află în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol, asediată de trupele ruse, a declarat pentru CNN că el crede că toți civilii care se adăposteau în combinat au fost evacuați, precizând totuși că, din cauza bombardamentelor constante, este dificil să se facă o evaluare completă a situației din uriașul complex industrial.

Palamar este comandantul adjunct al regimentului Azov, ai cărui luptători sunt ultimii care mai apără uzina din Mariupol.

„Dacă vorbiți despre uzina Azovstal în sine, atunci civilii despre care știam, civilii pe care îi aveam cu noi, civilii de care aveam grijă, nu mai sunt cu noi. Au reușit să părăsească uzina. Nu pot să vă spun cu siguranță, poate că mai este cineva, mai jos (în buncăre, n.r.), deoarece nicio organizație internațională nu a venit sau nu a avut acces în niciun moment să vină și să evalueze situația”, a declarat Palamar.

Palamar a adăugat că este nevoie de o încetare a focului pentru ca un ONG internațional să poată intra în uzina siderurgică pentru a evalua în mod corespunzător situația, deoarece asediul trupelor ruse nu permite o evaluare adecvată a condițiilor actuale.

„Practic, ceea ce trebuie făcut este [ca] să se ceară o încetare a focului, astfel încât o organizație internațională să vină și să evalueze situația, pentru că, sub acest bombardament constant, nu suntem capabili să ne deplasăm și să verificăm nimic”, a adăugat Palamar.

Sâmbătă, președintele Ucrainei, Voldomir Zelenski, a declarat că „prima fază” a evacuărilor de la Azovstal s-a încheiat și că, în esență, toți civilii – adică femeile, copiii și bătrânii – au părăsit uzina.

Liderul de la Kiev a precizat că „faza a doua” va implica evacuarea răniților și a medicilor, precum și a militarilor aflați încă în interiorul uzinei.

O persoană a murit și alte trei au fost rănite în sud-vestul Rusiei, în urma unui atac efectuat dinspre Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul din Belgorod, potrivit agenției France Presse, citată de The Moscow Times.

„În acest moment, o persoană și-a pierdut viața, a murit în ambulanță, și există trei răniți”, a declarat guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Acesta a precizat că este „cea mai grea situație” din regiunea sa de când președintele rus Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie.

Gladkov a acuzat forțele ucrainene că au vizat satul Solokhi, adăugând că o casă a fost parțial distrusă.

Autoritățile din regiunile rusești de la granița cu Ucraina au acuzat în repetate rânduri forțele ucrainene de lansarea unor atacuri.

În aprilie, Gladkov a declarat că elicopterele ucrainene au efectuat un atac asupra unei instalații de depozitare a combustibilului din Belgorod.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz și că au discutat despre ajutorul defensiv, cooperarea în sectorul energetic și creșterea sancțiunilor împotriva „agresorului rus”, relatează Reuters.

„Apreciem nivelul ridicat de dialog” cu Germania și „sprijinul pentru lupta noastră”, a scris liderul de la Kiev pe Twitter, folosind un emoticon cu steagul german pentru a se referi la țara central-europeană.

Held regular talks with 🇩🇪 Chancellor @Bundeskanzler. Talked about defensive aid, cooperation in the energy sector, increasing sanctions on the Russian aggressor. We appreciate the high level of dialogue with 🇩🇪 and support in our struggle!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 11, 2022

Zelenski îl invitase anterior pe Scholz să facă o declarație politică puternică și să viziteze Kievul pe 9 mai, data la care liderii germani obișnuiau să meargă adesea la Moscova pentru a marca Ziua Victoriei în Rusia (zi în care este sărbătorită victoria obținută împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial).

Această vizită nu a mai avut loc, iar Scholz a fost în schimb la Berlin, însoțit de președintele francez Emmanuel Macron, unde Poarta Brandenburg a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean în semn de susținere.

Reuters notează că Scholz a fost reticent să viziteze Ucraina, deoarece Kievul nu a fost dispus să-l primească pe președintele german Frank-Walter Steinmeier.

Steinmeier este nepopular la Kiev, deoarece este asociat acolo cu politica anterioară a Berlinului, care a urmărit constant să-și întărească legăturile comerciale și de altă natură cu Rusia lui Vladimir Putin.

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a vizitat luni, 10 mai, Ucraina, fiind cel mai înalt oficial al guvernului german care a mers acolo, de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie.

O femeie care locuiește în Herson, situat în sudul Ucrainei, afirmă că orașul ei este ca o „apocalipsă a zombilor” de când trupele ruse au preluat controlul, scrie CNN.

Femeia, care a cerut să fie numită Tanya, a declarat într-un interviu pentru postul american că invazia rusă a avut un impact fizic și psihologic.

„Vezi toate acele rafturi goale în magazine, vezi toți acei oameni înarmați care ies să se plimbe pur și simplu pe lângă tine, pe stradă, și este terifiant pentru că sunt peste tot în oraș. Așa că este greu”, a mărturisit ea.

Noua conducere instalată de Rusia în regiunea ucraineană Herson a anunțat miercuri că intenționează să facă o cerere oficială pentru ca regiunea să devină parte a Federației Ruse.

Tanya a spus că îi este frică de soldații ruși care patrulează în oraș și că nimeni din cei pe care îi cunoaște nu vrea să facă parte din Rusia.

„Nu cunosc nicio persoană în Herson care ar dori să se alăture Crimeii – ca parte a Federației Ruse. Doar vorbind pe stradă cu oamenii – îmi spun nu vor să facă parte din Federația Rusă, au văzut ce au făcut”, a adăugat femeia.

Tanya a precizat că mulți oameni au părăsit orașul și că acesta este destul de gol până la ora locală 15.00.

„Pare o apocalipsă a zombilor, nu e nimeni aici. Dimineața, sunt mulți oameni, dar acum văd că orașul nostru moare încet, din păcate”, a mai spus ea.

Femeia a declarat pentru CNN că vrea să părăsească orașul – așa cum au făcut deja mulți dintre prietenii ei -, dar este foarte dificil, deoarece nu există coridoare oficiale de evacuare și există zeci de puncte de control rusești.

Ea a adăugat că gara din oraș nu mai funcționează de când rușii au preluat controlul asupra Hersonului, iar trupele ruse o folosesc acum ca bază.

O aderare a Finlandei la NATO nu va ”împotriva cuiva”, a subliniat miercuri preşedintele finlandez Sauli Niinistö, în contextul în care Moscova a avertizat Helsinki cu privire la ”consecinţe” în cazul în care îşi depune candidatura pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP, preluată de news.ro.

”Aderarea la NATO nu va fi împotriva cuiva. Acesta nu este un joc cu sumă nulă. Dacă Finlanda îşi creşte securitatea, asta nu este în detrimentul altcuiva”, a declarat preşedintele finlandez Sauli Niinistö, într-o conferinţă de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, la Helsinki.

Şeful statului finlandez a îndemnat totodată Moscova să se considere responsabilă de o eventuală aderare a Finlandei la NATO. ”Dacă noi aderăm (la NATO), răspunsul meu dat Rusiei ar fi «voi aţi făcut asta, priviţi-vă în oglindă»”, a afirmat Sauli Niinistö .

Președintele finlandez urmează să-şi prezinte joi, în mod oficial, poziţia ”personală” cu privire la o aderare a țării sale la NATO, iar în următoarele zile este aşteptată o anunţare a candidaturii, împreună cu Suedia.

”NATO este o alianţă defensivă”, a declarat, la rândul său, Boris Johnson.

În cadrul conferinţei de presă comune de la Helsinki, cei doi lideri au semnat o declaraţie de ajutor reciproc între Finlanda şi Regatul Unit, în caz de război.

Întrebat cu privire la riscul ca o candidatură la NATO să fie percepută drept o provocare de către Moscova, preşedintele finlandez a răspuns că Rusia este cea care a schimbat situaţia la sfârşitul anului 2021.

”Ei (ruşii) au cerut ca Finlanda şi Suedia să nu intre în NATO. Au cerut ca NATO să nu primească membri în plus”, a subliniat Sauli Niinistö. ”Spunând acest lucru, Rusia a spus de fapt că noi nu mai alegem liber. Iar aceasta este o schimbare enormă”, a pledat el.

”Acest lucru ne-a făcut să reflectăm, iar ceea ce s-a întâmplat la 24 februarie şi războiul uriaş pe care-l poartă Rusia în Ucraina, acest lucru a schimbat situaţia: Ei (ruşii) sunt pregătiţi să atace o ţară vecină”, a declarat Sauli Niinistö.

Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de aproape 1.300 de kilometri, a rămas în afara NATO după Războiul Rece, dar a devenit o parteneră a Alianţei Nord-Atlantice.

Premierul britanic Boris Johnson şi omologul său suedez Magdalena Andersson au anunţat miercuri un acord în domeniul apărării şi de protecţie reciprocă în caz de agresiune, înaintea deciziei Suediei privind aderarea la NATO, relatează Agerpres citând AFP.

„Dacă Suedia este atacată şi apelează la noi pentru a ne cere sprijin, i-l vom oferi”, a afirmat şeful guvernului britanic, într-o conferinţă de presă comună cu şefa guvernului suedez, la Stockholm.

„Dacă una dintre cele două ţări ar suferi un dezastru sau un atac, Marea Britanie şi Suedia şi-ar oferi asistenţă în multe feluri (…), incluzând mijloace militare”, a precizat Magdalena Andersson.

Boris Johnson a semnat miercuri un acord similar cu Finlanda, în timpul unei vizite la Helsinki.

Îngrijorate de reacţia Rusiei la cererile lor probabile de aderare la NATO aşteptate în zilele următoare, cele două ţări nordice încearcă să obţină garanţii de securitate bilaterale pe perioada dintre candidatura lor şi intrarea oficială în Alianţa Nord-Atlantică, ceea ce ar putea dura mai multe luni.

Au avut loc discuţii în primul rând cu marile puteri ale NATO – SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania -, potrivit liderilor celor două ţări. „Declaraţia politică de solidaritate” semnată miercuri cu Londra este primul acord oficial anunţat public.

Ucraina are nevoie de aproximativ 500-600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, a declarat miercuri un înalt oficial al Comisiei Europene, promițând că UE va acoperi o „mare” parte din această sumă, relatează Politico.

Vorbind la Marrakech, în Maroc, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat că un astfel de efort „va necesita coordonarea comunității internaționale, iar în ceea ce privește Uniunea Europeană – suntem dispuși să facem această coordonare”.

UE va oferi, de asemenea, „un sprijin important și foarte semnificativ pentru aceste nevoi de reconstrucție”, a adăugat Dombrovskis, menționând că o propunere care va „lega acest sprijin pentru reconstrucția infrastructurii (…) de reformele structurale de care Ucraina ar putea avea nevoie în calitate de țară candidată la UE” va fi făcută spre finalul lunii aprilie.

UE a depus eforturi pentru crearea unui fond de solidaritate pentru Ucraina, așa cum au cerut șefii de stat și de guvern ai blocului comunitar în luna martie, dar este pentru prima dată când un oficial european evaluează prețul acestui efort. Cu toate acestea, este probabil ca această sumă să crească pe măsură ce războiul continuă.

Oficialii UE au solicitat Bruxelles-ului să joace un rol de lider în furnizarea de asistență de tip „plan Marshall” pentru Ucraina, după încetarea ostilităților, ca parte a unui efort de a aduce Kievul în cadrul UE.

Statele Unite nu cred că Vladimir Putin ar dori să atace militar NATO, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, potrivit The Guardian.

„Dacă ne uităm la calculele lui Putin, părerea mea – și sunt sigur că președintele (Joe Biden, n.r.) are propria opinie – este că Rusia nu vrea să se confrunte (militar) cu alianța NATO”, a declarat Austin, în cadrul unei audieri în Congresul SUA.

El a adăugat că NATO are 1,9 milioane de trupe și că „aceasta este o luptă pe care (Putin) nu prea vrea să o ducă”.

„If #Russia decides to attack any nation that’s a @NATO member, that’s a game-changer” @SecDef Lloyd Austin tells House lawmakers

„NATO would most likely-respond as a coalition in some shape, form or fashion. This is a thing NATO has looked at…”

— Jeff Seldin (@jseldin) May 11, 2022

Un număr de 561 de soldaţi din Garda Naţională a Ucrainei, din care face parte în special regimentul Azov blocat în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, au fost ucişi de la începutul invaziei ruse, a afirmat miercuri şeful acestei instituţii, Oleksii Nadtotci, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă difuzată online, acesta a mai afirmat că 1.697 de membri ai Gărzii Naţionale au fost răniţi.

Cifrele sunt un bilanţ rar oferit de un oficial ucrainean privind pierderile militare înregistrate de la începutul războiului, Ministerul Apărării din Ucraina şi Ministerul Apărării din Rusia refuzând în general să comunice propriile pierderi.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evaluat la circa 2.500-3.000 numărul soldaţilor ucraineni morţi. Aproximativ 10.000 de soldaţi ucraineni au fost răniţi şi este „dificil de spus câţi dintre ei vor supravieţui”, a adăugat liderul de la Kiev.

Garda Naţională a Ucrainei, subordonată Ministerului de Interne, a fost creată în martie 2014, după mişcarea proeuropeană Maidan care a dus la căderea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi când noile autorităţi se temeau de o intervenţie a armatei ruse în estul ţării.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa în continuare să cucerească capitala Kiev, scrie portalul The Kyiv Independent, citând Ukrainska Pravda.

Oleksii Hromov, adjunctul șefului direcției operaționale principale a Statului Major General al Ucrainei, a declarat că următoarele mișcări potențiale ale Rusiei ar putea fi cucerirea sudului regiunii Odesa, a regiunii Mikolaiv și, parțial, a regiunii Zaporojie, pentru a crea un coridor terestru din estul ocupat al Ucrainei până în regiunea Transnistria, ocupată de Rusia în Republica Moldova.

Rusia s-ar putea apoi concentra pe cucerirea regiunilor din centrul Ucrainei și a Kievului, pe organizarea de alegeri și pe proclamarea unui nou stat, a precizat Oleksii Hromov.

Fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut miercuri cu un sfert, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, acuzând interferenţa forţelor ruse de ocupație, fiind pentru prima dată când exporturile prin Ucraina sunt perturbate, de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, relatează agenția Reuters, preluată de news.ro.

Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ce Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”.

Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaze ruseşti către Europa, deşi statele europene au anunțat că încă primesc gaze.

Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gigantul rus Gazprom, controlat de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a precizat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.

GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a anunțat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, care a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina. Operatorul a precizat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.

Slovacia şi Polonia vor face eforturi comune pentru a ajuta Ucraina să obţină statutul de ţară candidată la aderarea la UE cât de curând posibil, au declarat miercuri, la Bratislava, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi omologul ei polonez Andrzej Duda, potrivit Agerpres, care citează DPA.

Cei doi lideri susţin că vor vizita împreună statele UE care s-au arătat sceptice faţă de aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

„Pentru viitorul Europei şi pentru pacea în Europa, este important să vorbim despre viitorul statut al Ucrainei”, a spus Caputova. „Asta nu înseamnă în mod automat calitatea de membru deplin, pentru care bineînţeles criteriile trebuie întrunite. Dar considerăm acordarea statutului de ţară candidată un gest natural în situaţia dificilă în care este acum Ucraina”, a adăugat preşedinta slovacă.

Andrzej Duda a spus că Ucraina se apără nu doar pe ea, ci şi Europa, „de ambiţiile şi acţiunile imperiale ale Rusiei de astăzi” şi are nevoie de un semn de solidaritate pentru a face asta. „Ştim că este foarte important pentru societatea ucraineană de astăzi să simtă acceptarea Vestului”, a precizat Duda.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat recent că Ucraina va primi un prim răspuns în iunie la cererea sa de aderare la UE, în mod normal un proces lung şi complicat.

Ucraina va trebui „să se lupte timp de 100 de ani” cu consecinţele războiului actual, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, făcând o paralelă cu efectele celui de Al Doilea Război Mondial în ţara sa, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Cei care trăiesc în Germania ştiu că bombele care au căzut în timpul celui de Al Doilea Război Mondial sunt încă descoperite astăzi şi că alertele cu bombă continuă”, a declarat Scholz în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin.

„Ucraina va trebui deci să se pregătească de acum să se lupte timp de 100 de ani cu consecinţele acestui război”, a avertizat el.

„Ştim că astfel de războaie au consecinţe de lungă durată, toate bombele care sunt lansate acum vor rămâne multă vreme” în sol, a declarat cancelarul, care a precizat că ţările occidentale vor trebui „să lucreze împreună la reconstrucţia” Ucrainei.

Mai multe detalii: Olaf Scholz: Ucraina va trebui să se lupte „timp de 100 de ani” cu consecinţele războiului

Aproape o treime din locurile de muncă din Ucraina – 4,8 milioane în total – au fost pierdute de la începutul invaziei ruse, potrivit datelor ONU.

„Perturbările economice, combinate cu puternicele deplasări interne și fluxurile de refugiați” au provocat „pierderi pe scară largă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și veniturile”, a precizat Organizația Internațională a Muncii (OIM) din cadrul ONU, potrivit The Guardian.

În primul său raport despre consecințele războiului Rusiei în Ucraina, OIM a lăudat eforturile Kievului de a menține funcțional sistemul de protecție socială al Ucrainei.

Heinz Koller, directorul regional al OIM pentru Europa și Asia Centrală, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă: „Guvernul ucrainean este pe deplin operațional, la fel ca și organizațiile patronale și cele ale lucrătorilor. Continuăm să le sprijinim și încercăm să fim pregătiți să le acordăm asistență în situația actuală, dar, sperăm, și în faza de reconstrucție, după încheierea acestui conflict”.

După două zile de pierderi puternice, prețul petrolului a crescut brusc miercuri, pe fondul unor noi îngrijorări legate de fluxul de energie din Rusia, scrie CNN.

Prețul petrolului american a crescut cu 6,3%, la 105,97 dolari pe baril, în cele mai recente tranzacții. Prețul țițeiului Brent, referința mondială, a urcat cu 5,2%, la 107,75 dolari pe baril.

Această creștere are loc pe fondul incertitudinii continue cu privire la aprovizionarea Europei cu energie rusească.

Nu numai că Uniunea Europeană discută un embargo asupra petrolului rusesc, dar Ucraina a suspendat fluxul de gaze naturale rusești către Europa. Operatorul sistemului ucrainean de transport al gazelor a dat vina pe „interferența forțelor de ocupație”.

„Miza a fost ridicată. Piețele sunt temătoare”, a declarat Matt Smith, analist principal pentru America la firma de date și analize Kpler.

Prețul petrolului american a scăzut cu 9% în ultimele două zile, terminând marți la 99,76 dolari pe baril.

Volatilitatea vine în contextul în care prețurile la pompă continuă să crească, contribuind la inflația ridicată care pune stăpânire pe economia americană.

Prețul benzinei a ajuns miercuri la 4,40 dolari pe galon pentru prima dată în istorie, cu trei cenți mai mult într-o singură zi, potrivit AAA. Acest nou record ridică media națională americană cu 17 cenți doar în ultima săptămână și mult peste vârful din martie, de 4,33 dolari.

Ambasadorul polonez în Rusia a fost convocat la Ministerul de Externe de la Moscova, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei poloneze, Zbigniew Rau, citat de agenţia poloneză de ştiri PAP. Reacţia Moscovei vine la două zile după ce ambasadorul rus la Varșovia a fost stropit cu vopsea roșie când depunea o coroană de flori în memoria soldaților sovietici, scrie Agerpres.

Incidentul s-a produs luni şi cei care l-au stropit pe ambasadorul rus când a mers să depună flori la Cimitirul militar sovietic din Varşovia pentru a marca 77 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste sunt persoane care protestau împotriva războiului din Ucraina.

„În ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Federaţia Rusă, ştim că ambasadorul polonez la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe rus”, a declarat Rau, în cadrul unei conferinţe de presă.

Mai multe detalii: Rusia îl convoacă pe ambasadorul polonez la Moscova, după ce ambasadorul rus la Varşovia a fost stropit cu vopsea roşie

Vânzările de autoturisme noi în Rusia s-au diminuat cu peste 78% în aprilie, potrivit datelor din industria auto, prezentate miercuri, după ce Moscova a fost lovită de ploaia de sancțiuni occidentale din cauza campaniei sale militare în Ucraina, relatează The Moscow Times.

Doar 32.706 unități au fost vândute în luna aprilie, potrivit Asociației Întreprinzătorilor Europeni.

Cifra reprezintă un recul de 78,5% față de aceeași lună a anului trecut și a urmat unei scăderi de 60% înregistrate în martie.

Prăbușirea înmatriculărilor noi vine în urma deciziei președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în Ucraina, începând din 24 februarie.

Vânzările celei mai populare și accesibile mărci din țară, Lada, au scăzut în aprilie cu 78%.

Mai multe detalii: Vânzările de mașini noi în Rusia au scăzut cu aproape 80% în luna aprilie, pe fondul sancțiunilor occidentale

Autoritățile pro-Kremlin din Herson, care a fost ocupată de forțele ruse încă de la începutul lunii martie, îi vor cere lui Vladimir Putin ca regiunea să devină parte a Rusiei, potrivit agenției ruse de presă TASS.

Primarul ucrainean ales al orașului Herson, Ihor Kolykhaiev – care a fost destituit după preluarea controlului de către Rusia – a reacționat la anunțul noii conduceri instalate de ruși, scrie BBC.

„Știu cu siguranță că locuitorii din Herson se văd exclusiv ca parte a Ucrainei”, a spus acesta, într-o declarație pe Facebook. „Nimeni nu are dreptul să ia, pe tăcute, o astfel de decizie importantă, în locul lor”, a precizat edilul.

El a făcut apel la o intervenție imediată din partea biroului prezidențial al Ucrainei, cerând o declarație oficială care să confirme că Ucraina luptă pentru Herson și că-i „apreciază pe fiecare dintre locuitorii săi, care nu au lăsat orașul să fie făcut bucăți”.

Ihor Kolykhaiev a mai spus că în oraș există în prezent locuitori reprezentând peste 114 naționalități, printre care se numără femei, copii și bătrâni, care „nu și-au părăsit casele din cauza lipsei de coridoare umanitare sigure”.

Un lider separatist prorus afirmă că, potrivit informațiilor sale, nu mai există acum niciun civil în interiorul combinatului siderurgic Azovstal, ultimul loc din orașul-port ucrainean Mariupol care nu se află sub control rusesc, scrie BBC.

„În consecință, mâinile unităților noastre nu mai sunt legate”, a declarat Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, citat de agenția rusă de presă TASS.

Trupele acestuia au participat la asaltul asupra Mariupolului.

Ucraina a anunțat marți că forțele ruse au bombardat combinatul siderurgic, cerând predarea apărătorilor din batalionul Azov, ultimii luptători de acolo.

⚡️This is what „#Azovstal” looks like right now. pic.twitter.com/XPCZ68XxEB

— NEXTA (@nexta_tv) May 11, 2022

Marți, un consilier al primarului ucrainean al orașului a declarat că cel puțin 100 de civili erau încă blocați în uzină.

Dar vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a declarat, pentru agenția de presă AFP, că această informație nu este corectă și că toate femeile, copiii și bătrânii au fost evacuați de la Azovstal în cadrul unei misiuni umanitare coordonate de Națiunile Unite și Crucea Roșie.

Oficialii ucraineni spun că peste 1.000 de luptători, mulți dintre ei răniți, sunt blocați în interiorul uzinei siderurgice, mulți dintre ei adăpostindu-se în labirintul de buncăre și tuneluri subterane construit în epoca sovietică.

BBC precizează că nu a reușit să verifice în mod independent aceste afirmații.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că situația politică internă din țară este stabilă și a respins acuzațiile potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar intenționa să declare legea marțială, relatează CNN.

Întrebat dacă Putin plănuiește să introducă legea marțială în Rusia, Peskov a răspuns: „Nu, acest lucru nu e luat în calcul”.

Șefa Serviciului Național de Informații al SUA, Avril Haines, a declarat marți că actuala tendință din Ucraina sporește șansele ca Putin să apeleze la mijloace mai drastice, inclusiv „impunerea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau acțiuni militare potențial escalatorii pentru a elibera resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele pe măsură ce conflictul se prelungește”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns miercuri lipsa unui termen concret în ceea ce priveşte promisiunea aderării ţării sale la Uniunea Europeană şi a spus că ucrainenii nu pot rămâne într-o incertitudine permanentă, transmite agenția EFE, citată de Agerpres.

„Ucraina este o ţară europeană de drept, care respectă ţările Uniunii Europene şi doreşte acelaşi respect. A invita Ucraina într-o comunitate politică europeană şi, în acelaşi timp, a o ţine la distanţă este ca şi cum ai fi invitat la o cină în familie, fără a ţi se oferi un scaun”, a declarat Zelenski prin videoconferinţă în faţa studenţilor de la Universitatea Sciences Po din Paris.

Preşedintele ucrainean a subliniat în acest discurs că nu se poate ca Ucraina să fie acceptată în UE şi în acelaşi timp să nu fie inclusă în blocul comunitar: „Nu putem sta într-o incertitudine continuă. Ar fi ca într-un cuplu, care trăieşte împreună de ani de zile, iar unul îi promite celuilalt că se vor căsători. Toate acestea nu sunt decât o promisiune şi intervine incertitudinea”.

În acelaşi timp, Zelenski şi-a exprimat convingerea că dacă Ucraina ar fi făcut parte din Alianţa Nord-Atlantică înainte de începerea invaziei ruse, lansată la 24 februarie, nu ar fi existat acum niciun război. „A fost o greşeală că NATO nu a făcut loc Ucrainei mai devreme”, a spus el.

În opinia sa, aderarea ţării sale la Alianţă ar fi în beneficiul tuturor şi i-ar întări pe ceilalţi, pentru că armata ucraineană şi-a demonstrat deja capacitatea în acest război.

Preşedintele ceh Milos Zeman şi-a dat acordul miercuri pentru ca aproximativ o sută de cetăţeni cehi să meargă să ajute armata ucraineană în lupta cu forţele ruse în Ucraina, a anunţat purtătorul său de cuvânt, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Recunoscut pentru poziţia sa pro-rusă puternică din trecut, Zeman şi-a schimbat atitudinea după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie.

La scurt timp după aceea, el l-a calificat drept „nebun” pe aliatul său vechi, preşedintele rus Vladimir Putin.

„Miercuri, el a semnat, la cererea lor, o decizie prin care aprobă intrarea în forţele ucrainene a 103 cetăţeni”, a precizat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Jiri Ovcacek.

De la începutul războiului, combatanţi străini de diferite naţionalităţi luptă alături de trupele ucrainene în urma unui apel lansat de preşedintele Volodimir Zelenski.

Decizia preşedintelui ceh a fost aprobată de asemenea de premierul Petr Fiala. Cei doi oameni politici au convenit în martie să nu îi pedepsească pe cehii care merg să lupte în război alături de trupele ucrainene. Legile din Cehia le interzic cetăţenilor acestei ţări să lupte în străinătate.

Noua conducere instalată de Rusia în regiunea ucraineană Herson intenționează să facă o cerere oficială pentru ca provincia să devină parte a Federației Ruse, relatează CNN.

„Autoritățile din regiunea Herson se vor adresa președintelui Rusiei cu o cerere de includere a regiunii în Rusia”, scrie într-o declarație publicată pe un nou canal de Telegram, care pare a fi legat de administrația prorusă.

Anunțul a fost rapid preluat și de presa rusă de stat. Mesajul este atribuit lui Kirill Stremousov – proaspăt numit șef adjunct al administrației militare și civile din Herson.

În weekend, Stremousov a declarat că „cetățenii care locuiesc în regiunea Herson vor avea dreptul de a obține cetățenia rusă”.

Mai multe detalii: Noua conducere din Herson îi va cere lui Putin să încorporeze regiunea în Rusia. Cum au reacționat Kievul și Kremlinul

Ungaria va vota noile sancțiuni ale UE împotriva Moscovei, care prevăd un embargo asupra petrolul rusesc, doar dacă blocul comunitar va veni cu soluții la problemele pe care implementarea unei asemenea decizii le-ar crea, potrivit ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, citat de CNN.

„Am transmis clar Comisiei Europene că putem vota pentru această propunere doar dacă Bruxelles-ul oferă o soluție pentru problemele pe care Bruxelles-ul le-ar crea”, a declarat Szijjártó, într-o înregistrare video publicată miercuri pe Facebook.

„Așteptăm o soluție nu numai în ceea ce privește transformarea rafinăriilor noastre, care ar costa sute de milioane de dolari, nu numai în ceea ce privește creșterea capacității conductei de petrol [care traversează] Croația până în Ungaria, care ar costa sute de milioane de dolari, ci și în ceea ce privește viitorul economiei ungare, deoarece, așa cum am mai spus, această propunere actuală este ca o «bombă atomică» pentru economia ungară”, a continuat Szijjártó.

Mai multe detalii: Budapesta a anunțat în ce condiții va fi de acord cu embargoul UE asupra importurilor de țiței din Rusia

Ucraina a anunțat miercuri că a finalizat prima anchetă pentru crime de război, în urma căreia un soldat rus va fi judecat pentru uciderea unui bărbat în vârstă de 62 de ani din regiunea ucraineană Sumi, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Procuratura Generală a țării, informează CNN și The Kyiv Independent. Suspectul se află, în prezent, în arest, pe teritoriul Ucrainei.

Biroul Procurorului General al Ucrainei a precizat că a înaintat un act de acuzare împotriva lui Vadim Șișimarin, comandantul unității militare 32010 din cadrul Diviziei a 4-a de tancuri Kantemirov din regiunea Moscova.

Ancheta a concluzionat că rusul, în vârstă de 21 de ani, a ucis un locuitor neînarmat, în vârstă de 62 de ani, care mergea pe bicicletă pe marginea drumului, în satul Ciupahivka din regiunea Sumi, pe data de 28 februarie.

Mai multe detalii: Ucraina finalizează prima anchetă pentru crime de război. Ce pedeapsă riscă soldatul rus care ar fi împușcat un civil în cap

Președintele ucrainean Volodimir Zeklenski a anunțat, miercuri, că este pregătit de negocieri de pace cu Rusia, dar acestea ar trebui să aibă loc atâta timp cât nu este prea târziu, informează The Guardian.

„Suntem pregătiți să ducem aceste negocieri, aceste discuții, atâta timp cât nu este prea târziu”, a declarat Volodimir Zelenski.

„Cu fiecare nouă Bucha, cu fiecare nou Mariupol, cu fiecare nou oraș în care există zeci de morți, cazuri de viol, cu fiecare nouă atrocitate, dispare dorința și posibilitatea de a negocia, precum și posibilitatea de a rezolva această problemă în mod diplomatic”, a spus Volodimir Zelenski.

Volodimir Zelenski a mai spus că dorește să restaureze întreg teritoriul Ucrainei înainte de încheierea războiului cu Rusia, adăugând. „Odată ce vom recupera tot ce este al nostru, vom termina asta”, a conchis Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Dorința Ucrainei de a negocia cu Rusia „dispare cu fiecare nou Bucha, cu fiecare nou Mariupol”

Administrația militară regională (OVA) Herson a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, că se dau lupte intense în Visokopillia și Novovoznesenski, informează Ukrinform.

„Zgomotul produs de armele grele poate fi auzit departe de Visokopil. Ieri (n.r. – marți), mai multe gospodării au fost din nou avariate, iar numărul victimelor este necunoscut. O fază activă de luptă este prezentă atât în ​​Visokopillia, cât și în Novovoznesenski”, se arată în comunicat.

Potrivit OVA, populația locală din Visokopillia, Arhangelsk, Kniazivka, în total 2450 de persoane, a fost evacuată pe jos și cu mașinile în direcția regiunii Dnepropetrovsk.

De la începutul războiului, Rusia a tras asupra Ucrainei 2.154 de rachete, a anunțat, miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit șefului statului ucrainean, pe 8 și 9 mai, când întreaga lume a sărbătorit aniversarea victoriei asupra nazismului, armata rusă a tras 25 de rachete în instalațiile civile din Odesa.

„În cursul lunii mai, forțele armate ale Federației Ruse au efectuat 49 de lovituri cu rachete asupra Ucrainei. Au fost trase 74 de rachete de croazieră și balistice”, a precizat, miercuri, Departamentul Operațional al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. 

Principalele ținte au fost obiective ale infrastructurii de transport din regiunile de sud și de est ale Ucrainei, însă rușii au tras în mod repetat și asupra altor obiecte de importanță socială.

Since the beginning of the war, Russia has fired 2,154 missiles at Ukraine, said Volodymyr Zelensky. According to him, on May 8 and 9, when the whole world celebrated anniversary of the victory over the Nazi regime, Russian army fired 25 missiles at civilian facilities in Odessa. pic.twitter.com/NpUOPDerBz

— NEXTA (@nexta_tv) May 11, 2022

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova nu vrea război în Europa, dar a atras atenția asupra declarațiilor țărilor occidentale despre necesitatea înfrângerii Rusiei în conflictul din Ucraina, informează Interfax.ru.

„Dacă vă îngrijorează perspectiva de război în Europa, noi nu dorim deloc acest lucru”, a declarat Serghei Lavrov într-o conferinţă de presă la Muscat, alături de omologul său din Oman, Badr Albusaidi.

„Dar vă atrag atenţia asupra faptului că Occidentul este cel care afirmă constant şi persistent că în această situaţie este necesar ca Rusia să fie înfrântă. Trageţi singuri concluziile”, a adăugat Serghei Lavrov.

Ministrul rus de externe a precizat că ONU, inclusiv secretarul său general, a ratat ocazia de a ajunge la un acord politic în Ucraina, pentru că a ignorat nerespectarea de către Kiev a acordurilor de la Minsk.

„Dacă vorbim despre un rol pe care Națiunile Unite l-ar putea juca mai mult decât unul pur umanitar, atunci, spre marele meu regret, secretariatul acestei organizații, inclusiv secretarul ei general, a ratat ocazia de a ajunge la o înțelegere politică, după ce, timp de șapte ani, nu au reacționat la sabotajul regimului de la Kiev privind rezoluția 2202 a Consiliului de Securitate, care a aprobat acordurile de la Minsk”, a spus Serghei Lavrov.

Șeful Poliţiei Naţionale a Ucrainei, generalul Ihor Klymenko, a anunțat, miercuri, că numărul dosarelor privind săvârşirea de crime de război pe teritoriul Ucrainei a depăşit 10.000.

Potrivit acestuia, anchetatorilor ucraineni care investighează crime de război li s-au alăturat poliţişti din mai multe ţări europene.

„Până în acest moment, Poliţia Naţională a Ucrainei a înregistrat 10.800 de anchete. Ce ţine de regiunea Kiev, a fost stabilit un număr mare de crime de război şi, împreună cu procuratura, criminaliştii noştri fac cercetări”, a afirmat Ihor Klymenko.

„I-am implicat în acesta muncă şi pe colegii noştri din ţări străine, precum Polonia, Lituania şi Franţa. Împreună trebuie să detaliem şi trebuie să cercetăm orice crimă de război, pentru a nu apărea dubii când anchetele vor fi trimise în instanţe”, a spus Ihor Klymenko.

Poliţia Naţională a Ucrainei şi-a retras efectivele din zonele aflate sub ocupaţia armatei ruse, a precizat Ihor Klymenko.

„Pe teritoriile ocupate, poliţia, unde a fost posibil, şi-a retras personalul, din cauză că existau încercări de a-i angaja pe poliţiştii noştri în nou-creata poliţie a ocupanţilor. Unde nu am reuşit să îi evacuăm la timp, datorită factorilor obiectivi, ei s-au refugiat pe cont propriu”, a menționat Ihor Klymenko. 

Papa Francisc, 85 de ani, le-a primit miercuri, 11 mai, la Vatican, pe Katerina Prokopenko și Iulia Fedosiuk, soțiile luptătorilor Regimentului Azov rămași să apere uzina metalurgică Azovstal din Mariupol.

Cele două femei au fost primite în cadrul audienței generale săptămânale și i-au predat pontifului două scrisori și mai multe fotografii, o selecție din imaginile publicate pe canalul Telegram al Regimentului Azov.

Mai multe informații: Papa Francisc s-a întâlnit cu soțiile soldaților care apără combinatul Azovstal. „E ultima noastră speranță”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că anexarea regiunii ocupate Herson din Ucraina ar trebui să fie luată de locuitorii acestei regiuni și să aibă loc „legitim, așa cum a fost în cazul Crimeei”, informează Interfax.ru.

În timpul unei conferinței de presă de miercuri, Dmitri Peskov a fost întrebat dacă Rusia este pregătită să anexeze regiunea Herson, în cazul în care autoritățile regionale trimit o astfel de solicitare conducerii Federației Ruse.

„Cu siguranță, dacă ar trebui sau nu să existe un astfel de recurs (n.r. despre aderare regiunii la Rusia), locuitorii regiunii Herson ar trebui să decidă acest lucru. Iar locuitorii regiunii Herson ar trebui, de asemenea, să-și determine soarta”, a spus Dmitri Peskov.

„Prin urmare, astfel de decizii trebuie să aibă un fundament juridic absolut clar, justificat, să fie absolut legitime, așa cum a fost în cazul Crimeei”, a precizat Dmitro Peskov.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a fost întrebat dacă Kremlinul crede că în acest caz ar fi mai corect să se organizeze un referendum pentru a rezolva problema.

„Am spus ceea ce am vrut să spun. Nu am spus nimic despre referendum”, a reacționat Dmitro Peskov.

Autoritățile administrației militaro-civile Herson numite de ocupanții ruși au anunțat că îi vor cere președintelui rus Vladimir Putin să includă regiunea Herson în Federația Rusă.

„Orașul Herson este Rusia, nu se va crea o Republică Populară în regiunea Herson, nu vor fi referendumuri. Va fi un singur decret bazat pe apelul regiunii Herson și va exista o cerere de includere a regiunii ca regiune cu drepturi depline în Federației Ruse”, a declarat Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militare din Herson.

Președintele consiliului regional Nikolaev Anna Zamazeev, a anunțat, miercuri că, în ultimele 24 de ore, în urma atacurilor ocupanților ruși din zona Nikolaev, nouă persoane au fost rănite.

„În ultimele zile în zona Nikolaev 9 persoane au fost rănite. Din fericire, nu există copii printre victime”, a precizat Anna Zamazeeva pe Telegram.

Potrivit președintelui consiliului regional Nikolaev, cele nouă victime ale bombardamentelor au fost transportate la unități medicale, acestea beneficiind în acest moment de asistența necesară.

În total, până miercuri dimineață, în spitalele din Nikolaev sunt internate 159 de persoane care au fost rănite în atacurile armatei ruse.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat miercuri că, potrivit anchetei, în luna aprilie soldații ruși au furat obiecte cu valoare istorică și culturală din Muzeul de Istorie din Melitopol.

Potrivit datelor preliminare oferite de oficialitățile ucrainene, printre exponate se afla o colecție de aur scitic, care a fost descoperită de arheologi în anii 50 ai secolului trecut.

Procuratura Ucrainei a publicat și o imagine cu podoabele de tezaur care ar fi fost furate de militarii ruși.

Cu o populație de 150.000 de locuitori înainte de război și aflat între Crimeea și orașul-port Mariupol, orașul Melitopol a fost capturat de forțele ruse la începutul lunii martie.

Ministerul Educației și Științei din Federația Rusă a anunțat că, înainte de începerea examenelor, va trimite universităților recomandări privind admiterea copiilor participanților la „operațiune militară specială” din Ucraina pe locuri finanțate de stat, informează Interfax.ru.

În plus, potrivit ministerului Educației și Științei, copiii militarilor ruși care au fost răniți sau uciși în timpul conflictului din Ucraina vor fi admiși în facultăți fără a mai susține examen.

„În termen de o lună, ministerul Educației și Științei va pregăti linii directoare pentru admiterea copiilor participanților la operațiunea specială în limitele cotei și le va trimite la universități”, a transmis miercuri ministerul educației și științei într-un comunicat.

Se precizează că decizia de înscriere la universități cu o cotă specială, începând din acest an, a copiiilor participanților la „operațiunea specială” a fost luată în conformitate cu decretul șefului statului privind măsuri suplimentare de sprijinire a familiilor cadrelor militare și angajații agențiilor guvernamentale federale, unde se prestează serviciul militar.

„Cota va fi de 10% din numărul total de locuri bugetare alocate fiecărei universități specifice. Copiii răniților și morților (n.r. – în Ucraina) vor intra la universități fără examene de admitere”, se arată în raport.

Anterior, ministerul Educației și Științei a raportat că numărul de locuri la buget în universități în anul universitar 2022/2023 va fi de 588.044, acesta fiind cel mai mare număr de locuri din ultimii 10 ani.

Ministerul sănătății din Ucraina a anunțat, miercuri, într-un comunicat pe  Facebook, că de la declanșarea rzboiului, trupele ruse au distrus complet 101 de spitale.

„De 77 de zile la rând, teroriştii ruşi bombardează cartiere rezidenţiale şi obiecte civile. Obuzele și rachetele ocupanților au vizat 600 de instituții medicale ucrainene. 101 spitale au fost complet distruse fără posibilitatea de restaurare”, se arată în comunicat.

De asemenea, potrivit comunicatului, armata rusă a distrus 450 de farmacii și a avariat sau capturat aproximativ 200 de ambulanțe.

Ministerul ucrainean al Sănătății a subliniat că Federația Rusă ignoră toate normele și convențiile dreptului internațional.

Ministrul german de externe, Annalena Burbock, a participat, marți, la ceremonia de redeschidere a ambasadei Germaniei din Ucraina la Kiev, informează Ukrinform

„Ne-am întors! Ieri (n.r. – marți), ambasada Germaniei și-a reluat activitatea la Kiev. Ministrul de Externe Annalena Burbock a ridicat steagul german în apropierea clădirii ambasadei”, se arată în comunicatul ambasadei Germaniei în Ucraina.

În timpul vizitei sale în Ucraina, Annalena Burbock a precizat că ambasada se deschide cu o „prezență minimă” de diplomați și va funcționa inițial într-un format limitat, dar cu prezența ambasadorului Anka Feldguzen.

Ми повернулися! Вчора Посольство Німеччини відновило свою роботу в Києві. Міністр закордонних справ @ABaerbock підняла 🇩🇪 прапор біля будівлі посольства.#StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/oKpEjI286r

— Посольство Німеччини (@GermanyinUA) May 11, 2022

Ambasada Germaniei la Kiev s-a închis cu puțin timp înainte de invazia rusă pe scară largă din 24 februarie 2022. 

Rusia își continuă eforturile de a-și întări garnizoana de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, însă Ucraina a ripostat, lovind cu succes apărarea antiaeriană și navele de aprovizionare rusești, se afirmă în ultimul raport al ministerului britanic al apărării , informează BBC.

„Luptele continuă pe Insula Șerpilor, iar Rusia a încercat în mod repetat să-și consolideze și să-și protejeze garnizoana staționată acolo. Dacă Rusia își întărește poziția pe Insula Șerpilor cu rachete strategice de apărare aeriană și apărare de coastă, acestea ar putea domina nord-vestul Mării Negre”, se notează în raport.

De asemenea, se notează că Ucraina a lovit cu succes, cu ajutorul dronelor Bayraktar, apărarea antiaeriană rusă și navele de aprovizionare ale inamicului.

„Ucraina a lovit cu succes apărarea antiaeriană a Rusiei cu dronele Bayraktar. Navele de aprovizionare ale Rusiei au o protecție minimă în vestul Mării Negre, după ce flota rusă s-a retras în Crimeea după pierderea crucișatorului Moscova”, se mai arată în raport.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, până miercuri, au fost „eliminați” aproximativ 26.350 de militari ruși.

Potrivit ucrainenilor, până miercuri au fost distruse 1187 de tancuri rusești, 2856 de blindate de luptă, 528 de sisteme de artilerie, 199 de avioane, 87 de sisteme de apărare aeriană, 160 de elicoptere și 185 de lansatoare de rachete.

Cele mai mari pierderi ale inamicului din ziua precedentă, au fost raportate în direcțiile Novopavlovsk, Kurakhiv și Severodonetsk.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat într-un comunicat difuzat pe canalele Telegram guvernamentale că cel puțin 226 de copii au fost uciși și alți peste 417 au fost răniți de la începutul războiului în Ucraina, pe 24 februarie.

„Peste 643 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă din partea Federației Ruse. În dimineața zilei de 11 mai 2022, numărul oficial al copiilor uciși este de, 226. Numărul răniților a crescut la 417”, – se arată în comunicat.

Cei mai afectați au fost copiii din regiunea Donețk – 139, urmați de cei di regiunea Kiev – 116, regiunea Harkov – 99, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Herson – 46, regiunea Luhansk – 45, regiunea Mykolaiv – 44, regiunea Zaporizhia – 28, regiunea Sumy – 17 , orașul Kiev – 16 și regiunea Zhitomir – 15.

Procuratura Generală a Ucrainei mai precizează că bilanțul victimelor nu este unul exact, pentru că luptele se desfășoară în continuare, iar datele nu pot fi verificate complet mai ales în locuri precum orașul sudic Mariupol, aflat sub asediu.

În ultima zi, trupele ruse au deschis focul de 15 ori asupra zonelor rezidențiale din Luhansk și au lovit un internat din localitatea Gorny, potrivit guvenatorului regional, Serghei Haidai, citat de Ukrainska Pravda.

”A fost lovită clădirea unei școli regionale, unde au studiat copiii cu nevoi speciale. Instituție cu renovare modernă și utilaje noi. (…) Din fericire, i-am evacuat din timp pe elevii școlii”, a scris guvernatorul pe Telegram.

De asemenea, oficialul precizează că în urma atacurilor a fost avariată principala conductă de gaz din Severodonețk, astfel că alimentarea cu gaze a orașului a fost întreruptă.

”În Vrubovka, invadatorii au deteriorat șase clădiri rezidențiale, precum și o instituție de cultură. Există trei clădiri înalte în Rubijne și două în Lisichansk. În Severodonețk – un hotel și o clădire înaltă. În direcția Severodonețk, rușii au încercat fără succes să preia controlul asupra Rubijne. Inamicul a desfășurat acțiuni de asalt fără succes în zonele Nijni, Toșkovka, Orekhovy”, mai precizează guvernatoul regiuni Luhansk.

Proiectul de lege a fost aprobat marți de Camera Reprezentanților cu un vot de 368 la 57. Proiectul merge acum în Senatul american unde există șanse să fie adoptat rapid, relatează The Guardian și BBC.

Acesta include 6 miliarde de dolari pentru asistență de securitate, 8,7 miliarde de dolari pentru a plăti reaprovizionarea stocurilor militare americane deja trimise în Ucraina și 3,9 miliarde de dolari pentru informații și sprijin în cadrul misiunilor.

În plus, proiectul cuprinde 11 miliarde de dolari în cadrul Presidential Drawdown Authority, care îi permite președintelui să autorizeze transferul de articole și servicii din stocurile americane fără aprobarea Congresului ca răspuns la o situație de urgență. Biden a cerut 5 miliarde de dolari.

De asemenea, proiectul permite finanțare militară străină de 4 miliarde de dolari pentru a oferi sprijin Ucrainei și altor țări afectate de criză.

În urmă cu două săptămâni, președintele american Joe Biden a cerut Congresului să aprobe un ajutor suplimentar de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar parlamentarii au decis să mărească finanțarea militară și umanitară.

„Acest proiect de lege va proteja democrația, va limita agresiunea rusă și va întări propria noastră securitate națională, în timp ce, cel mai important, va sprijini Ucraina”, a declarat președintele Comisiei de alocări a Camerei, Rosa DeLauro.

Aprobarea de către Camera Reprezentanților a proiectului de lege care prevede trimiterea unui ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, transmite „un mesaj clar, bipartizan, Ucrainei, Rusiei și lumii că Statele Unite sunt alături de poporul Ucrainei în timp ce își apără democrația împotriva agresiunii ruse”, a declarat marți secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, potrivit CNN.

„Resursele suplimentare incluse în acest proiect de lege ne vor permite să trimitem mai multe arme, cum ar fi artileria, vehiculele blindate și muniția, în Ucraina. Și ne vor ajuta să ne refacem stocurile și să sprijinim trupele americane pe teritoriul NATO”, a adăugat Psaki.

Armata Belarusului va desfășura forțe speciale la granița cu Ucraina pentru că „SUA și aliații lor continuă să-și sporească prezența militară la frontiere”, potrivit șeful Statului Major General al Forțelor Armate Viktor Gulevich, citat de CNN.

„Pentru a asigura securitatea Republicii Belarus în direcția de sud, unități ale forțelor de operațiuni speciale sunt dislocate în trei direcții tactice”, se precizează într-un comunicat publicat marți, 10 mai.

Armata Minskului precizează că există informații conform cărora ucrainenii au creat o forță de 20.000 de oameni aproape de granița cu Belarus, ceea ce „necesită un răspuns din partea noastră”.

„Apariția în apele Mărilor Mediterană și Baltică a unui grup care transportă rachete de croazieră, o creștere a grupului de aviație în Polonia și statele baltice indică o amenințare tot mai mare pentru Republica Belarus”, mai scrie în comunicat.

Astfel, au fost trimise batalioane tactice ”în direcțiile operaționale vest și nord-vest”, iar ”forțele de apărare antiaeriană, forțele antirachetă și unitățile de artilerie” avansează pentru a veni în sprijinul lor.

Anterior, ministrul apărării din Belarus, Viktor Khrenin, a declarat că țara sa a început cea de-a doua etapă de inspecție a forțelor de reacție ale armatei, potrivit unui comentariu video publicat pe contul Telegram al agenției de presă de stat Belta.

Militarii regimentului Azov, care se află în subsolurile combinatului din Mariupol, fac apel la comunitatea internațională să intervină pentru salvarea răniților din buncăr. Mesajul a fost publicat pe rețelele sociale, alături de imagini cu soldați bandajați, cu membrele amputate și care primesc îngrijiri medicale în condiții insalubre, relatează The Guardian.

”Întreaga lume civilizată trebuie să vadă condițiile în care se află apărătorii răniți, infirmi ai Mariupolului și să acționeze. În condiții complet insalubre, cu răni deschise bandajate cu resturi nesterile de pânză, fără medicamentele necesare și chiar fără alimente”, transmit reprezentanții apărătorilor din Azovstal.

”Facem apel la ONU și Crucea Roșie să-și arate umanitatea și să reafirme principiile pe baza cărora au fost create pentru salvarea răniților care nu mai sunt combatanți”, solicită soldații ucraineni.

”Militarii pe care îi vedeți în fotografii și alte sute de la uzina Azovstal au apărat Ucraina și întreaga lume civilizată cu răni grave și cu prețul propriei sănătăți. Ucraina și comunitatea mondială nu sunt acum în măsură să le protejeze și să aibă grijă de ei?”, mai scrie în mesajul citat.

Увесь цивілізований світ має бачити умови, в яких перебувають поранені, скалічені захисники Маріуполя і діяти!
В повній антисанітарії, з відкритими ранами, перев’язаними не стерильними залишками бинтів, без необхідних медикаментів і навіть харчування.
👇🏼 pic.twitter.com/vmbOLjNJhy

— АЗОВ (@Polk_Azov) May 10, 2022

Mai multe informații: Imagini cu luptătorii din uzina Azovstal, bombardată zilnic de ruși. „Viața noastră nu înseamnă nimic, dar lupta noastră înseamnă totul”

PreședinteleVolodimir Zelenski a anunțat în mesajul transmis națiunii marți seară că trupele Ucrainei au început să împingă forțele ruse departe de zona Harkov din nord-estul țării, relatează News.ro.

”Forţele armate ale statului nostru ne-au oferit veşti bune din regiunea Harkov. Ocupanţii sunt împinşi treptat departe de Harkov. Sunt recunoscător apărătorilor noştri care menţin lucrurile aşa cum sunt şi demonstrează o tărie cu adevărat superumană în a alunga armata de invadatori. Odată a doua cea mai puternică armată din lume”, a spus Zelenski.

Liderul de la Kiev a subliniat în acest context că oamenii nu ar trebui să creeze ”o atmosferă de presiune morală specifică, atunci când unele victorii sunt aşteptate săptămânal şi chiar zilnic”.

”Forţele Armate ale Ucrainei fac totul pentru a elibera pământul nostru şi pe oamenii noştri. Pentru a elibera toate oraşele noastre – Herson, Melitopol, Berdeansk, Mariupol şi altele”, a mai spus Zelenski.

Președintele ucrainean a vorbit și despre mesajele pe care le-a transmis parlamentarilor din Slovacia și celor din Malta.

În discursul adresat legislativului slovac, Zelenski spune că a explicat viziunea ucraineană cu privire la motivul pentru care „cooperarea în domeniul energiei cu Rusia nu poate fi luată în considerare izolat de politica agresivă a acestei ţări”.

”Şi, bazat pe exemplul ucrainean, am amintit istoria aşa-zisei prietenii a gazului cu Rusia, am arătat ce greşeli ar trebui evitate”, a adăugat el.

Iar parlamentarilor maltezi le-a vorbit despre bătălia pentru Malta în al Doilea Război Mondial.

”Atunci, în urmă cu 80 de ani, soarta întregii confruntări din Mediterană depindea de bătălia pentru Malta. Aliaţii au învins. Naziştii au pierdut. Facem totul să ne asigurăm că înfruntarea de pe pământul nostru se sfârşeşte în acelaşi fel acum”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Totodată, Volodimir Zelenski a precizat că în acest moment, 36 de misiuni diplomatice și-au reluat activitatea la Kiev, gest care, spune el, ”confirmă încrederea Europei în viitorul Ucrainei”.

Mai multe informații: Zelenski laudă „puterea supraomenească” a soldaților ucraineni. Mesajul încurajator după ce trupele Kievului au recucerit zone din Harkov

Ucraina a anunţat marţi că va suspenda fluxul de gaze ruseşti printr-un punct de tranzit care livrează aproape o treime din gazele care tranzitează teritorul ucrainean către Europa, dând vina pe Moscova pentru această mişcare, relatează agenția Reuters, preluată de news.ro. Kievul a precizat că fluxul de gaze va fi distribuit pe altă rută.

Compania GTSOU, care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a anunțat că de miercuri va suspenda fluxurile pe ruta Sohranivka, declarând ”forţă majoră”, clauză invocată atunci când o afacere este lovită de ceva care nu poate fi controlat.

Compania a precizat, într-un comunicat de presă, că nu poate opera la staţia de compresoare de gaz Novopskov, din cauza ”interferenţei forţelor de ocupație în procesele tehnice”, adăugând că ar putea muta temporar fluxul afectat în altă parte, către punctul de interconectare fizică ”Sudzha”, situat pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Însă gigantul rus Gazprom, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a anunțat că este ”imposibil din punct de vedere tehnologic” să transfere toate volumele către punctul de interconectare Sudzha, aşa cum a propus GTSOU.

Staţia de compresoare Novopskov din regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, a fost ocupată de forţele ruse şi de luptătorii separatişti, la scurt timp după ce Moscova a început războiul.

Staţia Novopskov este primul compresor din sistemul de tranzit al gazelor din Ucraina în regiunea Luhansk. Aceasta este rută de tranzit pentru aproximativ 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi – cu alte cuvinte, o treime din gazul rusesc care este transportat către Europa prin Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în discursul său de marți ținut în fața Parlamentului din Malta, că Rusia nu a fost de acord cu eliberarea luptătorilor ucraineni care apără combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, scrie portalul The Kyiv Independent.

Mai multe opțiuni pentru o eventuală evacuare a acestor apărători, transmise militarilor ruși de către Ucraina, au fost ignorate, a precizat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai spus că Ucraina continuă să încerce să-i salveze pe soldații rămași la Azovstal, o oțelărie din Mariupol foarte bine fortificată.

Războiul din Ucraina a înrăutăţit şi mai mult problemele Siriei, a declarat marți Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, pentru BBC.

Filippo Grandi a afirmat că situaţia umanitară din interiorul Siriei a devenit „catastrofală”.

Nesiguranţa alimentară cauzată de criza din Ucraina a avut un „impact teribil” asupra Siriei şi a vecinilor săi, a adăugat oficialul ONU.

Blocada impusă de Rusia de-a lungul coastei Mării Negre înseamnă că milioane de tone de cereale nu pot fi trimise peste hotare. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume.

Filippo Grandi a recunoscut, de asemenea, că ar putea exista un dublu standard în ceea ce priveşte modul în care Europa tratează refugiaţii.

Acesta spus că este „inacceptabil, rasist şi discriminatoriu” faptul că ucrainenii sunt uneori consideraţi „adevăraţi” refugiaţi, spre deosebire de alţii, inclusiv cei din Orientul Mijlociu, care nu sunt tratați la fel.

Regimul lui Vladimir Putin a ordonat presei de propagandă să atragă atenția rușilor asupra „opoziției armatei ruse față de toate țările din Uniunea Europeană și NATO”, susțin serviciile secrete ucrainene, potrivit portalului Ukrainska Pravda. Mișcarea este menită să justifice un eventual eșec în Ucraina, prezentându-l drept o înfrângere în fața unui adversar mult mai puternic și numeros.

„Având numeroase avantaje în ceea ce privește efectivele și echipamentul, armata țării ocupante suferă pierderi și înfrângeri catastrofale în fața apărătorilor Ucrainei”, a transmis serviciul de informații militare al Ucrainei, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Pentru a schimba percepția rușilor despre «invincibilitatea» militară și pentru a pregăti societatea pentru o eventuală înfrângere, presa rusă a primit ordin să vorbească despre războiul ruso-ucrainean ca despre o confruntare armată între Federația Rusă și toate țările din Uniunea Europeană și NATO. Potrivit politrucilor de la Kremlin, acest lucru va diminua rușinea, căci înfrângerea va fi în fața unui adversar mai puternic (statele UE și NATO, n.r.)”, mai susține serviciul de informații militare al Ucrainei.

Mai multe detalii: Schimbare de paradigmă în propaganda Kremlinului. Presa, instruită să vorbească despre un război cu NATO și UE, pentru a explica o eventuală înfrângere

Un nou canal Telegram înființat în Mariupol și numit „Novyj Mariupol” („Noul Mariupol”) a anunțat că la centrele de ocupare a forței de muncă din autointitulata Republică Populară Donețk (RPD) se caută imediat angajați temporari, relatează CNN.

Într-o postare din 7 mai, canalul anunța că există posturi vacante în domeniul securității informațiilor, al lucrărilor de îmbunătățire a orașului și al „strângerii morților”. Un anunț actualizat, publicat sub formă de pliant, cu un QR care face legătura cu canalul de Telegram „Noul Mariupol”, a apărut marți, 10 mai.

Canalul pare să aibă legătură cu noua administrație din oraș, susținută de Rusia, notează CNN.

Pliantul folosește același limbaj ca și postarea originală de pe Telegram, dar face trei anunțuri suplimentare: fondul de pensii RPD este acum deschis pentru aplicații, se caută de lucru la oțellăria Ilici, iar piețele deschise vor începe să funcționeze în patru locații diferite din oraș, începând cu data de 14 mai.

Rusia a folosit 10 până la 12 arme hipersonice în timpul războiului din Ucraina, a declarat marți un înalt oficial american din domeniul apărării. Avertizând că SUA nu au o „numărătoare perfectă”, oficialul a declarat că numărul de arme hipersonice pe care Rusia le-a folosit este „probabil între 10 și 12, cred că ar fi aproximativ corect”, informează CNN.

Deși oficialul nu a precizat datele și locațiile lansărilor, oficialii americani au observat prima utilizare de luptă cunoscută a rachetei hipersonice rusești Kinzhal, lansată din aer, împotriva unei clădiri din vestul Ucrainei.

Oficialul nu a vrut să confirme afirmația Ucrainei potrivit căreia Rusia ar fi lansat rachete Kinzhal spre Odesa în weekend. Serghei Bratchuk, un purtător de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, a declarat că Rusia a tras trei rachete Kinzhal asupra unei „ținte de infrastructură turistică”.

SUA nu au văzut niciun indiciu că Rusia a folosit arme hipersonice în aceste lovituri, a precizat oficialul american.

„Evident, i-am văzut folosind hipersonice în trecut și lovind clădiri, dar nu am nimic care să indice că au fost folosite la Odesa”, a declarat oficialul.

Oficialii americani au minimalizat semnificația utilizării de către Rusia a rachetei lor hipersonice Kinzhal.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că nu a considerat-o ca fiind „un fel de schimbare a jocului” după ce rușii au anunțat lansarea rachetei. Câteva zile mai târziu, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că este „greu de știut care a fost justificarea exactă” pentru această lansare, deoarece a vizat o instalație de depozitare staționară.

Rusia a mai afirmat că a folosit rachete Iskander în aprilie pentru a lovi depozite de arme și echipamente militare ucrainene.

Ucraina, pe de altă parte, susține că Rusia a folosit rachete Iskander lansate din Crimeea pentru a lovi o așezare din districtul Odesa la începutul lunii aprilie.

Șeful filialei din Europa a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a anunțat marți, 10 mai, că cel puțin 3.000 de persoane au murit în Ucraina de când Rusia și-a început invazia, în februarie, pentru că nu au avut acces la tratamente pentru boli cronice, relatează Reuters.

Agenția de sănătate a ONU a documentat, până acum, aproximativ 200 de atacuri în Ucraina asupra unităților sanitare, iar în prezent puține spitale funcționează, a declarat Hans Kluge, la o reuniune regională a celor 53 de state membre ale OMS, la care au participat și colegi de rang înalt din agenție.

„40% dintre familii au cel puțin un membru care are nevoie de un tratament cronic pe care nu îl mai găsește, ceea ce duce la un număr estimat de cel puțin 3.000 de decese premature care puteau fi evitate”, a afirmat Kluge în discursul său, menționând boli precum HIV/SIDA și cancerul.

Matilda Bogner, șefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marți că a observat o creștere a ratei mortalității în Ucraina din cauza lipsei de acces la îngrijiri medicale. „Dreptul la sănătate a fost grav afectat în întreaga țară”, a afirmat aceasta.

Într-un subsol înghesuit al unei școli din Yahidne, zece persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească adăpostul în condiții sigure, a adăugat Matilda Bogner, în cadrul unui briefing de presă separat. Oficialii OMS au declarat săptămâna trecută că strâng dovezi pentru o posibilă investigație privind crime de război comise în cazul unor atacuri ale rușilor.

Mai multe informaţii: OMS: Cel puțin 3.000 de oameni au murit în Ucraina, de la începutul războiului, din cauza lipsei de tratament pentru boli

Primăria din Mariupol, unul dintre cele mai atacate orașe din Ucraina, a adunat peste 800 de rapoarte privind crime de război de la locuitorii care au reușit să fugă din orașul asediat, transmite BBC.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat pentru Media Center Ucraina că toate informațiile privind presupusele crime de război au fost transmise procuraturii din regiune.

Primarul a declarat că locuitorii au furnizat mărturii despre atacurile cheie din oraș, printre care „maternitatea din Mariupol distrusă de avionul inamic, precum și Teatrul Dramatic, unde au murit multe femei și copii, și spitalul 1, unde locuitorii din Mariupol cu răni grave au ars de vii”.

Toate dovezile vor face parte dintr-o procedură penală mai amplă privind genocidul locuitorilor din Mariupol, a declarat el.

„Există numeroase exemple de crime de război ale armatei ruse conduse de principalul lor criminal, Putin”, a adăugat primarul.

Forțele armate ale Ucrainei au declarat că rușii au trimis aproximativ 500 de soldați din zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk spre nord, în regiunea Harkov, potrivit CNN. Sursa citată precizează că oficiali locali din regiunea Harkov sugerau că unele trupe rusești au fost trimise spre nord pentru a întări liniile de aprovizionare de la graniță.

Autoritățile locale au declarat că există „o retragere în masă a trupelor ruse de pe teritoriul Borova și Bohuslavka în direcția Kupyansk”.

Kupyansk este un important centru logistic rusesc în interiorul Ucrainei și ar putea deveni vulnerabil în cazul în care un contraatac ucrainean în regiune este susținut.

Potrivit Statului-Major General al forțelor armate ucrainene, alte patru așezări la nord și la est de Harkov au trecut sub control ucrainean.

Oficialii au declarat că unitățile ucrainene au rezistat la mai multe atacuri în regiunea Luhansk. În regiunea Donețk, Statul-Major General a declarat că rușii încearcă să străpungă apărarea ucraineană la nord de Sloviansk, în jurul așezărilor Oleksandrivka și Shandryholove. În această zonă au avut loc lupte aproape constante timp de aproximativ două săptămâni, dar rușii par să fi făcut progrese minime pe teren.

În general, raportul Statului-Major General sugerează că unitățile ucrainene sunt sub presiune, dar rezistă pe majoritatea fronturilor, în timp ce cuceresc teritoriu în Harkov, iar rușii se retrag spre râul Oskil.

Statele Unite consideră că Rusia este în întârziere cu aproximativ două săptămâni în ceea ce privește invazia sa în regiunea ucraineană Donbas, precum și în sudul țării, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, notează The Guardian.

„Este cu ușurință cu două săptămâni sau poate chiar mai mult în urmă”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului.

SUA evaluează că Vladimir Putin nu și-a atins niciunul dintre obiectivele sale strategice de până acum în Donbas sau în Ucraina și că atenția sa rămâne concentrată pe Donbas, a precizat oficialul, citat de jurnalistul Jack Detsch.

Putin ar putea pur și simplu să declare victoria în Donbas sau să se folosească de un control mai mare al regiunii pentru a organiza un nou atac. Potrivit acestuia, americanii nu sunt siguri că Kremlinul a renunțat la Kiev.

U.S. does not have „absolute certainty” about Putin’s long-term plans for Ukraine: senior U.S. defense official

Putin could simply declare victory in Donbas or use further control of the region to stage a further attack. The U.S. isn’t sure that the Kremlin has given up on Kyiv.

— Jack Detsch (@JackDetsch) May 10, 2022

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a ales marți Republica Cehă în Consiliul pentru Drepturile Omului, pentru a înlocui Rusia, care a fost suspendată luna trecută din cauza invaziei sale în Ucraina și apoi a părăsit imediat organismul internațional format din 47 de membri, informează Reuters.

Rusia era în al doilea an dintr-un mandat de trei ani. Republica Cehă va încheia acest mandat în cadrul consiliului, care nu poate lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, deciziile sale au greutate politică și poate autoriza investigații. Republica Cehă a fost aleasă cu 157 de voturi „pentru”, în timp ce 23 de țări s-au abținut. Mandatul Cehiei va începe imediat.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului urmează să organizeze joi, 12 mai, o sesiune specială privind Ucraina, a anunțat luni un oficial din cadrul organizației, după ce Kievul a cerut o analiză a situației din această țară, inclusiv a rapoartelor privind victimele în masă din Mariupol.

Peste 50 de țări, printre care Marea Britanie, Germania, Turcia și SUA, au susținut solicitarea Kievului și au cerut o reuniune extraordinară a consiliului, pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii rusești”, potrivit The Guardian. Întâlnirea ar putea include o rezoluție care să însărcineze comisia de anchetă privind războiul, recent formată, să prezinte un raport detaliat consiliului, în cursul acestui an.

Mai multe informaţii: Cehia va înlocui Rusia în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Joi va avea loc o reuniune specială privind situația din Ucraina

Belarus va desfășura trupe de operațiuni speciale în trei zone din apropierea graniței sale sudice cu Ucraina, ca răspuns la o „amenințare tot mai mare” din partea SUA și a aliaților săi, au declarat forțele armate, în timp ce președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete, informează The Guardian.

„Statele Unite și aliații lor continuă să își consolideze prezența militară la granițele statului Belarus. Efectivul acestei forțe a crescut de mai mult de două ori în ultimele șase luni”, a spus
şeful Statului-Major din Belarus, Viktor Gulevich.

El a declarat că sporirea prezenței militare de către aliații occidentali „atestă o amenințare tot mai mare la adresa Republicii Belarus”, adăugând că Belarusul desfășoară, de asemenea, unități de apărare aeriană, artilerie și rachete pentru exerciții în vest.

Anunțul vine după ce Lukașenko a declarat astăzi că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete pentru a-și consolida capacitățile militare.

Lukașenko, care a luat cuvântul la o reuniune a oficialilor din domeniul apărării, a declarat, citat de agenția de știri de stat Belta, că evenimentele din Ucraina au demonstrat importanța de a avea trupe cu arme și provizii moderne și foarte eficiente.

Lukașenko a declarat că armata belarusă este pregătită de luptă și va fi capabilă să „provoace daune inacceptabile inamicului” în caz de agresiune externă. „Suntem realiști, înțelegem că nu vom fi capabili să învingem NATO. Cu toate acestea, avem toate armele necesare pentru a face pagube, în special în teritoriile din care vom fi atacați”.

Președintele belarus a declarat că „nu a făcut nicio aluzie, dar vrea ca toată lumea să înțeleagă gama de arme pe care o are”.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat marți, 10 mai, o înregistrare video cu distrugerea tancului T-90M, care costă cel puțin 4,5 milioane de dolari, considerat cel mai modern din dotarea armatei ruse.

Blindatul a fost distrus la finalul săptămânii trecute, la scurt timp după ce a fost aruncat în luptă de armata rusă, potrivit unui anunț făcut de Ministerul britanic al Apărării. Ucrainenii susțin că tancul T-90M „Breaktrough” a fost eliminat de luptătorii apărării teritoriale din Harkov în apropierea localității Stary Saltiv, cu ajutorul unui lansator de grenade antitanc primit din partea Suediei.

„Mândria industriei rusești de tancuri a fost distrusă de lansatorul de grenade antitanc portabil suedez Carl Gustaf. Mulțumim poporului suedez și regelui pentru ajutor”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter, alături de imaginile cu blindatul rus pulverizat.

Near Stary Saltiv,Kharkiv Territorial Defense fighters eliminated another new 🇷🇺T-90M „Breakthrough” tank. The pride of the russian tank industry was destroyed by the Swedish hand-held anti-tank grenade launcher Carl Gustaf.We thank the Swedish people and the King for their help. pic.twitter.com/gCiHNu2QFx

— Defence of Ukraine (@DefenceU) May 10, 2022

Mai multe informaţii: Primele imagini cu distrugerea tancului supranumit „Spărgătorul”, cel mai modern blindat al rușilor

Ucraina a ucis între „opt și zece” generali ruși, a declarat marți, în fața Comisiei pentru forțele armate din Senat, generalul-locotenent Scott Berrier, șeful Agenției americane de informații pentru apărare, transmite CNN.

Oficialii americani au urmărit îndeaproape numărul tot mai mare de decese de generali în armata rusă – un număr neobișnuit de mare pentru o armată modernă, care depășește cu mult numărul generalilor americani pierduți în cei 20 de ani de conflict în Afganistan.

Unii oficiali americani au atribuit această cifră atipică în parte sprijinului de informații oferit de Statele Unite, în timp ce alții cred că se datorează faptului că generalii ruși sunt forțați să opereze mult mai mult în față în zona de conflict decât s-ar aștepta în mod normal, pentru a-și motiva trupele.

„Faptul că Rusia pierde toți acești generali vă sugerează că acești generali trebuie să meargă înainte pentru a se asigura că ordinele lor sunt executate?”, a întrebat senatorul republican din Arkansas Tom Cotton. „Da”, a răspuns șeful DIA, generalul-locotenent Scott Berrier.

În general, Berrier a spus că Ucraina este mai bine pregătită pentru a alinia soldați motivați în conflict – chiar dacă armata sa este mult mai mică decât forța rusă.

„Cred că ucrainenii au dreptate în ceea ce privește curajul și modul în care fac față apărării națiunii lor”, a spus Berrier. „Nu sunt sigur că soldații ruși din districtele militare rusești îndepărtate înțeleg cu adevărat acest lucru.”

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat marți că sancțiunile occidentale au dat o lovitură puternică economiei Rusiei în urma invaziei din Ucraina.

„Economia lor este în mod clar în recesiune”, a declarat Yellen în timpul unei audieri privind raportul anual al Consiliului de supraveghere a stabilității financiare către Congres, adăugând că există previziuni că economia rusă se va contracta cu 10% până la 15%, informează CNN.

Inflația în Rusia se va situa probabil în jurul valorii de 20% în acest an, a spus Yellen. Acest lucru ar fi mai mult decât dublu față de saltul de 8,5% de la an la an al prețurilor de consum din Statele Unite în luna martie.

„Firmelor rusești care au fost sancționate le este aproape imposibil să obțină acces la bunurile și serviciile de care au nevoie pe piețele globale”, a spus Yellen, adăugând că printre acestea se numără și firme importante din domeniul apărării care nu pot găsi cipurile de calculator și alte componente de care au nevoie pentru a-și reface arsenalele de apărare.

Războiul din Ucraina a perturbat aprovizionarea cu alimente și energie, contribuind la cel mai ridicat nivel de inflație din ultimele decenii. Prețul mediu al benzinei obișnuite a crescut cu aproximativ 25%, atingând niveluri record de când Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Comunitatea serviciilor de informații americane consideră că războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina este probabil să devină „mai imprevizibil și mai intens” în lunile următoare, a declarat marți directorul comunității de informații, Avril Haines, în cadrul audierii în Congres.

Comunitatea de informații americane crede că Putin se pregătește pentru un conflict prelungit și că obiectivele sale se extind cu mult dincolo de regiunea de est a Donbasului, unde armata sa este în prezent concentrată după ce a fost respinsă operațiunea de cucerire a Kievului în primele săptămâni ale războiului.

Pe termen scurt, Putin dorește să captureze cele două regiuni estice Donețk și Lugansk, să controleze orașul Herson, din sud, și, eventual, să extindă un pod pe uscat pe coasta de sud a Ucrainei până în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei în care sunt staționate în prezent trupele ruse, a spus Haines.

Dar pentru a ajunge în Transnistria, comunitatea de informații consideră că Putin ar trebui să lanseze o mobilizare completă în interiorul Rusiei, pas pe care nu l-a făcut până acum. „Deoarece atât Rusia, cât și Ucraina cred că pot continua să facă progrese din punct de vedere militar, nu vedem o cale de negociere viabilă pentru viitor, cel puțin pe termen scurt”, a afirmat Avril Haines.

Mai multe informaţii: Directorul serviciilor de informații americane afirmă că Putin este decis să extindă războiul din Donbas până în Transnistria

Urmărește-ne pe Google News