Război în Ucraina, ziua 770 | Zelenski: Rusia a atacat Ucraina în martie cu 4.000 de rachete, drone Shahed și bombe aeriene. Kievul cere urgent noi sisteme Patriot

Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, şi omologul său rus, Serghei Şoigu, s-au arătat miercuri, 3 aprilie, în cursul unei discuţii telefonice, „dispuşi să dialogheze” cu privire la conflictul din Ucraina, a anunțat Ministerul rus al Apărării, potrivit AFP.

„S-a remarcat disponibilitatea de a dialoga în privinţa Ucrainei. Punctul de plecare ar putea fi «Iniţiativa pentru pace de la Istanbul». Organizarea unei întâlniri la Geneva fără participarea Rusiei nu are niciun sens”, a indicat ministerul condus de Șoigu, într-un comunicat despre această discuţie.

Mai multe detalii: Lecornu şi Şoigu şi-au exprimat „disponibilitatea de a dialoga” despre războiul din Ucraina, în prima lor discuție telefonică după octombrie 2022

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că a discutat cu prim-ministrul ungar Viktor Orban pentru a răspunde îngrijorărilor sale privind rolul NATO în Ucraina şi că este încrezător că aceste chestiuni vor fi abordate în săptămânile următoare, informează Agerpres.

„NATO este şi va rămâne o Alianţă defensivă şi nu va fi parte a conflictului din Ucraina. Trebuie să ne reamintim că este un război de agresiune provocat de către invadarea de către Rusia a altei ţări. Ucraina are, conform legii internaţionale, dreptul de a se apăra. Şi noi, ca prieteni ai Ucrainei, avem dreptul de a susţine Ucraina în a exercita dreptul la legitimă apărare, tot conform legii internaţionale. Asta nu ne face parte a conflictului şi un cadru mai robust NATO de a coordona asistenţa de securitate nu va schimba acest lucru”, a spus Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă de la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe.

Șeful NATO a subliniat că aliaţii fac deja acest lucru pe baze bilaterale sau prin alte formate, precum aşa-numitul format Ramstein. „Deci creând un cadru mai puternic NATO vom asigura mai multă transparenţă, mai multă împărţire a poverii, mai multă predictibilitate şi un angajament mai robust. Ceea ce este important pentru a ajuta Ucraina să-şi facă planificări (…)”, a adăugat el.

„Ceea ce discutăm nu este o prezenţă de luptă NATO în Ucraina. Discutăm despre cum putem coordona şi livra sprijin din afara Ucrainei pentru Ucraina, aşa cum fac aliaţii”, a precizat Stoltenberg.

„Am avut un dialog bun cu Peter Szijjarto, am discutat cu premierul Vicktor Orban de două ori în ultima săptămână, iar acum că am început planificarea, sunt sigur că putem răspunde acestor preocupări pe care Ungaria le-a ridicat şi să găsim moduri de a ajunge la un consens”, a precizat șeful NATO.

Ministrul francez al apărării Sébastien Lecornu a avut miercuri o convorbire telefonică cu omologul său rus Serghei Şoigu, după ce ultima lor discuţie de acest fel a avut loc în octombrie 2022, a anunţat Ministerul Apărării de la Paris, potrivit AFP.

Şi de această dată ministrul Sébastien Lecornu a „condamnat fără rezerve războiul de agresiune pe care Rusia l-a lansat în Ucraina”, afirmă într-un comunicat Ministerul francez al Apărării.

În schimb, el a „confirmat disponibilitatea Franţei” pentru „intensificarea schimburilor” cu Rusia în lupta contra terorismului, se arată în acelaşi text, în contextul atacului terorist din 22 martie revendicat de gruparea Statul Islamic şi în care cel puţin 144 de persoane au fost ucise într-o sală de concerte la Moscova.

Relaţii dintre Paris şi Moscova, deja tensionate de războiul pornit de Rusia în Ucraina şi de sprijinul militar oferit acesteia din urmă de către Franţa, s-au degradat şi mai mult după ce la sfârşitul lunii februarie preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state aliate ale Kievului să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a motivat el, „trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”, notează Agerpres.

Aliații nu au luat încă o decizie asupra structurii viitorului ajutor pentru Ucraina, dar au convenit miercuri să meargă mai departe cu planificarea în această chestiune, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice, informează Agerpres.

„Astăzi nu am luat decizia finală asupra formatului pe care îl vom stabili, dar am convenit să începem planificarea”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

Miniştrii de externe din ţările membre s-au întâlnit pentru a discuta despre asigurarea unui sprijin pe termen lung pentru Ucraina, inclusiv despre o propunere care prevede un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani. Jens Stoltenberg a refuzat să confirme suma vehiculată de presă din surse diplomatice, însă a insistat că discuţiile sunt abia la început. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Washington din luna iulie.

„Nu pot intra în detaliile propunerii şi nu le voi împărtăşi, pentru că suntem în proces de a dezvolta cadrul instituţional”, a precizat secretarul general al NATO,

„Este un moment critic. Oamenii din Ucraina continuă să-şi apere ţara cu îndemânare şi curaj. Ucraina a recucerit jumătatea din teritoriul ocupat de Rusia. Ucrainenii nu rămân fără curaj, rămân fără muniţie”, a mai afirmat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă.

Întrebat despre solicitarea ministrul ceh de externe Jan Lipavsky ca partenerii NATO să suplimenteze finanţarea achiziţionării de obuze de artilerie pentru Ucraina, Stoltenberg le-a cerut şi el aliaţilor „să-şi intensifice eforturile şi să aibă contribuţii naţionale”.

De asemenea, el a salutat în acest sens livrarea anunţată de Suedia a 800.000 de obuze pentru Ucraina.

Potrivit unor ofițeri ucraineni de rang înalt care au servit sub comanda generalului Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei până la înlocuirea sa în februarie, tabloul militar pe front este unul sumbru, scrie Politico.

Aceștia au declarat, sub protecția anonimatului, că în cazul unei noi ofensive a rușilor în vară, există un mare risc ca linia frontului să se prăbușească. Potrivit interlocutorilor, Ucraina are nevoie de drone, obuziere și sute de mii de obuze și rachete.

„Nu există nimic care să poată ajuta Ucraina acum, deoarece nu există tehnologii serioase capabile să compenseze masa mare de trupe pe care Rusia o va arunca probabil asupra noastră. Noi nu avem acele tehnologii, iar Occidentul nu le are nici el în număr suficient”, a declarat una dintre sursele militare de top pentru Politico.

Mai multe detalii: Politico: Dacă Rusia începe ofensiva, linia frontului ucrainean s-ar putea prăbuși

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko afirmă că speră să revină în această funcţie după încheierea războiului, scrie miercuri agenția germană de presă DPA.

Chiar dacă alegerile nu pot fi organizate atât timp cât Ucraina se află în război, Poroşenko a spus clar că intenţionează să candideze la funcţia supremă de îndată ce acest lucru va fi posibil.

Mai multe detalii: Petro Poroşenko vrea să fie din nou președinte al Ucrainei, după război, dar vizează și un mandat la Bruxelles, după eventuala aderare la UE

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că armata rusă intenționează să mobilizeze aproximativ 300.000 de noi soldați în următoarele două luni, scrie The Moscow Times.

„Pot spune că Rusia se pregătește să mobilizeze încă 300.000 de militari până la 1 iunie”, a afirmat Zelenski, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele finlandez Alexander Stubb.

Mai multe detalii: Zelenski susține că Rusia vrea să mobilizeze 300.000 de soldați până în iunie. Ce spune despre nevoile Ucrainei privind recrutarea

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se aşteaptă ca Legislativul american să ia cât mai curând o decizie în sensul deblocării ajutorului militar pentru Ucraina, întrucât este în interesul de securitate al SUA ca Putin să nu câştige războiul, scrie miercuri Agerpres.

El a spus la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe de la NATO că situaţia din Ucraina este „solicitantă şi dificilă” şi că apreciază tot ce au făcut aliaţii, dar a subliniat că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta ţara invadată de Rusia.

De asemenea, Stoltenberg a spus că pentru a putea „organiza şi lansa ofensive”, Ucraina trebuie să ştie pe ce se poate baza, respectiv „ce tip de echipament, şi ce tip de sprijin, şi ce tip de mentenanţă”.

Secretarul general al NATO a afirmat că este important, în contextul situaţiei din Ucraina, ca aliaţii să ia decizii rapid. „Asta înseamnă, bineînţeles, şi SUA, pentru că SUA nu sunt singurul susţinător pentru Ucraina. De fapt, aliaţii europeni şi Canada furnizează cu aproximaţie 50% din ajutorul militar pentru Ucraina. Deci acesta este un efort comun al SUA, aliaţilor europeni şi Canadei. Dar, bineînţeles, SUA sunt cel mai mare aliat şi furnizează cel mai mare ajutor militar. Iar faptul că nu a existat un acord în Congresul SUA asupra unui sprijin suplimentar are consecinţe”, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.

Șeful NATO a reiterat că acesta este unul dintre motivele pentru care Ucraina trebuie să raţionalizeze numărul de obuze de artilerie trase pentru a rezista Rusiei, care are o „putere militară copleşitoare”.

Ministerul rus al Apărării a afirmat miercuri că peste 100.000 de oameni s-au înrolat, de la începutul anului și până acum, pentru a lupta ca soldați pe bază de contract în războiul împotriva Ucrainei până în acest an, informează The Moscow Times.

Ministerul a adăugat că doar în ultimele zece zile „aproximativ 16.000 de cetățeni” au semnat contracte militare, „majoritatea candidaților” spunând că sunt motivați să „îi răzbune pe cei uciși” în atacul armat de la sfârșitul lunii trecute asupra sălii de concerte Crocus City Hall, din apropiere de Moscova.

Mai multe detalii: Armata rusă susține că a înrolat 100.000 de soldați pe bază de contract în 2024 și că noii recruți vor „să îi răzbune pe cei uciși” în atacul de la Moscova

Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a declarat miercuri că finanţarea fondului plurianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei, scrie Reuters.

Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, a precizat ministrul leton înaintea reuniunii ministeriale a NATO la Bruxelles.

La rândul său, ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.

Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor discuta la această reuniune modalităţi de a aşeza pe o bază pe termen lung ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, demers în care se înscrie propunerea lui Stoltenberg de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani.

„Trebuie să asigurăm asistenţă de securitate de încredere şi predictibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţii voluntare şi mai mult pe angajamente ale NATO. Mai puţine oferte pe termen scurt şi mai multe angajamente pe termen lung”, a motivat Stoltenberg, potrivit Agerpres.

Diplomații spun că un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat miercuri, la Kiev, un acord privind cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul pe termen lung între Finlanda şi Ucraina, informează Agerpres preluând Reuters.

Documentul acoperă o gamă largă de chestiuni, inclusiv susţinerea politică şi sprijinul pentru securitate, reforme şi reconstrucţia Ucrainei.

”Acordul pe zece ani este dovada angajamentului Finlandei pe termen lung faţă de sprijinirea Ucrainei”, a afirmat administraţia prezidenţială finlandeză.

De asemenea, Stubb i-a transmis lui Zelenski că Finlanda va trimite încă un lot de echipament militar estimat la 188 milioane de euro, ceea ce aduce la aproximativ 2 miliarde euro valoarea sprijinului finlandez pentru Kiev începând din 2022.

Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, Finlanda – mult timp o susţinătoare a dialogului între Occident şi Rusia – a renunţat după trei decenii la nealinierea militară, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Ea a devenit membră a NATO anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.

NATO trebuie să fie capabilă să ofere asistenţă „previzibilă” pe termen lung Ucrainei în faţa agresiunii ruse, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, scriu AFP şi Reuters.

„Trebuie să asigurăm asistenţă militară fiabilă, previzibilă şi pe termen lung pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO, care urmează să discute o propunere de creare a unui fond de 100 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani pentru a ajuta Kievul.

Întrebat despre propunere, Stoltenberg a refuzat să ofere detalii despre „asistenţa financiară”, spunând că discuţiile vor începe săptămâna aceasta în vederea găsirii unui „consens” între cele 32 de ţări din NATO înainte de summitul lor din iulie de la Washington.

„Moscova trebuie să înţeleagă că ei (ruşii) nu îşi pot atinge obiectivele pe câmpul de luptă şi să aştepte ca noi (NATO) să obosim şi să renunţăm să ajutăm Ucraina”, a spus Stoltenberg, subliniind în mod repetat nevoile „urgente” ale Kievului de muniţie şi arme, potrivit Agerpres.

Kievul afirmă că forţele ruse şi-au intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii energetice, ceea ce face şi mai importantă furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană.

Șeful NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, spunând că forţele ruse sunt pregătite să sufere pierderi uriaşe pentru câştiguri teritoriale minime, cu „foarte puţin respect pentru viaţa umană”.

„Acesta este motivul pentru care situaţia de pe front este atât de dificilă”, a spus el, subliniind necesitatea ca aliaţii „să facă mai mult”, în primul rând prin abordarea „nevoilor urgente” de apărare antiaeriană şi artilerie.

Forţele ucrainene trebuie să raţionalizeze obuzele de artilerie pe care le lansează asupra forţelor ruse, deoarece nu primesc suficiente, a adăugat Stoltenberg. Potrivit unor experţi, raportul este de un obuz tras de partea ucraineană împotriva a cinci de partea rusă.

Partenerii internaționali ai Ucrainei nu-i oferă suficientă apărare antiaeriană pentru a se proteja împotriva atacurilor cu rachete rusești, deși au peste 100 de sisteme Patriot în propriile arsenale, a declarat miercuri ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, într-un interviu acordat agenției Reuters.

Kuleba a precizat că va ridica problema sistemelor de apărare antirachetă Patriot în fiecare din seria de întâlniri pe care le va avea cu omologii săi din țările NATO în următoarele două zile la Bruxelles.

„Când spun că Europa va fi în război și că rachetele vor cădea pe Bruxelles și alte orașe europene nu exagerez. Toate acestea se vor întâmpla dacă Ucraina nu va câștiga războiul împotriva Rusiei”, a spus ministrul ucrainean.

Mai multe detalii: Kuleba spune că aliații Ucrainei nu-i oferă suficientă apărare antiaeriană, deși au peste 100 de sisteme Patriot: „E doar o problemă de voință politică”

Rusia a folosit peste 4.000 de rachete, drone Shahed și bombe aeriene ghidate împotriva Ucrainei în luna martie, a anunțat miercuri președintele Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent și Reuters.

Forțele ruse au lansat peste 400 de rachete de diferite tipuri, 600 de drone Shahed și 3.000 de bombe aeriene ghidate, conform lui Zelenski.

„Orașele și satele ucrainene suferă de pe urma acestei terori”, a declarat Zelenski, subliniind că atacurile Rusiei sunt copleșitor de brutale pentru comunitățile din apropierea liniei frontului.

Liderul ucrainean a subliniat, de asemenea, atacurile neîncetate ale Rusiei asupra Harkovului, menționând că forțele ruse folosesc acum bombe aeriene pentru a ataca orașul.

„Acesta este un abuz și o suferințp zilnică, se înregistrează pagube zilnice în oraș”, a mai spus Zelenski. „Infrastructură critică distrusă, clădiri rezidențiale distruse zilnic”, a subliniat el.

Forțele ruse au distrus aproape toată infrastructura energetică a Harkovului, a declarat, pe 1 aprilie, primarul orașului, Ihor Terekhov.

Pe 29 martie, compania energetică de stat Centrenergo a anunțat că trupele ruse au distrus centrala termică Zmiiv din regiunea Harkov, în timpul unui atac masiv recent.

„Acest lucru nu se mai va întâmpla atunci când Ucraina va primi sisteme de apărare antiaeriană fiabile care pot salva viețile oamenilor noștri și pot restabili securitatea orașelor noastre. În mâinile ucrainenilor, sistemele Patriot (sistemele americane antirachetă, n.r.) au dovedit că toate formele de teroare rusească pot fi învinse. De acest lucru are nevoie Harkovul nostru, precum și toate orașele și comunitățile noastre, chiar acum, când atacurile rusești le amenință existența”, a mai subliniat Zelenski, într-un mesaj publicat pe pagina lui Facebook.

Moscova şi-a intensificat în ultimele două săptămâni campania de atacuri aeriene cu mijloace cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurii energetice ucrainene, distrugând o parte din sistemul deja slăbit de bombardamentele ruseşti anterioare în timpul celor peste 25 de luni de invazie pe scară largă declanşată de Rusia.

Separat, Rusia şi-a intensificat utilizarea bombelor ghidate lansate din aer în zona frontului în ultimele luni. Acestea sunt lansate de avioane de război din teritoriul controlat de Rusia şi planează spre ţintele lor cu mare viteză.

Forțele ruse au lansat miercuri dimineață un atac cu rachetă asupra comunității Krasnopil din regiunea Sumî, în urma căruia o persoană a fost ucisă și alte două, inclusiv un copil de patru ani, au fost rănite, au anunțat autoritățile locale.

De asemenea, în urma atacului, au fost avariate 5 mașini, o clădire de magazine și un centru cultural.

Forțele ruse au atacat 13 dintre regiunile Ucrainei în ultima zi, ucigând trei persoane și rănind 21, inclusiv copii, au declarat autoritățile regionale.

Rusia a lansat un atac cu rachete împotriva orașului Dnipro în după-amiaza zilei de 2 aprilie, a informat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak.

Cel puțin 18 persoane au fost rănite, potrivit lui Lisak. Doisprezece dintre răniți, inclusiv cinci copii, au fost internați la spital.

O școală a fost avariată în urma atacului, dar copiii se ascundeau într-un adăpost anti-bombă când a avut loc, a spus Lisak. Potrivit guvernatorului, în total, patru instituții de învățământ, precum și nouă blocuri de locuințe și 25 de mașini, au fost avariate în oraș.

Forțele ruse au lansat peste noapte trei rachete ghidate antiaeriene S-300 și patru drone de atac Shahed în Ucraina, au informat Forțele Aeriene în dimineața zilei de 3 aprilie.

Unitățile ucrainene de apărare aeriană au interceptat cele patru drone rusești. Potrivit Forțelor Aeriene, dronele au fost trase din Primorsko-Akhtarsk din Rusia.

Forțele ruse au atacat în șapte direcții în ultima zi, cea mai mult lângă localitățile Novopavlivskyi și Urozhany, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, miercuri dimineață.

În total, 75 de ciocniri de luptă au avut loc pe front în cursul zilei.

„Inamicul a lansat 2 rachete și 78 de lovituri aeriene, a efectuat 66 de atacuri de la sistemele cu rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate”, a transmis Statul Major.

Unitățile ruse de apărare aeriană au doborât patru drone ucrainene lansate marți seară peste regiunea de graniță Kursk și încă una peste regiunea adiacentă Belgorod, a anunțat Ministerul rus al Apărării, pe Telegram, citat de Pravda.

În cursul nopții, un incendiu uriaș a izbucnit în orașul rus Kursk, potrivit videoclipurilor trimise de martori către mai multe canale de monitorizare Telegram.

Primarul orașului a declarat pe Telegram că mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate din cauza doborârii dronelor, dar nu sunt victime.

Atacuri cu drone asupra regiunilor din sudul Rusiei au loc zilnic, iar armata ucraineană s-a angajat și în bombardamente, în special în Belgorod, notează Reuters.

Pe parcursul zilei de marți au avut loc 62 de ciocniri de luptă pe front, majoritatea atacurilor fiind respinse de armata ucraineană pe direcțiile Novopavliv, Avdiivka și Lîman.

„În cursul zilei, aviația Forțelor de Apărare ale Ucrainei a lovit complexul de rachete antiaeriene și 13 zone în care era concentrat personalul inamic. Inamicul a lansat două lovituri cu rachete și 43 de lovituri aeriene, a lansat 39 de lovituri de la sistemele de salvare cu rachete la pozițiile trupelor ucrainene și zonele populate. Pe front au avut loc, în total, 62 de ciocniri”, se arată în mesajul armatei ucrainene.