Război în Ucraina, ziua 775 | Kievul susține că o navă rusă încărcată cu rachete a fost incendiată, în primul astfel de atac din Marea Baltică

Nu mai este în interesul Franţei să „discute cu responsabilii ruşi”, a afirmat luni șeful diplomației franceze, Stéphane Séjourné, după recenta conversaţie telefonică dintre miniştrii apărării rus şi francez, care s-a încheiat cu versiuni divergente, informează AFP.

„În prezent, nu este în interesul nostru să discutăm cu responsabilii ruşi deoarece comunicatele care ies, relatările care se fac despre asta sunt minciuni”, a declarat Stéphane Séjourné, la Abidjan, unde ministrul francez a încheiat un turneu în Africa.

Mai multe detalii: Franţa anunță că „nu mai are interes” să discute cu oficialii ruşii, în urma controversatei covorbiri dintre Șoigu și Lecornu

Atacurile de luni ale rușilor asupra localităților Ceasiv Iar și Selidove din regiunea Donețk s-a soldat cu uciderea unei persoane și rănirea altor cinci, inclusiv o adolescentă, au anunțat autoritățile regionale, potrivit The Kyiv Independent.

Așezările din regiunea ucraineană estică Donețk, situate în apropierea liniei frontului, suferă zilnic atacuri efectuate de forțele ruse. Luptele grele continuă în regiunea Donețk, pe măsură ce trupele ruse încearcă să ocupe întreaga regiune.

Armata rusă a bombardat luni orașul Ceasiv Iar, situat la aproximativ 10 kilometri vest de Bahmutul ocupat, ucigând o femeie în vârstă de 77 de ani și avariind șase case, a afirmat Vadim Filașkin, guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe Facebook.

O clădire de apartamente din orașul Selidove a fost, de asemenea, lovită, iar cinci rezidenți, inclusiv o fată de 16 ani, au suferit răni, potrivit biroului procurorului regional.

Procurorii au precizat că încă investighează ce tip de armament au folosit rușii pentru a bombarda Selidove.

Atacurile rusești asupra regiunii Donețk efectuate duminică au ucis o persoană în Ceasiv Iar și au rănit o alta în localitatea Yelyzavetivka, a anunțat anterior Filașkin.

Nava rusească Serpukhov, înarmată cu rachete, care era andocată în largul enclavei Kaliningrad din Marea Baltică, a fost incendiată pe 7 aprilie, susține Serviciul militar ucrainean de informații (DIU), potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Într-o postare pe Telegram, agenția a afirmat că incendiul a „dezafectat” nava și că „mijloacele ei de comunicare și automatizare au fost «complet distruse»”.

Serviciul militar de informații a distribuit, de asemenea, o înregistrare video care pare să arate un incendiu izbucnit pe navă.

,,Pe 7 aprilie 2024, nava de rachete Serpukhov a fost scoasă din funcțiune în urma unui incendiu pe teritoriul unei baze navale inamice din orașul Baltiysk din regiunea Kaliningrad, Rusia”, a anunțat DIU.

O sursă din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene a confirmat pentru The Kiev Independent că agenții săi au fost în spatele incendierii navei.

Acesta este primul atac de acest fel asupra navelor rusești din Marea Baltică.

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor Flotei ruse de la Marea Neagră, mai ales a navelor din peninsula ocupată Crimeea, reușind să lovească mai multe nave și forțând unele nave rusești să fie dislocate în ape mai sigure.

Dmitro Pletenciuk, un purtător de cuvânt al marinei ucrainene, a declarat pe 30 martie că, în consecință, marina rusă și-a retras aproape toate navele importante din porturile din Crimeea ocupată.

Potrivit site-ului Marinei ruse, Serpukhov este o corvetă cu rachete Buyan-M, are 74 de metri lungime și conține o varietate de sisteme de arme diferite.

Autoritățile ruse au anunțat luni că nava rusă Katerina Velikaya, destinată navigației în condiții de gheață, a luat foc în timp ce se afla în reparații la șantierul naval Dalzavod din orașul Vladivostok, situat în extremul est al Rusiei.

O persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite, au precizat autoritățile ruse, adăugând că circumstanțele incendiului sunt în curs de investigare.

Situaţia la centrala nucleară de la Zaporojie s-a stabilizat, dar “a fost un şoc puternic şi încă evaluăm ce s-a întâmplat şi sperăm să nu se mai repete”, a declarat luni directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Mariano Grossi.

„AIEA are o prezenţă permanentă la Zaporojie. Avem o echipă de experţi pe siguranţă de la AIEA care ne raportează. Graţie acestui lucru am putut, ieri, să emitem imediat rapoarte în care să spunem, obiectiv şi imparţial, ce s-a întâmplat. Intenţionez ca în următoarele zile să ridic această problemă în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pentru că evident aceasta este o chestiune care pune în pericol pacea şi securitatea internaţională. Motivul este acela că înaintea Consiliului de Securitate am prezentat cinci principii de bază care ar trebui urmate de toate părţile când vine vorba de centralele nucleare. Începând cu unul foarte logic şi anume că nimeni nu ar trebui să tragă asupra unei centrale nucleare, ceea ce s-a întâmplat ieri”, a spus Grossi în cadrul unei conferințe de presă, la finalul unei întâlniri cu ministrul român al Energiei, potrivit Agerpres.

“Urmărim evoluţia situaţiei. La acest moment, situaţia s-a stabilizat, dar desigur a fost un şoc puternic. Ar fi putut fi mai multe consecinţe. Evaluăm încă ce s-a întâmplat şi sperăm că nu se va mai repeta. Avem nevoie de sprijinul comunităţii internaţionale. Ştiu că pot conta pe sprijinul României. Este important ca toţi să fim împreună şi să evităm un accident”, a adăugat șeful AIEA .

Corporaţia de energie atomică a Rusiei, Rosatom, a acuzat duminică armata ucraineană că a lansat o serie de atacuri fără precedent împotriva centralei nucleare Zaporojie, în regiunea ucraineană cu acelaşi nume anexată de Moscova în septembrie 2022, atacuri în urma cărora au fost răniţi trei angajaţi, dintre care unul grav, potrivit Reuters.

Conform Rosatom, o dronă a lovit domul reactorului nr. 6 al centralei. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt “concordante” cu observaţiile AIEA.

Autoritățile ruse promovează tot mai agresiv ideea că țările vestice și Kievul se află în spatele masacrului din luna martie de la sala de concerte Crocus City, din apropierea Moscovei, soldat cu 145 de morți, scrie luni BBC, notând că în spatele acestor acuzații fără menajamente se pot afla intenția de escaladare a războiului și înrădăcinarea și mai puternică în mentalul colectiv al publicului rus că Ucraina și „Occidentul colectiv” sunt principalii inamici ai Rusiei.

Mai multe detalii: Ce se ascunde în spatele încercării agresive a Rusiei de a da vina pe Ucraina și Occident pentru atacul armat de la Moscova

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a avut luni o întrevedere cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, aflat în vizită în România.

În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi al atacurilor succesive asupra centralei nucleare de la Zaporojie, şefa diplomaţiei române a subliniat rolul definitoriu al Agenţiei în asigurarea respectării normelor de securitate nucleară şi în prevenirea unui accident la centralele nucleare din Ucraina, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă citat de News.ro.

“Directorul General al AIEA Rafael Grossi a evidenţiat profilul internaţional al României şi politica sa nucleară responsabilă şi recunoscută în plan internaţional. De asemenea, a subliniat investiţiile notabile ale României în dezvoltarea programului său nuclear, inclusiv implementarea noilor tehnologii în domeniul energiei nucleare, ce vizează instalarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMRs) în România. A transmis mulţumiri privind contribuţia existentă a României, inclusiv în cadrul Programului de Cooperare Tehnică”, a precizat MAE.

Loviturile ruseşti au vizat 80% dintre termocentrale şi jumătate dintre hidrocentralele din Ucraina în ultimele săptămâni, a declarat luni ministrul ucrainean al energiei Gherman Galuşcenko, denunţând „cel mai mare atac” împotriva sectorului energetic al ţării, informează AFP.

„Putem spune că au fost atacate până la 80% dintre termocentrale, mai mult de jumătate dintre hidrocentrale şi un număr mare de staţii de releu”, a declarat Galuşcenko, într-o conferinţă de presă.

Serviciul de presă al ministerului a declarat, pentru AFP, că termocentralele au fost „avariate” de aceste lovituri, fără a preciza însă nivelul pagubelor cauzate.

„Acesta este cel mai mare atac asupra sectorului energetic ucrainean”, a adăugat el, referindu-se la acest val de lovituri care continuă aproape zilnic şi care a provocat pene de curent îndelungate în Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina.

Potrivit ministrului, „amploarea şi impactul” acestui nou val de atacuri „sunt mult mai mari” decât cele ale campaniei lansate de Moscova iarna trecută, când milioane de ucraineni au fost privaţi de electricitate şi încălzire în condiţii de temperaturi scăzute.

El a subliniat că armata rusă a modificat dronele şi rachetele folosite pentru aceste bombardamente, făcându-le „şi mai periculoase”.

Înainte de invazia rusă lansată în februarie 2022, producţia de electricitate în Ucraina era relativ echilibrată între termocentralele care funcţionau pe cărbune şi gaz şi centralele nucleare, cu un procent mai redus de hidroenergie, notează Agerpres.

Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, situată în regiunea cu acelaşi nume şi cea mai mare din Europa, este ocupată de forţele ruse încă de la începutul războiului şi nu mai produce energie electrică.

Statele Unite riscă securitatea Occidentului întârziind ajutorul pentru Ucraina, va avertiza ministrul de externe al Marii Britanii, David Cameron, cu prilejul vizitei pe care urmează să o efectueze la Washington, scrie DPA.

David Cameron îi va transmite președintelui Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, să-şi convingă colegii să nu mai blocheze pachetul de ajutor în valoare de 61 de miliarde de euro solicitat de administrația Biden pentru Ucraina.

Mai multe detalii: David Cameron avertizează că SUA pun în pericol securitatea Occidentului dacă întârzie sprijinul pentru Ucraina

O prezenţă militară germană în Lituania ar conduce la escaladarea tensiunilor, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

NATO şi Vilnius au declarat că vor finanţa parţial desfăşurarea permanentă a 5.000 de militari germani în Lituania începând cu 2027, atunci când brigada germană va fi pregătită complet de luptă.

Lituania are frontieră terestră comună cu Letonia, Polonia (state membre NATO), Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus.

Potrivit acordului între Berlin şi Vilnius, un centru preliminar de comandă va fi creat în statul baltic în al doilea trimestru din 2024. Ulterior, personalul brigăzii germane va fi suplimentat până cel mai târziu la finalul anului viitor, urmând să fie format din 4.800 de militari şi 200 de angajaţi civili.

Nucleul brigăzii din Lituania va fi format iniţial din două batalioane de infanterie din landurile germane Bavaria şi Renania de Nord-Westphalia. Al treilea batalion va fi un grup tactic de luptă al NATO, cunoscut ca o prezenţă avansată consolidată. Acest batalion se află deja în Lituania sub comandament german, iar personalul său este asigurat prin rotaţie, notează Agerpres.

Lituania asigură, la centrul de la Rukla, repararea tancurilor germane Leopard 2 avariate în războiul din Ucraina. Kievul a primit de la aliaţii săi occidentali 71 de tancuri Leopard 2 pe care le utilizează în războiul contra Rusiei.

Ucraina a stabilit mai multe rute pentru exporturile sale agricole, inclusiv prin România şi Republica Moldova, în contextul în care punctele de trecere a frontierei ucraineano-poloneze sunt în prezent blocate, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.

Zelenski a anunţat că premierul ucrainean Denis Şmîhal a abordat cu autorităţile poloneze subiectul deblocării punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina şi Polonia şi „toată lumea spune că graniţa va fi deblocată, cu siguranţă, pentru a ajuta Ucraina. Dar până una-alta, trebuie să ne facem treaba. Şi am recurs la mai multe modalităţi pentru a ocoli acest blocaj. Abordările funcţionează”. Președintele ucrainean a recunoscut totodată că „ar fi mai bun itinerarul prin Polonia”, deoarece „tranzitul ar fi mai ieftin pentru unele mărfuri”.

„Cu toate acestea, suntem acolo unde suntem. Subliniez că sunt utilizate puternic căile maritime, Dunărea, am început să lucrăm prin Republica Moldova şi România. Cred că, oricum, aceasta e o ieşire din situaţie”, a apreciat preşedintele Ucrainei.

În august anul trecut, la Galaţi au avut loc discuţii între factori de decizie ai României, Republicii Moldova, Ucrainei, Comisiei Europene şi SUA cu privire la exportul şi tranzitului de cereale.

Autoritățile ucrainene au anunțat o alertă antiaeriană în 12 regiuni din cauza amenințării balistice, luni, în jurul orei locale 13.00 (aceeași oră în România), relatează Ukrainska Pravda.

Alarma a fost declanșată în regiunile din estul, sudul și centrul țării.

Oamenii au raportat că au auzit sunete de explozii în regiunile Odesa și Zaporojie.

La ora 13:09, Forțele Aeriene au anunțat că amenințarea a fost eliminată în toate zonele.

Direcția principală de informații a Ucrainei (HUR) a declarat că Ucraina nu este implicată în atacurile recente asupra centralei nucleare din Zaporojie (ZNPP), relatează BBC Rusia.

„Ucraina nu este implicată în nicio provocare armată pe teritoriul centralei ZNPP ocupat ilegal de Rusia. Statul agresor pune din nou în pericol o instalație nucleară, populația civilă și mediul înconjurător din întreaga Europă. Loviturile rusești, în special cele simulate, pe teritoriul centralei nucleare ucrainene, precum și desfășurarea de trupe și arme acolo, minarea instalațiilor centralei nucleare Zaporojie sunt de mult timp o practică criminală bine cunoscută și constantă a ocupanților”, a declarat, pentru Ukrainska Pravda, Andrii Iusov, purtător de cuvânt al HUR.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a anunțat duminică, 7 aprilie, că au avut loc trei lovituri directe asupra reactorului principal al centralei nucleare Zaporojie, fără a preciza ce parte implicată în conflict a lansat atacul.

Centrala nucleară din Zaporojie este ocupată de trupele rusești din primăvara anului 2022 și este supusă periodic bombardamentelor, pentru care Ucraina și Rusia se acuză reciproc.

Mai multe detalii: „Ucraina nu este implicată în nicio provocare armată”. Kievul respinge orice implicare în atacul anunțat la centrala nucleară din Zaporojie

Trupele rusești au bombardat orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, în urma atacului, o tânără și un bărbat fiind răniți, a anunțat șeful administrației militare regionale, Serghei Lisak, citat de BBC Rusia.

„Există doi răniți în Nikopol – o fată de 21 de ani și un bărbat de 49 de ani. Aceștia se află la spital în stare moderată. Oamenii au fost răniți în timpul bombardamentelor de dimineață asupra orașului”, a precizat oficialul într-un mesaj pe Telegram.

De asemenea, a fost distrusă o clădire rezidențială cu două etaje și o instalație de infrastructură și au fost avariate case, anexe și mașini, o conductă de gaz și linii electrice, a adăugat Lisak.

Autoritățile ruse nu au comentat bombardamentul asupra Nikopol.

Forțele rusești au folosit rachete proaspăt fabricate pentru atacuri pe scară largă asupra Ucrainei în luna martie, a declarat Andrii Cherniak, purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, pentru ziarul britanic Financial Times, relatează The Kyiv Independent.

Recent, Moscova și-a intensificat atacurile cu rachete și drone împotriva infrastructurii Ucrainei, lansând lovituri asupra instalațiilor energetice din întreaga țară. În ultima lună, forțele rusești au lansat peste 400 de rachete și 600 de drone de tip Shahed.

Rusia a folosit dronele ca arme mai ieftine pentru a lovi alte părți ale sistemului energetic, precum transformatoarele, a declarat Cherniak.

El a estimat că Moscova are suficiente rachete pentru a mai lansa unul sau două „atacuri mari în următoarele săptămâni”.

„Ne așteptam la atacuri la începutul iernii, dar acum vedem că rachetele pe care le-au folosit sunt proaspăt fabricate”, a declarat oficialul ucrainean pentru Financial Times.

Oficialii ucraineni au declarat că pagubele provocate de Rusia la infrastructura energetică sunt mai grave decât în iarna 2022-2023, deși sunt mai localizate, notează ziarul britanic.

În luna martie, atacurile au avariat sau distrus complet 80% din capacitatea de generare termică a DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina.

Între 22 și 29 martie, forțele rusești au vizat șapte termocentrale din Ucraina, potrivit Financial Times.

Recenta escaladare a loviturilor rusești împotriva Harkovului are ca scop transformarea orașului într-o „zonă gri”, nelocuibilă pentru civili, a scris The Economist pe 7 aprilie, citând surse militare ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Rusia a intensificat recent atacurile împotriva celui de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina folosind rachete, bombe cu planare și drone cu care a distrus, se pare, aproape toată infrastructura energetică, notează publicațiile citate.

Primarul din Harkov, Ihor Terejov, a declarat pentru The Economist că orașul său nu are intenția de a renunța, amintind că Harkovul a trecut deja printr-o situație mai gravă la începutul războiului, când în oraș au rămas doar 300.000 de locuitori din populația de două milioane de locuitori.

„Cum poți face dintr-un oraș ca acesta o zonă gri? Oamenii nu vor pleca, pentru că au plecat deja, apoi s-au întors. Au fost deja torturați destul”, a declarat Terekhov.

Protecția cerului împotriva atacurilor rusești este din ce în ce mai dificilă, în condițiile în care ajutorul american, o sursă cheie de muniție pentru apărarea antiaeriană, este blocat de mai multe luni în Congres.

Kievul a făcut apel la partenerii săi atât pentru noi provizii de apărare aeriană, cât și pentru echipamente energetice pentru a face față atacurilor care se intensifică.

Șeful regiunii ruse Kursk, Roman Starovoyt, a anunțat luni, pe Telegram, că, seara trecută, „o dronă ucraineană a aruncat explozibili pe teritoriul unei foste distilerii de lângă satul Guevo din districtul Suzhansky”, relatează BBC Rusia.

Atacul a declanșat un incendiu „în incinta clubului inactiv al distileriei”, focul fiind stins rapid.

Nicio persoană nu a fost rănită.

BBC precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

În comunitatea Zvyagel din regiunea ucraineană Jîtomîr, o instalație de infrastructură critică a fost avariată în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile locale, citate de RBC-Ucraina, relatează BBC Rusia.

Rusia a lansat un atac cu drone asupra unei instalații de infrastructură într-o zonă populată, în timpul nopții, iar apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare o parte din drone, a precizat Consiliul municipal Zvyagel într-un comunicat.

Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime civile în urma atacului.

Locuitorii din zonă au fost avertizați cu privire la amenințarea poluării aerului și li s-a cerut să nu iasă afară, iar școlile au trecut la cursurile la distanță.

„Există în prezent o amenințare directă de poluare a aerului, așa că se recomandă să rămâneți în casă, cu ferestrele închise”, a avertizat Consiliul municipal.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ajuns la Beijing, capitala Chinei, în cadrul unei vizite de stat, a anunțat luni, 8 aprilie, insituția pe care o conduce, relatează The Kyiv Independent.

Șeful diplomației ruse se va afla timp de două zile în China și este așteptat să aibă o întrevedere cu omologul său chinez, Wang Yi.

Ministerul rus de Externe a precizat, într-un comunicat publicat pe 7 aprilie, că oficialii vor discuta despre „cooperarea pe scena internațională” și „subiecte fierbinți”, inclusiv despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, numit „criza ucraineană” în comunicatul citat.

De la începutul războiului din Ucraina, China și Rusia au menținut legături strânse. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele rus Vladimir Putin va vizita China în luna mai pentru a se întâlni cu omologul său Xi Jinping.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 17 din cele 24 de drone Shahed lansate de Rusia noaptea trecută, precum și o rachetă de croazieră ghidată Kh-59, au anunțat Forțele Aeriene luni, 8 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

Atacurile rusești au fost lansate de la Capul Chauda, în Crimeea, din regiunea vecină Kursk, precum și de la o bază militară din Yeysk, în regiunea rusă Krasnodar Krai.

Autoritățile ucrainene precizează că dronele au fost interceptate deasupra regiunilor Odesa, Mikolaiv, Kirovohrad, Hmelnițki și Jîtomîr, în timp ce racheta ghidată a fost doborâtă deasupra regiunii Dnipropetrovsk.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că structurile de izolare ale reactorului principal al centralei nucleare Zaporojie au suferit cel puțin trei lovituri directe, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, duminică, 7 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

Este prima dată când o astfel de lovitură este confirmată din noiembrie 2022 și de când AIEA a stabilit cinci principii de bază pentru evitarea unui accident nuclear grav, a precizat Grossi pe rețeaua X.

„Nimeni nu poate concepe să beneficieze sau să obțină vreun avantaj militar sau politic din atacuri împotriva instalațiilor nucleare”, a subliniat șeful AIEA.

AIEA precizat, tot pe rețeaua X, că atacurile cu drone au provocat un impact fizic la unul dintre cele șase reactoare ale centralei.

„Daunele de la unitatea șase nu au compromis siguranța nucleară, dar acesta este un incident grav cu potențial de a submina integritatea sistemului de izolare a reactorului”, a transmis AIEA.

Compania de energie atomică a Rusiei, Rosatom, a acuzat duminică Ucraina că a lansat atacuri asupra centralei nucleare Zaporojie.

Un purtător de cuvânt al agenției de informații militare ucrainene a declarat pentru Ukrainska Pravda că Ucraina nu a fost implicată în atacul din 7 aprilie asupra centralei.

În ultima zi, forțele ruse au lansat 40 de atacuri asupra regiunii Sumî, o persoană fiind rănită în comunitatea Myropillia, relatează Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent, care citează autoritățile locale.

„Au fost înregistrate 173 de explozii”, anunță administrația militară a regiunii Sumî.

Au fost vizate comunitățile Khotin, Myropillia, Vorozhba, Putyvl, Znob Novohordske, Bilopillia, Krasnopillia, Velyka Pysarivka, Esman, Seredyna-Buda și Shalyhyne.

Rusia a atacat regiunea ucraineană Odesa cu drone, în timpul nopții, fiind avariate o instalație logistică și de transport și o benzinărie, anunță Forțele de apărare din sud, citate de Ukrainska Pravda.

„Din păcate, a avut loc o lovitură în regiunea Odesa. O instalație logistică și de transport a fost avariată. (…) O stație de benzină de acolo a fost, de asemenea, avariată de resturile căzute de la o dronă doborâtă. Niciun om nu a fost rănit”, au transmis Forțele de apărare din sudul Ucrainei.

Armata ucraineană a precizat că, în cursul nopții, trupele rusești au lansat mai multe valuri de drone Shahed în regiunile sudice, vizând infrastructura critică.

„Activitatea intensă de luptă a Forțelor de Apărare Aeriană a durat aproximativ trei ore”, notează Forțele de apărare din sud.

Fostul președinte american Donald Trump a afirmat, în privat, că ar putea pune capăt războiului declanșat de Rusia dacă ar face presiuni asupra Ucrainei să cedeze Moscovei peninsula Crimeea și Donbasul (regiunile Luhansk și Donețk), scrie duminică The Washington Post, citând mai multe surse, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: Donald Trump vrea ca Ucraina să cedeze Rusiei peninsula Crimeea și Donbasul, pentru a pune capăt războiului, dezvăluie presa americană

Compania de energie atomică a Rusiei, Rosatom, a acuzat duminică armata ucraineană că a lansat o serie de atacuri fără precedent împotriva centralei nucleare Zaporojie, în regiunea ucraineană cu acelaşi nume anexată de Moscova în septembrie 2022, atacuri în urma cărora au fost răniţi trei angajaţi, dintre care unul grav, informează Reuters.

Într-un comunicat pe site-ul său, Rosatom precizează că nivelurile de radiaţii la centrală sunt normale şi că nu există daune serioase.

Comunicatul Rosatom afirmă că primul atac a lovit în jurul prânzului o zonă din apropierea cantinei, rănind trei membri ai personalului, dintre care unul grav.

După o jumătate de oră, o dronă a atacat o zonă de încărcare, iar o alta a lovit ulterior domul reactorului nr. 6 al centralei, potrivit comunicatului Rosatom, citat de Agerpres.

Rosatom “denunţă categoric atacul fără precedent asupra siturilor centralei nucleare şi infrastructurii sale”, şi face apel la directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi la guvernele UE să reacţioneze imediat la ameninţarea faţă de siguranţa centralei.

AIEA, care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt “concordante” cu observaţiile agenției. Rafael Grossi a declarat că ambele părţi ar trebui să se abţină de la acţiuni care “pun în pericol securitatea nucleară”.