Război în Ucraina, ziua 777 | Kievul are nevoie acum de muniții și sisteme antirachetă, avertizează șeful NATO. Conferință de pace fără Rusia, în Elveția

Ucraina va rămâne fără obuze de artileri și rachete pentru sistemele sale antiaeriene „într-un timp destul de scurt” fără sprijin suplimentar din partea SUA, blocat în Camera Reprezentanților, a declarat miercuri generalul american Christopher Cavoli, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa, în timpul unei audieri în Congres, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: Ucraina îşi va epuiza „în scurt timp” obuzele de artilerie şi rachetele antiaeriene în lipsa sprijinului SUA, confirmă comandantul trupelor NATO din Europa

Guvernul german a adoptat miercuri un pachet de măsuri pentru a susţine reconstrucţia Ucrainei, acordând facilităţi de creditare pentru IMM-urile (întreprinderi mici şi mijlocii) ucrainene şi garantând investiţiile întreprinderilor germane în această ţară, informează AFP.

Este o „contribuţie la conferinţa internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei” prevăzută pentru 11 şi 12 iunie la Berlin, la invitaţia cancelarului german Olaf Scholz şi a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au subliniat ministerele germane ale Economiei şi Dezvoltării, într-un comunicat comun.

„Pentru a supravieţui acestui război, Ucraina are nevoie de mai multe lucruri, nu doar de arme. Este important ca economia să continue să funcţioneze şi ca ţara să-şi poată finanţa reconstrucţia”, a declarat titulara Ministerului Dezvoltării, Svenja Schulze, potrivit Agerpres.

Berlinul a prevăzut crearea împreună cu guvernul ucrainean a unei instituţii după modelul băncii publice germane KfW, creată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru reconstruirea Germaniei Occidentale şi care a cunoscut o importantă revigorare a activităţii după reunificare pentru modernizarea economiei fostei RDG.

Instrumentul central al acestui proiect este Fondul de dezvoltare a întreprinderilor ucrainene (Business Development Fund sau BDF), constituit deja în 1999 de Ucraina şi KfW şi care a susţinut deja numeroase IMM-uri ucrainene.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, aproximativ 40.000 de IMM-uri au putut continua să existe, în pofida războiului. BDF a ajutat în special exploatări agricole să demineze câmpuri cu scopul de a se putea continua cultivarea acestora, explică cele două ministere în comunicatul lor.

Un atac al Rusiei cu rachete efectuat miercuri seară a ucis patru persoane, între care o fetiţă de 10 ani, şi a rănit altele şapte în districtul Odesa din sudul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regional, potrivit Reuters.

Oleh Kiper a precizat, pe aplicaţia de mesagerie Telegram, că unul dintre răniţi se află în stare gravă după ce i-au fost amputate picioarele.

Echipele de urgenţă se află pe teren, a precizat el, iar „medicii fac tot ce pot”.

Oficialii ucraineni presupun că au fost rachete balistice Iskander-M, care au lovit între orele 18:00 şi 18:30 şi au avariat, de asemenea, o infrastructură de transport, inclusiv camioane ce staţionau în zonă.

Armata ucraineană a afirmat, la rândul său, că atacul pare să fi vizat facilităţi de transport. O staţie de benzină a fost lovită, ceea ce creşte riscul de explozii în zonă.

Acesta este al doilea atac asupra Odesei în ultimele 24 de ore, notează Agerpres. În noaptea de marţi spre miercuri, Rusia a atacat regiunea Odesei cu drone şi rachete. Ruşii au lovit infrastructura critică, de transport şi logistică, iar doi angajaţi ai unei companii de transporturi au fost răniţi, potrivit agenției ucrainene de presă Unian.

Liderul republican al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Mike Johnson, a refuzat să avanseze miercuri cu privire la ajutorul pentru Ucraina, dând asigurări că negocierile continuă, în pofida apelurilor repetate de a se trece la acţiune, scrie AFP.

„Aleşii din Cameră continuă să dezbată calea de urmat”, s-a limitat el să spună miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

Pachetul de 60 miliarde de dolari pentru Kiev, cerut de preşedintele democrat Joe Biden, este blocat în Congresul american de mai multe luni.

Aceste fonduri au fost aprobate de Senat în februarie, dar susţinătorii lui Donald Trump din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul în forma actuală – din cauza, între altele, a unei dispute mai largi privind imigraţia.

„Sunt o mulţime de idei diferite de studiat”, a afirmat Mike Johnson miercuri, fără să avanseze însă vreun calendar sau să ofere detalii asupra acestor piste. „După cum ştiţi, este o chestiune foarte complicată şi într-un moment extrem de complicat”, a adăugat responsabilul republican, potrivit Agerpres.

În plin an electoral, problema s-a transformat într-un duel între Joe Biden şi Donald Trump, care pledează pentru împrumuturi pentru Kiev mai degrabă decât pentru donaţii.

De departe cel mai important susţinător militar al Ucrainei, Statele Unite nu au mai trimis un pachet major de asistenţă Kievului din decembrie 2022.

Guvernul de la Berna a confirmat miercuri, 10 aprilie, că va găzdui la jumătatea lunii iunie o conferinţă la nivel înalt care va dura două zile şi va avea drept scop obţinerea păcii în Ucraina, deşi Moscova a anunțat în mod clar până în prezent că nu va participa, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, scrie Reuters.

„Există în prezent suficient sprijin internaţional pentru o conferinţă la nivel înalt de lansare a procesului de pace”, a precizat, într-un comunicat, Consiliul Federal (guvernul elveţian).

Mai multe detalii: Elveţia anunță că va găzdui o conferinţă de pace pentru Ucraina la mijlocul lunii iunie. Zaharova denunță summitul drept un „proiect” al SUA

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instanța supremă a blocului comunitar, a anulat sancțiunile impuse oligarhilor ruşi Mihail Fridman şi Petr Aven în 2022 şi 2023, după ce blocul nu a reușit să furnizeze suficiente dovezi că miliardarii au sprijinit acțiunile sau politicile Kremlinului împotriva Ucrainei. Totuşi, aceştia rămân sub incidenţa sancţiunilor, scrie Reuters.

„Tribunalul consideră că niciunul dintre motivele prezentate în actele inițiale nu este suficient de bine fundamentat și că, prin urmare, includerea domnilor Aven și Fridman pe listele în cauză nu a fost justificată”, a precizat instanța cu sediul în Luxemburg într-un comunicat.

Totuşi, un purtător de cuvânt al instanței a declarat că cei doi bărbați rămân în prezent sub incidența sancțiunilor UE, deoarece măsurile punitive împotriva lor au fost între timp prelungite, atât în martie 2023, cât și luna trecută, ceea ce, în mod oficial, sunt decizii separate.

Mai multe detalii: Oligarhii ruși Mihail Fridman și Petr Aven, apropiați ai lui Putin, câștigă la Curtea de Justiție a UE în cazul sancțiunilor europene

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut miercuri aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze acesteia rapid mai multe muniţii, sisteme antiaeriene şi alte ajutoare militare pentru a rezista în faţa ofensivei ruse, în timp ce generalul american Christopher Cavoli, comandantul Forţelor Aliate în Europa, a avertizat că, în lipsa ajutorului militar american, armata ucraineană va rămâne în scurt timp fără obuze şi rachete antiaeriene, scriu agențiile internaționale de presă, potrivit Agerpres.

„Ucraina, pur şi simplu, nu poate aştepta. Are nevoie de apărare antiaeriană, muniţie şi ajutor acum”, a indicat Stoltenberg, la o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.

Șeful NATO a subliniat că situaţia pe câmpul de luptă este „dificilă” pentru Ucraina, iar întârzierea finanţării ajutorului pentru Kiev are „consecinţe directe în fiecare zi pe teren”. În orice caz, a mai spus totuşi Stoltenberg, „contrar tuturor pronosticurilor, ucrainenii deja au reuşit” mult în acest război şi el crede că Ucraina se poate impune în faţa Rusiei, dar pentru aceasta are nevoie de „sprijinul nostru”.

El a semnalat că armata ucraineană are nevoie nu doar de muniţii şi piese de schimb pentru sistemele de luptă deja livrate de aliaţii săi, ci şi de „mai multe sisteme”.

Stoltenberg consideră de asemenea că dreptul Ucrainei de a se apăra în faţa agresiunii ruse cuprinde şi dreptul de a ataca ţinte în afara teritoriului ucrainean.

Pe de altă parte, „NATO lucrează în mod activ pentru a asigura o asistenţă de securitate previzibilă şi fiabilă pentru Ucraina acum şi pe termen lung, astfel încât Ucraina să depindă mai puţin de contribuţii voluntare (…), mai puţin de oferte pe termen scurt şi (să primească) mai multe angajamente pe mai mulţi ani”, a mai spus șeful NATO. El a făcut astfel referire la propunerea pe care a prezentat-o săptămâna trecută la reuniunea ministerială a Alianţei şi care sugerează constituirea unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cele 32 de state membre ale NATO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a criticat dur pe Olaf Scholz pentru că refuză să furnizeze Kievului rachete de croazieră Taurus, fabricate de Germania, și a sugerat că reticența se bazează pe dorința cancelarului federal de a păstra aceste arme pentru apărarea Berlinului în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei, scrie miercuri Politico.

„Din câte am înțeles, cancelarul crede că, fiind reprezentantul unui stat non-nuclear, aceasta este singura armă pe care o are Germania și cea mai puternică”, a declarat Zelenski despre rachetele Taurus, într-un interviu acordat publicațiilor din grupul Axel Springer.

Mai multe detalii: Zelenski critică dur versiunea publică a lui Scholz despre refuzul livrării puternicelor rachete Taurus și sugerează care este adevăratul motiv

Statele Unite vor vinde Ucrainei echipamente în valoare de până la 138 de milioane de dolari pentru întreţinerea şi modernizarea sistemelor sale de apărare aeriană HAWK, pentru a contribui la apărarea împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, a declarat marţi un oficial al Departamentului de Stat al SUA pentru Reuters.

Statele Unite au început să trimită rachete de interceptare HAWK Ucrainei în 2022, ca o actualizare a sistemelor de apărare aeriană Stinger. De atunci, Ucraina a primit mai multe sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv sistemul Patriot fabricat în SUA.

Vânzarea militară externă de urgenţă are o valoare de până la 138 de milioane de dolari, a declarat oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului.

Deşi Ucraina a rămas fără multe surse de fonduri americane, Kievul a primit un grant de 300 de milioane de dolari pentru finanţare militară externă în cadrul proiectului de lege privind cheltuielile anuale pentru apărare, semnat recent. Banii nerambursabili vor fi folosiţi pentru a plăti echipamentul, care include inginerie şi integrare pentru comunicaţii şi recondiţionarea unităţilor de foc HAWK, notează news.ro.

În plus, vânzarea include componente de recertificare a rachetelor pentru unităţile mai vechi, unelte, echipamente de testare şi suport, piese de schimb şi altele.

Președintele Volodimir Zelenski a calificat ideea fostului președinte american Donald Trump că Ucraina poate pune capăt rapid războiului acceptând concesii teritoriale pe scară largă drept primitivă, într-un interviu pentru Politico.

Președintele ucrainean spune că i-a cerut lui Trump, prin intermediari, să vină într-o vizită privată în Ucraina. Fostul președinte al SUA și-a exprimat interesul pentru o astfel de vizită, dar nu și-a luat vreun angajament concret legat de călătorie.

„Dacă înțelegerea este că renunțăm la teritoriile noastre și aceasta este ideea din spatele ei, atunci este o idee foarte primitivă. Am nevoie de argumente foarte puternice. Nu am nevoie de o idee fantastică, am nevoie de o idee reală, pentru că viețile oamenilor sunt în joc”, a spus președintele Ucrainei.

Mai multe detalii: Zelenski îi răspunde lui Trump care a spus că războiul se termină dacă „Ucraina cedează Rusiei Crimeea și Donbasul”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat din nou susţinerea insuficientă cu arme din partea Occidentului în lupta sa împotriva invaziei ruse, scrie DPA.

„Partenerii noştri au anumite arme de care noi avem nevoie astăzi pentru a putea supravieţui. Şi eu pur şi simplu nu înţeleg de ce nu primim aceste arme”, a spus Zelenski, într-un interviu pentru cotidianul german Bild şi pentru alte media din grupul Axel Springer.

Recent, Volodimir Zelenski a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţii.

Zelenski s-a deplasat marţi în regiunea Harkov, care a fost ţinta unor atacuri ruse, pentru a sublinia distrugerile cauzate infrastructurii energetice şi problemele în alimentarea cu energie. În interviul pentru publicațiile din grupul Axel Springer, Zelenski a spus foarte clar că el continuă să spere că Germania va livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus cu rază de acţiune lungă.

Cancelarul federal german Olaf Scholz şi camera inferioară a Parlamentului german, Bundestag, au respins livrarea de sisteme de arme Taurus Kievului, amintește Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden ar urma să participe la conferinţa asupra păcii în Ucraina ce se va desfăşura în Elveţia aproximativ la jumătatea lunii iunie, relatează presa elveţiană, citată miercuri de AFP.

Data conferinţei nu a fost încă fixată, dar mai multe mass-media au avansat zilele de 16-17 iunie. Nici invitaţiile nu au fost încă transmise, însă potrivit cotidianului elveţian NZZ, care citează „mai multe surse de încredere”, preşedintele american ar urma să participe, amintind că pentru astfel de întâlniri confirmarea participării este anunţată cu puţin timp înaintea evenimentului.

Autorităţile elveţiene au fost până în prezent foarte discrete asupra detaliilor şi pregătirii conferinţei, pe care au acceptat pe 15 ianuarie să o găzduiască în urma unei vizite a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează Agerpres.

Acesta din urmă a vorbit atunci despre un „summit” şi a exclus participarea Rusiei. Prin urmare, aceasta nu va fi o conferinţă de pace propriu-zisă. Moscova a calificat drept ridicolă desfăşurarea unei astfel conferinţe în lipsa ei şi poziţia sa până în prezent a fost că nu va participa la întâlnirea din Elveţia nici dacă va fi invitată, invocând faptul că această ţară şi-a pierdut statutul de neutralitate prin aplicarea sancţiunile impuse Rusiei de către UE.

Totuşi, ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis a încercat să abordeze Moscova pe acest subiect şi s-a întâlnit în ianuarie la New York cu omologul său rus Serghei Lavrov. Elveţia, care miercuri a anunţat că va oferi pentru reconstrucţia Ucrainei peste cinci miliarde de euro eşalonat până în anul 2036, încearcă de asemenea să atragă China şi alte puteri emergente care să ia parte la reuniunea pe care o prezintă drept „Conferinţa la nivel înalt asupra păcii în Ucraina”. Potrivit presei, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi din zeci de ţări.

Bloomberg scrie că reuniunea nu se va desfăşura la Geneva, cum relataseră alte publicații, ci în apropiere de Lucerna, în Alpii din partea centrală a Elveţiei, la hotelul de lux Bürgenstock, ce oferă o panoramă idilică pe coasta unui deal la mai mult de 450 de metri deasupra Lacului celor Patru Cantoane.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, miercuri, în jurul orei locale 6:00, un elicopter Mi-24 s-a prăbușit în timp ce efectua un zbor programat deasupra Mării Negre, în apropierea coastei de vest a Peninsulei Crimeea, relatează agenția rusă de presă Interfax.

„Cauza preliminară a prăbușirii o reprezintă o defecțiune la aeronavă. Reprezentanții serviciului de căutare și salvare se află locul accidentului”, a transmis ministerul rus al apărării.

Elicopterul de transport și luptă Mi-24 „Crocodile” este conceput pentru a crește puterea de foc și mobilitatea unităților terestre. Produs în serie din 1971, Mi-24 a fost exportat în peste 30 de țări și este încă unul dintre cele mai comune elicoptere de atac din lume.

Salvatorii au recuperat, miercuri, corpurile neînsuflețite ale unei mame și ale copilul ei, astfel că numărul persoanelor ucise în atacul rusesc din 9 aprilie, de la Kostiantinivka, regiunea Donețk, a ajuns la 3, relatează Ukrainska Pravda.

„În această dimineață (n.r. – miercuri dimineață), lucrătorii de la serviciul de urgență au scos de sub dărâmături cadavrele unei femei născute în 1981 și ale unui băiat născut în 2011. Operațiunile de urgență și salvare au fost finalizate”, a transmis Serviciul de Stat de Urgență din Ucraina.

 Rușii au atacat o clădire cu două etaje din Kostiantinivka pe 9 aprilie. Casa a fost parțial distrusă o bombă aeriană, iar cadavrul unui bărbat născut în 1964 a fost descoperit, la puțin timp după atac.

Rușii a atacat Ucraina în noaptea de marți spre miercuri cu 17 drone Shahed, două rachete de croazieră Iskander-K și o rachetă balistică Iskander-M, toate lansate din Crimeea, a transmis armata ucraineană.

„14 drone de atac Shahed au fost doborâte în regiunile Nikolaev și Odesa. Unitățile de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au respins lovitura”, a transmis armata ucraineană, care nu precizează ce s-a întâmplat cu rachetele Iskander.

În schimb, a anunțat că, marți seară, „au fost distruse două rachete ghidate X-59, pe care inamicul le-a folosit pentru a ataca Odesa”.

Ruşii au lovit miercuri dimineaţă infrastructura energetică şi de transport din regiunea Odesa, rănind doi doi lucrători ai unei companii de transport. relatează Ukrainskaia Pravda.

„Ruşii au lovit toată dimineaţa infrastructura energetică a oraşului. Evaluăm amploarea pagubelor la instalaţia electrică. De asemenea, au avut de suferit o casă privată şi mai multe maşini. Se ştie că există o victimă”, a transmis Ghenadi Truhanov, primarul oraşului Odesa.

Oleg Kiper, guvernatorul regiunii, a anunţat ulterior că sunt două victime, ambii angajaţi ai unei companii de transport.

„Mai întâi ruşii au lansat drone de atac, infrastructura energetică a fost din nou în vizor. Forţele noastre de apărare aeriană au distrus două drone Shahed. În zori, în jurul orei 5:30, teroriştii ruşi au atacat regiunea Odesa cu rachete balistice. În ziua eliberării Odesei de invadatorii fascişti, ruşii au lovit obiectele de infrastructură critică şi de transport şi logistică”, a declarat Oleg Kiper.

Forţele de apărare din sud au anunţat că 12 drone Shahed inamice au fost doborâte deasupra regiunii Mîkolaiv, unde a fost lovită o instalație energetică din, provocând un incendiu.

Şeful administraţiei regionale din Mîkokaiv, Vitali Kim, a declarat că, din cauza loviturii asupra sectorului energetic, s-a procedat la întreruperi de curent de urgenţă timp de câteva ore.

De asemenea, ruşii au lovit cu artileria bazinul de apă a comunei Oceakov din Mîkolaiv, a precizat Vitali Kim. Nu există victime.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 450.080 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 830 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 7.132 de tancuri, 13.667 de blindate, 11.404 de sisteme de artilerie, 347 de avioane, 324 de elicoptere și 9.070 de drone.

Armata rusă a lansat, miercuri dimineață, pentru a doua oară drone „Shahed” și rachete aproape simultan din Marea Neagră asupra Ucrainei, fiind vizată regiunea Odesa, relatează Ukrainska Pravda.

„Forțele de apărare aeriană au distrus două rachete Kh-59, pe care inamicul le-a folosit pentru a ataca Odesa marți seara”, a transmis armata ucraineană.

Ulterior, a fost anunțat un nou grup de UAV-uri de atac care se deplasează dinspre Marea Neagră „în direcția regiunii Odesa”. După câteva minute, armata ucraineană a anunțat că amenințarea aeriană „a fost respinsă”.

Potrivit jurnaliștilor locali, s-au auzit mai multe explozii la Odesa.

Peste două treimi din tancurile rusești pe care armata ucraineană le-a distrus în ultimele luni au fost scoase din luptă cu ajutorul dronelor de tipul “first-person-view” (FPV), a declarat un oficial NATO pentru revista Foreign Policy, care notează că acesta este un semn tot mai clar al dependenței Kievului de aparatele fără pilot, pe fondul penuriei critice de obuze de artilerie, muniție pe care o așteaptă din partea Statelor Unite și a altor țări occidentale.

Dronele FPV sunt ieftin de fabricat și pot fi pilotate cu precizie spre ținte. Ele au capacitatea de a distruge echipamente militare mult mai scumpe.

Mai multe detalii: Pe fondul penuriei de obuze, dronele ieftine ale Ucrainei decimează tancurile rusești: au distrus 66% din acestea, potrivit unui oficial NATO