Război în Ucraina, ziua 779 | Din cauza pierderilor, rușii trimit în Ucraina trupe din Orientul Îndepărtat. Kievul poate primi o armă neașteptată

Guvernul ucrainean va aloca fonduri pentru achiziționarea unor sisteme de război electronic destinate protejării infrastructurii critice ucrainene, a declarat vineri premierul Denis Șmîhal, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia și-a intensificat recent atacurile cu rachete și drone împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, distrugând mai multe termocentrale din întreaga țară, inclusiv centrala Trypillia, principalul furnizor de energie electrică pentru orașele Kiev, Jîtomîr și Cerkasî.

Prioritatea absolută este repararea rapidă a instalațiilor avariate și restabilirea infrastructurii de generare și distribuție, a precizat premierul ucrainean. De asemenea, guvernul lucrează la descentralizarea sistemului energetic și la consolidarea apărării antiaeriene ucrainene, potrivit lui Șmîhal.

„Guvernul a aprobat o decizie care va permite finanțarea achiziționării de dispozitive de război electronic pentru instalațiile de infrastructură critică”, a anunțat premierul, în cadrul Congresului autorităților locale și regionale din subordinea președintelui Ucrainei.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

În martie, atacurile rusești ar fi avariat sau distrus complet 80% din capacitatea de generare termică a DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina.

În ultimele trei luni, Rusia a efectuat aproximativ 30.000 de bombardamente pe teritoriul ucrainean, potrivit Ministerului ucrainean de Interne.

Un atac din 22 martie al forțelor ruse a distrus termocentrala Zmiiv, care este printre cele mai mari din regiunea Harkov, potrivit companiei energetice de stat Centrenergo.

Ministrul Energiei, Herman Halușchenko, a declarat vineri că sistemul energetic ucrainean „funcționează în mod constant”, dar i-a îndemnat pe cetățeni să se pregătească pentru posibile întreruperi ale energiei.

China sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina, ajutând Moscova să-și sporească producția de apărare prin cantități mari de mașini-unelte, microelectronică, tehnologie pentru drone și rachete de croazieră, au declarat vineri înalți oficiali americani citați de Reuters.

Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, au precizat că președintele american Joe Biden a abordat această problemă cu omologul său chinez, Xi Jinping, în cadrul recentei lor convorbiri telefonice și că aceasta este un subiect de discuție cu aliații SUA din Europa și din întreaga lume.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Mai multe detalii: China pompează mari cantități de echipamente în mașinăria de război a Rusiei, inclusiv tehnologie pentru rachete și drone, afirmă SUA

„Mii” de soldați ucraineni care nu au servit anterior pe linia frontului au fost trimiși în unități de luptă, a anunțat vineri Statul Major General al forțelor armate ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Decizia a fost luată după o revizuire a unităților din cadrul forțelor armate, ca parte a unui audit mai amplu al Ministerului Apărării asupra armatei, potrivit unui comunicat al Statului Major.

În condițiile în care războiul se desfășoară mai intens ca niciodată, armata ucraineană se confruntă cu o nevoie tot mai mare de a-și reface unitățile de luptă, de a înființa rezerve și de a permite soldaților să se rotească în afara liniei de front.

La jumătatea lunii martie, comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi a declarat că Ucraina a început să rotească trupele care servesc pe front „de mult timp”, în ciuda situației din ce în ce mai dificile de pe câmpul de luptă, care se pare că a fost stabilizată la sfârșitul lunii trecute.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

„În ciuda faptului că ocupanții ruși continuă să exercite presiuni în mai multe sectoare, s-au găsit oportunități de a trimite brigăzi prin rotație pentru odihnă”, mai scrie în comunicatul conducerii armatei ucrainene.

Cu toate acestea, comandamentul militar ucrainean caută să consolideze brigăzile care continuă să îndeplinească misiuni de luptă pe front, a precizat Statul Major General.

Premierul olandez Mark Rutte a promis vineri un ajutor suplimentar de un miliard de euro pentru Ucraina „devastată zilnic de invazia rusă”, informează AFP.

„Ţările de Jos vor debloca anul acesta un miliard de euro suplimentar pentru sprijinul militar” al Ucrainei, iar suma se adaugă celor „două miliarde de euro deja convenite”, a anunţat Mark Rutte, într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X.

„S-a decis, de asemenea, deblocarea a trei miliarde de euro pentru sprijin militar pentru anul viitor”, a adăugat premierul olandez.

Mark Rutte, considerat favorit pentru preluarea funcţiei de secretar general al NATO, deţinută în prezent de norvegianul Jens Stoltenberg, consideră că „Ucraina are nevoie de mai mult pentru a se proteja” şi „trebuie să câştige această bătălie”.

„Continuăm să facem tot ce ne stă în putere pentru a livra mai rapid mai multă muniţie şi apărare antiaeriană, în colaborare cu partenerii noştri internaţionali”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

O explozie a avut loc vineri la Moscova, în urma unui atac cu mașină capcană, iar presa rusă relatează că un fost angajat al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Prozorov, a fost rănit, scrie Ukrainska Pravda.

Anchetatorii moscoviți au deschis dosar caz penal în urma exploziei care a vizat o mașină Toyota Land Cruiser Prado în nordul Moscovei. Persoana rănită este proprietarul mașinii.

Mai multe detalii: Atac cu mașină capcană la Moscova: un fost agent al SBU care a dezertat în Rusia a fost rănit | VIDEO

Olanda a alocat pentru Ucraina o sumă suplimentară de un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pentru ajutor militar și 400 de milioane de euro (425 de milioane de dolari) pentru reconstrucție, a anunțat vineri președintele Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu premierul olandez Mark Rutte, potrivit The Kyiv Independent.

Sub conducerea lui Rutte, Olanda și-a asumat un rol proactiv în sprijinirea Ucrainei, fiind vârful de lance al coaliției pentru livrarea de avioane de luptă și angajându-se să livreze Kievului 24 de avioane F-16.

Zelenski a precizat că noul pachet de ajutor a fost oferit în cadrul acordului bilateral de securitate pe 10 ani dintre cele două state, semnat pe 1 martie la Harkov.

„Mulțumesc lui Mark, mulțumesc poporului olandez! Acesta este un caz exemplar de susținere a Ucrainei”, a scris liderul de la Kiev, pe canalul său de Telegram.

În cadrul convorbirii telefonice, cei doi lideri au discutat despre continuarea cooperării ucraineano-olandeze în vederea accelerării livrării de către aliați a obuzelor de artilerie, munițiilor și sistemelor de apărare antiaerienă către Ucraina, precum și despre cooperarea în cadrul viitorului summit global pentru pace, care va găzduit de Elveția în luna iunie.

Recent, Amsterdamul s-a angajat să aloce alte 10 milioane de euro (10,8 milioane de dolari), care să ajute Ucraina să investigheze crimele de război comise de Rusia. Noua asistență financiară a fost anunțată în timpul evenimentului „Restaurarea dreptății pentru Ucraina” care a avut loc la începutul lunii aprilie.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a făcut apel către alte state din NATO să-şi crească producţia de muniţie pentru a descuraja potenţiale atacuri din partea Rusiei, scrie Agerpres preluând DPA.

„Întreaga Europa trebuie să-şi unească forţele cu Statele Unite pentru a produce mai multă (muniţie), mai ales obuze de artilerie. Este necesar pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Duda, într-un interviu acordat joi seara televiziunii lituaniene.

Dacă NATO vrea cu adevărat să descurajeze potenţiale atacuri, ar trebui să producă aceeaşi cantitate de muniţie ca şi Rusia, a mai spus Duda.

Preşedintele polonez s-a aflat în Lituania pentru a participa la summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Vilnius. Platforma politică reuneşte 13 state membre ale UE cu ieşire la Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră.

Duda a afirmat că Rusia va putea produce în curând peste două milioane de obuze de artilerie pe an şi a afirmat că proviziile de muniţii în ţările NATO sunt insuficiente. Preşedintele polonez a cerut, de asemenea, o „politică dură de creştere a potenţialului de apărare în Occident”. Aceasta este „cea mai importantă sarcină” a statelor NATO în prezent, inclusiv a ţărilor din Europa Centrală.

El a subliniat că acest lucru şi sprijinul pentru Ucraina vor permite Occidentului să se apere împotriva imperialismului rus.

Ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, a sugerat vineri că Ucraina ar putea primi un nou laser militar, aflat în fază experimentală, pentru a doborî dronele ruseşti, informează DPA.

Arma numită DragonFire, care ar urma să fie gata de folosire cel mai târziu în 2027, ar putea avea „consecinţe uriaşe” pentru conflictul din Europa, le-a spus oficialul jurnaliştilor care l-au însoţit într-o vizită la centrul de cercetare Porton Down din Salisbury, în sudul Angliei.

Shapps a afirmat că va încerca să afle dacă ritmul de realizare a laserului poate fi accelerat, astfel încât noua armă să poată fi utilizată de ucraineni. „Am venit să accelerez producţia sistemului laser DragonFire deoarece cred că, având în vedere că sunt în curs două mari conflicte, unul pe mare, unul în Europa, ar putea avea consecinţe uriaşe dacă am avea o armă capabilă în special să doboare drone”, a spus el.

Conform Ministerului Apărării de la Londra, noi reforme pentru accelerarea achiziţiilor necesare au devansat termenul iniţial din 2032 până la care laserul urma să devină operaţional.

Ministrul a declarat că doreşte „să accelereze ceea ce ar fi în mod normal un proces foarte îndelungat de achiziţii pentru dezvoltare, posibil până la zece ani, pe baza discuţiilor din această dimineaţă, la o perioadă mult mai scurtă pentru desfăşurare, posibil împotriva navelor, a dronelor care atacă şi posibil pe uscat”.

„Încă o dată, drone care atacă, dar nu e nevoie de multă imaginaţie ca să îţi dai seama cum ar putea ajusta asta în Ucraina, de exemplu”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Armele energetice dirijate cu laser (LDEW) folosesc un fascicul intens de lumină pentru a tăia materialul ţintelor şi pot lovi cu viteza luminii. Ministerul speră că sistemul DragonFire va furniza o alternativă ieftină la rachete pentru acţiuni cum ar fi doborârea dronelor ofensive.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat vineri, 12 aprilie, că acordul de pace dintre Moscova și Kiev, nefinalizat la discuțiile defăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, ar putea fi baza unor noi negocieri, dar reprezentantul președinției ruse a susținut că nu există niciun semn că Ucraina este pregătită pentru tratative, scrie Reuters.

Vladimir Putin a afirmat de mai multe ori că Rusia şi Ucraina au fost aproape de a conveni un acord pentru încetarea ostilităţilor în aprilie 2022 la Istanbul, dar Ucraina s-a răzgândit de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Mai multe detalii: Kremlinul vrea să resuscite acordul de pace mort de la Istanbul, din 2022, invocând „noile realităţi de pe teren”

Procurorul federal al Belgiei a deschis o anchetă asupra unor eurodeputați acuzați că au primit bani pentru a răspândi propaganda pro-rusă, informează Euronews, în timp ce POLITICO dezvăluie dedesubturi din afacerea Voice of Europe.

Informația cu privire la deschiderea anchetei a fost confirmată vineri de premierul belgian Alexander De Croo, potrivit căruia serviciile secrete ale țării sale au detectat „existența unei rețele de ingerință pro-rusă cu activități în mai multe state europene”. Premierul belgian a precizat că această rețea este vizată de o anchetă.

Mai multe detalii: „Sper că Ucraina va pierde”. Belgia anchetează o rețea de propagandă pro-rusă în Parlamentul European. Cine sunt eurodeputații implicați

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a solicitat de urgenţă noi ajutoare militare din partea susținătorilor cauzei ucrainene pentru a respinge atacurile Rusiei, care s-au intensificat în ultima perioadă, relatează agenția de presă DPA.

„Acesta este un război al resurselor şi de aceea avem nevoie de sprijin din partea partenerilor noştri”, a declarat Kliciko într-o emisiune difuzată joi seară de postul german de televiziune ZDF.

Mai multe detalii: „Nu e război, e terorism”. Vitali Kliciko denunță atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene: apel la furnizarea de sisteme de apărare aeriană

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat joi că discuţiile de pace în Ucraina în absenţa unei delegații a Moscovei nu au „niciun sens”, în timp ce liderul rus Vladimir Putin a luat în derâdere organizarea unei astfel de conferințe de Elveția.

Kremlinul, parte agresoare în războiul din Ucraina, insistă să-și impună propria voință asupra finalului acestei vărsări de sânge la care se dedă încă din primăvara anului 2014.

„Am spus de multe ori că un proces de negociere fără Rusia nu are niciun sens”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre iniţiativa luată de Elveţia de a reuni pe 15 şi 16 iunie reprezentanţi din aproximativ o sută de ţări, la solicitarea Ucrainei.

Mai multe detalii: „Nu are niciun sens”. Kremlinul contestă conferința de pace în Ucraina pregătită de Elveția, în timp ce Putin o ia în derâdere

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, vineri, că în ultimele 24 de ore au avut loc 78 de confrunări pe front.

„Peste 110 de localități din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaev au fost sub focul de artilerie. Pe front, în ultima zi au avut loc 78 de confruntări”, se arată în comunicat.

Cele mai multe confruntări s-au înregistrat în zona Bahmut, unde ucrainenii au respins 29 de atacuri inamice.

Rusia trimite trupe din unitățile militare din Orientul Îndepărtat, inclusiv din Flota sa din Pacific, pentru a suplini pierderile suferite în Ucraina, a transmis vineri serviciul de informaţii militare al Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Moscova desfășoară acum personalul Flotei Pacificului și al Armatei a 11-a a Forțelor Aeriene pentru a-și reface pierderile din Ucraina, potrivit serviciul militar de informaţii de la Kiev.

Comandantul Flotei Pacificului ar fi oprit rotațiile în Siria și trimite în schimb aproximativ 2.000 de oameni din Orientul Îndepărtat al Rusiei în Ucraina.

Rusia a pierdut 451.730 de soldați care luptă în Ucraina începând cu 24 februarie 2022, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Cifra indică numărul de luptători ruși care au fost uciși sau răniți și care nu se pot întoarce pe câmpul de luptă.

Drona s-a prăbuşit peste clădirea administrativă a Gazprom din regiunea rusă Belgorod, rănind două persoane, a declarat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram, relatează Ukrainskaia Pravda.

„Belgorodul a fost atacat de forţele armate ucrainene cu ajutorul unei drone de tip aeronavă. Drona s-a izbit de clădirea administrativă a unei companii de aprovizionare cu resurse (energetice). Două persoane au fost rănite în urma exploziei”, a anunţat Viaceslav Gladkov.

Guvernatorul rus a mai spus că faţada clădirii a fost avariată, iar serviciile de urgenţă lucrează la faţa locului.

Viaceslav Gladkov a precizat că una dintre victime avea o rană de şrapnel la membrul inferior, iar un alt bărbat avea răni de şrapnel la membrele superioare şi inferioare. Cei doi au fost spitalizaţi.

Potrivit site-ului independent rus Meduza, este vorba despre clădirea Gazprom.

În noaptea joi de vineri, patru drone au atacat rafinăria Novoșahtinsk din regiunea rusă Rostov, relatează canalul ASTRA și Ukrinform.

Potrivit presei locale, toate dronele au atacat uzina de produse petroliere din Novoșahtinsk. Una dintre dronele doborâte a căzut pe teritoriul rafinăriei.

Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a raportat distrugerea celor 4 vehicule aeriene fără pilot în timpul nopții în Novoșahtinsk. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat joi că serviciul special naval britanic a operat în Ucraina şi a ajutat forţele ucrainene să desfăşoare tentative de operaţiuni împotriva forţelor ruse, informează Reuters.

FSB a declarat că a dejucat un plan al forţelor speciale britanice de a debarca soldaţi ucraineni cu misiuni de sabotaj pe ostrovul Tendriv, un banc de nisip din Marea Neagră.

Totodată, FSB a afirmat că unitatea de forţe speciale ucrainene era „supravegheată de o unitate SBS (Special Boat Service), ceea ce indică implicarea directă a Marii Britanii în conflict”.

SBS este un regiment de forţe speciale al marinei britanice care există încă din primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Olesciuk, a transmis că în noaptea de joi spre vineri, avioanele și grupurile mobilei au distrus 16 drone Shahed din cele 17 lansate de ruși asupra Ucrainei.

„Inamicul a atacat cu 17 UAV-uride tip Shahed de la Capul Chauda (Crimeea) și o rachetă aeriană ghidată Kh-59 din spațiul aerian al regiunii ocupate Donețk. În urma bătăliei antiaeriene, 16 drone de atac „Shakhed” au fost doborâte în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Dnipropetrovsk, Vinița și Hmelnițki”, a precizat Mikola Olesciuk.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 451.730 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 840 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 7.146 de tancuri, 13.698 de blindate, 11.486 de sisteme de artilerie, 347 de avioane, 325 de elicoptere și 9.161 de drone.

Institutul pentru Studiul Războiului estimează că acoperirea „împrăștiată” și inconsecventă de apărare antiaeriană de-a lungul frontului contribuie la creșterea loviturilor Rusiei cu bombe de croazieră ghidate și nedirijate, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit experților militari, forțele terestre rusești își folosesc capacitatea de a lansa lovituri aeriene împotriva pozițiilor avansate ale Ucrainei pentru a avansa încet, dar sigur. 

Trupele ruse au folosit bombe aeriene pentru efect tactic în timpul capturării localității Avdiivka, la mijlocul lunii februarie și se pare că utilizează din nou această tactică în timpul operațiunilor ofensive de lângă Chasov Yar.

Atacurile rusești au forțat Ucraina să ia decizii dificile între apărarea aeriană a centrelor mari de populație din spate și zonele active de pe linia frontului, iar Rusia pare să profite de „umbrela” din ce în ce mai slabă a apărării aeriene ucrainene în încercarea de a perturba rețeaua energetică a Ucrainei și de a limita potențialul industrial de apărare al acestei țări. 

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat joi că bombardamentele mortale vizând reţeaua energetică ucraineană, care au dus la importante întreruperi de curent, urmează obiectivul stabilit de Kremlin de „a demilitariza” Ucraina, informează Agerpres, care citează AFP.

„Pornim de la principiul că în acest mod avem o influenţă asupra complexului militar-industrial al Ucrainei”, a declarat preşedintele rus, în cursul unei întâlniri la Kremlin cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko.

În acelaşi timp, Vladimir Putin a susţinut că aceste bombardamente sunt un răspuns la recentele atacuri ucrainene care au ţintit infrastructuri energetice în Rusia, în special rafinării.

„Am observat recent o serie de lovituri asupra siturile noastre energetice şi am fost obligaţi să răspundem”, a spus el.

Vladimir Putin a subliniat că armata rusă nu a lovit instalaţii electrice ucrainene în această iarnă „din motive umanitare”. „Nu am vrut să privăm de electricitate infrastructuri sociale, spitale”, potrivit preşedintelui rus.

În timpul iernii 2022-2023, loviturile ruseşti au lăsat mii de persoane în frig şi întuneric pentru perioade îndelungate.

În această iarnă, reţeaua electrică ucraineană a fost mai puţin vizată până în martie şi la declanşarea unui nou val de bombardamente care o vizează.

Joi, încă o dată, aproximativ 40 de rachete şi tot atâtea drone ruseşti au lovit reţeaua electrică ucraineană, încât preşedintele Volodimir Zelenski i-a implorat pe aliaţii săi occidentali să furnizeze ţării sale cât mai repede posibil sisteme de apărare antiaeriană.

Urmărește-ne pe Google News