LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 78 | Noi atacuri asupra uzinei Azovstal, dar și în Cernihiv. ONU lansează o anchetă privind atrocitățile comise de ruși

Trupele ruse nu au reușit să stabilească un punct de sprijin pe malul râului Siverskyi Doneț, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene, pe Facebook, potrivit BBC.

Rușii au încercat să securizeze o zonă în apropiere de Oleksandrivka, în Donețk, și au lansat atacuri în apropiere de Novoselivka, în Luhansk, „dar nu au avut succes”, precizează Statul Major al Ucrainei.

Ce se întâmplă în alte zone?

• În regiunea Donbas din estul Ucrainei, rușii continuă atacurile în apropiere de localitatea Voyevodivka, situată lângă orașul Severodoneșk din Luhansk, dar și în jurul Bakhmut, Avdiivka și Kurakhove, orașe din Donețk, dar fără succes, arată raportul armatei ucrainene.
• Trupele ruse continuă bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol – ultima zonă a orașului care nu se află sub control rusesc.
• În jurul orașului Harkov din nord-estul țării, trupele ruse bombardează pozițiile ucrainene de lângă Pytomnyk și Ruski Tyshky, pentru a opri încercările de contraatac ale acestora.
• În apropierea orașului Herson din sudul țării, forțele ruse primesc întăriri și se pregătesc să construiască poduri cu scopul de a prelua controlul asupra regiunii, potrivit comandamentului operațional din sudul țării, citat de agenția de știri ucraineană Unian.

BBC precizează că nu a reușit să verifice aceste informații în mod independent.

Rușii au lansat un raid aerian asupra orașului Novhorod-Siverskîi din regiunea Cernihiv, soldat cu cel puțin trei morți, informează portalul Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au lansat mai multe rachete asupra unei școli locale și a unui internat.

Mai multe clădiri administrative au fost, de asemenea, avariate: administrația regională de stat Novhorod-Siverskîi, un cămin al colegiului medical, un magazin și câteva locuințe private care se aflau în apropierea exploziilor.

În urma incidentului, trei persoane au fost ucise, iar alte 12 au fost rănite.

Noi imagini video arată cum luptătorii regimentului Azov din Mariupol se angajează într-un contraatac, la combinatul siderurgic unde sute de soldați și civili sunt asediați de forțele ruse, scrie The Guardian.

O minge de baseball semnată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a fost vândută la licitație cu peste 50.000 de dolari, o parte din încasări fiind destinată ucrainenilor strămutați din cauza invaziei ruse, scrie The Guardian.

O casă de licitații din Boston, RR Auction, a anuțat că oferta câștigătoare pentru mingea de baseball Rawlings Major League a fost de peste trei ori mai mare decât estimarea inițială.

Compania va dona partea sa de 15.000 de dolari din vânzare. Vânzătorul, Randy Kaplan, va dona o parte nedezvăluită din încasări organizației non-profit globale Americares.

Mingea este semnată cu litere ucrainene chirilice și latine. Ea este însoțită de o scrisoare semnată de Volodimir Yelchenko, reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite.

Kaplan este un cunoscut colecționar de mingi de baseball semnate de lideri mondiali, care rareori scoate la licitație piesele sale importante. Ofertantul câștigător a dorit să-și păstreze anonimatul, dar a fost descris de RR Auction ca fiind un „colecționar din Midwest care este încântat că o parte din fonduri vor merge către eforturile de ajutorare a Ucrainei”.

În orașul Herson din sudul Ucrainei, ocupat de ruși, au apărut mai multe grafitti-uri pe ziduri, în culorile steagului ucrainean, scrie The Guardian.

Desenele par să indice că în oraș încă mai există rezistență împotriva ocupanților.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a încercat joi să-i asigure pe moldoveni că nu trebuie să se teamă de o agresiune rusă împotriva țării lor în viitorul apropiat, scrie BBC.

„Cred că suntem în siguranță; deocamdată, Rusia nu are planuri clare în acest sens”, a declarat Maia Sandu, la postul TVR Moldova.

Ea a recunoscut totuși că „aparent, orice scenariu este posibil” și a adăugat că-i va anunța pe moldoveni dacă situația se va schimba.

Marți, șefa Serviciului Național de Informații al SUA, Avril Haines, a declarat în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA că Rusia intenționează să construiască un coridor terestru între Crimeea și regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. Dar Rusia nu va putea face acest lucru fără o mobilizare militară suplimentară, a precizat șefa comunității americane de informații.

Exploziile care au avut loc luna trecută în Transnistria – un teritoriu separatist controlat de Rusia, situat în Republica Moldova și care se învecinează cu Ucraina – au stârnit temeri cu privire la potențialul de extindere a conflictului din Ucraina.

Autoritățile separatiste au declarat că ucraineni „infiltrați” ucraineni sunt responsabili de aceste atacuri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat vina pe serviciile speciale ale Moscovei.

Miniștrii de externe ai Grupului celor șapte națiuni vor discuta despre cum să pună capăt blocadei cerealelor ucrainene pentru ca acestea să poată fi exportate, a anunțat joi ministrul german de externe, Annalena Baerbock, la începutul reuniunii care va începe în stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, aflată la nord-est de orașul german Hamburg, potrivit CNN.

”Sunt 25 de milioane de cereale blocate în prezent în portul ucrainean Odesa, ceea ce înseamnă hrană pentru milioane de oameni din lume, de care este nevoie urgentă, mai ales în țările africane și în Orientul Mijlociu”, a declarat Baerbock reporterilor.

Ucraina este una dintre cele mai mari țări producătoare de cereale din lume.

ONU a cerut redeschiderea portului Odesa din sudul Ucrainei pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale. Mai mult, trupele ruse fură mii de tone de cereale de la fermierii ucraineni și că țintesc cu artileria locurile de depozitare a alimentelor, potrivit mai multor surse citate de CNN.

Ministrul german de externe i-a primit joi pe înalții diplomați ai țărilor G7 pentru o reuniune de trei zile, care se va concentra pe războiul din Ucraina, securitatea energetică și alimentară, relația cu China și schimbările climatice.

De asemenea, Baerbock le-a urat bun venit omologilor săi din Ucraina și Republica Moldova, Dmytro Kuleba și Nicu Popescu, care participă la reuniune în calitate de invitați.

Ministrul indonezian de externe, Retno Marsudi, a cărui țară prezidează anul acesta Grupul celor 20 de economii majore (G20), participă, de asemenea, la reuniune, dar online.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi companiile germane să se retragă din Rusia și să se mute în Ucraina, informează CNN.

„În timp ce Rusia continuă să comită atrocități abominabile în Ucraina, veniturile companiilor străine care încă fac afaceri în Rusia sunt pătate cu sânge ucrainean. Îndemn companiile germane să se retragă din Rusia și să se relocheze în Ucraina. Aceasta va fi o contribuție sinceră la pacea din Europa”, a scris Kuleba, pe Twitter.

Anterior în cursul zilei de joi, Kuleba a declarat reporterilor din Berlin că Ucraina a văzut dinamica pozitivă a Germaniei și a lăudat răspunsul acesteia dat războiului declanșat de Rusia.

”Vedem o evoluție a poziției Germaniei în ceea ce privește cele mai importante probleme – această poziție se îndreaptă în direcția corectă”, a spus Kuleba.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei susține că trupele ruse nu reușesc să cucerească noi localități din Donbas, relatează portalul The Kyiv Independent.

Mai exact, forțele ruse au încercat să cucerească satul Oleksandrivka din regiunea Donețk și satul Voyevodivka din regiunea Luhansk, susține armata ucraineană.

Toate aceste încercări au eșuat joi, a adăugat Statul Major General.

Potrivit relatărilor presei locale, rușii au încercat să izoleze zona Severodonețk din regiunea Luhansk, unde se duc cele mai intense lupte, de restul trupelor ucrainene din Donbas.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a salutat votul de joi al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pentru lansarea unei anchete privind atrocitățile comise de trupele ruse în regiunea Kievului, scrie The Guardian.

Kuleba a scris pe Twitter că „autorii acestor crime barbare vor fi aduși în fața justiției”.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a ieşit joi din carantină, la o săptămână după ce a fost testat pozitiv la COVID-19, şi se va deplasa în acest weekend în Europa pentru reuniuni cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Secretarul de stat, izolat de domiciliu de la 4 mai, îl primeşte joi pe omologul său thailandez Don Pramudwinai, chiar înainte de începutul, la Washington, al unui summit al preşedintelui american Joe Biden cu liderii din Asociaţia naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Sâmbătă, el va pleca spre Germania, unde va participa duminică, la Berlin, la o reuniune informală a miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică în scopul continuării coordonării răspunsului lor la invazia rusă în Ucraina, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Această întâlnire are loc într-un moment crucial. Finlanda şi-a exprimat joi în mod deschis dorinţa de a intra „fără întârziere” în NATO, ceea ce ridică problema garanţiilor de securitate pe care alte ţări membre, şi înainte de toate SUA, i le-ar putea asigura în timpul procesului de aderare vizavi de Rusia, care deja a denunţat o ameninţare la adresa sa.

Duminică, Antony Blinken va merge în Franţa până luni pentru a participa la Saclay, o suburbie a Parisului, la o reuniune între SUA şi UE pe tema comerţului şi tehnologiilor.

Din cauza infectării cu COVID-19, care l-a ţinut în izolare la Washington, secretarul de stat al SUA a trebuit în schimb să renunţe la deplasarea în Maroc pentru a prezida o reuniune a coaliţiei internaţionale antijihadiste, care a avut loc miercuri, şi la o întâlnire cu omologii săi din statele G7, care a început joi în Germania.

O navă de sprijin rusă, „Vsevolod Bobrov”, era remorcată joi la Sevastopol, din zona Insulei Șerpilor, după ce a luat foc, a anunțat Serhii Bratchuk, purtător de cuvânt al Administrației militare regionale Odesa, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Încă o navă militară rusă a fost distrusă în Marea Neagră, în apropiere de Insula Șerpilor, după ce a fost cuprinsă de flăcări, anunță Ucraina

Liderii Uniunii Europene intenționează să evalueze cererea de aderare a Ucrainei luna viitoare, potrivit Ministerului francez de Externe, citat de The Guardian.

Cererea Ucrainei de a deveni membru al UE este examinată de Comisia Europeană și va fi „discutată la nivelul șefilor de stat și de guvern în cadrul Consiliului European din luna iunie”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni că UE va publica luna viitoare un aviz privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

Organizația Națiunilor Unite a îndemnat joi părțile implicate în conflictul din Ucraina să elimine toate barierele care blochează libera circulație a personalului umanitar pentru a permite furnizarea de asistență vitală pe teritoriul întregii țări, relatează CNN.

În cadrul reuniunii de joi a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind menținerea păcii și securității în Ucraina, Joyce Msuya, secretar general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, a declarat că, în conformitate cu dreptul umanitar internațional, părțile implicate trebuie să respecte toți civilii, precum și locuințele civile.

„Aceasta include ca civililor să li se permită să părăsească zonele de conflict în mod voluntar și în siguranță”, a adăugat reprezentanta ONU.

Msuya a mai spus că Organizația Națiunilor Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au reușit să evacueze luni 174 de civili din uzina Azovstal din Mariupol și din alte părți ale orașului.

Msuya a adăugat că aceasta a fost cea de-a treia operațiune din Mariupol din ultima săptămână, „ceea ce a dus numărul total de civili evacuați de la uzina siderurgică din Mariupol și din orașele învecinate la peste 600”.

Potrivit reprezentantei ONU, aproape 14 milioane de ucraineni au fost forțați să își părăsească locuințele. Din acest număr, 8 milioane au fost strămutați în interiorul țării. Organizațiile nonguvernamentale au oferit asistență unui număr de peste 5,4 milioane de persoane, a precizat ea, dintre care majoritatea se află în estul Ucrainei.

Msuya a subliniat, de asemenea, importanța ONU în explorarea tuturor opțiunilor pentru salvarea de vieți în Ucraina, spunând: „Rămânem ferm angajați să nu lăsăm nicio variantă neîncercată”.

„Lumea așteaptă acest lucru de la noi; poporul ucrainean merită acest lucru”, a adăugat Msuya.

UNICEF a confirmat că aproape 100 de copii au fost uciși în Ucraina numai în luna aprilie, dar precizează că cifrele reale ar putea fi semnificativ mai mari, războiul creând o criză în ceea ce privește protecția copiilor, a declarat joi un înalt oficial UNICEF în fața Consiliului de Securitate al ONU, potrivit CNN.

„Doar în ultima lună, ONU a verificat că aproape 100 de copii au fost uciși, iar noi credem că cifrele reale sunt considerabil mai mari”, a declarat directorul executiv adjunct al UNICEF, Omar Abdi.

În timpul discursului său la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind menținerea păcii și securității în Ucraina, Abdi a declarat: „Mai mulți copii au fost răniți și s-au confruntat cu încălcări grave ale drepturilor lor, alte milioane au fost strămutați”. „Războiul din Ucraina, ca toate războaiele, este o criză a protecției copilului și a drepturilor copilului”, a adăugat acesta.

Abdi a mai spus că „educația este, de asemenea, atacată” și că „școlile continuă să fie folosite în scopuri militare”.

”Până săptămâna trecută, cel puţin 15 dintre cele 89 de şcoli – una din şase – susţinute de UNICEF în estul Ucrainei au fost avariate sau distruse de când a început războiul. Sute de şcoli din întreaga ţară au fost lovite de artileria grea, atacuri aeriene şi alte arme explozive în zone populate, iar alte şcoli sunt folosite ca centre de informare, adăposturi, centre de aprovizionare sau în scopuri militare – cu un impact pe termen lung asupra întoarcerii copiilor la şcoală”, a afirmat Omar Abdi.

„Școlile sunt un colac de salvare pentru copii, mai ales în situații de conflict. Școlile sunt spații sigure, cu rutine care oferă protecție împotriva răului și o aparență de normalitate. Școlile sunt, de asemenea, canale critice de informare cu privire la riscurile pe care le prezintă muniția explozivă mortală. Și sunt un punct de legătură cu serviciile medicale și psihosociale esențiale”, a continuat acesta.

Franţa susţine deplin voința Finlandei de a adera la NATO, decizie la care Moscova ameninţă că va răspunde cu măsuri ”militaro-tehnice”, a anunţat joi Palatul Élysée, potrivit news.ro, care preia AFP.

”Preşedintele republicii a anunţat că Franţa susţine deplin alegerea suverană a Finlandei de a adera rapid la NATO”, anunţă preşedinţia franceză, în urma unei discuţii între preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său finlandez, Sauli Niinistö.

Pe de altă parte, aleşi-cheie democraţi şi republicani din Senatul Statelor Unite au promis joi să susţină procesul aderării Finlandei şi Suediei la NATO.

În Statele Unite, Senatul aprobă tratatele, iar un vot cu o majoritate de două treimi a membrilor este necesară pentru ca Washngtonul să dea undă verde intrării în Alianţa Nord-Atlantică a Finlandei, care şi-a manifestat joi, în mod deschis, voinţa de a adera, iar o anunţare oficială a candidaturii la aderare urmează să fie făcută duminică, dar şi a Suediei, alt candidat.

”Dacă Suedia şi Finlanda decid să-şi prezinte candidatura pentru a deveni membre NATO, această Comisie lucrează deja în vederea garantării unui vot rapid”, a anunţat preşedintele democrat al Comisiei Afacerilor Externe, Bob Mendez.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat ”dispus să discute” cu omologul său rus Vladimir Putin, ”dar fără ultimatumuri”, şi respinge orice acord care să ”salveze faţa” acestuia sau să ofere ”o ieşire pentru Rusia” din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.

Ucrainenii trebuie să câştige războiul cu Rusia pentru că ”nu au dreptul să-l piardă după zecile de mii de morţi” în urma invaziei ruse, a indicat Zelenski, conform unor extrase dintr-un interviu acordat de Zelenski postului italian RAI.

”Pentru noi, victoria înseamnă să ne recuperăm lucrurile, pentru ei înseamnă să fure ceva. Nu suntem pe picior de egalitate, Rusia este mai puternică, dar omenirea este alături de noi şi simţim că, puţin câte puţin, noi câştigăm”, consideră preşedintele ucrainean.

Aşadar, a continuat el, armata rusă trebuie să plece cât mai repede din Ucraina şi să răspundă pentru ce a făcut. ”Ştiu că Putin dorea un rezultat, dar nu l-a obţinut. Să ni se propună ceva pentru a salva faţa preşedintelui rus nu este corect. Ucraina nu va salva faţa cuiva plătind” cu propriile sale teritorii, a spus Zelenski, care a respins ideea că s-ar putea căuta ”o ieşire pentru Rusia” sau că Ucraina ar putea ”recunoaşte independenţa Crimeii”.

Cât despre negocierile cu Rusia, el a susţinut că acestea sunt dificile pentru că ”în fiecare zi ruşii ocupă localităţi, mulţi oameni şi-au părăsit casele, au fost asasinaţi de ruşi” şi cetăţenii ucraineni suferă ”torturi şi asasinate”, ceea ce ”complică mult lucrurile”.

Negocierile ruso-ucrainene continuă prin teleconferinţă, dar fără să înregistreze progrese.

Trupele speciale ale Ucrainei ar fi distrus un depozit rusesc de armament, inclusiv muniție pentru lansatoarele multiple de rachete, și cel puțin trei camioane încărcate cu marfă, potrivit unor imagini publicate pe rețelele de socializare.

Cel mai interesant detaliu al atacului ucrainean îl reprezintă arma folosită – o dronă Punisher Airstrike fabricată chiar în Ucraina, care a lansat o bombă neghidată de doar 2 kilograme, cu explozibil puternic.

O nouă înregistrare video arată bombardamentul asupra uzinei siderurgice Azovstal, ultimul bastion al Ucrainei în Mariupolul asediat, unde sunt blocați peste 1.000 de soldați ucraineni, inclusiv sute de răniți, potrivit guvernului de la Kiev, scrie portalul The Kyiv Independent.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat joi o rezoluție care prevede deschiderea unei anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în zonele din Ucraina care s-au aflat sub controlul lor, în vederea tragerii la răspundere a celor responsabili, relatează BBC și The Guardian.

Peste 50 de țări au susținut cererea Kievului de convocare a unei sesiuni speciale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva, pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii rusești”. Consiliului i-au fost prezentate acuzațiile Kievului la adresa soldaților ruși, care includ comiterea de crime de război, inclusiv execuții ale unor civili, violuri, tortură și dispariții forțate.

Rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate, 33 de membri votând în favoarea rezoluției și doi – China și Eritreea – împotrivă. Au existat 12 abțineri.

În rezoluţie se cere Comisiei Internaţionale a ONU privind Ucraina să desfăşoare o ”anchetă” cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului comise în regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov şi Sumî la sfârşitul lui februarie şi în martie 2022, ”pentru a cere socoteală celor care se fac vinovaţi”.

Într-un comunicat de presă, ambasadorul Rusiei la ONU a criticat rezoluția.

„În loc să discute adevăratele cauze care au dus la criza din această țară și să caute modalități de rezolvare a acestora, «Occidentul colectiv» organizează o nouă răfuială politică pentru a demoniza Rusia”, a transmis ambasadorul Rusiei la ONU, potrivit Reuters.

Ambasadorul chinez, Chen Xu, a fost, de asemenea, critic. El s-a plâns de „politizarea” Consiliului și a declarat că rezoluția ar putea „pune gaz pe foc” în ceea ce privește tensiunile din Ucraina.

Rusia neagă faptul că trupele sale au comis abuzuri. Luna trecută, Rusia a fost suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și și-a lăsat locul de observator gol în timpul sesiunii de joi.

Rusia încearcă să-şi sporească prezenţa militară în Insula Şerpilor pentru a bloca comunicaţiile maritime ale Ucrainei, a declarat joi într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, potrivit Agerpres.

Ameninţarea atacurilor cu rachete de croazieră din Marea Neagră asupra unor instalaţii militare şi civile din Ucraina persistă în continuare, a subliniat el.

„În zona de operaţiuni din Marea Neagră, ocupanţii iau măsuri pentru a-şi creşte prezenţa militară în Insula Şerpilor, iar în teritoriile ocupate din Ucraina pun în aplicare tactici de teroare împotriva populaţiei civile”, a menţionat Oleksandr Motuzianik, citat de agenţia de presă Unian

Potrivit acestuia, scopul creşterii prezenţei ocupanţilor în Insula Şerpior este blocarea căilor maritime ale Ucrainei.

„Inamicul îşi consolidează de asemenea sistemul de apărare antiaeriană pe coasta de vest a peninsulei Crimeea, în special, în zona localităţii Cernomorskoe, capul Tarhankut, unde a fost desfăşurată o baterie de rachete S-300 ca parte a trei posturi de comandă”, a indicat el.

Cele mai intense acţiuni ale trupelor ruse se înregistrează la ora actuală în direcţiile Slobojansk şi Doneţk, a afirmat Motuzianik.

În zona Insulei Şerpilor, la 140 kilometri de Odesa, luptele continuă. Rusia încearcă să-şi întărească garnizoana slab apărată care staţionează acolo, anunţase miercuri Ministerul britanic al Apărării.

Ministerul rus al Apărării anunțase anterior că a reuşit să dejoace planurile ucrainene privind recucerirea Insulei Şerpilor în ajunul zilei de 9 mai, dată la care Rusia a marcat ziua victoriei împotriva Germaniei naziste, provocându-i pierderi grele, conform media de stat ruse.

Ucraina a anunţat la rândul său succese repurtate în zona insulei, postând videoclipuri cu distrugerea de tehnică militară rusă, corvete şi instalaţii terestre.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat joi că Executivul de la Kiev poartă „negocieri foarte dificile” cu Moscova pentru evacuarea luptătorilor grav răniți aflați în uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, asediată, în schimbul unor prizonieri de război ruși, relatează CNN.

„Ca să fie clar: în prezent negociem doar pentru 38 de luptători grav răniți (imobilizați la pat). Acționăm etapă cu etapă. Vom face un schimb de prizonieri pentru acești 38 (de combatanți, n.r.), apoi vom merge mai departe. În prezent, nu există discuții privind evacuarea a 500 sau 600 de persoane (în cadrul unui schimb de prizonieri, n.r.), despre care scrie presa”, a scris Iryna Vereșciuk, pe contul său de Facebook.

Aceasta a cerut să se pună capăt speculațiilor cu privire la acest proces, care implică eliberarea unor prizonieri ruși în schimbul eliberării luptărorilor de la Azovstal

„Vă implor. Este vorba de viețile oamenilor. Abțineți-vă de la comentarii publice despre ceea ce nu cunoașteți”, a adăugat vicepremierul ucrainean.

Rusia și-ar putea întrerupe mâine, 13 mai, livrările de gaze către Finlanda, la o zi după ce liderii finlandezi au anunțat că statul scandinav ar trebui să solicite aderarea la NATO „fără întârziere”, potrivit ziarului local Iltalehti, preluat de The Guardian.

Principalii politicieni finlandezi au fost avertizați că Rusia ar putea întrerupe vineri livrările de gaz, relatează ziarul, citând surse anonime și fără a preciza de unde a venit acest avertisment.

În cazul în care livările de gaz rusesc vor fi suspendate, acest lucru va cauza probleme majore pentru unele industrii finlandeze și pentru producția de alimente, mai scrie Iltalehti.

Ucraina a aprobat joi confiscarea unor active ale filialei locale a principalei bănci ruseşti – Sberbank -, în urma invaziei ruse, potrivit unei decizii publicate de către Parlamentul ucrainean, scrie news.ro preluând AFP.

Concret, Consiliul ucrainean de Securitate a aprobat confiscarea 100% a acţiunilor Băncii de rezervă internaţională aparţinând Sberbank Rusia, o decizie validată printr-un decret prezidenţial şi aprobată joi de către Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean.

Au fost naţionalizate, de asemenea, 99,8% dintre acţiunile Prominvestbank, o bancă cu sediul la Kiev, deţinută de către Banca de dezvoltare Vnesheconombank (VEB), un organism rus de stat.

Autorităţile ucrainene au decis, de asemenea, să confişte activele financiare ale celor două bănci – fără să precizeze valoarea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat marţi un decret privind expropierea bunurilor statului rus şi rezidenţilor acestuia din cauză de ”necesitate publică”, având în vedere războiul lansat de Rusia în Ucraina la 24 februarie.

Gigantul rus Gazprom a anunțat joi că nu va mai putea exporta gaze prin gazoductul Yamal-Europa, via Polonia, după ce Moscova a impus sancțiuni împotriva firmei care deține secțiunea poloneză a conductei, relatează Reuters.

„A fost implementată o interdicție a tranzacțiilor și plăților către entitățile sancționate”, a transmis Gazprom, într-un comunicat de presă.

Decretul autorităților de la Moscova interzice exportul de produse și materii prime către proprietarul polonez al conductei EuRoPol Gaz, Gazprom Germania și 29 de filiale Gazprom Germania din Elveția, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, regiunea Benelux, Statele Unite, Elveția, România și Singapore.

Mai multe detalii: Gazprom anunță că nu va mai livra gaze naturale prin conducta Yamal către Europa de Vest, via Polonia

Comisia Europeană a anunțat joi, 12 mai, că va colabora cu guvernele statelor membre ale UE pentru a ajuta Ucraina să exporte milioanele de tone de cereale care nu mai pot ieși din țară după ce porturile ucrainene au fost blocate de către marina rusă, relatează Reuters.

Ucraina a fost al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume în sezonul 2020/2021, arată datele Consiliului Internațional al Cerealelor, vânzând 44,7 milioane de tone în străinătate, în principal în China, Africa și Europa. Este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de ulei de floarea-soarelui.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, pe 24 februarie, 90% din cerealele și uleiul de floarea-soarelui produse în țară erau transportate prin porturile ucrainene de la Marea Neagră – o rută acum închisă. Problemele legate de scoaterea cerealelor din Ucraina riscă să provoace o criză alimentară, în special în regiunile mai sărace ale lumii, precum Africa.

În aceste condiţii, este nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport relevante, a transmis Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.

Astfel, Executivul comunitar a prezentat un plan de acţiune pentru a stabili „culoare de solidaritate” cu scopul de a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar şi că poate importa bunurile de care are nevoie, de la ajutor umanitar la hrana pentru animale şi îngrăşăminte.

„20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni folosind infrastructura Uniunii Europene”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Mai multe detalii: UE înființează „culoare de solidaritate” pentru a ajuta Ucraina să exporte cerealele, după ce Rusia i-a blocat porturile

Numărul persoanelor care au fugit din Ucraina pentru a scăpa de invazia Rusiei a depășit 6 milioane, aceasta fiind cea mai gravă criză a refugiaților din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, a anunțat joi Agenția ONU pentru Refugiați, potrivit Reuters.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat o deplasare masivă de persoane, inclusiv peste 8 milioane de ucraineni fiind strămutați în interiorul țării, potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Datele ONU arătau că, până miercuri, 6,03 milioane de oameni au fugit din Ucraina.

Majoritatea refugiaților au trecut în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră din Polonia, Slovacia, Ungaria și România, unde voluntarii și guvernele s-au străduit să îi ajute să găsească cazare și să le ofere sprijin.

Peste 3,3 milioane de persoane, majoritatea femei și copii, au trecut granița spre Polonia. Guvernul polonez estimează că aproximativ jumătate dintre ei ar putea rămâne în țară pe termen lung, ceea ce reprezintă o provocare pentru piața imobiliară, școli și sistemul de sănătate.

Cancelarul german Olaf Scholz a salutat joi cererea Finlandei de a adera la NATO și a oferit „sprijinul deplin” al Berlinului, după ce președintele și premierul finlandez au anunțat intenția țării lor de a se alătura NATO, ceea ce înseamnă că statul scandinav, care are o graniță de 800 de mile cu Rusia, este cu un pas mai aproape de aderarea la alianța militară condusă de SUA, scrie CNN.

„Salut decizia Finlandei de a se pronunța în favoarea aderării imediate a țării la NATO”, a scris Scholz, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Sauli Niinistö, am asigurat Finlanda de sprijinul deplin al guvernului german”, a adăugat Scholz.

Președintele finlandez a anunțat, tot pe Twitter, că a discutat cu cancelarul german despre candidatura Finlandei la NATO.

”Finlanda este recunoscătoare pentru sprijinul german pentru aderarea noastră la NATO”, a scris el, adăugând că au discutat, de asemenea, despre ”necesitatea de a obține pacea în Ucraina”.

O navă comercială rusă încărcată cu cereale furate din Ucraina a fost respinsă din cel puțin un port mediteranean și se află acum în portul sirian Latakia, susțin surse din domeniul transportului maritim și oficialii ucrainei, potrivit CNN.

Postul american precizează că a identificat nava ca fiind cargobotul Matros Pozynich.

Pe 27 aprilie, nava a ridicat ancora în largul coastei Crimeei și și-a oprit transponderul. A doua zi, aceasta a fost văzută în portul Sevastopol, principalul port din Crimeea, potrivit fotografiilor și imaginilor din satelit.

Matros Pozynich este una dintre cele trei nave implicate în comerțul cu cereale furate, potrivit documentării din surse deschise și oficialilor ucraineni.

Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, produce puțin grâu din cauza lipsei de irigații. Însă regiunile ucrainene din nordul peninsulei, ocupate de trupele ruse încă de la începutul lunii martie, produc milioane de tone de cereale în fiecare an. Oficialii ucraineni spun că mii de tone sunt acum transportate, cu camioanele, în Crimeea.

Kateryna Yaresko, o jurnalistă din cadrul proiectului SeaKrime al publicației online ucrainene Myrotvorets, a declarat pentru CNN că jurnaliștii publicației au observat o creștere bruscă a exporturilor de cereale din Sevastopol, la aproximativ 100.000 de tone atât în martie, cât și în aprilie.

Din Sevastopol, potrivit imaginilor din satelit și datelor de urmărire analizate de CNN, Matros Pozynich a tranzitat strâmtoarea Bosfor și s-a îndreptat spre portul egiptean Alexandria. Acesta era încărcat cu aproape 30.000 de tone de grâu furat din Ucraina, potrivit oficialilor ucraineni.

Dar ucrainenii au fost cu un pas înainte. Oficialii spun că Egiptul a fost avertizat că cerealele au fost furate, iar transportul a fost refuzat. Vasul Matros Pozynich s-a îndreptat spre capitala libaneză Beirut, cu același rezultat. Nava și-a oprit din nou transponderul pe 5 mai, dar imaginile de pe Tankertrackers.com și cele suprinse de compania americană Maxar Technologies arată că a călătorit spre portul sirian Latakia.

Ministerul ucrainean al Apărării estimează că cel puțin 400.000 de tone de cereale au fost furate și scoase din Ucraina de către ruși, de la începutul războiului.

Oleksandr Striuk, șeful administrației din Severodonețk, a anunțat, joi, că evacuarea civililor din localitatea situată în regiunea Luhansk a fost suspendată din cauza bombardamentelor armatei ruse, informează Ukrainska Pravda.

„Evacuarea a fost suspendată pentru că este imposibil să circuli pe un drum care este în permanență sub foc. De îndată ce situația se va stabiliza, evacuarea se va relua”, a precizat Oleksandr Striuk.

Oficialul ucrainean a sugerat că stabilizarea situație pe ruta de evacuare se va realiza în maximum două zile. Potrivit lui Oleksandr Striuk, în orașul Severodonețk rămân aproximativ 15.000 de oameni.

De asemenea, din cauza bombardării conductei de gaz, orașul nu este în acest moment alimentat cu gaz și electricitate. Din cauza lipsei de energie electrică, rețelele nu pot furniza apă în locuințe.

Operatorul poștal național polonez Poczta Polska a emis un timbru poștal cu imaginea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, informează Ukrinform.

Anunțul a fost făcut, joi, pe Facebook, de inițiatorul proiectului, Lukasz Wantukh, un membru al Consiliului Local din Cracovia.

„La sfârşitul lunii mai, plecăm la Kiev şi putem să transmitem – personal sau indirect – aceast timbru preşedintelui Ucrainei şi primarului Kievului. Convoiul a plecat deja spre Liov cu un plic mare, maro, adresat primarului de acolo și șefului consiliului orașului Liov. Pentru prima dată după mult timp, mărcile nu merg din Ucraina în Polonia, ci invers”, a scris Lukasz Vantukh.

Potrivit oficialului polonez, timbrul a fost emis într-o ediție limitată de 99 de colițe a câte 9 timbre. Nu există discuții de a tipări o ediție suplimentară. 

Imaginea care apare pe timbru a fost preluată după o pictură murală cunoscută care se găsește într-una dintre casele din Varșovia.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, merge la Moscova, unde este așteptat să participe la summitul țărilor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) și să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin.

„Lukașenko zboară la Moscova. Pe 16 mai, capitala Rusiei îi va găzdui pe liderii țărilor CSTO”, a anunțat serviciul de presă al liderului belarus pe Telegram.

Aleksandr Lukașenko a anunțat pe 6 mai că se va întâlni în curând cu Vladimir Putin. În aceeeași zi, Kremlinul a confirmat că se pregătește o astfel de întâlnire și că vor avea loc negocierile bilaterale între cei doi președinți și comunicarea acestora în formatul unui summit CSTO. Data summit-ului nu a fost anunțată la momentul respectiv.

Secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că la 16 mai Moscova va găzdui un summit CSTO cu ocazia împlinirii a 20 de ani a organizației și a 30 de ani de la Tratatul de Securitate Colectivă. 

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că Rusia face față cu succes provocărilor economice externe pe fondul politicii de sancțiuni a statelor occidentale, care va duce la consecințe negative greu de calculat pentru aceste țări, informează Interfax.ru.

„Sancțiunile (n.r. – ale statelor occidentale) provoacă în multe feluri o criză globală. Autorii lor, ghidați de ambiții politice grandomane și miope, rusofobia, își lezează într-o mare măsură propriile interese naționale, propriile economii, bunăstarea cetăţenii lor”, a spus Vladimir Putin.

Potrivit președintelui rus, acest lucru se poate observa în primul rând prin creșterea bruscă a inflației în Europa: în unele țări aceasta s-a apropiat deja de 20% pe an, iar în zona euro în ansamblu, aceasta a ajuns la peste 11%.

„Evident, din cauza unor legi economice obiective, continuarea obsesiei pentru sancțiuni va duce inevitabil la cele mai dificile și de netratat consecințe pentru UE, pentru cetățenii săi, precum și pentru cele mai sărace țări din lume care se confruntă deja cu riscurile foametei”, a declarat Vladimir Putin.

„Subliniez: vina pentru toate acestea este în întregime a elitelor țărilor occidentale, care sunt gata să sacrifice restul lumii pentru a-și menține dominația globală. La rândul său, Rusia face față cu încredere provocărilor externe.”, a precizat Vladimir Putin.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat, joi, că aderarea Finlandei va consolida atât alianța, cât și țara însăși, informează BBC.

„Dacă Finlanda decide să aplice, aceasta va fi primită cu căldură de NATO, iar procesul de aderare va fi lin și rapid”, a precizat Jens Stoltenberg.

Secretarul general NATO a adăugat că Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, „o democrație matură, membră a Uniunii Europene și va aduce o contribuție importantă la securitatea euro-atlantică”.

Pe 12 mai, președintele finlandez Sauli Niinisto și prim-ministrul Sanna Marin și-au anunțat oficial  sprijinul pentru aderarea țării lor la NATO.

Oleh Bondar, șeful Departamentului pentru Lucrări Pirotehnice și Deminare Umanitară., a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că deminarea teritoriilor ucrainene poate dura de la 5 la 10 ani.

„Pe baza experienței internaționale, deminarea (n.r. – Ucrainei) poate dura de la 5 la 10 ani”, a afirmat Oleh Bondar.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai mari consecințe negative ale invaziei Ucrainei de către trupele ruse a fost minarea pe scară largă a teritoriilor și așezărilor cu explozibili, inclusiv a celor interzise de convențiile internaționale.

Potrivit oficialilor ucraineni, inamicul folosește sisteme de explozie de la distanță, instalează în mod cinic câmpuri minate nedirijate în așezări și lasă în urmă un număr mare de dispozitive explozive special plantate, deosebit de periculoase, care reprezintă un pericol de moarte și amenință civilii.

„Aceste mine și muniție au fost găsite în regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Donețk și Luhansk. Numărul total de diverse mine, muniții cu dispersie și dispozitive explozive special instalate este de aproximativ 10% din toate dispozitivele explozive detectate și neutralizate”, a adăugat Oleh Bondar.

Rusia va lua măsuri tehnice și militare dar și de altă natură în cazul în care Finlanda se va alătura NATO, a anunțat, într-un comunicat de presă, ministerul rus de externe, citat de Interfax.ru.

„Aderarea Finlandei la NATO va cauza prejudicii serioase relațiilor bilaterale ruso-finlandeze, menținând stabilitatea și securitatea în regiunea nord-europeană”, a transmis ministerul rus de externe.

„Rusia va fi nevoită să ia măsuri de represalii, atât de ordin tehnico-militar, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa națională și la securitate care apar în urma acestui demers”, a precizat ministerul rus de externe.

De asemenea, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că aderarea Finlandei la NATO reprezintă „cu siguranţă” o ameninţare pentru Rusia.

Dmitri Peskov a precizat că Finlanda s-a alăturat măsurilor neprietenoase luate de Uniunea Europeană faţă de Rusia, o decizie plină pe care o regretă, dar şi un motiv pentru un răspuns similar din partea Moscovei.

Poliția națională ucraineană a anunțat, joi, într-un comunicat de presă, că armata rusă a bombardat 10 așezări din regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, ucigând, rănind și provocând daune asupra a 22 de obiecte civile.

„Trupele ruse au atacat următoarele așezări: Mariupol, Slaviansk, Avdiyivka, Bakhmut, Soledar, Orlivka, Dolyna, New York, Novoselivka, satul Krasnohorivka. Sunt morți și răniți”, a anunțat poliția națională ucraineană. 

În urma bombardamenteleor, au fost lovite 22 de obiective civile, printre care mai multe clădiri rezidențiale, un colegiu, o fabrică, dar și două cămine de bătrâni. 

De asemenea, în regiunea Harkov o persoană a fost ucisă, joi dimineață, în urma unui atac cu rachetă asupra orașului Derhachi în dimineața zilei de 12 mai.

„În această dimineață (n.r. – joi dimineață), inamicul a dat o lovitură cu o rachetă la Dergachi. Din păcate, o persoană a murit și alte trei au fost rănite”, a spus Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale (OVA) Harkov.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat, joi, că a avut o conversație telefonică cu președintele Finlandei, Sauli Niinisto, după ce acesta, împreună cu premierul Sanna Marin, au anunțat că țara lor „trebuie să aplice fără întârziere pentru „aderarea la NATO.

”Am salutat disponibilitatea Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Am discutat, de asemenea, despre integrarea europeană a Ucrainei. Și de o interacțiune Ucraina – Finlanda în domeniul apărării”, a notat Volodimir Zelenski pe Twitter.

În Novgorod-Siverski din regiunea Cernihiv, în urma bombardamentelor de noapte ale trupelor ruse, au fost lovite, printre altele, o școală și un internat. Trei persoane au fost ucise și alte 12 au fost rănite, informează Ukrinform.

Anunțul bombardării școlii și a internatului din Novgorod-Siverski a fost făcut, pe Telegram, de Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„În această seară (n.r. miercuri seară), armata rusă a tras cu rachete dintr-un avion într-o școală și un internat din Novgorod-Siverski, regiunea Cernihiv. Salvatorii lucrează în prezent acolo, dar se știe deja că sunt trei morți și 12 răniți”, a anunțat Olena Zelenska. 

„Atentatul a fost realizat. Rușii, care pretind că atacă doar instalațiile militare, duc război împotriva copiilor noștri . De fapt, ei duc război împotriva viitorului nostru”, a transmis Olena Zelenska.

Soția președintelui ucrainean a reamintit că, de la începutul lunii mai, invadatorii au incendiat gimnaziul istoric din Lisichansk din regiunea Luhansk și au lovit, de asemenea, în urma unui atac aerian școala din Belogorovka, unde se ascundeau aproape toți locuitorii din sat, aproximativ 60 de civili murind sub dărâmături.

Vitali Kliciko, primarul din Kiev, a declarat, pentru CNN, că este îngrijorat de posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească o armă nucleară tactică asupra Kievului.

„Siguranţa este prioritatea în acest moment… Sigur că ne facem griji şi sperăm că luptătorii noştri ne apără, dar riscul este încă acolo şi fără partenerii noştri, fără Statele Unite şi ţările europene nu putem supravieţui”, a declarat Vitali Kliciko.

Primarul din capitala Ucrainei a adăugat că nu există „nicio îndoială” că orașul Kiev este în continuare „principala ţintă” a Rusiei.

Vitali Kliciko i-a avertizat pe oamenii care se întorc la Kiev să fie precauţi. „În calitate de primar al Kievului, spun oricui: îmi pare rău, este riscul vostru personal, dar nu vă putem da garanţii … Atâta timp cât există război în Ucraina, nu putem da garanţii niciunui ucrainean”, a spus Vitali Kliciko.

Livrarea de armament din țările NATO în Ucraina crește probabilitate unei ciocniri directe între statele aliate și Rusia, cu riscul ca acest conflict să se transforme într-un război nuclear, a afirmat, joi, Dmitri Medvedev, șef adjunct al Consiliul de Securitate al Federației Ruse.

„Pomparea de arme în Ucraina de către țările NATO, pregătirea trupelor sale pentru a folosi echipamente occidentale, trimiterea de mercenari și desfășurarea de exerciții ale țărilor alianței în apropierea granițelor noastre cresc probabilitatea unui conflict direct și deschis între NATO și Rusia”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram.

„Un astfel de conflict prezintă întotdeauna riscul de a se ajunge la un război nuclear în adevăratul sens al cuvântului”, a avertizat Dmitri Medvedev, citat de Interfax.ru.

Oficialul rus de rang înalt a subliniat că un astfel de scenariu „ar fi catastrofal pentru toată lumea”.

O explozie a avut loc joi într-o unitate militară din localitatea Teisin, districtul Amur, teritoriul Khabarovsk, Federația Rusă, fiind morți și răniți, informează TASS.

Potrivit unei surse de la serviciile de urgență din regiune citate de TASS, în urma exploziei, cel puțin o persoană a murit, iar alte șapte au fost rănite.

„În urma exploziei prafului de pușcă la descărcarea muniției, șapte persoane au fost ușor rănite. O altă persoană a decedat”, a spus sursa TASS. Potrivit acesteia, după explozie a avut loc un incendiu, dar acesta a fost localizat.

Ministerul regional al sănătății a raportat că două victime au arsuri grave. „Două victime care au fost transportate la spital pe cale aeriană au arsuri pe 65%, respectiv 40% din suprafața corpului”, a precizat ministerul regional al sănătății.

De asemenea, alte două victime au suferit arsuri ușoare, dar nu au fost duse la spital, fiindu-le acordată asistență medicală la fața locului.

Satul Teisin este situat la 82 km sud-est de Komsomolsk-on-Amur și la 10 km sud-est de satul Elban. În sat există o gara cu același nume și o unitate militară.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă din 24 februarie, 88 de grupuri de sabotaj și recunoaștere au fost depistate în Ucraina, iar 750 de persoane implicate în acte sabotaj au fost reținute.

Anunțul a fost făcut, joi, de Oleksiy Sergeiev, șeful Departamentului de Sprijin Organizațional-Analitic și Răspuns Operațional al Poliției Naționale, informează Ukrinform.

„De la începutul războiului, au fost depistate 88 de grupuri de sabotaj și recunoaștere, iar 750 de persoane implicate în activități de sabotaj au fost reținute. Dintre acesta, 676 de persoane au fost transferate la SBU (n.r. – Serviciul de Securitate al Ucrainei)”, a spus Oleksiy Sergeiev.

Potrivit oficialului ucrainean, anchetatorii Poliției Naționale au deschis 484 de dosare penale pentru activități subversive. 72 de persoane au fost puse sub acuzare.

Ministerul rus al apărării a solicitat organizaţiilor internaţionale de asistenţă umanitară să evacueze oraşele din estul Ucrainei, relatează DPA.

„Având în vedere situaţia umanitară catastrofală ce se profilează pentru majoritatea civililor din Kramatorsk şi Sloviansk, solicităm comunităţii internaţionale, ONU, OSCE şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să adopte imediat toate măsurile pentru evacuarea rapidă şi în siguranţă a civililor din aceste oraşe aflate sub controlul iniţiat de forţele armate ucrainene”, a declarat generalul colonel Mihail Mizinţev, din partea ministerului rus al apărării.

Potrivit colonelului rus, trupele ucrainene stabilite în Kramatorsk şi Sloviansk folosesc ca scuturi umane propria populaţie civilă.

Oficialul militar rus a mai declarat că în cele două oraşe mai locuiesc în prezent aproximativ 90.000 de civili. Aceste oraşe sunt considerate pietrele de temelie ale liniilor defensive ucrainene din estul ţării.

Un comandant al Brigăzii 36 Marine blocat în oţelăria Azvostal din Mariupol a făcut miercuri un apel direct la Elon Musk să îi ajute să părăsească în siguranţă oraşul, care este asediat de forţele ruse de săptămâni întregi, şi să ajungă într-o ”ţară intermediară”, potrivit ziarului Obozrevatel.

Serghei Volina, comandantul Brigăzii 36 Marine, a declarat că şi-a creat un cont de Twitter cu scopul unic de a-l contacta pe Musk.

„Lumea vorbeşte că vii de pe altă planetă să îi înveţi pe oameni să creadă în imposibil. Planetele noastre sunt una lângă cealaltă, deoarece eu locuiesc acolo unde este aproape imposibil să supravieţuieşti. Ajută-ne să plecăm din Azovstal într-o ţară intermediară. Dacă nu tu, atunci cine o poate face?”, a scris acesta pe Twitter.

Comandantul a cerut ”fiecărei persoane de pe planeta Pământ” să se asigure că Musk i-a văzut postarea.

Compania germană Siemens a anunțat joi că se va retrage de pe piața din Rusia ca urmare a războiului cu Ucraina.

„Vom ieși din Rusia cu o reducere ordonată a activităților”, se arată joi într-un comunicat postat pe contul de Twitter al companiei.

Compania anunțase mai devreme în martie că va opri toate livrările de afaceri noi și internaționale către Rusia, dar va continua activitățile locale de service și întreținere, asigurând în același timp „aderarea strictă la sancțiuni”, potrivit The Guardian.

Dar firma a anunțat într-o declarație de presă de joi că „sancțiunile internaționale cuprinzătoare afectează activitățile de afaceri ale companiei în Rusia, în special serviciile și întreținerea feroviare”.

Siemens a avut relații cu Rusia încă din anii 1850.

Finlanda și-a anunțat oficial, joi, decizia de a cere să fie admisă în NATO. O cerere similară este aşteptată în viitorul apropiat şi din partea Suediei, potrivit The Guardian.

Președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au arătat, joi, într-o declarație comună, că Finlanda „trebuie să aplice pentru aderarea la NATO fără întârziere” și și-au exprimat speranța că pașii politici necesari la nivel național vor fi făcuți în următoarele zile.

Liderii finlandezi au declarat că „momentul de luare a deciziilor este aproape”, iar Finlanda trebuie să solicite aderarea la NATO.

„Aderarea la NATO ar consolida securitatea Finlandei. Ca membră a NATO, Finlanda ar întări întreaga alianţă de apărare”, au mai argumentat ei.

„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”, au adăugat liderii finlandezi, menţionând că paşii la nivel naţional necesari pentru luarea acestei decizi vor luaţi rapid, în termen de câteva zile.

Finladna și Suedia simt nevoia unor garanţii sporite de securitate din cauza acţiunilor agresive ale Rusiei.

În perioada premergătoare aderării lor la NATO, premierul britanic Boris Johnson a promis miercuri că va apăra Suedia și Finlanda împotriva potențialelor amenințări rusești, în timp ce călătorește în ambele țări pentru a semna acorduri reciproce de securitate.

Trei prizonieri de război ruși acuzați că au ucis civili și un soldat care ar fi ucis un bărbat înainte de a-ii viola soția, urmează să fie pe lista acuzaţilor în primele procese pentru crime de război din conflictul din Ucraina, a dezvăluit procurorul general ucrainean, potrivit The Guardian.

Peste 10.700 de infracțiuni au fost înregistrate de la începutul războiului de către biroul procurorului general al Ucrainei, condus de Iryna Venediktova,iar câteva cazuri sunt gata să fie prezentate, în ceea ce marchează un moment de cotitură la două luni de la începerea războiului.

Vadim Shysimarin, un comandant în vârstă de 21 de ani al Diviziei de tancuri Kantemirovskaya, care se află în prezent în custodia Ucrainei, este aşteptat să fie primul care va fi judecat pentru presupusa ucidere a unui bărbat de 68 de ani.

El este acuzat că a condus o mașină furată împreună cu alți patru soldați în timp ce încerca să fugă de luptători ucraineni și apoi l-a împușcat pe bărbatul neînarmat pe o bicicletă în timp ce vorbea la telefon. I s-a ordonat „să omoare un civil pentru a nu-l raporta apărătorilor ucraineni”, potrivit procurorilor.

Rusia este „cea mai directă ameninţare” la adresa ordinii internaţionale din cauza invaziei sale asupra Ucrainei, a declarat, joi, la Tokyo, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit BBC.

După discuțiile de joi de la Tokyo cu premierul japonez Fumio Kishida, ea a menționat și „pactul îngrijorător al Moscovei cu China”.

Între timp, Kishida a spus: „Invazia Rusiei asupra Ucrainei nu este doar o chestiune pentru Europa, ci zguduie miezul ordinii internaționale, inclusiv Asia. Acest lucru nu trebuie tolerat”.

La summitul din capitala japoneză a participat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat, miercuri, Camera Reprezentanţilor a SUA pentru aprobarea unui pachet de asistenţă de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Pachetul mai trebuie să fie aprobat de Senatul SUA înainte de a fi semnat de preşedintele Joe Biden, potrivit BBC.

„În primul rând, este vorba de arme şi muniţii pentru noi, echipamente. Dar nu numai atât. Este, de asemenea, un sprijin pentru investigarea crimelor de război ale Federaţiei Ruse, ale ocupanţilor, sprijin pentru activitatea diplomatică şi multe altele”, a spus Zelenski în ultimul mesaj video postat pe reţelele de socializare.

Acesta a mai spus că fondurile „vor fi utilizate cât mai repede posibil şi fără birocraţie pentru a consolida apărarea Ucrainei”.  

El i-a mulţumit preşedintelui Biden pentru că a semnat legislaţia „lend-lease”, care permite trimiterea rapidă de echipamente în Ucraina, cu condiţia ca acestea să fie înlocuite sau rambursate ulterior. 

 „Vom avea acces la arme, muniţie şi echipamente moderne şi nu trebuie să căutăm opţiuni pentru a plăti pentru toate acestea”, a mai precizat Zelenski.

Sistemul a fost folosit pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a eficientiza ajutorul SUA pentru aliaţii săi care luptau împotriva Germaniei naziste, inclusiv Uniunea Sovietică. 

„Pur şi simplu, lend-lease este o schemă pentru a ne oferi tot ce avem nevoie pentru apărare”, a mai declarat Zelenski. 

Președintele a mai spus că „toate aceste lucruri nu vor funcţiona într-o singură zi sau în câteva zile”, dar apreciază că „luna mai a acestui an va avea o semnificaţie deosebită în istoria Ucrainei”. 

Bombardamentele rușilor din regiunea Harkov au ucis un civil și au distrus un depozit agricol în orașul Lozova, a anunțat primarul Serhiy Zelenski, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

„Astăzi a fost o zi tragică pentru comunitatea noastră. În urma atacurilor cu rachete, un depozit de produse agricole de pe teritoriul localității a fost complet distrus. Un civil a fost ucis”, a afirmat primarul orașului Lozova, pe contul său de Telegram.

Serhiy Zelenski a adăugat că nu există, cel puțin pentru moment, pericolul unui atac terestru în regiunea Lozova, precizând că există în continuare pericolul unor noi atacuri cu rachete.

Șeful Statului Major interarme al SUA, generalul Mark Milley, a declarat miercuri, în timpul unei audieri care a avut loc în Subcomisiei pentru apărare a Camerei Reprezentanților, că utilizarea de către Rusia a armelor hipersonice în Ucraina nu a avut „efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul”, relatează CNN.

„În afară de viteza armei, în ceea ce privește efectul acesteia asupra unei anumite ținte, nu vedem efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul până în prezent, ținând cont de livrarea unui număr mic de arme hipersonice pe care rușii le-au folosit”, a spus Milley.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat marți că Rusia a lansat până acum între 10 și 12 rachete hipersonice împotriva Ucrainei.

Milley a confirmat că aceasta a fost prima dată când armele hipersonice au fost folosite vreodată în luptă și a spus că Departamentul Apărării a analizat fiecare atac hipersonic, dar a adăugat că nu poate prezenta detaliile decât în cadrul unei sesiuni secretizate.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat, în cadrul aceleiași audieri, că este de acord cu Milley și că nu crede că utilizarea de către președintele rus Putin a armelor hipersonice l-ar „determina să fie dispus să recurgă și la utilizarea unei arme nucleare”.

„Cred că încearcă să creeze un efect specific prin utilizarea acestei arme”, a afirmat Austin, referindu-se la rachetele hipersonice. „Și, așa cum a subliniat președintele, se deplasează cu o viteză care le fac foarte dificil de interceptat. Dar nu au capabile să schimbe jocul”, a adăugat Lloyd Austin.

Anterior în cadrul audierii, Austin a declarat că a fost decizia președintelui american Joe Biden de a împărtăși informații cu aliații și partenerii SUA în perioada premergătoare invaziei ruse în Ucraina.

„Acest lucru a creat, într-un mod semnificativ, încredere între aliații noștri”, a spus Austin, „iar această încredere ne-a permis să creăm o unitate mai puternică”.

Austin a precizat că schimbul de informații a fost „un element cheie” în promovarea acestei unități, despre care a spus că speră să continue.

Forțele armate ucrainene au publicat bilanțul luptelor care se duc pe teritoriul țării, pe care îl fac în fiecare seară, scrie BBC.

Iată câteva dintre cele mai importante concluzii ale bilanțului de miercuri seară:

• Trupele ruse se află în defensivă în regiunea Harkov – și nu au încercat niciun nou avans;
• Trupele ucrainene ar fi recucerit satul Pytomnyk din regiunea Harkov – după ce marți au anunțat că au recucerit alte patru așezări din apropiere;
• Rusia continuă să își concentreze eforturile în estul Ucrainei, forțele Moscovei încercând să preia controlul asupra orașelor Rubizhne și Lyman, ambele din regiunea Donbas;
• În sud-estul țării: Forțele ruse continuă să bombardeze uzina metalurgică Azovstal din Mariupol și să-i blocheze în interiorul acesteia pe luptătorii ucraineni.

BBC precizează că nu a avut posibilitatea de a verifica în mod independent afirmațiile armatei ucrainene.

Rusia a impus miercuri sancţiuni împotriva unui număr de peste 30 de companii din Uniunea Europeană, SUA şi Singapore, ca represalii la sancţiunile care i-au fost aplicate pentru ofensiva sa militară în Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit decretului guvernamental, lista cuprinde 31 companii, dintre care majoritatea aparţin Gazprom Germania, filiala germană a gigantului rus, pe care statul german a plasat-o sub controlul său din cauza importanţei sale strategice. Gazprom îşi anunţase la începutul lui aprilie „retragerea” din această filială, fără a face alte menţiuni.

Sancţiunile anunţate miercuri vizează şi EuRoPol GAZ S. A., proprietarul părţii poloneze a gazoductului Yamal-Europa.

Măsurile includ o interdicţie de tranzacţii şi de intrare în porturile ruseşti a navelor având legături cu companiile vizate.

AFP amintește că sancţiunile occidentale contra Rusiei, unele fără precedent, merg de la îngheţarea rezervelor valutare până la un embargou asupra unor produse strategice şi sancţiuni financiare.

Kievul a propus Moscovei eliberarea unor prizonieri de război ruși în schimbul evacuării soldaților ucraineni răniți care sunt blocați în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, aflat sub asediu, a anunțat miercuri vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, potrivit CNN.

„De acum, este imposibil să ridicăm blocada de la Azovstal prin mijloace militare. Apărătorii Azovstalului nu vor să se predea. Acest lucru este demn de respect. Rușii nu sunt de acord cu «extracția» acestora. Aceasta este realitatea, dar, venind din partea rușilor, nu este surprinzător”, a scris Iryna Vereșciuk.

„Ce e de făcut? Guvernul lucrează la mai multe variante. Niciuna dintre acestea nu este perfectă. Dar nu căutăm o opțiune ideală, ci una funcțională”, a adăugat vicepremierul ucrainean.

„Ca prim pas, le-am oferit rușilor un astfel de schimb: Ne luăm băieții grav răniți de la Azovstal prin coridorul umanitar. În schimb, eliberăm prizonieri ruși sub regulile standard de schimb de prizonieri de război”, a precizat Iryna Vereșciuk.

Conducerea instalată de ruși în regiunea Herson a anunțat că eliberarea pașapoartelor rusești pentru rezidenții din regiune care le doresc va începe până la sfârșitul acestui an, relatează CNN.

Vorbind la o rețea de televiziune nou creată în regiune, Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militaro-civile instalate de Rusia, a declarat: „Următorul pas va fi o ofertă de a elibera pașapoarte ale Federației Ruse pentru toată lumea. Cred că anul acesta vom începe deja să eliberăm pașapoarte”.

El a precizat că nu va fi obligatoriu pentru locuitorii din regiune să obțină pașapoarte rusești.

La începutul zilei de miercuri, noua conducere instalată de Rusia în regiunea Herson a anunțat că intenționează să trimită o cerere oficială pentru ca regiunea să fie încorporată în granițele Rusiei.

Căpitanul ucrainean Svyatoslav Palamar, care se află în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol, asediată de trupele ruse, a declarat pentru CNN că el crede că toți civilii care se adăposteau în combinat au fost evacuați, precizând totuși că, din cauza bombardamentelor constante, este dificil să se facă o evaluare completă a situației din uriașul complex industrial.

Palamar este comandantul adjunct al regimentului Azov, ai cărui luptători sunt ultimii care mai apără uzina din Mariupol.

„Dacă vorbiți despre uzina Azovstal în sine, atunci civilii despre care știam, civilii pe care îi aveam cu noi, civilii de care aveam grijă, nu mai sunt cu noi. Au reușit să părăsească uzina. Nu pot să vă spun cu siguranță, poate că mai este cineva, mai jos (în buncăre, n.r.), deoarece nicio organizație internațională nu a venit sau nu a avut acces în niciun moment să vină și să evalueze situația”, a declarat Palamar.

Palamar a adăugat că este nevoie de o încetare a focului pentru ca un ONG internațional să poată intra în uzina siderurgică pentru a evalua în mod corespunzător situația, deoarece asediul trupelor ruse nu permite o evaluare adecvată a condițiilor actuale.

„Practic, ceea ce trebuie făcut este [ca] să se ceară o încetare a focului, astfel încât o organizație internațională să vină și să evalueze situația, pentru că, sub acest bombardament constant, nu suntem capabili să ne deplasăm și să verificăm nimic”, a adăugat Palamar.

Sâmbătă, președintele Ucrainei, Voldomir Zelenski, a declarat că „prima fază” a evacuărilor de la Azovstal s-a încheiat și că, în esență, toți civilii – adică femeile, copiii și bătrânii – au părăsit uzina.

Liderul de la Kiev a precizat că „faza a doua” va implica evacuarea răniților și a medicilor, precum și a militarilor aflați încă în interiorul uzinei.