LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 79 | Forțele aeriene ruse au atacat un depozit de arme din Harkov. Lupte grele și la Azovstal, în Mariupol, unde „negocierile dificile” continuă

Oamenii legii din Ucraina investighează 41 de militari ruși suspectați că ar fi comis crime de război în țară, transmite agenția de presă Interfax-Ucraina, scrie BBC.

Procurorul general Irina Venediktova a declarat că suspecții vor fi anchetați pentru o serie de infracțiuni – de la bombardarea infrastructurii civile, uciderea civililor, viol și jaf.

Un soldat rus acuzat că a ucis un civil neînarmat de 62 de ani a fost vineri, în instanța de la Kiev. El riscă închisoare pe viață, fiind acuzat de crime de război și omor premeditat. În timpul unei discursuri televizate vineri seara, Venediktova a declarat că audierile preliminare pentru încă doi suspecți vor avea loc săptămâna viitoare.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că 19 mai este ziua în care SUA va începe să nu mai aibă capacitatea de a trimite noi ajutoare Ucrainei, potrivit CNN.

„Continuăm să îndemnăm Senatul să acționeze cât mai repede posibil, astfel încât să nu ajungem la sfârșitul lunii mai și să nu avem autorități suplimentare la care să apelăm. Ne-am mișcat într-un ritm destul de rapid, atât în ​​ceea ce privește pachetele individuale care au fost aprobate, cât și cât de repede ajung aceste lucruri în mâinile ucrainilor. Neam dori să putem continua acest ritm cât de mult putem”, a spus John Kirby.

Democrații și republicanii au susținut pachetul de ajutor suplimentar în valoare de 40 de milioane de dolari pentru Ucraina, dar senatorul republican Rand Paul (reprezentând statul Kentucky) a blocat joi, în Senat, adoptarea urgentă a proiectului de lege pentru acordarea acestuia.

Forțele aeriene ruse au atacat un depozit de arme din regiunea Harkov din Ucraina, transmite agenția de presă de stat RIA care citează Ministerul rus al Apărării spunând că a lovit instalația vineri.

Între timp, martorii oculari la un atac anterior din Harkov au declarat agenției de presă AFP că au fost vizați de un tanc rusesc în timp ce încercau să caute adăpost.

„Patru oameni au murit, doi au fost răniți. Fiica mea a murit din cauza unei răni de schije în ceafă”, a declarat Olga Karpenko, în vârstă de 52 de ani.

Cele două părți continuă „negocierile dificile” cu privire la soarta soldaților ucraineni încă blocați în uzina Azovstal din Mariupol, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.

„Negocieri dificile sunt în desfășurare în acest moment, pentru a salva apărătorii, treptat, pentru că Federația Rusă încearcă să-și dicteze condițiile și cerințele cât mai mult posibil. Prin urmare, în primul rând, vor fi luptători răniți grav”, a spus el.

Oficialul ucrainean a mai subliniat că partea ucraineană nu va face comentarii detaliate despre proces.

„Trebuie să vorbim despre asta doar când oamenii vor fi în siguranță. Abia atunci vom face precizări. Negocierile sunt în desfășurare și sunt într-adevăr foarte dificile. Pentru că, în primul rând, Federația Rusă își schimbă întotdeauna [condițiile]. Și chiar și acordurile la care se ajunge nu sunt mereu un acord 100% cu Rusia”, a explicat el.

Între timp, a spus el, rușii au continuat să atace Avozstal din aer. „Acestea sunt bombe grele, cu vid, cu explozie mare”, a spus oficialul.

Și vicepremierul Irina Vereshchuk a vorbit despre negocierile Azovstal, aparent căutând să înlăture așteptările.

„Nu există miracole în război. Există realități dure. Prin urmare, doar o abordare sobră și pragmatică funcționează”, a spus ea vineri. „Echipa lucrează. Negocierile cu inamicul sunt foarte dificile. Rezultatul poate să nu fie pe placul tuturor. Dar sarcina noastră este să ne scoatem băieții. Toți. În viață.”

Doi jurnalişti de la postul de televiziune RT, apropiat Kremlinului, au fost răniţi vineri în timpul unui atac cu rachetă în estul Ucrainei, pe care postul l-a pus pe seama forţelor ucrainene.

Echipa corespondentului RT Valentin Gorshenin a intrat sub focul de rachete al trupelor ucrainene în apropierea orașului Dokuchaevsk din estul Ucrainei controlate de separatiști, a anunțat RT într-un comunicat la aplicația de mesagerie Telegram.

„Cameramanii Vladimir Batalin și Viktor Miroșnikov au suferit răni de schije la picioare și la spate”, se arată în comunicat. „Acum sunt duși la spital”.

BBC Rusia a reușit să verifice și să confirme decesul a 2.336 de militari ruși prin a le stabili numele, gradele și unitățile militare în care au servit. Numărul este de două ori mai mare decât cifră oficială publicată de Ministerul rus al Apărării în martie. De atunci, Moscova nu a mai oferit niciun bilanț. Numărul real este probabil mult mai mare, subliniază BBC.

Aproape 20% din toate victimele militare confirmate sunt ofițeri. Această proporție a rămas neschimbată în ultimele trei luni. Experții spun că ofițerii ruși ar putea fi nevoiți să riște mai mult în prima linie din cauza problemelor persistente cu comunicațiile.

Peste 25% din toate pierderile sunt parașutiști și pușcași marini. Aceste unități sunt adesea folosite în operațiuni de recunoaștere și asalt. Cu toate acestea, adesea nu primesc suficient sprijin operațional și oportunități de evacuare pentru răniți.

Majoritatea victimelor, confirmate de BBC, au venit din regiunile cele mai puțin dezvoltate și defavorizate economic ale Rusiei. Există doar trei decese confirmate de militari din Moscova, chiar dacă capitala reprezintă aproape 9% din populația Rusiei.

Autoritățile ucrainene spun acum că aproape 27.000 de soldați ruși au fost uciși.

Președintele american Joe Biden a vorbit vineri cu liderii Suediei și Finlandei pentru a-și arăta sprijinul „pentru politica ușilor deschise a NATO” și pentru dreptul ambelor țări nordice „de a-și decide propriul viitor, politica externă și aranjamentele de securitate”, a transmis Casa Albă într-un comunicat de presă.

Biden a vorbit cu omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, pentru a discuta despre „cooperarea strânsă în apărare și securitate” dintre țări, precum și despre eforturile acestora „vizând întărirea securității translatlantice”, a transmis Casa Albă.

Liderii au discutat, de asemenea, despre „parteneriatul strâns” dintre țări într-o serie de probleme globale și „au reiterat angajamentul lor comun pentru coordonarea continuă” pentru a ajuta Ucraina, se arată în comunicat.

Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat pentru CNN că un total de 11.239 de presupuse crime de război comise de soldații ruși sunt investigate, implicând aproximativ 8.000 de procurori la nivel național.

Bilanțul este unul în creștere față de săptămâna trecută. Pe 5 mai, procurorul general ucrainean Iryna Venediktova a susținut că armata rusă a comis peste 9.800 de crime de război în 70 de zile de război în timp ce depunea mărturie în fața Comisiei Helsinki.

Astăzi, un soldat rus în vârstă de 21 de ani a apărut în instanță pentru primul proces pentru crime de război de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. El este acuzat că a ucis un bărbat neînarmat de 62 de ani în regiunea Sumi din Ucraina, potrivit Procuraturii Generale.

Artileria ucraineană „frustrează” eforturile Rusiei de a avansa în Donbas, a declarat un înalt oficial american al apărării pentru CNN, mai ales când Rusia încearcă să mute forțele peste râul Donețk pentru a-și consolida poziția în nordul Donbasului.

Oficialul a spus că există multe lupte între Izium și Sloviansk, dar rușii nu au reușit să facă prea multe progrese acolo. Cu toate acestea, forțele ruse au reușit mici victorii la vest de Popasna, potrivit oficialului.

Între timp, „marea majoritate” a celor 89 de sisteme de artilerie M777 pe care SUA le-au dat Ucrainei sunt „în luptă”. „Feedback-ul pe care îl primim din interiorul Ucrainei este foarte pozitiv cu privire la utilitatea M777”, a spus oficialul.

Aproximativ 30 de soldați ucraineni au finalizat un curs de folosire de întreținere a M777, iar alți 17 sunt acum instruiți pentru două săptămâni, a spus oficialul, adăugând că 370 de soldați ucraineni au finalizat antrenamentul privind utilizarea obuzierelor.

Aproximativ 20 de ucraineni sunt „în mijlocul antrenamentului pe Puma”, care este un sistem aerian fără pilot, iar antrenamentul pe Phoenix Ghost a fost, de asemenea, finalizat, a adăugat oficialul.

Ministrul apărării al Ucrainei a declarat că speră să înarmeze un milion de luptători în timp ce țara se pregătește pentru „o nouă fază lungă de război”, potrivit BBC.

Oleksiy Reznikov a remarcat într-o postare pe Facebook că Ucraina va „trebuie să planifice meticulos resursele” și „să evite greșelile” pentru a câștiga războiul. Deja, a spus el, Rusia a suferit o „înfrângere strategică”.

Sosirea armelor străine și „stimularea producătorilor ucraineni” ar ajuta și mai mult la înclinarea balanței împotriva Rusiei, a continuat el.

Dar înainte de asta, Ucraina „se confrunta cu săptămâni extrem de dificile în față”.

„Presiunea din ce în ce mai mare a sancțiunilor împotriva Rusiei și creșterea asistenței externe acordate Ucrainei ar trebui să creeze, în decurs de câteva luni, condițiile în care Kremlinul își va pierde în sfârșit toate șansele de a obține orice succes. Atunci va apărea o nouă fereastră de oportunitate pentru Ucraina. În această perioadă grea, avem nevoie de unitate, coeziune, voință și răbdare”, a conchis el.

Rusia va suspenda livrările de energie electrică către Finlanda în acest weekend de sâmbătă la ora 1.00, a declarat furnizorul RAO Nordic, pe fondul tensiunilor crescânde legate de dorința Finlandei de a adera la NATO.

RAO Nordic, o subsidiară a holdingului energetic de stat rus Inter RAO, a declarat într-un comunicat că a fost „forțată să suspende importul de energie electrică” începând cu 14 mai.

RAO Nordic „nu poate efectua plăți pentru energia electrică importată din Rusia”, se mai arată în comunicat.

„Această situație este excepțională și s-a întâmplat pentru prima dată în peste 20 de ani din istoria noastră de tranzacționare”, transmite compania.

Compania finlandeză de transport a anergiei electrice, Fingrid, a declarat că comerțul cu energie electrică importată din Rusia va fi suspendat „deocamdată” din cauza dificultăților de a primi plăți pentru electricitatea vândută pe piață.

Cu toate acestea nu este niciun pericol pentru populație, întrucât energia din Rusia a reprezentat aproximativ 10% din consumul total de energie al Finlandei.

„Importurile lipsă pot fi înlocuite pe piața de energie electrică prin importul mai mult de energie electrică din Suedia și parțial și prin producția internă”, a transmis Fingrid.

Liderii finlandezi au declarat ieri că țara trebuie să solicite aderarea la alianța NATO „fără întârziere”. Ca răspuns, Kremlinul a spus că Rusia va vedea „cu siguranță” apartenența finlandeză ca pe o amenințare, iar Ministerul de Externe al Rusiei a spus că Moscova va fi „forțată să ia măsuri reciproce, militare-tehnice și altele”.

UE ar putea conveni săptămâna viitoare asupra unui embargo treptat asupra petrolului rusesc, în ciuda preocupărilor legate de aprovizionarea în Europa de Est, potrivit diplomaților și oficialilor.

Un înalt diplomat al UE a declarat pentru Reuters că „va fi un acord” la nivelul uE, în timp ce un al doilea înalt diplomat a spus că un acord ar putea fi atins chiar luni, când miniștrii de externe ai UE se vor întâlni la Bruxelles. Un al treilea diplomat a spus că există șansa unui acord mai târziu în cursul săptămânii.

„Acest lucru se va decide la cel mai înalt nivel politic, între Budapesta și Bruxelles. Sunt optimist”, a declarat unul dintre diplomați.

Acordul de embargo a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană la începutul lunii mai, dar dependența de petrolul rusesc din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia a reprezentat cel mai mare obstacol.

Ungaria a obținut deja o scutire până la sfârșitul anului 2024, la fel și Slovacia, iar Cehia ar avea până la jumătatea lui 2024.

Oficialii ucraineni spun că există o criză umanitară în creștere în regiunea Herson, ocupată de ruși, din sudul țării, cu sute de civili care încearcă să evadeze din zonă în fiecare zi, iar trupele ruse fac controale în sate.

De asemenea, este dificil de prezentat o imagine exactă a situației din Herson, întrucât operațiunile companiilor de telecomunicații ucrainene au fost blocate și oamenilor le este mai greu să intre și să iasă din regiune. Cei care încearcă să plece se confruntă cu riscuri considerabile.

Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare Krivoi Rog, a declarat joi că artileria rusă a tras asupra unei coloane de vehicule civile care încercau să părăsească orașul Beryslav din Herson. El a spus că în convoi se aflau în total aproximativ 5.000 de oameni.

Oficialii ucraineni estimează că până la 45% din populația regiunii Herson a plecat. Cei care se află încă în regiune se confruntă cu dificultăți tot mai mari, potrivit oficialilor ucraineni.

Yurii Sobolievskyi, prim-adjunct al șefului consiliului regiunii Herson, a declarat la televiziunea ucraineană că în orașul Herson are loc o „catastrofă umanitară”.

„Spitalele noastre rămân fără combustibil și medicamente și există o problemă cu aprovizionarea cu alimente”, a spus el.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus Serghei Șoigu pentru prima dată de la declanșarea războiului din Ucraina, a anunțat Pentagonul.

„Pe 13 mai, secretarul Apărării Lloyd J. Austin III a vorbit cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, pentru prima dată după 18 februarie”, a anunțat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.

Austin „a cerut o încetare imediată a focului în Ucraina și a subliniat importanța menținerii liniilor de comunicare”, a spus Kirby.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat modificarea orelor în care deplasarea cetățenilor este interzisă. Astfel, ea va intra în vigoare cu o oră mai târziu, de la 23, până dimineața la 5, începând de duminică.

Transportul public va funcționa, de asemenea, pentru o perioadă mai îndelungată.

„Metrou – de la 06:00 la 22:00 Transport public terestru – de la 06:00 la 22:30. Respectați regulile de deplasare. Și, de asemenea, nu neglijați semnalele de raid aerian! Amenințarea cu atacuri cu rachete asupra Kievului rămâne”, a anunțat Klitschko pe Telegram.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele rus Vladimir Putin au discutat vineri despre războiul care se desfășoară în Ucraina, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit, potrivit CNN.

„Cancelarul și președintele rus au discutat și despre situația alimentară globală, care este deosebit de tensionată ca urmare a războiului de agresiune rus. Cancelarul a reamintit că Rusia are o responsabilitate specială aici”, potrivit declarației guvernului german.

„Având în vedere gravitatea situației militare și consecințele războiului din Ucraina, în special de la Mariupol, cancelarul l-a îndemnat pe președintele Rusiei să decidă cât mai curând posibil încetarea focului”, se arată în comunicat.

Scholz a mai discutat despre „o îmbunătățire a situației umanitare și progrese în căutarea unei soluții diplomatice a conflictului”.

Trupele ruse au distrus complet 101 unități de sănătate și au deteriorat alte 570 de la începutul războiului, a declarat președintele comisiei parlamentare de sănătate a Ucrainei, Mykhaylo Radutskyy, pe Telegram.

Deputatul susține că atacurile nu au fost întâmplătoare și că spitalele ucrainene au fost ținte pentru armata Rusiei pe tot parcursul conflictului.

„Armata rusă efectuează atacuri țintite asupra infrastructurii medicale. Nu mai speră să ne acapareze teritoriile, ci vor să distrugă toate instituțiile medicale cu rachete și bombardamente. Lăsarea cetățenii noștri fără spitale, fără maternități, fără îngrijiri medicale și fără medici face parte din genocidul poporului ucrainean”, a adăugat el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a infirmat relatările dintr-un ziar finlandez privind decizia Moscovei de a opri furnizarea de gaze naturale către Finlanda.

„Cel mai probabil, aceasta este o altă farsă a ziarului”, a spus el, adăugând că Gazprom a rămas un furnizor de încredere de gaze.

Ziarul finlandez Iltalehti a relatat joi, citând surse anonime, că politicienii țării au fost avertizați că Rusia ar putea opri livrările de gaz vineri.

Rusia a declarat că va fi forțată să ia „măsuri de răzbunare” față de decizia Finlandei de a adera la NATO, pe fondul creșterii sprijinului public pentru aderarea la NATO după invazia Rusiei în Ucraina.

Finlanda are o graniță de 1.300 km cu Rusia. Până acum, a rămas în afara NATO pentru a evita antagonizarea vecinului său estic.

Șeful serviciului de informații al Ucrainei, Kirill Budanov, a pus că trupele țării vor lupta pentru Insulă Șerpilor „atâta timp cât va fi necesar”, adăugând că o vor recuceri de la ruși.

Insula Șerpilor este o zonă importantă din punct de vedere strategic atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, deoarece permite accesul la Marea Neagră pentru rute comerciale deschise, importul de arme și, din punct de vedere al capacității Rusiei, să efectueze și o poziționare navală tactică.

„Oricine controlează insula poate bloca oricând mișcarea navelor civile în toate direcțiile spre sudul Ucrainei”, a spus Budanov.

Ucraina a cerut țărilor din G7 să confiște bunurile rusești și să le predea Kievului pentru a ajuta la reconstruirea țării, a declarat ministrul ucraiean de externe, Dmitro Kuleba, care a participat la reuniunea miniștrilor de externe din G7 în Germania.

„Canada a făcut deja acest lucru și am sentimentul că alții vor ajunge în acel punct mai devreme decât mai târziu. Vorbim de sute de miliarde de dolari. Rusia trebuie să plătească”, a declarat Kuleba.

De asemenea, Kuleba a afirmat că speră că Ungaria va fi de acord cu partenerii UE cu privire la un embargo asupra petrolului rusesc.

Ucraina a forțat Rusia să-și reducă țintele la un nivel operațional și tactic și intră într-o fază „lungă” de război, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, într-o declarație postată vineri pe Facebook.

„Pentru a-l câștiga acum, trebuie să planificăm cu atenție resursele, să evităm greșelile, să ne proiectăm puterea astfel încât inamicul, în cele din urmă, să nu ne poată face față”, a spus ministrul apărării.

Reznikov a spus că după atacul inițial rusesc din 24 februarie, Moscova se aștepta ca Ucraina să capituleze în câteva zile, iar Kremlinul să stabilească un nou sistem rusesc în Ucraina. Cu toate acestea, a spus Reznikov, „armata ucraineană și întreaga populație ucraineană au respins ocupanții și le-au dejucat planurile”.

Potrivit lui Reznikov, o schimbare importantă a avut loc și la nivel internațional.

„Într-o lună, Ucraina a realizat integrarea în domeniul apărării, care nu a putut fi realizată timp de 30 de ani. Primim arme grele de la partenerii noștri. În special, obuziere americane M777 de 155 mm sunt deja dislocate pe front. În urmă cu trei luni, acest lucru a fost considerat imposibil”, a spus Reznikov.

Oficialii ucraineni spun că soldații blocați în uzina Azovstal au fost din nou țina bombardamentelor rusești. Petro Andriuşcenko, consilier al primarului lui Mariupol, a spus că avioanele au aruncat bombe asupra uzinei unde au avut loc explozii puternice.

„Din câte am înțeles, după ce bombardamentul s-a încheiat, rușii ar putea încerca să declanșeze atacuri la sol”, a spus el.„Teritoriul uzinei este imens, ei [rușii] încearcă să străpungă instalația, să câștige un punct de sprijin și să găsească intrări și ieșiri în zonele subterane – unde este spitalul de campanie, unde sunt apărătorii noștri”, a spus Andriușcenko.

Până în prezent, soldații ruși nu au reușit să pătrundă în uzină, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din Mariupol.

Un oficial ucrainean a declarat vineri Rusia că a deportat cu forța peste 210.000 de copii de la începutul invaziei sale din 24 februarie și a acuzat Moscova că dorește să-i facă cetățeni ruși.

Avocatul poporului pentru drepturile omului, Lyudmyla Denisova, a declarat că copiii se numără printre 1,2 milioane de ucraineni despre care Kievul spune că au fost deportați împotriva voinței lor.

Reuters nu a putut verifica în mod independent cifra dată de Denisova sau acuzațiile ei, pentru care ea nu a furnizat dovezi justificative.

Un întreg batalion ar fi fost pierdut de armata rusă într-o încercare nereușită de a traversa râul Siversky Doneț, care trece prin regiunile Donețk și Luhansk, relatează BBC.

Forțele ruse au început operațiunea de traversare a râului pe 8 mai, transportând două companii de soldați și 30 de unități de echipamente, inclusiv tancuri, vehicule de luptă de infanterie și vehicule blindate de transport de trupe, potrivit serviciului de informații ucrainean InformNapalm.

Imediat ce au traversat, forțele ucrainene au distrus podul de pontoane, iar trupele ruse „au căzut în capcană”, notează sursele citate, adăugând că armata rusă a suferit pierderi grele.

Unii soldați au încercat să înoate pe celălalt țărm, dar armata ucraineană a deschis imediat focul asupra lor. De asemenea, există informații potrivit cărora un tanc care a încercat să se îndrepte spre podul din pontoane și a fost răsturnat, în timp ce altele au fost distruse, iar membrii echipajului s-ar fi înecat.

Peste 70 de unități de echipament militar rusesc ar fi fost pierdute ca urmare a traversării nereușite, iar Ucraina susține că peste 1.000 de soldați ar fi putut fi uciși.

Societatea ucraineană nu a acceptat ideea Papei Francisc ca două persoane să poarte simbolic steagul ucrainean și cel rusesc împreună la Vatican, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru canalul de televiziune italian Rai 1, citat de Ukrainska Pravda.

„Vă voi explica cum reacționează societatea noastră la asta: atunci când Papa se roagă pentru Ucraina, îi suntem mereu recunoscători. Când a arătat prin exemplul a doi oameni care purtau steagul ucrainean și cel rusesc că ar trebui să existe prietenie, noi nu am putut accepta”, a spus Zelenski, explicând că acum în Ucraina steagul Rusiei este văzut ca un simbol al invadatorilor.

„A fost o scindare mentală, acesta nu mai este steagul care se ridică la competiții, la olimpiade. Astăzi este steagul cu care ne-au omorât. Și avem această asociere. Este greu de înțeles când asta nu te privește în mod direct”, a adăugat Zelenski.

Pe 15 aprilie, când pentru catolici era Vinerea Mare, pe una dintre secțiunile tradiționalului Drum al Crucii din Roma, o ucraineană și o rusoaică au împreună ținut o cruce, simbolizând „împăcarea” celor două popoare.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, ocazie cu care, liderul de la Moscova a acuzat Kievul că blochează negocierile de pace, relatează The Guardian și BBC.

În cadrul discuției, Putin a vorbit despre ”logica și principalele obiective” ale așa-numitei ”operațiuni militare speciale” în Ucraina și despre „măsurile luate pentru a asigura siguranța civililor”, după cum a transmis Kremlinul.

Totodată, președintele rus a susținut că civilii care se ascundeau în oțelăria din Mariupol erau ținuți acolo de forțele ucrainene.

Noul pachet de sancțiuni anunțat de Londra vizează cercul apropiat al liderului de la Kremlin, printre care membrii familiei sale și fosta soție, relatează The Guardian.

Potrivit ministrului britanic al Externelor, Liz Truss, măsurile țintesc „rețeaua din umbră care susține stilul de viață de lux al lui Putin”.

Pe lista persoanelor sancționate figurează fosta soție a lui Putin, Ludmila Ocheretnaya, precum și Mihail Shelomov, un un om de afaceri rus și vărul primar al acestuia.

Publicația ucraineană Ukrainska Pravda notează că printre cei vizați de sancțiuni se numără și Alina Kabaeva, despre care se crede că este actuala parteneră a președintelui rus.

”Vom continua cu sancțiuni împotriva tuturor celor care ajută și susțin agresiunea lui Putin până când Ucraina va învinge”, a spus șefa diplomației britanice.

Oficial, bunurile pe care le deține Vladimir Putin sunt modeste, potrivit biroului de Externe al Marii Britanii, dar stilul său de viață este „finanțat de o cabală de familie, prieteni și elite”.

Lista de sancțiuni impuse de Marea Britanie Rusiei include acum peste 1.000 de persoane și 100 de entități.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune italian Rai 1 că este pregătit să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, însă fără intervenția unor intermedari sau impunerea de ultimatumuri, relatează Ukrainska Pravda.

„Sunt gata să vorbesc cu Putin. Dar numai cu el. Fără intermediarii săi. Și în termenii dialogului, nu în termenii ultimatumurilor”, a spus liderul de la Kiev.

„Astăzi, dialogul este imposibil fără o poziție puternică asupra acțiunilor Rusiei. Toată lumea este unită în necesitatea restabilirii integrității teritoriale a Ucrainei, cel puțin așa îmi spun liderii europeni, din SUA, Canada etc”, a spus Zelenski, adăugând că țara sa are nevoie de o armată puternică.

Varianta ca partea ucraineană să se așeze la masă, la un pahar, cu partea rusă a fost depășită, mai spune președintele Ucranei, adăugând că „trebuie să existe un dialog pragmatic și este necesară dorința Rusiei”.

David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, îl roagă pe președintele rus Vladimir Putin să redeschidă porturile Ucrainei de la Marea Neagră înainte ca întreaga lume să se confrunte cu o calamitate din punct de vedere alimentar, relatează CNN.

„Milioane de oameni din întreaga lume vor muri pentru că aceste porturi sunt blocate”, a spus Beasley.

Întrebat ce mesaj i-ar transmite liderului de la Kremlin în acest context, oficialul ONU a răspuns: ”Dacă ai inimă, dacă îți pasă de restul lumii, indiferent ce simți pentru Ucraina, trebuie să deschizi acele porturi”.

Transporturile de cereale din Ucraina, considerată grânarul lumii, sunt blocate pentru că porturile țării de la Marea Neagră au fost închise de Rusia.

David Beasley spune că dacă acestea nu vor fi deblocate în următoarele 60 de zile, economia Ucrainei, centrată pe agricultură, va face implozie.

„Dacă nu reușiți să rezolvați această problemă și să le deschideți, economia Ucrainei se prăbușește complet. (Ucraina – n.r.) devine fără ieșire la mare ca Moldova. Porturile sunt critice”, a avertizat șeful Programului Alimentar Mondial, prezent la conferința SABEW de la New York.

Întrebat, de asemenea, dacă Rusia folosește alimentele ca armă, Beasley a spus că asta s-ar întâmpla dacă porturile nu sunt deschise.

Astfel, David Beasley a cerut o „înțelegere” în cadrul comunității internaționale pentru a se face „ce este necesar pentru a proteja” porturile de invazie.

O nouă imagine din satelit publicată de Maxar Technologies arată săpături extinse în zona teatrului din orașul ucrainean Mariupol, relatează CNN.

Zona se află acum sub controlul forțelor ruse, iar mai multe părți ale orașului sunt eliberate de dărâmături. Teatrul din orașul-port de la Marea Azov a fost bombardat pe 16 martie, iar oficialii ucraineni cred că cel puțin 300 de persoane care se adăposteau în clădire au fost ucise.

Pe 29 aprilie, o imagine din satelit a arătat o macara în partea laterală a clădirii, iar trotuarele de la nord și sud fuseseră curățate.

Ulterior, într-o altă imagine din satelit, publicată pe 2 mai, macaraua se afla în spatele teatrului și niște camioane erau parcate în față.

Activitatea a continuat în zonă și în zilele următoare, după cum arată o fotografie din 6 mai

Jurnaliștii CNN precizează că au contactat Ministerul rus al Apărării pentru detalii despre săpături.

Teatrul din Mariupol a fost folosit ca adăpost de femei, copii și vârstnici. De altfel, cuvântul ”copii” a fost scris mare pe asfalt, lângă clădire, pentru a descuraja atacurile.

Aderarea Suediei la NATO ar avea un efect stabilizator și ar aduce beneficii țărilor din jurul Mării Baltice, a declarat vineri, 13 mai, ministrul de Externe de la Stockholm, Ann Linde, la o zi după ce Finlanda vecină s-a angajat să solicite aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

„Aderarea a Suediei la NATO ar ridica pragul pentru conflictele militare și, astfel, ar avea un efect de prevenire a conflictelor în nordul Europei”, a spus Linde.

La rândul său, ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat că țara sa este pregătită pentru orice răspuns ar putea veni din partea Rusiei în urma aderării la NATO.

„Dacă Suedia alege să caute aderarea la NATO, există riscul unei reacții din partea Rusiei. Permiteți-mi să afirm că, într-un astfel de caz, suntem pregătiți să facem față oricărui contrarăspuns”, a dat asigurări oficialul.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi, 12 mai, că Rusia va considera „cu siguranță” o amenințare dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO.

Forțele ruse continuă să folosească o bază aeriană ucraineană din afara orașului ocupat Melitopol, arată imaginile din satelit surprinse de BlackSky, potrivit CNN.

Cel puțin șapte elicoptere se pot vedea la baza aeriană într-o fotografie făcută pe 12 mai la 15.58, ora locală. Asta după ce, pe 7 mai, apărea un singur aparat de zbor într-o imagine surprinsă, de asemenea, din satelit.

Folosirea bazei aeriene din Melitopol de către ruși este importantă, având în vedere poziția sa strategică, între orașele ocupate Herson, Mariupol și părți din regiunea Donbas, susținută de ruși și controlată de separatiști.

Deși baza aeriană se află adânc în teritoriul ocupat de ruși, asta nu înseamnă că aeronavele de acolo sunt în siguranță, precizează CNN. La sfârșitul lunii martie, forțele ucrainene au lovit cu succes aeroportul din afara Hersonului, aruncând în aer mai multe elicoptere militare rusești. În urma atacului, armata rusă a fost nevoită să renunțe în mare măsură la acest aeroport ca bază pentru aeronavele sale.

Liderii internaționali trebuie să se pregătească pentru ca războiul din Ucraina să dureze și să ia în considerare consecințele acestuia pe termen lung, a spus ministrul de Externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, vineri, când a ajuns la summit-ului G7, al celor mai dezvoltate șapte economii din lume, organizat în Germania, citat de BBC.

”Aș sublinia că acum trebuie să ne confruntăm cu un conflict care va dura și, prin urmare, să ne ocupăm pe termen lung de consecințele acestui conflict la nivel internațional și în special în domeniul securității alimentare”, a declarat șeful diplomației de la Paris.

Le Drian a precizat, astfel, că discuțiile la nivel internațional ar trebui să se concentreze pe chestiunea creșterii prețurilor la alimente, pentru că organizațiile avertizează asupra unei crize alimentare globale care decurge din războiul din Ucraina.

Statele G7 nu sunt în război cu Rusia, dar în acest război „există un agresor și o victimă, iar noi îl susținem pe cel atacat”, a mai afirmat minstrul francez al Externelor.

Forțele ruse au atacat o rafinărie de petrol din orașul industrial Kremenciuk din centrul Ucrainei, distrugându-i capacitatea de producție și rezervoarele de combustibil, potrivit BBC. Și guvernatorul regiunii Poltava, Dmitro Lunin, a anunțat că rușii au lansat patru rachete asupra rafinăriei pe 12 mai, potrivit Kyiv Independent.

Atacul a avut loc în contextul în care Ucraina a anunțat că forțele sale au recucerit sate de la nord și nord-est de Harkov, regiune învecinată cu Poltava.

Kievul mai precizează că armata rusă a tras puternic asupra orașului Dergachiv din Harkov, unde avea sediul un cartier general umanitar, potrivit unui oficial local. Două persoane au fost ucise și patru au fost rănite în atac.

O rachetă rusă a lovit, de asemenea, aeroportul Harkov, iar bombardamentele au avut loc și în regiunea Saltivka, rănind trei persoane, a declarat guvernatorul regional al Harkovului, Oleg Sinegubov.

BBC menționează că nu a putut verifica în mod independent aceste informații.

Un soldat rus urmează să fie judecat vineri, 13 mai, pentru că ar fi ucis un civil ucrainean neînarmat, acesta fiind primul caz de crime de război trimis în instanță de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, relatează BBC.

Sergentul Vadim Shishimarin este acuzat că a împușcat în cap un bărbat în vârstă de 62 de ani, prin geamul deschis al unei mașini, într-un sat din nord-estul țării.

El riscă închisoare pe viață ținând cont de pedepsele prevăzute în codul penal ucrainean pentru astfel de fapte.

Avocatul său, Victor Ovsianikov, a declarat că este vorba despre un caz puternic împotriva lui, dar decizia finală cu privire la ce probe sunt permise va fi luată de instanța de la Kiev, relatează AP. Totodată, apărătorul a adăugat că el și clientul său nu au decis cum va pleda acesta.

Biroul procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat că analizează mai mult de 10.700 de potențiale crime de război care implică peste 600 de suspecți, inclusiv soldați ruși și oficiali guvernamentali.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat vineri, 13 mai, în timpul unei vizite în capitala Tadjikistanului, că Uniunea Europeană s-a transformat într-un „actor agresiv și belicos”, relatează agenția rusă Interfax.

„UE de la a fi o platformă constructivă, ideea cu care a fost fondată, s-a transformat într-un actor agresiv și belicos, declarând deja ambiții care depășesc cu mult granițele continentului european”, a spus Lavrov la Dușanbe, într-o declarație pentru televiziunea rusă.

Totodată, șeful diplomației de la Moscova și-a exprimat îndoielile că ar fi „inofensivă” dorința Ucrainei de a se alătura blocului comunitar.

„Aceasta este o problemă în relaţiile Kievului cu Uniunea Europeană. Dar inofensivitatea dorinţei Kievului ridică îndoieli serioase”, a declarat Lavrov, comentând intenţia Ucrainei de a adera la UE.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat vineri, 13 mai, că securitatea globală este amenințată de invazia rusă din Ucraina și de recentul test cu rachete al Coreei de Nord. Oficialul european a făcut această declarație în timpul unei vizite în Japonia, la Hiroshima, primul oraș care a fost lovit de bomba atomică în cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Michel a spus că Hiroshima este „un memento dur al nevoii urgente” de a consolida regulile internaționale pentru dezarmarea nucleară și controlul armelor.

„În timp ce vorbim, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear atacă națiunea suverană a Ucrainei, în timp ce face referiri rușinoase și inacceptabile la folosirea armelor nucleare”, a declarat Charles Michel.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat vineri, 13 mai, că Uniunea Europeană va oferi Ucrainei încă 500 de milioane de euro ca sprijin militar, relatează Reuters.

De asemenea, diplomatul UE a spus că este încrezător că în zilele următoare se poate ajunge la un acord pentru a conveni asupra unui embargo asupra petrolului rusesc.

Parlamentul Letoniei a decis prin vot joi, 12 mai, ca protecția monumentelor sovietice din țară să fie suspendată până când trupele ruse se vor retrage din Ucraina, relatează The Guardian. Ambasada rusă din statul baltic s-a declarat revoltată de hotărârea Legislativului de la Riga.

Deputatul Krista Baumane a afirmat că monumentele sunt simboluri ale ocupației ruse și ale crimelor comise în Ucraina. Câțiva parlamentari letoni s-au opus însă măsurii, susținând că este vorba despre monumente care amintesc de victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial și nu au nicio legătură cu conflictul actual.

Un ”demers trădător” și „nejustificat”. Astfel a catalogat Ambasada Rusiei la Riga decizia luată în Seimul Letoniei (Parlamentul unicameral al țării – n.r.).

”Suntem revoltați de decizia Seimului leton de a suspenda unilateral articolul 13 din Acordul interguvernamental ruso-leton din 30 aprilie 1994, care prevedea că partea letonă trebuie să protejeze, să întrețină și să aibă grijă de monumente.

Acest demers trădător, nejustificat, nu are nici temeiuri morale, nici legale și constituie o încălcare flagrantă a principiilor și normelor universal recunoscute ale dreptului internațional, inclusiv prevederile acestui tratat”, se precizează într-o declarația transmisă de reprezentanța diplomatică.

În acest context, Rusia acuză „elita politică a Letoniei moderne” de ”cinism, standarde duble, respingerea completă a modalităților civilizate de soluționare a problemelor interstatale și nesocotirea nepăsătoare a principiilor fundamentale ale dreptului internațional”.

Fotografiile au fost publicate joi, 12 mai, de compania americană Maxar Technologies și arată amploarea pagubelor suferite de combinatul Azovstal din orașul-port de la Marea Azov, relatează CNN.

Uzina este bombardată constant de trupele ruse de aproape două luni.

Înaintea operațiunilor de evacuare de săptămâna trecută, sute de civili s-au adăpostit în complex împreună cu ultimii apărători ucraineni rămași în oraș.

Un ofițer ucrainean din interiorul fabricii a declarat joi că toți civilii prinși din buncăre au fost probabil evacuați, precizând însă că este dificil să se facă o evaluare completă a situației din interior, având în vedere bombardamentele continue.

Totodată, vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că au loc „negocieri foarte dificile” pentru evacuarea luptătorilor grav răniți din fabrică în schimbul prizonierilor de război ruși.

Se crede că mai sunt câteva sute de soldați ucraineni la Azovstal.

„Ca să fie clar: în prezent negociem doar pentru 38 de luptători grav răniți (imobilizați la pat). Acționăm etapă cu etapă. Vom face un schimb de prizonieri pentru acești 38 (de combatanți – n.r.), apoi vom merge mai departe. În prezent, nu există discuții privind evacuarea a 500 sau 600 de persoane (în cadrul unui schimb de prizonieri – n.r.), despre care scrie presa”, a scris Vereșciuk pe Facebook.

Forțele ruse încearcă vineri, 13 mai, să intre pe teritoriul combinatului Azovstal din Mariupol, anunță consilierul primarului Mariupolului, Petr Andriușcenko, și Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citate de Ukrainska Pravda.

”Ocupanții, sub acoperirea bombardamentelor, încearcă să pătrundă în centrul fabricii. (…) Situația se complică pe zi ce trece”, a scris oficialul local pe Telegram, unde a publicat și imagini în care ar fi soldați ruși care încearcă să sară peste zidul fabricii, în subsolurile căreia se află încă numeroși soldați ucraineini, mulți dintre ei răniți.

În raportul publicat vineri dimineață, Armata ucraineană precizează că în ultima zi, Rusia a continuat să efectueze lovituri de artilerie și aeriene asupra Mariupolului, în timp ce principalele eforturi sale sunt concentrate în continuare pe blocarea trupelor ucrainene în zona uzinei Azovstal.

Forțele ruse depun „eforturi semnificative” în jurul orașelor Izium și Severodonețk, pentru a pătrunde în regiunile estice Sloviansk și Kramatorsk, precizează Ministerul Apărării al Regatului Unit, citând serviciile de informații de la Londra, potrivit BBC.

În același raport se menționează că forțele ucrainene au împiedicat o încercare de trecere a fluviului Siverskyi Doneț din estul Ucrainei.

”Astfel de traversări ale râurilor într-un mediu contestat sunt o manevră foarte riscantă care vorbește despre presiunea sub care se află comandanții ruși de a face progrese în estul Ucrainei”, a adaugă Ministerul Apărării.

Instutuția britanică precizează astfel că trupele ruse nu au înregistrat un avans semnificativ în est deși și-au concentrat forțele în această zonă după retragerea și regruparea lor din regiunile Kiev și Cernihiv.

Președintele Volodimir Zelenski a afirmat în cel mai recent discurs adresat țării sale că este „evident pentru toată lumea” că Rusia a suferit o înfrângere strategică în Ucraina, relatează BBC.

„Rusia pur și simplu nu are curajul să recunoască acest lucru”, spune liderul de la Kiev, adăugând că militarii Moscovei sunt niște „lași” care „încearcă să ascundă adevărul în spatele atacurilor cu rachete, aeriene și de artilerie”.

În contextul în care pe 13 mai este marcată Ziua Internațională a asistenților medicali, Zelenski le-a mulțumit asistenților și paramedicilor pentru că au salvat viețile soldaților ucraineni, precizând și că trupele ruse au distrus 570 de unități de asistență medicală de la începutul războiului.

Contraofensiva tupelor ucrainene din jurul orașului Harkov, din nord-estul țării „începe să fie foarte asemănătoare cu contraofensiva care în cele din urmă a alungat trupele ruse de la Kiev și din vestul Ucrainei”, potrivit celei mai recente evaluări publicate de Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank din SUA, relatează The Guardian.

Este vorba despre „forțarea comandamentului rus să facă alegeri grele”, inclusiv determinând unitățile ruse să-și concentreze atacurile asupra trupelor ucrainene, mai degrabă decât asupra orașului.

Forțele ruse ar putea să renunțe la eforturile de le a încercui pe cele ale Ucrainei de-a lungul liniei Izium-Sloviansk-Debalțeve, în estul țării, în favoarea încercuirii orașelor Severodonețk și Lisichansk din Luhansk, se mai precizează în raportul citat.

Totuși, nu este „clar dacă forțele ruse pot încercui, darămite să captureze, Severodonețk și Lisichansk, chiar dacă își concentrează eforturile pe acest obiectiv mult redus”, adaugă specialiștii americani.

Ofensivele rusești s-au blocat de fiecare dată când au lovit o zonă construită în acest război și este puțin probabil ca aceste zone să fie diferite. Informațiile despre demoralizarea și refuzurile de a lupta în rândul unităților ruse sugerează că puterea lor efectivă de luptă în est continuă să fie scăzută și ar putea scădea și mai mult.

Institutul pentru Studiul Războiului:

Institutul mai precizează că dacă trupele ruse vor renunța să mai avanseze de la Izium, forțele ucrainene și-ar putea concentra eforturile pe apărarea Severodonețk-Lisichansk.

Pe de altă parte, think tank-ul precizează că forțele Moscovei controlează aproape tot orașul Rubijne începând din 12 mai și probabil că au capturat orașul Voevodivka, la nord de Severodonețk.

Sancțiunile internaționale împotriva Rusiei ar trebui ridicate numai atunci când toate trupele sale vor părăsi Ucraina, crede șefa diplomației britanice, Liz Truss, citată de BBC.

De asemenea, Truss a subliniat, într-o întâlnire a miniștrilor de externe din G7, că aliații ar trebui să meargă „mai departe și mai repede” în sprijinirea rezistenței Ucrainei, iar președintele rus Vladimir Putin trebuie să se confrunte cu o înfrângere care să prevină o altă agresiune.

„Putin se umilește pe scena mondială. Trebuie să ne asigurăm că se confruntă cu o înfrângere în Ucraina care îi refuză orice beneficiu și, în cele din urmă, limitează agresiunea ulterioară”, a declarat șefa diplomației de la Londra.

Liz Truss este unul dintre oficialii britanici care au avut cele mai ferme declarații în legătură războiul început pe 24 februarie, spunând într-un discurs de luna trecută că Rusia ar trebui să fie împinsă afară din „întreaga Ucraină”.

Unii analiști de politică externă se tem însă că astfel de cereri specifice ar putea ca la un moment dat să intre în conflict cu interesele Ucrainei și să îngreuneze negocierile.

Fotografiile din satelit publicate de compania americană Maxar Technologies arată ceea ce pare a fi o lovitură cu rachetă care a avut loc joi, 12 mai, aproape de Insula Șerpilor din Marea Neagră, potrivit CNN.

Două coloane de fum sunt văzute în apropierea unei nave rusești de aterizare din clasa Serna, identificată de Maxar. Nava pare să facă un viraj brusc, iar racheta lovește apa.

În aceeași zonă, o barjă cu o macara de transport greu este văzută lângă o altă navă scufundată, pe care specialiștii Maxar au identificat-o ca fiind tot o navă de debarcare din clasa Serna.

Nu este clar cum s-a scufundat nava, dar la sfârșitul săptămânii trecute, purtătorul de cuvânt al administrației militare din regiunea Odesa, Serghei Bratciuk, a declarat că o barcă de aterizare a fost lovită, pe lângă alte două ambarcațiuni de patrulare din clasa Raptor. De asemenea, Bratciuk a spus că armata ucraineană a distrus un elicopter rusesc de pe insulă.

Același oficial a precizat și că o navă rusă de sprijin, „Vsevolod Bobrov”, a luat foc și a fost remorcată la Sevastopol din zona Insulei Șerpilor. Acea navă de sprijin nu este văzută în această imaginile din satelit, iar CNN nu a putut verifica informația în mod independent.

Până acum Rusia nu a confirmat pierderea vreuneia dintre aceste nave.

Ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, spune că „operațiunea militară specială” din Ucraina este pe drumul cel bun, dar nu se desfășoară cu viteza dorită de anumiți oameni din țara sa, relatează CNN.

„Se continuă cu o anumită viteză, având în vedere diferitele aspecte ale situației din Ucraina, inclusiv nevoia de a proteja trupele — trupele ruse și aliații Republicilor Populare Donețk și Luhansk — precum și populația civilă”, adeclarat diplomatul pentru Sky News.

„Dacă armata rusă ar fi urmat modelul Statelor Unite și al altor țări occidentale, am fi trecut peste Ucraina de câteva ori până acum. Dar aceasta nu a fost niciodată intenția. De fapt, ar trebui să repet că nu a fost intenția Rusiei să cucerească teritoriul în Ucraina”, a adăugat ambasadorul.

Întrebat în legătură cu posibilitatea folosirii armelor nucleare în Ucraina, Vladimir Cijov a răspuns: „Vrei să spui dacă NATO va desfășura arme nucleare în Ucraina? Sper că nu. (…) La fel de diferit față de Statele Unite, Rusia nu desfășoară arme nucleare nicăieri dincolo de propriul său teritoriu”.

Totodată, ambasadorul rus la UE s-a declarat „profund dezamăgit și întristat” de faptul că Finlanda și Suedia fac pași către aderarea la NATO.

„De ce actualul guvern finlandez a ales să transforme țara într-o periferie a NATO, nu pot înțelege”, a afirmat Cijov, adăugând că dacă Finlanda devine membră a alianței, Rusia va lua „anumite măsuri tehnice militare”.

„Ca îmbunătățirea sau creșterea gradului de pregătire a apărării de-a lungul graniței finlandeze… nu neapărat trupe și tancuri, ci anumite pregătiri, cum ar fi radarele, poate, dar nu sunt un expert militar”, a mai spus ambasadorul.

Statele Unite estimează că forțele ruse au trimis „cel puțin câteva mii de ucraineni” pentru a fi procesați la așa-numitele centre de filtrare ale Moscovei „și au evacuat zeci de mii de oameni în Rusia sau pe teritoriul controlat de Rusia”, a declarat, joi, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter, citat de CNN.

Carpenter spune că deplasarea forțată și violența cu care se confruntă civilii în așa-numitele centre de filtrare echivalează cu crime de război.

Numeroase relatări ale martorilor oculari indică faptul că «filtrarea» implică bătaia și torturarea persoanelor pentru a stabili dacă au chiar și cea mai mică loialitate față de statul ucrainean.

Michael Carpenter, ambsadorul SUA la OSCE:

Oficialul a mai afirmat că victimele au spus că au fost supuse în aceste centre unui proces de inspecție „invaziv și umilitor”.

„Soldații Rusiei fotografiază victimele din diferite unghiuri, le iau amprentele și le examinează fizic pentru a depista tatuaje, le inspectează telefoanele mobile și le descarcă contactele și datele pe dispozitive și le înregistrează informațiile biografice într-o varietate de baze de date… În unele cazuri, soldații Rusiei au confiscat pașapoarte, documente de identificare și telefoane mobile”, a spus Carpenter.

Iar după ce ajung în Rusia, ”supraviețuitorii raportează că unor cetățeni ucraineni li se permite să stea cu prietenii și familia care locuiesc” aici. În schimb, oamenii care nu au bani sau documente sunt urcați în trenuri și duși în orașe la sute de kilometri distanță pentru a primi locuri de muncă de la autoritățile ruse.

Trupele ruse nu au reușit să stabilească un punct de sprijin pe malul râului Siverskyi Doneț, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene, pe Facebook, potrivit BBC.

Rușii au încercat să securizeze o zonă în apropiere de Oleksandrivka, în Donețk, și au lansat atacuri în apropiere de Novoselivka, în Luhansk, „dar nu au avut succes”, precizează Statul Major al Ucrainei.

Ce se întâmplă în alte zone?

• În regiunea Donbas din estul Ucrainei, rușii continuă atacurile în apropiere de localitatea Voyevodivka, situată lângă orașul Severodoneșk din Luhansk, dar și în jurul Bakhmut, Avdiivka și Kurakhove, orașe din Donețk, dar fără succes, arată raportul armatei ucrainene.
• Trupele ruse continuă bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol – ultima zonă a orașului care nu se află sub control rusesc.
• În jurul orașului Harkov din nord-estul țării, trupele ruse bombardează pozițiile ucrainene de lângă Pytomnyk și Ruski Tyshky, pentru a opri încercările de contraatac ale acestora.
• În apropierea orașului Herson din sudul țării, forțele ruse primesc întăriri și se pregătesc să construiască poduri cu scopul de a prelua controlul asupra regiunii, potrivit comandamentului operațional din sudul țării, citat de agenția de știri ucraineană Unian.

BBC precizează că nu a reușit să verifice aceste informații în mod independent.

Rușii au lansat un raid aerian asupra orașului Novhorod-Siverskîi din regiunea Cernihiv, soldat cu cel puțin trei morți, informează portalul Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au lansat mai multe rachete asupra unei școli locale și a unui internat.

Mai multe clădiri administrative au fost, de asemenea, avariate: administrația regională de stat Novhorod-Siverskîi, un cămin al colegiului medical, un magazin și câteva locuințe private care se aflau în apropierea exploziilor.

În urma incidentului, trei persoane au fost ucise, iar alte 12 au fost rănite.

Noi imagini video arată cum luptătorii regimentului Azov din Mariupol se angajează într-un contraatac, la combinatul siderurgic unde sute de soldați și civili sunt asediați de forțele ruse, scrie The Guardian.

În orașul Herson din sudul Ucrainei, ocupat de ruși, au apărut mai multe grafitti-uri pe ziduri, în culorile steagului ucrainean, scrie The Guardian.

Desenele par să indice că în oraș încă mai există rezistență împotriva ocupanților.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a încercat joi să-i asigure pe moldoveni că nu trebuie să se teamă de o agresiune rusă împotriva țării lor în viitorul apropiat, scrie BBC.

„Cred că suntem în siguranță; deocamdată, Rusia nu are planuri clare în acest sens”, a declarat Maia Sandu, la postul TVR Moldova.

Ea a recunoscut totuși că „aparent, orice scenariu este posibil” și a adăugat că-i va anunța pe moldoveni dacă situația se va schimba.

Marți, șefa Serviciului Național de Informații al SUA, Avril Haines, a declarat în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA că Rusia intenționează să construiască un coridor terestru între Crimeea și regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. Dar Rusia nu va putea face acest lucru fără o mobilizare militară suplimentară, a precizat șefa comunității americane de informații.

Exploziile care au avut loc luna trecută în Transnistria – un teritoriu separatist controlat de Rusia, situat în Republica Moldova și care se învecinează cu Ucraina – au stârnit temeri cu privire la potențialul de extindere a conflictului din Ucraina.

Autoritățile separatiste au declarat că ucraineni „infiltrați” ucraineni sunt responsabili de aceste atacuri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat vina pe serviciile speciale ale Moscovei.

Miniștrii de externe ai Grupului celor șapte națiuni vor discuta despre cum să pună capăt blocadei cerealelor ucrainene pentru ca acestea să poată fi exportate, a anunțat joi ministrul german de externe, Annalena Baerbock, la începutul reuniunii care va începe în stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, aflată la nord-est de orașul german Hamburg, potrivit CNN.

”Sunt 25 de milioane de cereale blocate în prezent în portul ucrainean Odesa, ceea ce înseamnă hrană pentru milioane de oameni din lume, de care este nevoie urgentă, mai ales în țările africane și în Orientul Mijlociu”, a declarat Baerbock reporterilor.

Ucraina este una dintre cele mai mari țări producătoare de cereale din lume.

ONU a cerut redeschiderea portului Odesa din sudul Ucrainei pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale. Mai mult, trupele ruse fură mii de tone de cereale de la fermierii ucraineni și că țintesc cu artileria locurile de depozitare a alimentelor, potrivit mai multor surse citate de CNN.

Ministrul german de externe i-a primit joi pe înalții diplomați ai țărilor G7 pentru o reuniune de trei zile, care se va concentra pe războiul din Ucraina, securitatea energetică și alimentară, relația cu China și schimbările climatice.

De asemenea, Baerbock le-a urat bun venit omologilor săi din Ucraina și Republica Moldova, Dmytro Kuleba și Nicu Popescu, care participă la reuniune în calitate de invitați.

Ministrul indonezian de externe, Retno Marsudi, a cărui țară prezidează anul acesta Grupul celor 20 de economii majore (G20), participă, de asemenea, la reuniune, dar online.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi companiile germane să se retragă din Rusia și să se mute în Ucraina, informează CNN.

„În timp ce Rusia continuă să comită atrocități abominabile în Ucraina, veniturile companiilor străine care încă fac afaceri în Rusia sunt pătate cu sânge ucrainean. Îndemn companiile germane să se retragă din Rusia și să se relocheze în Ucraina. Aceasta va fi o contribuție sinceră la pacea din Europa”, a scris Kuleba, pe Twitter.

Anterior în cursul zilei de joi, Kuleba a declarat reporterilor din Berlin că Ucraina a văzut dinamica pozitivă a Germaniei și a lăudat răspunsul acesteia dat războiului declanșat de Rusia.

”Vedem o evoluție a poziției Germaniei în ceea ce privește cele mai importante probleme – această poziție se îndreaptă în direcția corectă”, a spus Kuleba.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei susține că trupele ruse nu reușesc să cucerească noi localități din Donbas, relatează portalul The Kyiv Independent.

Mai exact, forțele ruse au încercat să cucerească satul Oleksandrivka din regiunea Donețk și satul Voyevodivka din regiunea Luhansk, susține armata ucraineană.

Toate aceste încercări au eșuat joi, a adăugat Statul Major General.

Potrivit relatărilor presei locale, rușii au încercat să izoleze zona Severodonețk din regiunea Luhansk, unde se duc cele mai intense lupte, de restul trupelor ucrainene din Donbas.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a salutat votul de joi al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pentru lansarea unei anchete privind atrocitățile comise de trupele ruse în regiunea Kievului, scrie The Guardian.

Kuleba a scris pe Twitter că „autorii acestor crime barbare vor fi aduși în fața justiției”.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a ieşit joi din carantină, la o săptămână după ce a fost testat pozitiv la COVID-19, şi se va deplasa în acest weekend în Europa pentru reuniuni cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Secretarul de stat, izolat de domiciliu de la 4 mai, îl primeşte joi pe omologul său thailandez Don Pramudwinai, chiar înainte de începutul, la Washington, al unui summit al preşedintelui american Joe Biden cu liderii din Asociaţia naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Sâmbătă, el va pleca spre Germania, unde va participa duminică, la Berlin, la o reuniune informală a miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică în scopul continuării coordonării răspunsului lor la invazia rusă în Ucraina, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Această întâlnire are loc într-un moment crucial. Finlanda şi-a exprimat joi în mod deschis dorinţa de a intra „fără întârziere” în NATO, ceea ce ridică problema garanţiilor de securitate pe care alte ţări membre, şi înainte de toate SUA, i le-ar putea asigura în timpul procesului de aderare vizavi de Rusia, care deja a denunţat o ameninţare la adresa sa.

Duminică, Antony Blinken va merge în Franţa până luni pentru a participa la Saclay, o suburbie a Parisului, la o reuniune între SUA şi UE pe tema comerţului şi tehnologiilor.

Din cauza infectării cu COVID-19, care l-a ţinut în izolare la Washington, secretarul de stat al SUA a trebuit în schimb să renunţe la deplasarea în Maroc pentru a prezida o reuniune a coaliţiei internaţionale antijihadiste, care a avut loc miercuri, şi la o întâlnire cu omologii săi din statele G7, care a început joi în Germania.

O navă de sprijin rusă, „Vsevolod Bobrov”, era remorcată joi la Sevastopol, din zona Insulei Șerpilor, după ce a luat foc, a anunțat Serhii Bratchuk, purtător de cuvânt al Administrației militare regionale Odesa, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Încă o navă militară rusă a fost distrusă în Marea Neagră, în apropiere de Insula Șerpilor, după ce a fost cuprinsă de flăcări, anunță Ucraina