Război în Ucraina, ziua 793 | Ucraina a retras tancurile Abrams de pe linia frontului. Rusia încearcă să paralizeze aprovizionările militare, inclusiv ajutorul occidental

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a anunţat vineri un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de şase miliarde de dolari, ce include rachete de tip Patriot, relatează news.ro, care citează France-Presse și The Associated Press.

Noul ajutor este al doilea anunţat săptămâna aceasta de Washington după ce de un miliard de dolari făcut public miercuri.

Aceste două pachete de asistență militară fac parte din ajutorul de aproape 61 de miliarde de dolari adoptat marți de Congresul SUA și promulgat miercuri de președintele american Joe Biden.

Pachetul în valoare de un miliard de dolari provine din stocuri de armament ale armatei americane, iar cel anunţat vineri din contracte cu industria apărării sau cu parteneri.

Reluarea ajutorului SUA va permite armatei ucrainene să reia iniţiativa pe front, dar pregătirea unei contraofensive necesită timp, a estimat joi un oficial militar american.

Într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News, președintele ucrainean a ținut să se adreseze congresemenilor americani care au votat împotriva ajutoului de 61 de miliarde de dolari propus de președintele american Joe Biden.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„Ei trebuie să ştie că aceşti bani merg înainte de toate în industria americană de apărare, care va primi zeci de miliarde de dolari. Să fiţi siguri că totul merge pe câmpul de luptă, pentru a susţine armata ucraineană, dar şi pentru a apăra democraţia în lume”, a declarat șeful statului ucrainean.

„Nu avem secrete” faţă de SUA, a subliniat Zelesnki, care pledează în favoarea „transparenţei” Ucrainei faţă de partenerii săi.

Ajutorul propus de Biden a fost adoptat săptămâna aceasta după câteva luni de amânări, dar unii republicanii au votat împotrivă.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, către congresmenii care respins ajutorul pentru Ucraina: „Acești bani merg înainte de toate în industria americană de apărare”

Un jurnalist de la ediţia rusă a publicaţiei Forbes, Serghei Mingazov, a fost arestat, potrivit acuzării, pentru că a difuzat informaţii false despre atrocităţi ale armatei ruse în Ucraina, a anunțat vineri avocatul acestuia, Konstantin Bubon, relatează France-Presse, potrivit news.ro.

Serghei Mingazov a fost încarcerat la Habarovsk, în Extremul Orient rus, cu privire la faptul că a „repostat postări despre evenimentele de la Bucea pe canalul Telegram Habarovskaia Mingazeta”, a anunțat avocatul său, referindu-se la masacrul din 2020 de care este acuzată, în pofida negărilor sale, armata rusă.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Ediţia rusă a Forbes a citat pe site postarea avocatului jurnalistului său. „Forbes nu a reuşit, pentru moment, să intre în contact cu Mingazov”, a precizat publicaţia.

Faptele de care este acuzat jurnalistul pot fi pedepsite cu până la zece ani de închisoare. De altfel, numeroşi critici ai asaltului rus împotriva Ucrainei au fost încarceraţi din motive similare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat vineri drept „inacceptabile” activitățile de spionaj rusesc descoperite recent în Germania şi Marea Britanie şi a subliniat că astfel de acte nu vor împiedica Alianţa Nord-Atlantică să-și continue sprijinul pentru Ucraina, relatează Agerpres, care citează agențiile de presă EFE şi France-Presse.

Șeful NATO a dat asigurări că aliaţii îşi coordonează foarte atent reacţia împotriva acţiunilor ostile. „Astfel de acte sunt periculoase şi inacceptabile. Ele nu ne vor descuraja să susţinem Ucraina şi ne coordonăm îndeaproape răspunsul la orice acte ostile împotriva aliaţilor din NATO”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă ținută la Berlin alături de cancelarul german Olaf Scholz.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg avertizează spionajul rusesc: NATO nu va fi descurajată să susțină Ucraina

Moscova bombardează reţeaua feroviară a Ucrainei pentru a „paraliza” aprovizionările pe front, inclusiv ajutorul militar occidental, a declarat vineri un responsabil de securitate de la Kiev, după o nouă serie de atacuri ruseşti asupra căilor ferate ucrainene, transmite France-Presse, potrivit Agerpres.

„Avem aici măsuri clasice premergătoare unei ofensive”, a spus un responsabil ucrainean din domeniul securităţii care s-a exprimat sub rezerva anonimatului.

Obiectivul noii strategii de atacuri ruseşti „este de a paraliza livrările, transportul încărcăturilor militare”, a explicat el.

Declarația vine după ce armata rusă a susţinut că a lovit în regiunea Doneţk, situată în estul Ucrainei, un tren care transporta arme occidentale furnizate forțelor armate ale Kievului.

Armata rusă a mai atacat reţeaua feroviară ucraineană pe parcursul celor mai mult de doi ani de război, dar loviturile de acest fel s-au intensificat în ultimele săptămâni. Numai joi au avut loc astfel de bombardamente în trei regiuni ucrainene, respectiv în Doneţk, Harkov şi Cerkasî.

Infrastructura feroviară este vitală pentru Ucraina, atât pentru armată, cât şi pentru transporturile civile de persoane şi mărfuri, în timp ce transporturile aeriene sunt complet sistate de la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, notează France-Presse.

Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a încercat să transmită un mesaj de „business as usual” de când adjunctul său Timur Ivanov a fost arestat sub acuzaţia de luare de mită, dar scandalul, care se extinde, arată rău pentru el şi este văzut ca un efort al unui clan rival de a-i dilua puterea în contextul unei așteptate remanieri guvernamentale, comentează agenția de presă Reuters, citată de news.ro.

La prima vedere, arestarea preventivă a lui Timur Ivanov, unul dintre cei 12 adjuncţi ai lui Şoigu, a fost neaşteptată, venind într-un moment în care Rusia poartă un război în Ucraina, iar Kremlinul a făcut din discreditarea armatei ruse o infracţiune ce poate fi pedepsită cu închisoarea.

Acuzaţiile de corupţie asupra lui Ivanov, al cărui stil de viaţă este mult peste posibilităţile sale oficiale, circulă public de mai bine de un an datorită fundației anticorupţie a regretatului opozant Aleksei Navalnîi, dar fără nicio consecinţă aparentă până recent.

Totuși, săptămâna aceasta, televiziunea de stat din Rusia a arătat brusc un Ivanov cu un aspect perplex – care neagă orice abatere – îmbrăcat în uniformă militară stând într-o cuşcă din plastic transparent într-o sală de judecată, de tipul celei pe care au ocupat-o înaintea lui atât de mulţi duşmani ai Kremlinului.

Arestarea sa, spun analiştii politici ruşi, inclusiv unii cunoscători din interior, arată modul în care războiul modelează luptele interne dintre clanurile care caută avere şi influenţă în sistemul politic rus.

Mai multe detalii: Arestarea viceministrului rus al apărării ar putea fi o lovitură din partea unui clan rival. Ce atitudine a avut Serghei Şoigu de la izbucnirea scandalului | Reuters

Ministrul ucrainean al agriculturii Mikola Solski a fost eliberat vineri pe cauțiune, în așteptarea anchetei în care este acuzat de fapte corupție.

Solski a declarat pentru Reuters că a fost plătită cauțiunea în valoare de 75,7 milioane de hrivne (aproape 1,9 milioane de dolari). Ulterior, ministerul său a confirmat plata acestei cauțiuni și a dat asigurări că Solski „continuă să îşi exercite funcţia”.

Mai multe detalii: Mandat de arestare preventivă pentru ministrul ucrainean al agriculturii în dosarul de achiziţii ilegale de terenuri. Solski a fost eliberat rapid, pe cauțiune

Un tânăr britanic a fost inculpat pentru activităţi ostile statului, menite să avantajeze Rusia, inclusiv prin recrutarea altor persoane care să dea foc unei proprietăţi comerciale din Londra legate de Ucraina, relatează agenția de presă Reuters, preluată de news.ro.

Dylan Earl (20 de ani) a compărut sâmbătă în faţa Curţii de Magistraţi Westminster din Londra, fiind acuzat, în temeiul Legii privind securitatea naţională, de două infracţiuni în „beneficiul Rusiei”.

Potrivit dosarului, tânărul britanic a ajutat un serviciu de informaţii străin, inclusiv prin faptul că a fost de acord să întreprindă „cercetarea şi recunoaşterea unor ţinte”. De asemenea, el „a încercat să recruteze persoane pentru a ajuta la o astfel de activitate”.

Mai multe detalii: Un tânăr a fost inculpat pentru activităţi ostile Marii Britanii. Acuzatul ar fi fost recrutat de un serviciu secret rusesc pentru a incendia proprietăți ucrainene

Armata rusă a afirmat vineri că a lovit un tren în regiunea Doneţk care transporta armament occidental livrat Kievului, un anunţ care a venit după o serie de lovituri asupra căilor ferate ucrainene, scrie AFP, potrivit news.ro.

„Un tren care transporta armament şi echipamente militare occidentale a fost lovit în apropiere de oraşul Udaşnoe”, a transmis Ministerul rus al Apărării, fără a da alte detalii despre rezultatul atacului.

„Aviaţia operativ-tactică, unităţile de rachete şi artileria au lovit un transport de arme şi echipamente militare occidentale în apropierea localităţii Udaşnoe din Republica Populară Doneţk, personal şi echipamentel ale brigăzii 67 mecanizate a AFU (forţele armate ucrainene, n.r.), la staţia de încărcare a căii ferate din apropierea localităţii Balaklea, regiunea Harkov, precum şi efective şi echipamente ale AFU în 112 zone”, a precizat ministerul rus, conform agenției TASS.

De asemenea, un înalt oficial ucrainean din domeniul securităţii a declarat la prânz pentru AFP, sub protecția anonimatului, că Moscova procedează la bombardarea reţelei feroviare ucrainene pentru a „paraliza livrările şi transportul de încărcături militare”.

Ucraina a repatriat trupurile a 140 de soldați care au murit luptând împotriva Rusiei, a anunțat vineri Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, potrivit The Kyiv Independent.

Într-o postare pe Telegram, Comandamentul a precizat că 112 dintre aceștia au luptat în direcția Donețk, 20 în direcția Luhansk, cinci în direcția Sumî, doi în direcția Zaporojie și unul în direcția Herson.

„După identificare, trupurile apărătorilor noștri vor fi predate familiilor lor pentru o înmormântare demnă”, a adăugat instituția.

Efortul de recuperare a trupurilor apărătorilor căzuți la datorie s-a desfășurat în colaborare cu mai multe agenții guvernamentale și militare, inclusiv cu Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), Ministerul de Interne, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență și Forțele Armate. De asemenea, Comandamentul a mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru asistență.

Convențiile de la Geneva prevăd că persoanele care și-au pierdut viața în timpul războiului au dreptul la o înmormântare demnă.

Într-un transfer anterior, pe 29 martie, Comandamentul a anunțat că trupurile a 121 de soldați ucraineni uciși au fost returnate pentru înmormântare.

Kievul a publicat abia recent informații despre numărul total de soldați ucraineni uciși în timpul invaziei pe scară largă, președintele Volodimir Zelenski afirmând în februarie că numărul acestora se ridică la aproximativ 31.000. „Fiecare persoană este o pierdere foarte mare pentru noi. 31.000 de soldați ucraineni au murit în acest război”, a declarat Zelenski, adăugând: „Este foarte dureros pentru noi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat vineri cu privire la riscul unui incident nuclear în contextul în care centrala Zaporojie se află sub ocupaţie rusă, o atenţionare prilejuită de comemorarea a 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, scrie AFP.

Armata rusă ocupă de peste doi ani în sudul Ucrainei imensa centrală nucleară de la Zaporojie, care producea înainte 20% din electricitatea acestei ţări.

„Sunt deja 785 de zile de când teroriştii ruşi ţin ostatică centrala Zaporojie”, a deplâns vineri Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

„Este responsabilitatea lumii întregi să facă presiuni asupra Rusiei, pentru ca centrala Zaporojie să fie eliberată şi să revină sub controlul Ucrainei”, a afirmat Zelenski, apreciind că „acesta este singurul mijloc pentru a evita noi catastrofe” precum cea de la Cernobîl.

Pe 26 aprilie 1986, când Ucraina mai făcea parte din Uniunea Sovietică, un reactor al centralei Cernobîl, situată la circa o sută de kilometri nord de Kiev, a explodat. Accidentul nuclear, considerat cel mai grav din istorie, a contaminat vaste zone, în special în Ucraina, Belarus şi Rusia. O mare parte din Europa a suferit de asemenea de pe urma unor precipitaţii radioactive, notează Agerpres.

Centrala de la Zaporojie a continuat să funcţioneze în primele luni ale invaziei ruse, în pofida ocupării de către forţele ruse şi perioadelor de bombardamente, înainte de a fi oprită în toamna lui 2022. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de mai multe ori că au bombardat situl centralei, ceea ce a readus mereu în prim plan riscul unui „nou Cernobîl”.

Statele Unite sunt așteptate să anunțe vineri că vor oferi Ucrainei un ajutor militar pe termen lung în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari, au declarat mai mulți oficiali americani, adăugând că acesta va include munițiile extrem de necesare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, relatează The Associated Press.

Oficialii au declarat că pachetul de ajutor va fi finanțat prin intermediul Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), care plătește contractele pe termen mai lung încheiate cu industria de apărare, ceea ce înseamnă că ar putea dura multe luni sau chiar ani pentru ca armele să ajungă la Kiev. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta detalii care nu au fost încă făcute publice.

Noua finanțare – cea mai mare tranșă de ajutor trimisă până în prezent prin intermediul USAI – va include o gamă largă de muniții pentru apărarea antiaeriană, cum ar fi rachete NASAMS (Sistemul Național Avansat de Rachete Sol-Aer) și rachete HIMARS, precum și muniții Patriot, drone Switchblade și Puma, sisteme de contra-dronă și artilerie.

Mai multe detalii: SUA, așteptate să aloce 6 miliarde de dolari pentru finanțarea unui nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, ce include rachete NASAMS

A început cursa pentru a trimite baterii de apărare antiaeriană în Ucraina, dar se pare că acestea nu vor veni din Spania sau Grecia, scrie Politico, citat de News.ro. În cursul zilei de astăzi, aproximativ 50 de ţări se vor întâlni prin videoconferinţă pentru discuţii conduse de SUA cu privire la coordonarea ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina.

Mai multe detalii: Politico: Grecia şi Spania refuză să trimită Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot

Rusia ar avea dificultăți în a-și susține invazia în Ucraina fără ajutorul Chinei, a declarat secretarul de stat american, transmite Sky News. Oficialul american a „reiterat” preocupările serioase legate de faptul că China furnizează componente care „alimentează războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

„China este principalul furnizor de mașini-unelte, microelectronică și nitroceluloză, care este esențială pentru fabricarea munițiilor și a combustibililor pentru rachete și a altor articole cu dublă utilizare pe care Moscova le folosește pentru a-și spori baza industrială de apărare”, a spus el în timpul unei conferințe de presă.

Această bază industrială „produce rachete, drone, tancuri și alte arme pe care președintele Putin le folosește pentru a invada o țară suverană”, a adăugat el.

Aceste arme sunt folosite pentru a „demola o rețea electrică și alte infrastructuri civile și pentru a ucide copii, femei și bărbați nevinovați”, a spus Blinken.

El a continuat: „Rusia ar avea dificultăți în a-și susține asaltul asupra Ucrainei fără sprijinul Chinei”.

„În cadrul întâlnirilor mele cu aliații NATO la începutul acestei luni și cu partenerii noștri din G7 chiar săptămâna trecută, am auzit același mesaj: alimentarea bazei industriale de apărare a Rusiei nu numai că amenință securitatea Ucrainei, dar amenință și securitatea europeană. Beijingul nu poate obține relații mai bune cu Europa în timp ce sprijină cea mai mare amenințare la adresa securității europene de la sfârșitul Războiului Rece”.

„Așa cum am spus Chinei de ceva timp, asigurarea securității transatlantice este un interes central al SUA. În discuțiile noastre de astăzi, am spus clar că, dacă China nu abordează această problemă, o vom face noi”, a mai spus Blinken.

După ce a fost amânat timp de jumătate de an din cauza luptelor interne între cele două partide din Congresul SUA, pachetul în valoare de 61 de miliarde de dolari de ajutor militar extrem de necesar a fost în sfârșit promulgat de președintele american Joe Biden, ceea ce arată că aliatul vital al Kievului va continua să sprijine Ucrainei împotriva invaziei ruse, cel puțin pentru moment.

Dar întârzierea de șase luni a permis forțelor Moscovei să exploateze sistemul de apărare antiaeriană slăbit al Ucrainei, cu un efect devastator, scrie, într-o analiză, publicația rusă independentă The Moscow Times.

Mai multe detalii: Întârzierea ajutorului militar american le-a permis rușilor să domine cerul Ucrainei. Ce se va schimba odată cu aruncarea în luptă a avioanelor F-16 | Analiză The Moscow Times

Atacurile rusești împotriva Ucrainei din ultima zi au ucis cinci persoane și au rănit alte 29, au anunțat vineri autoritățile regionale, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a vizat în total 10 regiuni ucrainene, iar victimele au fost raportate Dnipropetrovsk, Herson, Harkov și Doneţk.

În regiunea Donețk, în estul Ucrainei, cinci civili au fost uciși și alți opt au fost răniți, a declarat pe Facebook Vadym Filashkin, guvernatorul regional.

Potrivit lui Filashkin, trupele rusești au lansat în total 15 atacuri împotriva așezărilor din regiunea Donețk, distrugând sau avariind aproape 40 de case, o clădire de apartamente, clădiri administrative și industriale, o cafenea și o instituție culturală.

De asemenea, Rusia a lovit orașul Herson, situat în sudul regiunii, și alte 20 de așezări din regiune în cursul nopții și pe 25 aprilie, rănind șase persoane, potrivit guvernatorului regiunii Kherson, Oleksandr Prokudin.

Rusia nu are niciun interes militar sau geopolitic în a ataca statele NATO, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, informează Sky News. Dar trupele NATO au creat amenințări suplimentare pentru Rusia prin apropierea de granițele sale, a adăugat Serghei Șoigu, potrivit agenției de presă TASS.

El a mai spus că Washingtonul prelungește în mod deliberat conflictul din Ucraina prin exercitarea unor presiuni fără precedent.

În ceea ce privește centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei, presupusele lovituri ucrainene riscă să aibă consecințe catastrofale, a susținut Şoigu. Centrala a fost ocupată de trupele rusești încă de la începutul conflictului.

Spania va trimite un număr mic de rachete Patriot în Ucraina, transmite Sky News, care citează El Pais. Madridul a exclus să livreze şi lansatoare antiaeriene, potrivit El Pais, dar va furniza rachete, a adăugat ziarul prin intermediul unor surse citate sub protecţia anonimatului.

Spania are trei baterii de rachete – cumpărate la mâna a doua din Germania în 2004 și 2014, a precizat El Pais.

O sursă diplomatică spaniolă a declarat ieri reporterilor străini că Madridul trebuie să își „intensifice” „angajamentul față de Ucraina”.

La începutul acestei luni, Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, a declarat membrilor NATO că țara sa are nevoie de cel puțin șapte sisteme de apărare aeriană Patriot sau alte sisteme avansate de apărare aeriană pentru a contracara atacurile aeriene rusești.

Fostul ministru al apărării britanic Ben Wallace a avertizat cu privire la sugestiile referitoare la îngheţarea războiului din Ucraina, într-un interviu în care a vorbit despre perspectivele acestui conflict cu Rusia, relatează vineri dpa, preluată de Agerpres.

Ben Wallace a comentat ideea „îngheţării” războiului din Ucraina, care a fost avansată recent de un membru de frunte al partidului social-democrat, la guvernare în Germania. „În 2014 au îngheţat conflictul şi Ucraina a avut 18.000 de soldaţi ucişi pe linia frontului între 2014 şi invazie”, a declarat joi Wallace într-un interviu pentru dpa.

„Rusia s-ar reînarma, s-ar reechipa şi ar face ce a făcut după 2014. Şi s-ar întoarce mai târziu”, a adăugat el. „Aşadar, problema cu îngheţarea este că ar trebui s-o garantezi”, a spus Wallace. El a observat însă că nici Ucraina nu ar putea fi convinsă, în condiţiile în care, în trecut, Regatul Unit, SUA şi Franţa au încercat să dea garanţii că vor continua să ajute Kievul.

Mai multe detalii: Avertismentul lui Ben Wallace cu privire la înghețarea războiului din Ucraina: „Rusia s-ar reînarma și ar face ce a făcut după 2014”

Grecia nu va furniza Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot sau rachete S-300, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis într-un interviu postului de știri Iefimerida, citat de The Kyiv Independent.

Presa elenă a relatat luni, 22 aprilie, că Atena plănuia să trimită cel puțin un sistem Patriot în Ucraina, ca urmare a presiunilor din partea Uniunii Europene de a intensifica asistența pentru apărare aeriană acordată Kievului.

Joi, Mitsotakis a declarat că Grecia nu va trimite Ucrainei nici Patriot, nici S-300, în ciuda acestor solicitări și a lipsei critice de apărare aeriană a Ucrainei.

„Grecia a sprijinit Ucraina în diverse moduri, cu materiale de apărare”, a declarat Mitsotakis.

Potrivit lui Mitsotakis, trimiterea echipamentelor în Ucraina ar reprezenta un risc prea mare pentru securitatea aeriană a Greciei.

Ucraina a retras tancurile de luptă americane Abrams M1A1 de pe linia frontului, din cauza ameninţărilor cu drone rusești, au declarat oficiali ai Pentagonului, potrivit The Guardian. SUA au trimis 31 de tancuri Abrams în Ucraina în ianuarie 2023. Cinci au fost pierdute în urma atacurilor rusești.

Ucrainenii nu au adoptat tactici care ar fi putut face tancurile mai eficiente, a declarat unul dintre oficialii americani din domeniul apărării, cum ar fi în războiul cu arme combinate, pentru care SUA au oferit pregătire în Germania.

Mai multe detalii: Ucrainenii au retras din prima linie tancurile de luptă Abrams primite de la americani. Rușii au distrus deja 5 din cele 31 livrate de SUA

Statele Unite speră că recenta decizie a Washingtonului de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei va încuraja Germania să facă acelaşi lucru, lucru pe care Berlinul l-a exclus până acum, a declarat joi un oficial american, transmite AFP, citată de Agerpres.

Washingtonul a confirmat miercuri că a trimis luna aceasta la Kiev rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune, capabile să atingă o distanţă de până la 300 km.

Înaintea Statelor Unite, Franţa şi Regatul Unit au furnizat Kievului rachete cu rază lungă de acţiune Scalp şi Storm Shadow, care pot atinge o distanţă de până la aproximativ 250 de kilometri.

„Cu privire la Taurus… este o decizie ce revine Germaniei”, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, sub protecţia anonimatului, când a fost întrebat despre o posibilă livrare de către Berlin a unor rachete Taurus cu rază lungă de acţiune de fabricaţie germană.

„Dar, desigur, odată cu furnizarea americană de ATACMS, precum şi cu deciziile anterioare ale Regatului Unit şi Franţei de a furniza rachete cu rază lungă de acţiune, sperăm că acest lucru va juca un rol”, a spus el.

Kievul îndeamnă Germania de câteva luni să îi furnizeze rachete de croazieră Taurus, care pot ajunge până la 500 km, pentru a contracara ofensiva rusă. Berlinul a refuzat însă până acum, temându-se de o escaladare a conflictului.

Peste 1.000 de unități de echipamente electrice avariate din cauza atacurilor rusești au fost repuse în funcțiune în Kiev, acestea reprezentând 70% din infrastructura energetică lovită de dronele și rachetele rușilor, a anunțat joi Administrația militară a capitalei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a intensificat în această primăvară atacurile țintite asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, copleșind apărarea antiaeriană locală și distrugând unele dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din Ucraina.

Petro Panteleiev, vicepreședintele administrației militare din Kiev, a declarat că orașul a planificat un set de măsuri pentru a se pregăti pentru următorul sezon de iarnă, care va contribui la recuperarea unor volume și mai mari de capacitate energetică pierdută.

„Încep, de asemenea, testele hidraulice ale rețelelor, necesare pentru perioada de pregătire”, a declarat Panteleiev. „Din păcate, acest proces este însoțit de necesitatea de a opri alimentarea rețelelor de apă caldă pentru o anumită perioadă”, a adăugat el.

Termocentrala Tripillia din regiunea Kiev a fost complet distrusă în urma unui bombardament rusesc asupra infrastructurii energetice ucrainene efectuat pe 11 aprilie, ceea ce a dus la pierderea în proporție de 100% a capacității de producție a Centrenergo.

Ucraina speră să continue colaborarea cu Washingtonul indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA programate în noiembrie anul acesta, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat joi postului de televiziune Fox News, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: Răspunsul lui Zelenski, întrebat dacă va putea colabora cu Trump în cazul realegerii lui: „Există puncte de vedere diferite, inclusiv detalii importante”

Viceministrul rus al apărării Timur Ivanov a fost acuzat și arestat oficial pentru corupție, dar nu acesta este însă și adevărul motiv legat de reținerea sa, scrie publicația independentă rusă iStories.

Potrivit a două surse cu conexiuni în Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB), ordinul privind arestarea lui Timur Ivanov a venit de la președintele rus Vladimir Putin, iar cazul nu este legat de acuzațiile de corupție vehiculate public. În realitate, potrivit publicației citate, Ivanov este vizat de suspiciuni de trădare.

Mai multe detalii: Kremlinul, acuzat că ascunde adevăratul motiv al arestării viceministrului apărării Timur Ivanov: „Mita este pentru public”

„Nu este prea târziu ca Ucraina să câştige” în războiul împotriva Rusiei, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a precizat că pentru acest lucru este nevoie ca Occidentul să-şi respecte promisiunile de a furniza Kievului mai multe arme, informează AFP.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg spune că „nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câştige războiul” împotriva Rusiei, dar cu o condiție

Urmărește-ne pe Google News