LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 80 | Atacuri soldate cu victime în Donețk. Zelenski: Situația din Donbas rămâne foarte dificilă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul său video de sâmbătă seară, că situația din regiunea Donbas rămâne foarte dificilă.

„Trupele ruse încă încearcă să obțină măcar o victorie. În cea de-a 80-a zi a invaziei pe scară largă, pare (un gest) nebunesc, dar asta nu îi oprește”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Sunt recunoscător fiecăruia care ține linia de apărare atât în Donbas, cât și în Priazov și Herson, cum se întâmplă și în regiunea Harkov. Pas cu pas îi obligăm pe ocupanți să părăsească pământul ucrainean. Îi vom obliga să plece și din apele Ucrainei”, a mai afirmat Zelenski.

Sâmbătă, trei persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite în regiunea ucraineană Donețk, în urma atacurilor trupelor ruși, informează Ukrainska Pravda.

„Pe 14 mai, rușii au ucis 3 civili în regiunea Donețk: doi în Bohorodychne și unul în Keramik. Alte patru persoane au fost rănite”, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din Donețk, pe Telegram.

De asemenea, în orașul Bahmut, două persoane rănite care au fost rănite în regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale.

Kyrylenko a adăugat că, în prezent, este imposibil de precizat numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

Moscova neagă afirmația Ucrainei potrivit căreia forțele Kievului ar fi avariat nava de sprijin Vsevolod Bobrov aparținând marinei ruse, într-un atac cu rachete în Marea Neagră, relatează Reuters.

Autoritățile militare din regiunea sudică Odesa au anunțat joi că forțele navale ucrainene au lovit vasul Vsevolod Bobrov, în apropiere de Insula Șerpilor, ulterior acesta luând foc.

Ministerul rus al Apărării a publicat online mai multe fotografii despre care spune că au fost făcute sâmbătă, în portul Sevastopol din Crimeea, cu nava de transport logistic Vsevolod Bobrov.

„Din fotografii reiese clar că nava nu este deloc avariată”, susține un comunicat care însoțește imaginile.

Luna trecută, crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, s-a scufundat după ce a luat foc. Ucraina susține că a lovit nava cu o rachetă trasă de pe coastă, în timp ce Moscova a dat vina pe o explozie a muniției de la bord.

Rusia trebuie să își asume responsabilitatea pentru pagubele provocate de războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock, în cadrul conferinței de presă de încheiere a reuniunii miniștrilor de externe ai G7 de sâmbătă de la Berlin, relatează CNN.

„Rusia poartă responsabilitatea pentru aceste pagube masive, care merg mână în mână cu acest război”, a declarat Baerbock, adăugând că „Rusia este singura responsabilă, nu numai pentru acest război, care este contrar dreptului internațional, ci și pentru toate aceste pagube masive, care sunt, de asemenea, masive chiar și în Rusia”.

Accesarea banilor ruși înghețați de sancțiuni pentru a plăti daunele provocate de războiul rusesc este posibilă din punct de vedere legal în Canada, după cum a subliniat sâmbătă ministrul canadian de externe, Melanie Joly. Baerbock a explicat însă că, în UE, cadrul juridic face mai dificilă utilizarea activelor confiscate. „Accesul la banii înghețați nu este deloc simplu din punct de vedere juridic”, a spus șefa diplomației germane.

„Când punem persoane pe listele de sancțiuni, trebuie și a trebuit să oferim explicații pentru ele, astfel încât să fie valabile și în fața Curții Europene de Justiție”, a explicat Baerbock, precizând că o asemenea cale legislativă „trebuie să fie de așa natură încât să reziste în fața dreptului nostru (dreptul european, n.r.). „Noi apărăm dreptul internațional”, a punctat șefa diplomației germane.

Rudele soldaților ucraineni încă blocați în uzina Azovstal din Mariupol fac apel la președintele chinez Xi Jinping să acționeze ca mediator pentru a ajuta la evacuarea celor dragi, în urma unui apel similar adresat președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, scrie CNN.

După o conferință de presă la care au participat familiile din Kiev ale soldaților de la Azovstal, Stavr Vishnyak a declarat pentru postul american că fiul său, Artem, în vârstă de 21 de ani, luptă în interiorul combinatului.

„Copiii noștri sunt în iad. Cerem din nou și din nou comunității internaționale să organizeze o procedură de evacuare. Petiția pentru salvarea Mariupolului a strâns un milion și jumătate de semnături. Am contactat deja pe toată lumea. A rămas doar Xi Jinping. Îi cerem președintelui Chinei să medieze, să intervină și să devină un pacificator în acest război. Eroilor noștri nu le mai rămâne aproape deloc timp. Războinicii noștri au ajuns deja în iad. Dați-le ocazia să calce pe pământ și să vadă soarele”, a declarat Vishnyak.

G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge blocada rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, potrivit Agerpres, care preia DPA.

Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a precizat șefa diplomației germane.

În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar „fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei”.

Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. ”Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie”, a declarat Baerbock, după reuniunea miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a precizat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană.

Moscova se pregătește să organizeze un referendum în Mariupol care să decidă dacă orașul va fi integrat în granițele Rusiei, susțin oficialii ucraineni, după anunțul unui scrutin similar în regiunea separatistă georgiană Oseția de Sud, relatează The Guardian.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol – care își desfășoară activitatea în exil, a declarat că cei rămași printre ruine cred că se pregătește un vot asupra viitorului orașului, chiar dacă locuitorii au rămas fără mâncare și apă.

Andriușcenko spune că un anunț privind organizarea unui referendum ar putea fi făcut chiar duminică, deși a precizat că nu există încă dovezi că au fost înființate secții de votare.

„Avem unele informații potrivit cărora autoritățile ruse pregătesc un referendum și ar putea chiar să-l convoace mâine, dar nu știm încă dacă este cazul. Dar vedem multă integrare a Mariupolului în sistemul rusesc, în sistemul educațional, în sistemul bancar”, a mai afirmat consilierul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis sâmbătă un scurt mesaj video înainte de finala concursului Eurovision din Italia, scrie CNN.

„Foarte curând, în finala Eurovision, continentul și întreaga lume vor auzi cuvântul nostru. Cred că, la final, acest cuvânt va fi «Victorie»!”, a spus el. „Europa, votați pentru Kalush Orchestra – № 12! Să-i susținem pe compatrioții noștri”, a adăugat liderul de la Kiev.

Kalush Orchestra este o trupă ucraineană de hip-hop care poartă numele orașului Kalush, potrivit biografiei grupului de pe site-ul Eurovision. Câștigătorul Eurovision va fi desemnat sâmbătă seară.

Omul de afaceri Serghei Demidov din Odesa a fost un membru important al Partidului prorus al Regiunilor, care s-a aflat la putere în Ucraina între 2010 și 2014, scrie CNN. Acum, acesta preferă să uite acea parte a vieții sale.

Demidov este directorul complexului hotelier Grand Pettine de pe plaja din Odesa. O mare parte a acestuia a fost distrusă săptămâna trecută de o rachetă de croazieră rusă.

Demidov a declarat pentru CNN că nu i-a scăpat ironia atacului. În urmă cu zece ani, când facțiunile proruse din Ucraina erau puternice, Grand Pettine a primit personalități politice și media foarte importante din Rusia. În acea perioadă, când mișcarea prorusă din Odesa era la apogeu, complexul a organizat conferințe dedicate fraternității dintre Ucraina și Rusia. Una dintre acestea s-a numit „Provocările crizei globale: unitatea Ucrainei și a Rusiei”.

„Mulți politicieni ruși, mulți ruși celebri au venit aici, au stat aici”, a spus el. „Politologi ruși, deputați ruși, toți acești ticăloși au venit aici”, a adăugat Demidov.

„Toată lumea a putut vedea că hotelul nu avea muniție sau trupe desfășurate acolo. Acesta este un complex turistic de sănătate și de divertisment. Aparent, cei care dirijează aceste rachete nu înțeleg deloc unde le trimit”, a declarat Demidov.

„Acest atac cu rachete ne-a lăsat fără locuri de muncă pentru cel puțin un an”, a precizat el.

În ceea ce privește viziunile sale politice actuale, Demidov a declarat: „Sunt ucrainean, sunt un patriot din Odesa, sunt 100% ucrainean!”.

Hotelul de patru stele din Odesa este deținut de o companie germană.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat sâmbătă un proiect de lege care interzice partidele politice proruse, informează Ukrainska Pravda.

Legea permite interzicerea partidelor politice care susțin sau care mușamalizează războiul Rusiei împotriva Ucrainei și care neagă faptul că Moscova ocupă teritoriile ucrainene, inclusiv Crimeea și estul Donbasului. Legea va intra în vigoare la o zi după publicarea sa oficială.

Astfel, partidele ale căror activități au ca scop justificarea, susținerea sau negarea agresiunii armate a Rusiei asupra Ucrainei, glorificarea, justificarea acțiunilor și inacțiunii celor care au participat sau participă la agresiunea armată asupra Ucrainei, vor fi, de acum înainte, interzise pe teritoriul țării.

Pe 3 mai, Verkhovna Rada (Parlamentul ucrainean) a interzis activitățile partidelor proruse din Ucraina, cu votul favorabil a 330 de deputați. Pe 6 mai, legea a fost trimisă președintelui pentru promulgare.

Portalul Nexta TV publică imagini cu dezastrul din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, provocat de atacurile trupelor ruse.

În urma bombardamentelor rusești, centrul istoric al orașului a fost distrus.

Ministrul de externe al Suediei, Ann Linde, a declarat sâmbătă că se așteaptă să aibă o întâlnire bilaterală cu omologul său turc, Mevlüt Çavușoğlu, după ce liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat vineri că nu privește „pozitiv” demersurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc „organizații teroriste” kurde, relatează CNN.

Çavușoğlu a declarat că poziția Ankarăi este clară: „Aceste țări nu ar trebui să sprijine grupurile teroriste PKK/YPG”, potrivit agenției de știri turce de stat Anadolu.

PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care dorește să obțină un stat independent în Turcia, se află în luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

În urma reuniunii informale de sâmbătă a miniștrilor de externe ai NATO de la Berlin, Linde a declarat pentru postul suedez de televiziune SVT că „avem o relație foarte bună și constructivă”.

„Ne-am întâlnit de mai multe ori înainte și nu am auzit niciodată de probleme în cazul în care am solicita aderarea la NATO. Dar acum, există noi semnale din partea președintelui (Edogan. n.r.). Așa că voi încerca să aflu despre ce este vorba și dacă există neînțelegeri”, a declarat Ann Linde.

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat sâmbătă că a discutat cu Linde, precum și cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și cu ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, înaintea reuniunii ministeriale oficiale a NATO de duminică de la Berlin. Stoltenberg a scris pe Twitter că „Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai noștri și am discutat despre evoluțiile privind posibilele lor cereri de aderare. Extinderea NATO a fost un succes istoric”.

Primăria din Odesa i-a avertizat pe locuitori în legătură cu o mină marină care plutește în largul uneia dintre plajele orașului, scrie CNN.

„Fiind la câțiva zeci de metri de țărm, nu reprezintă o amenințare directă”, a anunțat consiliul local, „dar atrage atenția încă o dată asupra pericolelor înotului și ale altor utilizări ale apelor de coastă”.

Autoritățile locale din orașul-port de la Marea Neagră au precizat că de această mină se vor ocupa specialiștii în dezamorsare, dar le-a transmis locuitorilor că „pentru propria siguranță, nu trebuie să vă apropiați de plaje și de coastă, să ieșiți pe apă cu ajutorul ambarcațiunilor și nici măcar pentru înot”.

Consiliul local a mai anunțat că amenințarea atacurilor cu rachete rămâne, de asemenea, valabilă.

Un convoi cu peste 500 de mașini au evacuat sâmbătă civili din Mariupol, a anunțat un oficial local, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Convoiul de evacuare cu 500-1.000 de mașini așteapta de trei zile să primească permisiunea de a părăsi orașul, potrivit consilierului primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko.

Persoanele evacuate se îndreaptă spre orașul Zaporojie, aflat sub controlul guvernului de la Kiev.

Generalul-locotenent în retragere Mark Hertling, fostul comandant al trupelor americane în Europa, a redistribuit pe Twitter o înregistrare video care arată cum tancurile rusești trec peste vehicule civile, în Mariupol, probabil pentru propriul amuzament al soldaților care se aflau în acestea, scrie The Guardian.

Hertling afirmă că i-ar trimite pe ocupanți la Curtea Marțială.

„Tancurile rusești au defecte majore de proiectare. Dar nu aceasta este cea mai mare problemă a lor. Adevărata problemă este lipsa de suflet, de valori, de disciplină și de profesionalism a soldaților ruși”, precizează Hertling.

Traducerea textului ucrainean din tweet-ul original sună astfel: „Gunoaiele care au cucerit Mariupolul trag în case și zdrobesc mașinile localnicilor cu tancurile. Este evident că rușii nu au venit să apere, ci să jefuiască, să ucidă și să distrugă. Apărătorii nu se comportă în acest fel”.

Autoritățile militare ucrainene au încărcat vineri, în vagoane frigorifice, cadavrele soldaților ruși pe care le-au adunat după luptele din regiunile Kiev și Cernihiv, relatează Reuters.

Volodimr Lyamzin, șeful cooperării civil-militare din Ucraina, a declarat că țara sa acționează în conformitate cu dreptul internațional și că este pregătită să returneze trupurile Rusiei.

„Conform normelor dreptului umanitar internațional, iar Ucraina le respectă cu strictețe, după ce faza activă a conflictului se încheie, părțile trebuie să returneze trupurile militarilor din altă țară. Ucraina este pregătită să returneze agresorului (Rusia, n.r.) aceste cadavre”, a spus el.

Lyamzin a declarat că există mai multe trenuri frigorifice staționate în diferite regiuni din Ucraina unde sunt păstrate cadavrele soldaților ruși.

Câteva sute de cadavre erau depozitate într-o instalație de la periferia Kievului, filmată de Reuters.

„În acest tren frigorific sunt păstrate câteva sute de cadavre ale ocupanților ruși. Cele mai multe dintre ele au fost aduse din regiunea Kiev, mai sunt câteva din regiunea Cernihiv, dar și din alte regiuni”, a precizat Lyamzin.

Finlanda dorește să își păstreze pașnică granița cu Rusia, a declarat sâmbătă ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, subliniind necesitatea de a menține comunicarea cu Kremlinul, în contextul în care națiunea nordică se apropie de aderarea la NATO, transmite CNN.

„Avem o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia”, a declarat el reporterilor la Berlin, unde a fost invitat să participe la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO.

„Granița este pașnică și dorim să menținem această graniță pașnică. Este foarte important să comunicăm cu vecinul nostru”, a afirmat Pekka Haavisto.

Întrebat despre opoziția Turcia cu privire la aderarea Finlandei la NATO, Haavisto a declarat că l-a sunat vineri pe ministrul turc de externe Mevlüt Çavușoğlu pentru a „reduce tensiunile” și că va continua discuțiile cu acesta la reuniunea NATO de sâmbătă.

Haavisto a recunoscut că orice stat membru NATO ar putea „bloca procesul” de aderare, de aceea este important să se mențină „legături bune” cu toți membrii alianței.

Turcia, care s-a prezentat ca un mediator între Rusia și Ucraina, a semnalat un punct de vedere nefavorabil cu privire la posibila aderare a Finlandei și Suediei la NATO, președintele Recep Tayyip Erdoğan acuzând aceste națiuni că găzduiesc „organizații teroriste” kurde.

Cu toate acestea, Haavisto a declarat sâmbătă că este „încrezător că, în cele din urmă, vom găsi o soluție, iar Finlanda și Suedia vor deveni membre ale NATO”.

Norvegia a anunțat sâmbătă că sprijină intenția Finlandei și Suediei de a adera la NATO, în ciuda criticilor din partea Turciei, relatează Reuters.

„Nu știm ce intenționează Turcia cu adevărat, dar, din perspectiva norvegiană, susținem 100% Finlanda și Suedia dacă decid să solicite aderarea la NATO. Acest lucru va consolida, de asemenea, cooperarea nordică, deoarece am făcut alegeri diferite după cel de-al Doilea Război Mondial, așa că eu cred că acesta este un moment istoric”, a declarat ministrul norvegian de externe, Anniken Huitfeld, la sosirea la Berlin pentru întâlnirea cu omologii săi din NATO.

Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a repetat ideile omologului său norvegian și a punctat că este important ca toți membrii NATO să dea dovadă de unitate.

Serviciul ucrainean al BBC relatează că armata ucraineană a lansat două pachete de cărți de joccare îi înfățișează pe soldații rușii despre care spun că au comis crime de război.

Ideea este o replică a setului de 55 de cărți de joc pe care armata americană le-a lansat în timpul invaziei din 2003 a Irakului, ilustrându-i pe cei mai căutați membri ai guvernului lui Saddam Hussein.

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zaluzhnyi, a declarat că aceste carduri au fost realizate cu ajutorul voluntarilor din comunitatea internațională de informații InformNapalm.

Mai multe detalii: Armata ucraineană a lansat pachetele de cărți de joc cu imagini ale soldaților ruși acuzați de „crime de război”

Rusia a a reacționat sâmbătă dur la acuzațiile ministrului german de externe Annalena Baerbock, negând că ar avea vreo vină pentru creșterea prețurilor la alimente și pentru riscul izbucnirii unei crize alimentare mondiale, relatează The Guardian, citând agenția germană DPA.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a pus creșterea prețurilor pe seama sancțiunilor occidentale.

„Dacă nu înțelegeți acest lucru, este fie un semn de prostie, fie o înșelare deliberată a publicului”, i-a transmis Zaharova lui Baerbock, prin intermediul unei postări pe Telegram.

O altă cauză a crizei alimentare globale este, potrivit Mariei Zaharova, prăbușirea statalității Ucrainei, pentru care ea consideră, de asemenea, că Occidentul este responsabil.

„Una dintre cauze este reprezentată de predecesorii doamnei Baerbock, care nu numai că au intervenit în situația din țară, dar au și modelat cu mâna lor politica internă și externă a Ucrainei”, a susținut Zaharova.

Baerbock și-a exprimat anterior, la reuniunea G7 de la Marea Baltică, îngrijorarea cu privire la o foamete globală iminentă și a acuzat Rusia că blochează porturile maritime ale Ucrainei, împiedicând astfel exporturile de cereale.

Ucraina este unul dintre cei mai importanți producători de cereale din lume.

Miniștrii de externe ai Finlandei și Turciei se vor întâlni la Berlin în cursul zilei de sâmbătă pentru a încerca să rezolve dezacordurile privind planul Finlandei și Suediei de a adera la NATO, a anunțat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavesto, potrivit Reuters.

„Sunt sigur că vom găsi o soluție”, a declarat Pekka Haavesto reporterilor, la sosirea la reuniunea de la Berlin a miniștrilor de externe ai NATO, adăugând că a vorbit vineri la telefon cu „bunul său coleg” Mevlut Cavusoglu, șeful diplomației turce.

Președintele Turciei, TayyipErdogan, a solictat acțiuni împotriva organizațiilor kurde din Finanda și Suedia, pe care le consideră ”teroriste”, după ce liderii finlandezi au anunțat că au depus cerea de aderare a țării lor la NATO. Suedia este așteptată să facă un anunț similar, în câteva zile.

Miniştrii agriculturii din G7 au criticat sâmbătă decizia Indiei de a interzice exporturile de grâu după un recent val de căldură, spunând că aceasta „nu va face decât să exacerbeze criza” în aprovizionarea cu cereale, care este deja sub presiune din cauza războiului din Ucraina, transmite Agerpres citând AFP.

”Dacă toată lumea începe să impună astfel de restricţii la export sau chiar să închidă pieţele, acest lucru nu va face decât să agraveze criza şi aceasta va afecta şi India şi pe fermierii săi”, a declarat ministrul german al agriculturii, Cem Ozdemir, după o întâlnire cu omologii săi la Stuttgart.

”Facem apel la India să îşi asume responsabilităţile care îi revin în calitate de membru al G20′, a adăugat el ca reacţie la anunţul făcut de New Delhi. ”Ne-am pronunţat împotriva restricţiilor la export şi solicităm menţinerea pieţelor deschise”, a mai afirmat ministerul german.

India, al doilea mare producător de grâu din lume, a interzis sâmbătă exporturile, cu excepţia unei autorizări speciale din partea guvernului, sporind astfel temerile legate de aprovizionarea cu cereale la nivel mondial.

Pe străzile din Harjov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, situat în estul țării, au fost fotografiate manechine-momeală. Sunt păpuși îmbrăcate în uniformă militară, înarmate cu puști false, în poziții de tragere, relatează Business Insider.

Manechinele „ocupă” în poziții în nordul orașului cu 1,4 milioane de locuitori, însă „tactica” ar fi fost folosită și în alte regiuni ale țării.

„Vizarea falsurilor risipește efort și muniție. De asemenea, poate păcăli eforturile de recunoaștere”, a explicat Justin Crump, un fost comandant de tanc, care este acum consultant de securitate.

Mai multe detalii: Tactică folosită pe frontul din Harkov: „Soldații-manechine risipesc efortul și muniția părții adverse”

Portugalia a blocat vânzarea unei vile de 10 milioane de euro aparținând miliardarului rus Roman Abramovici, relatează sâmbătă publicația Publico, preluată de The Guardian.

Registrul de proprietate al vilei din luxoasa stațiune Quinta do Lago din Algarve a fost înghețat pe 25 martie, la cererea Ministerului de Externe al Portugaliei, astfel încât proprietarul să nu se poată schimba.

Fostul proprietar al clubului Chelsea, vizat de sancțiunile occidentale, a încercat să vândă proprietatea cu 15 zile înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina, prin intermediul firmei Millhouse Views LLC, cu sediul în Delaware, deținută de holdingul său de investiții.

Cea mai mare bancă din Portugalia, Caixa Geral de Depositos, a alertat autoritățile, potrivit Politico. Banca a refuzat să comenteze, iar purtătorul de cuvânt al lui Abramovici nu a răspuns la apelurile telefonice și mesajele jurnaliștilor.

Abramovici a fost inclus de guvernul britanic, UE și Elveția pe lista sancțiunilor, din cauza legăturilor sale cu președintele rus Vladimir Putin, acuzație pe care miliardarul o neagă.

El a primit cetățenia portugheză anul trecut, în baza unei legi care oferă acest drept urmașilor evreilor sefarzi care au fost expulzați din peninsula iberică în timpul Inchiziției medievale.

Asociația 21 Decembrie 1989 a organizat sâmbătă după-amiază o manifestație în fața Ambasadei Rusiei din București. Participanții la protest, în jur de 200 de persoane, au condamnat războiul declanșat împotriva Ucrainei.

Cei prezenți au afișat bannere pe care se puteau citi mesaje precum „Stop războiului”, „Putin, mâinile jos de pe Ucraina”, „Sprijiniți Ucraina”, „Putin = War/ Tribunal”, „Maniacul Putin” sau „Ucrainenii mor pentru valorile europene”.

Oamenii au purtat steaguri ucrainene, iar femeile s-au îmbrăcat în vișivanka, cămașa brodată cu motive tradiționale.

Mai multe detalii, video și fotografii aici: „Ucrainenii mor pentru valorile europene”. Protest împotriva războiului declanșat în Ucraina, în fața Ambasadei Rusiei de la București

Turcia, membră a NATO, a propus evacuarea pe mare a combatanţilor răniţi blocați în combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, a anunțat sâmbătă Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Tayyip Erdogan, potrivit Agerpres.

Ibrahim Kalin a declarat pentru Reuters, într-un interviu, că a discutat personal propunerea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, în urmă cu două săptămâni, şi că aceasta rămâne „pe masă”, deşi Moscova nu a fost de acord cu ea.

Conform planului propus, oamenii evacuaţi din vasta uzină siderurgică Azovstal vor fi duşi pe uscat în portul Berdiansk, care, la fel ca şi Mariupol, se află la Marea Azov, iar o navă turcească îi va duce prin Marea Neagră la Istanbul, a spus el.

”Dacă se poate face în acest fel, suntem fericiţi să o facem. Suntem pregătiţi. De fapt, nava noastră este pregătită să plece şi să aducă soldaţii răniţi şi alţi civili în Turcia”, a declarat Kalin, care este, de asemenea, principalul consilier de politică externă al lui Erdogan.

Ucraina şi Rusia nu au comentat imediat posibilitatea unei evacuări pe mare.

După săptămâni de asediu şi bombardamente ruseşti, Mariupol este în mâinile ruşilor, dar sute de luptători ucraineni rezistă sub focuri grele la combinatul siderurgic. Mai mulţi civili care se adăposteau în uzină au fost evacuaţi luna aceasta cu ajutorul Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi al Naţiunilor Unite.

Propunerea Turciei include şi evacuarea civililor care se află încă acolo.

Săptămâna aceasta, Zelenski a anunțat că sunt în curs de desfăşurare discuţii complexe pentru evacuarea unui număr mare de soldaţi răniţi din combinatul siderurgic în schimbul eliberării de prizonieri de război ruşi.

Katalin Novak a fost învestită, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Ungariei. Aceasta a condamnat, la ceremonia de învestire care a avut loc în faţa Parlamentului din Budapesta, în Piaţa Kossuth Lajos, ofensiva Rusiei în Ucraina şi a precizat că prima sa vizită oficială va fi în Polonia, informează news.ro preluând The Guardian.

“Marţi, 17 mai, voi merge la Varşovia pentru a-l întâlni pe preşedintele Poloniei. Domnule preşedinte, dragă Andrzej (Duda, n.r.), îţi mulţumesc perntru oportunitatea de a discuta aşa cum se cuvine între prieteni. Noi condamnăm agresiunea lui Putin, invazia armată asupra unui stat suveran. Spunem un «nu» etern oricărui efort îndreptat către refacerea Uniunii Sovietice”, a spus Katalin Novak.

Ungaria nu este neutră, a mai punctat noul președinte, adăugând că „suntem de partea victimelor nevinovate şi a justiţiei” şi că Ungaria îşi îndeplineşte obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene şi NATO.

Novak a mai afirmat că Ungaria nu va renunţa la suveranitate şi va sprijini aderarea Ucrainei la comunitatea ţărilor europene.

Aceasta s-a oferit să medieze în vederea reluării negocierilor de pace între Rusia şi Ucraina şi şi-a exprimat sprijinul pentru interesele comunităţii etnice maghiare din Ucraina.

Apărătorii uzinei Azovstal din Mariupol că sunt în continuare atacați puternic, după 80 de zile de la începutul invaziei, și că se dau lupte grele inclusiv astăzi, 14 mai, relatează BBC.

Reamintim că masivul complex industrial este ultima redută a apărătorilor ucraineni în orașul-port cheie Mariupol, situat pe coasta de sud a Ucrainei.

Ocupanții „au lansat bombe aeriene asupra apărătorilor din Mariupol, folosind artilerie grea și tancuri, folosind un număr mare de (soldați de) infanterie pentru a încerca să ia cu asalt pozițiile ucrainene”, a scris regimentul Azov, într-o postare pe Telegram.

„În ciuda situației extrem de critice, apărătorii, făcând eforturi supraomenești, resping încercările de a străpunge pozițiile de apărare și descurajează trupele inamice”, au mai scris soldații batalionului Azov.

Civilii care erau blocați in interiorul combinatului au fost evacuați în Ucraina și Rusia, au anunțat ambele părți – dar rudele luptătorilor încă blocați in interiorul combinatului fac apel la liderii internaționali să medieze un acord pentru evacuarea lor.

Treizeci şi opt de ambasade şi-au reluat activitatea în capitala Ucrainei, Kiev, după o perioadă de pauză cauzată de ofensiva militară a Rusiei, informează Ukrinform, potrivit news.ro.

Printre misiunile diplomatice redeschise se numără şi cea a României, după cum a anunţat anterior în cursul zilei de sâmbătă ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Şi-au reluat activitatea la Kiev ambasadele din Turkmenistan, Italia, Polonia, Slovenia, Georgia, Liban, Letonia, România, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie, Lituania, Moldova, Uzbekistan, Olanda, Croaţia, Canada, Palestina, Azerbaidjan, Tadjikistan, Kazahstan, Suedia, Danemarca, Cipru, Ungaria, Austria, Cehia, Turcia, Armenia, Germania, Grecia, Iran, Kîrgîzstan, Franţa şi Estonia, precum şi cele ale Sfântului Scaun, ONU şi Uniunii Europene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus senatorilor republicani americani care au venit Kiev și cu care s-a întâlnit că se bazează pe SUA pentru a intensifica în continuare sancțiunile.

„În plus, credem că Rusia ar trebui să fie recunoscută oficial ca un stat care sponsorizează terorismul”, a declarat Zelenski, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

Președintele ucrainean a remarcat rolul special al Statelor Unite în intensificarea presiunii privind adoptarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Zelenski remarcat în mod special adoptarea de către Congres a legilor privind interzicerea importului de petrol rusesc și suspendarea relațiilor comerciale cu Rusia și Belarus.

De asemenea, potrivit acestuia, este deosebit de important ca SUA să crească presiunea sancțiunilor asupra sectorului bancar al Rusiei.

Totodată, autoritățile ucrainene se așteaptă ca săptămâna viitoare SUA să aprobe o decizie de acordare a 40 de miliarde de dolari ca sprijin pentru Ucraina.

Unul dintre apărătorii ucraineni care rezistă încă în buncărele de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol a vorbit despre condițiile în care sunt îngrijiți răniții din uzină. Într-un interviu acordat unei televiziuni ucrainene, preluat de CNN, soldatul a spus că sunt aproximativ 600 de răniți în complex.

„Condițiile sunt pur și simplu îngrozitoare”, a spus soldatul.

„Astăzi am fost la spitalul de campanie. Este o fostă sală de sport, sunt câteva zeci de paturi supraetajate, iar ceilalți răniți stau pe podea. Stau pur și simplu întinși pe jos, deși unii nu au brațe, nu au picioare…”, a transmis luptătorul.

Medicii din combinat operează pe viu, din cauza lipsei analgezicelor, a mai spus acesta.

Mai multe detalii: Soldat de la Azovstal, despre cei 600 de răniți din uzină: „E aproape imposibil să-i salvezi”. Spune că nu mai sunt medicamente, iar operațiile se fac „pe viu”

Rusia a decis în mod deliberat să extindă războiul militar împotriva Ucrainei într-un război al cerealelor, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în timpul conferinței de presă de încheiere a reuniunii din Germania a miniștrilor de externe din cadrul G7, scrie CNN.

„Acțiunile Rusiei duc la întreruperea aprovizionării, la creșterea incomensurabilă a prețurilor – nu doar în țara noastră, ci în întreaga lume – și la amenințarea unei foamete brutale”, a spus Baerbock.

„Nu trebuie să fim naivi – nu este vorba de daune colaterale. Este un instrument ales în mod deliberat, într-un război hibrid care se desfășoară chiar acum”, a adăugat șefa diplomației germane.

„Rusia pregătește terenul propice pentru noi crize, pentru a slăbi în mod deliberat coeziunea internațională împotriva războiului Rusiei”, a declarat Baerbock. „Foametea, instabilitatea, insecuritatea energetică, erodarea treptată a valorilor democratice, dar și a drepturilor omului prin dezinformare” sunt cauzate de agresiunea rusă asupra Ucrainei, a precizat aceasta.

Rusia și Ucraina produc împreună aproape 30% din exporturile mondiale de grâu. Potrivit unor surse, trupele ruse au furat echipamente agricole și mii de tone de cereale de la fermierii ucraineni și au țintit cu artileria siturile de depozitare a alimentelor. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat săptămâna trecută că aproximativ 400.000 de tone de cereale au fost furate de trupele ruse. CNN a reușit să urmărească traseul unei nave rusești încărcate cu aproape 30.000 de tone de cereale ucrainene furate care a fost refuzată în două porturi mediteraneene înainte de a ancora într-un port sirian.

„Felul în care acționăm sau cum nu acționăm va modela maniera în care vom trăi împreună în lume pentru mulți ani sau poate decenii de acum încolo. De aceea, eschivarea, pasivitatea sau tergiversarea, ezitarea și, în cele din urmă, tăcerea, nu sunt opțiuni pentru noi, pentru mine personal”, a declarat Baerbock.

„După ce a trebuit să ia multe decizii în ultimele săptămâni pentru a sprijini Ucraina, într-un sprint”, Baerbock se teme acum că alianța trebuie să se pregătească pentru „o cursă pe distanță lungă”, pentru „a lupta împotriva acestei crize globale”.

„Nu vom recunoaște niciodată modificările de granițe pe care Rusia vrea să le impună prin forță militară”, a adăugat Baerbock.

Un cont prorus de Telegram a postat imagini care pretind că nava de sprijin rusă care ar fi fost avariată de un atac al ucrainenilor în această săptămână este intactă și se află în portul din Sevastopol, în Crimeea, unde se află flota rusă din Marea Neagră, relatează CNN.

Joi, administrația regională din Odesa a susținut că nava de tranport logistic Vsevolod Bobrov a luat foc în apropiere de Insula Șerpilor și a fost remorcată către Sevastopol.

Contul de Telegram, numit Flota Mării Negre, a anunțat sâmbătă că „nava de sprijin logistic «Vsevolod Bobrov» din cadrul Flotei Mării Negre s-a întors astăzi la Sevastopol, portul său de origine. Ea însăși, prin forțe proprii, cu o viteză de 18 noduri, a ajuns cu calm la debarcader”.

„Cei care doresc să identifice «pagube» închipuite sunt invitați să caute”, scrie în mesajul publicat pe Telegram.

CNN precizează că nu poate verifica când au fost făcute fotografiile cu nava Vsevolod Bobrov postate pe contul prorus.

La 80 de zile de când Rusia a lansat invazia în Ucraina, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că este greu de estimat cât va dura războiul, scrie BBC.

Cel puțin în această privință, el pare să fie în acord cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a declarat vineri, într-un discurs: „Nimeni nu poate prezice astăzi cât va dura acest război. Dar noi facem tot ce putem pentru a ne elibera rapid țara. Aceasta este prioritatea noastră – să încercăm în fiecare zi să facem războiul mai scurt”.

Cu toate acestea, la scurt timp după declarațiile lui Volodimir Zelenski, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, general-maiorul Kyrylo Budanov, a estimat că războiul va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august şi se va termina până la sfârşitul anului. Într-un interviu acordat Sky News, Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în curs în Rusia, iar liderul de la Kremlin este grav bolnav de cancer.

Generalul Budanov a estimat corect când va avea loc invazia rusă atunci când alţi oficiali de la Kiev au fost public sceptici şi acum spune că este încrezător să prezică încheierea acesteia.

„Punctul de cotitură va fi în a doua parte a lunii august”, a afirmat el, adăugând că „majoritatea acţiunilor de luptă active se vor fi încheiat până la sfârşitul acestui an”, potrivit news.ro.

„Ca urmare, vom reinstala puterea ucraineană în toate teritoriile pe care le-am pierdut, inclusiv Donbas şi Crimeea”, a susţinut Budanov.

Tactica Rusiei nu s-a schimbat, în ciuda deplasării acesteia către est, a precizat Budanov, iar Rusia suferă pierderi uriaşe. El a spus că nu a fost surprins de eşecurile Rusiei în război.

„Ştim totul despre inamicul nostru. Ştim despre planurile lor aproape pe măsură ce sunt făcute”, a declarat oficialul ucrainean, adăugând că „Europa vede Rusia ca pe o mare ameninţare” și se teme de agresiunea ei.

Forţele ruse au fost respinse aproape până la graniţa din jurul Harkovului, a adăugat el, iar un atac recent asupra forţelor aflate mai la sud care încercau să traverseze râul Siverskyy Doneţ a provocat pagube considerabile.

Generalul Budanov a mai declarat pentru Sky News că înfrângerea în Ucraina va duce la înlăturarea liderului rus şi la dezintegrarea ţării.

„Va duce în cele din urmă la schimbarea conducerii Federaţiei Ruse. Acest proces a fost deja lansat şi merge în această direcţie”, a susţinut el. Întrebat dacă înseamnă că o lovitură de stat este în curs, Budanov a răspuns afirmativ.

El a susţinut şi că Vladimir Putin se află într-o „stare psihică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”, având cancer, dar şi alte afecţiuni.

La periferia orașului Harkov, rușii care se retrăgeau au lăsat un cadou de despărțire. Palatul Culturii Dergachi este acum o ruină fumegândă, din cauza unui ultim bombardament de artilerie cu rachete, relatează BBC.

Dar s-ar putea să fie una dintre ultimele clădiri din cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei care să aibă această soartă.

Harkov este considerată o fortăreață. A rezistat mai mult de două luni în fața bombardamentelor constante.

Clădirile și locuitorii săi au fost loviți, dar niciodată distruși. Liniile sale de apărare nu au fost niciodată trecute.

Primarul orașului, Ihor Terekhov, a declarat pentru postul britanic că oamenii încep să se întoarcă – și că bătălia a fost câștigată.

„Nu au intrat trupe ruse în interiorul orașului Harkov. Tancurile și vehiculele blindate de luptă rusești au fost eliminate de luptătorii ucraineni. Și datorită eforturilor depuse de apărarea teritorială din Harkov și de către forțele armate ucrainene, rușii s-au retras acum departe de oraș – spre graniță”, a declarat Terekhov.

Dar nu a fost vorba de o retragere în toată regula, așa cum s-a întâmplat în jurul Kievului. Forțele ruse vor menține liniile mai în spate sau se vor alătura luptelor care se duc în altă parte. Acesta nu este un punct de cotitură în război, dar este totuși o victorie majoră, notează BBC.

Turcia nu a închis ușa aderării Suediei și Finlandei la NATO, dar dorește negocieri cu cele două țările nordice și o reprimare a ceea ce consideră a fi activități teroriste, în special în Stockholm, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui Tayyip Erdogan, într-un interviu acordat Reuters la Istanbul.

„Nu închidem ușa. Dar, practic, ridicăm această problemă ca o chestiune de securitate națională pentru Turcia”, a declarat Ibrahim Kalin, care este și principalul consilier de politică externă al președintelui Erdogan.

Erdogan a surprins țările NATO și pe cele două state nordice care doresc să adere, declarând vineri că nu este posibil ca Turcia să susțină extinderea alianței, deoarece Finlanda și Suedia „găzduiesc multe organizații teroriste”.

Orice țară care dorește să adere la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord are nevoie de sprijinul unanim al membrilor alianței militare. Statele Unite și alte state membre au încercat să clarifice poziția Ankarei.

Se așteaptă ca Seudia să urmeze exemplul Finlandei și să solicite încă de luni aderarea la alianța militară formată din 30 de națiuni.

Dar Kalin a declarat că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană – strânge fonduri și recrutează în Europa, iar prezența sa este „puternică, deschisă și recunoscută” în special în Suedia.

„Ceea ce trebuie făcut este clar: trebuie să nu mai permită ca livările, activitățile, organizațiile, indivizii și alte tipuri de prezență ale PKK să existe în aceste țări. Aderarea la NATO este întotdeauna un proces. Vom vedea cum decurg lucrurile. Dar acesta este primul punct pe care dorim să îl aducem în atenția tuturor aliaților, precum și a autorităților suedeze. Desigur, dorim să avem o discuție, o negociere cu omologii suedezi”, a precizat consilierul lui Erdogan.

Rusia trece printr-o mobilizare mascată, a afirmat sâmbătă reprezentantul Direcției de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, Vadym Skibitsky, potrivit portalului The Kyiv Independent, care citează site-ul nv.ua.

Potrivit acestuia, Federația Rusă și-a epuizat, în prezent, resursele pentru refacerea grupurilor tactice de batalioane.

Armata rusă mobilizează noi trupe în regiunile Belgorod și Rostov, dar lipsa de pregătire și de experiență de luptă a acestora le fac ineficiente pe câmpul de luptă, a precizat Skibitsky.

„Recruții sunt chemați prin intermediul birourilor de înregistrare și înrolare militară, semnează contracte, după care se formează noi unități și sunt trimiși pe teritoriul Ucrainei. Cât de eficientă este utilizarea unor astfel de trupe este deja demonstrată de lupte. În multe cazuri, acest lucru nu este eficient”, a adăugat acesta.

„Personalul neantrenat, care nu are în esență nicio experiență de luptă, se îndreaptă acum spre cele mai importante zone. În plus, acei rezerviști care sunt trimiși în Ucraina din Rusia, în special din regiunile sale centrale și estice, au plecat crezând că vor câștiga bani, dar aici se confruntă cu o rezistență puternică din partea Forțelor Armate ale Ucrainei (…) și a întregii populații a țării”, a mai spus Skibitsky.

Trupele ruse își continuă atacurile și bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din orașul-port Mariupol, potrivit imaginilor publicate de portalul Nexta TV.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit, la Kiev, o delegație a Congresului american, condusă de liderul minorității din Senat, Mitch McConnell, relatează CNN.

Zelenski a scris pe contul său de Instagram că această vizită „este un semnal puternic de sprijin bipartizan pentru Ucraina din partea Congresului Statelor Unite și a poporului american”.

Liderul ucrainean a adăugat: „Vă mulțumim pentru că ne-ați ajutat nu numai pentru țara noastră, în lupta pe care o ducem, ci și pentru valorile și libertățile democratice. Apreciem cu adevărat acest lucru”.

De asemenea, au fost văzuți întâlnindu-se cu Zelenski, în mai multe videoclipuri și fotografii de pe conturile oficiale de socializare ale președintelui ucrainean, senatorii republicani Susan Collins, din Maine, John Barrasso, din Wyoming, și John Cornyn, din Texas.

Nu este clar dacă întâlnirea a avut loc sâmbătă și dacă delegația americană se află încă la Kiev.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă că Occidentul a declarat un „război hibrid total” împotriva Rusiei și că este greu de estimat cât va dura acesta, informează Reuters.

Într-un discurs ținut în cea de-a 80-a zi de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Lavrov a subliniat avalanșa de sancțiuni impuse de Occident împotriva Moscovei și a încercat să prezinte Rusia ca fiind ținta, nu autorul agresiunii.

„Occidentul colectiv a declarat un război hibrid total împotriva noastră și este greu de estimat cât timp va dura totul, dar este clar că consecințele vor fi resimțite de toată lumea, fără excepție”, a afirmat Lavrov, în discursul său.

„Am făcut totul pentru a evita o confruntare directă – dar acum că provocarea a fost lansată, bineînțeles că o acceptăm. Nu suntem străini de sancțiuni: ele au fost aproape întotdeauna prezente într-o formă sau alta”, a mai susținut șeful diplomației ruse.

Eforturile Occidentului de a izola Rusia sunt sortite eșecului, a mai afirmat Lavrov, subliniind totodată importanța relațiilor Rusiei cu China, India, Algeria și țările din Golf.

Forțele ucrainene au lansat o contraofensivă la Izium, oraș din regiunea Harkov, din nord-estul țării, anunță sâmbătă, 14 mai, Oleg Sinegubov, șeful Administrației Militare Regionale, potrivit BBC.

Oficialul local spune, într-o postare pe Telegram, că trupele ruse se retrag în unele direcții.

„Cel mai fierbinte loc rămâne direcția Izium”, a afirmat Oleg Sinegubov. „Forțele noastre armate au trecut la o contraofensivă acolo. Inamicul se retrage pe unele fronturi și acesta este rezultatul caracterului forțelor noastre armate”, a mai susținut oficialul ucrainean, potrivit Reuters.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei nu a confirmat lansarea contraofensivei.

Rusia controlează orașul Izium de la începutul lunii aprilie.

Maxim Strelnik, un oficial din consiliul local, estima, într-o declarație pentru BBC, că 80% din oraș a fost distrus, iar între 10.000 și 15.000 de civili se mai află în Izium.

Grupul celor mai puternice șapte națiuni industrializate ale lumii, G7, a transmis sâmbătă, 14 mai, că nu va recunoaște niciodată granițele Ucrainei pe care Rusia încearcă să le redeseneze în urma invaziei din țara vecină, relatează BBC și The Guardian.

”Nu vom recunoaște niciodată granițele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin agresiune militară și ne vom susține angajamentul în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv a Crimeei și a tuturor statelor”, au transmis miniștrii de Externe din G7, după trei zile de discuții purtate la Berlin.

În aceeași declarație se precizează că G7 va extinde sancțiunile asupra Rusiei și va continua să aprovizioneze Ucraina cu arme, notează AFP.

”Ne reafirmăm hotărârea de a crește presiunea economică și politică asupra Rusiei, continuând să acționăm cu unitate”, mai precizează membrii G7.

Totodată, miniștrii de Externe din grup au subliniat impactul tot mai mare al războiului asupra țărilor mai sărace, în special în ceea ce privește securitatea alimentară.

G7 este format din Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA. UE are loc la masa discuțiilor, dar nu se numără printre membri.

Rusia a făcut parte din grupul celor mai puternice economii ale lumii (G8) însă a fost înlăturată în urma anexării peninsulei Crimeea, în 2014.

Președintele Finlandei Sauli Niinistö i-a spus sâmbătă, 14 mai, omologului său rus Vladimir Putin, într-o discuție la telefon, că națiunea nordică va solicita aderarea la NATO în următoarele zile, a transmis biroul lui Niinistö într-un comunicat, potrivit BBC și CNN.

„Președintele Niinistö i-a spus președintelui Putin cât de fundamental au modificat mediul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la sfârșitul anului 2021, care vizează împiedicarea țărilor să adere la NATO, și invazia masivă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022”, scrie în comunicat, unde se precizează că cei doi lideri au avut o conversație ”directă”, ”fără ocolișuri”.

„Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”, adaugă biroul președintelui finlandez.

De asemenea, Niinistö a menționat că i-a spus deja lui Putin, în prima lor întâlnire din 2012, „că fiecare națiune independentă își maximizează securitatea” și că „asta se întâmplă și acum”, continuă comunicatul.

Prin aderarea la NATO, Finlanda „își întărește propria securitate și își asumă responsabilitatea”, a mai spus Sauli Niinistö, care „și-a repetat îngrijorarea profundă față de suferința umană provocată de războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina”, subliniind nevoia de a se ajunge la pace.

În replică, liderul de la Kremlin i-a transmis omologului său finlandez că renunțarea la neutralitatea țării sale ar fi o greșeală.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei”, se precizează într-un comunicat al Kremlinului.

„O astfel de schimbare în politica externă a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze, care de mulți ani au fost construite în spiritul bunei vecinătăți și al cooperării de parteneriat și au fost reciproc avantajoase”, mai transmite președinția rusă.

Totodată, Vladimir Putin a afirmat că Ucraina este responsabilă pentru suspendarea negocierilor de pace.

Liderul de la Moscova ”și-a împărtășit evaluarea asupra stării procesului de negociere între reprezentanții ruși și cei ucraineni, care de fapt a fost suspendat de Kiev, care nu își arată interesul pentru un dialog serios și constructiv”, adaugă Kremlinul.

Rusia a bombardat un sat de graniță din regiunea Cernihiv din nord-estul Ucrainei, anunță sâmbătă Comandamentul Operațional Nord, citat de Kyiv Independent.

Vizat de atac a fost satul Bleshnia.

”În jurul orei 6.30 am primit informații că la periferia localității Bleshnia au fost înregistrate opt explozii”, au precizat reprezentanții comandamentului.

Nu au fost înregistrate victime sau pierderi în rândul echipamentelor, mai precizează sursa citată.

Armata rusă încearcă să „acopere posibilele daune aduse flotei sale” prin instalarea de sisteme antiaeriene pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, transmite Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

Șeful Direcției Principale de Informații, Kirill Budanov, a asigurat că Ucraina va lupta pentru Insula Șerpilor atât timp cât este nevoie, pentru că aceasta este un punct important din punct de vedere strategic, relatează Ukrainska Pravda.

Apropiații soldaților aflați în buncărele uzinei Azovstal din Mariupol cer ajutorul Chinei pentru evacuarea lor, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„Cerem Chinei să intervină și să devină un pacificator în acest război, să devină o salvare pentru soldații noștri din Mariupol, din Azovstal. Timpul trece, zile, minute, secunde. Soldații noștri au fost deja în iad, dați-le ocazia să vadă soarele”, au transmis rudele luptătorilor într-o conferință de presă de sâmbătă, 14 mai.

”China cunoaște istoria suferinței, prețul independenței și ce înseamnă lupta a două viziuni asupra lumii”, au adăugat acestea, exprimându-și speranța că Bejingul ”nu va sta deoparte și nu va tăcea”.

Rudele vorbesc despre o procedură de extragere a luptătorilor din subsolurile combinatului Azovstal – soldați răniți și trupurile militarilor morți – și propun ca aceștia să fie duși într-o țară terță până la finalul războiului. Un astfel de stat ar putea fi Turcia, spun apropiații militarilor.

„Îi cerem stimatului Xi Jinping să facă totul pentru a salva valorile lumii, pentru a-i salva pe apărătorii Mariupolului”, au mai spus rudele apărătorilor ucraineni, adăugând că s-au adresat deja liderilor tuturor statelor, iar China este probabil singura țară care nu a fost încă abordată.

Anterior, Ministerul Apărării și Comerțului a anunțat că sunt în desfășurare negocieri cu medierea Turciei, ONU și Comitetului Internațional al Crucii Roșii privind evacuarea militarilor din Azovstal, începând cu răniții grav. Ucraina dorește să fie semnat un document privind modul în care va avea loc evacuarea din Azovstal, iar prezent se fac pregătiri pentru semnarea acestuia.

Trupele ruse s-au retras din zona orașului Harkov, din regiunea cu același nume din nord-estul Ucrainei, și se îndreaptă către granița cu Rusia, a declarat primarul Ihor Terekhov, pentru BBC.

Edilul din Harkov spune că soldații ruși au reușit o singură dată să intre într-o mică parte a orașului, dar nu au rămas acolo pentru multă vreme.

„Rușii bombardau în mod constant Harkovul pentru că stăteau foarte aproape de oraș. Și, datorită eforturilor de apărare teritorială a Harkovului și ale Forțelor Armate ucrainene, ei s-au retras departe de zona orașului în direcția graniței cu Rusia”, a declarat oficialul local.

Primarul spune că acum atmosfera este calmă în oraș, iar oamenii încep să revină la locuințele lor.

Oferim alimentare cu apă, gaz și electricitate tuturor cetățenilor. Cu toate acestea, din păcate, multe clădiri rezidențiale sunt distruse sau deteriorate. Deci, în viitor vom avea de făcut o reconstrucție uriașă.

Ihor Terekhov, primarul din Harkov:

”Nu au existat bombardamente în oraș în ultimele cinci zile. A existat o singură încercare din partea rușilor de a lovi orașul cu o rachetă, lângă aeroportul Harkov, dar racheta a fost eliminată de Apărarea Aeriană a Ucrainei”, a adăugat Terekhov.

Avioane de luptă rusești Su-27 participă la exerciții de respingere a unui simulacru de atac aerian asupra exclavei Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania, relatează agenția de presă Interfax, citând serviciul de presă al flotei ruse de la Marea Baltică, potrivit The Guardian și Sky News.

Cele zece avioane militare care au participat exerciții au „distrus” avioanele adversarului simulat, transmit autoritățile ruse.

Manevrele militare au loc la două zile după ce Finlanda și-a anunțat intenția de a solicita aderarea la NATO, iar un anunț similar este așteptat și din partea Suediei, ceea ce ar duce la extinderea alianței militare occidentale aproape de granița Rusiei.

Ambasada României la Kiev și-a reînceput activitatea, a anunțat sâmbătă, 14 mai, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Mă bucur să vă anunț că începând de astăzi Ambasada României la Kiev și-a reluat activitatea pe teren. România este pe deplin alături de partenerul său Ucraina în lupta curajoasă pentru libertate!”, a scris șeful diplomației române.

România a suspendat activitatea ambasadei de la Kiev pe 26 februarie, la două zile după începutul invaziei ruse în țara vecină.

Mai multe informații: Bogdan Aurescu: Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea

Orașul modular care va fi deschis în curând în Borodianka, localitate de lângă Kiev, va fi format din patru complexe. Fiecare dintre ele include 22 de module pentru locuit, precum și o bucătărie, duș, toaletă și alte spații gospodărești necesare, potrivit Administrației Militare Regionale de la Kiev, citată de publicația ucraineană Pravda.

Tabăra temporară va fi amplasată pe teritoriul stadionului local.

Luni, 16 mai, este planificată montarea tuturor ansamblurilor.

Casele modulare de la Borodianka sunt parte dintr-un pachet de asistență oferit de guvernul polonez.

„Vom putea implementa proiecte similare în alte aşezări afectate de ocupanţi. Acum luăm în considerare această posibilitate”, a declarat Oleksandr Pavliuk, șeful Administrației Militare Regionale de la Kiev.

Borodianka este una dintre localitățile în care, după retragerea forțelor ruse de la începutul lunii aprilie au fost descoperite atrocitățile la care au fost supuși civilii din zonă.

Forțele armate ale Ucrainei îi îndepărtează pe ruși din zona Harkov, din estul țării, iar oamenii încep să se întoarcă la casele lor, spune guvernatorul regional Oleg Siniegubov, citat de BBC.

Oficialul avertizează însă că situația din Harkov este încă periculoasă, iar oamenii ar trebui să ia în considerare siguranța lor înainte de a se întoarce.

Soldații ruși au minat puternic zona, mai spune Siniegubov, adăugând că trupele Moscovei nu au atacat orașul, ci au vizat alte comunități din regiune.

„Asta indică faptul că este prea devreme ca să ne relaxăm. Îi îndemn pe toți să răspundă în mod adecvat alarmelor și să nu stea pe străzi dacă nu e nevoie”, a făcut apel guvernatorul la cetățenii din Harkov.

Armata Ucrainei precizează, în raportul zilnic despre evoluția războiului, că trupele ruse sunt concentrate pe retragerea din orașul Harkov.

Eforturile s-au axat pe menținerea pozițiilor ocupate și a rutelor de aprovizionare, menționează Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

„Obiectivul principal al Rusiei este acela de a stabili controlul deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk, Luhansk și Herson și de a asigura stabilitatea coridorului de uscat către Crimeea ucraineană ocupată temporar”, notează sursa citată.

Rusia a încetat să mai exporte energie electrică în Finlanda, dar nu există nicio problemă cu furnizarea, a declarat sâmbătă, 14 mai, Reima Päivinen, vicepreședinte senior al operatorului național Fingrid, potrivit New York Times.

Finlanda primește aproximativ 10% din electricitatea sa din Rusia.

Moscova a anunțat decizia de a opri exportul de energie către țara vecină în contextul tensiunilor crescânde legate de dorința Finlandei de a adera la NATO.

227 de copii au murit și alți 420 au fost răniți în Ucraina de la începutul războiului, potrivit datelor anunțate sâmbătă, 14 mai, de Procuratura generală a țării, relatează Kyiv Independent.

Este de așteptat ca cifrele reale să fie mai mari pentru că acest bilanț nu include victimele în zonele în care luptele continuă și din cele ocupate de forțele ruse.

În același timp, numărul unităților de învățământ care au fost avariate de bombardamente a ajuns la 1.748. Dintre ele, 144 au fost distruse în totalitate.

Rusia avertizează, prin vocea lui Alexander Grushko, adjunctul ministrului de Externe, că cererile de aderare la NATO așteptate din partea Finlandei și Suediei vor duce la „militarizarea” regiunii, iar Moscova va răspunde dacă alianța va desfășura arme nucleare în apropierea granițelor sale, relatează BBC, Reuters și The Guardian.

Oficialul rus spune că țara sa știe că NATO vrea să „militarizeze tot ce este la îndemână”, relatează agenția de presă Interfax.

”Va fi necesar să se răspundă… prin luarea unor măsuri de precauție adecvate care să asigure viabilitatea descurajării”, a afirmat Grushko.

De asemenea, el a vorbit despre o „reacție politică” din partea Rusiei la posibila extindere a NATO și a a reiterat declarația anterioară a Kremlinului, potrivit căreia răspunsul Moscovei va depinde de cât de aproape își mută NATO activele militare către Rusia și de infrastructura pe care o desfășoară.

Finlanda a anunțat joi, 12 mai, că a decis să solicite aderarea la NATO, în timp ce Suedia este așteptată să facă un anunț similar. Reprezentanții celor două țări vor participa astăzi la o întâlnire informală a miniștrilor de externe ai NATO la Berlin.

Sviatoslav Palamar, un adjunct al comandantului regimentului Azov, estimează că forțele ruse au pierdut până acum peste 6.000 de militari, inclusiv un general în luptele de la Mariupol, precum și 78 de tancuri și aproximativ 100 de vehicule blindate, relatează publicația Kyiv Independent.

Palamar a participat vineri, 13 mai, la o sesiune online a Forumului de Securitate de la Kiev, context în care a spus și că trupele ruse continuă să atace uzina de oțel Azovstal, ultimul bastion al rezistenței ucrainene din Mariupol.

Între 150.000 și 170.000 de locuitori din Mariupol sunt în continuare blocați în orașul-port din sudul Ucrainei, unde există probleme cu apa potabilă, mâncarea și banii, afirmă Petro Andriușcenko, consilier al primarului din oraș, potrivit Ukrainska Pravda.

”Apa. Toate subsolurile sunt inundate, străzile au fost transformate în râuri. Lucrătorii serviciului de alimentare cu apă au primit echipament de scufundare și încearcă fără succes să oprească șuvoaiele din subsoluri. Apa potabilă este încă inaccesibilă”, a scris oficialul local pe Telegram, adăugând că oamenii trebuie să parcurgă drum lung până la punctele de distribuție a apei, însă nici acolo nu există suficientă apă.

Locuitorii din Mariupol au probleme și cu resursele de mâncare. Fluxul de comercianți din satele din jur și numărul piețelor sunt în creștere, dar oamenii au probleme și cu banii.

”În prezent, 150.000 – 170.000 de mariupoleni rămân ostatici ai autorităților ocupante. Nu există aproape nicio șansă de a evada în Ucraina”, mai spune Andriușcenko.

Vicepremierul Irina Vereșciuk a anunțat sâmbătă că Ucraina negociază evacuarea a 60 de persoane din combinatul Azovstal din Mariupol, unde soldații Kievului se apără de mai bine de două luni, deși uzina este înconjurată de trupele ruse, relatează publicația Suspilne.

”Sunt câteva sute de răniți, ei trebuie să fie salvați în primul rând, pentru că rușii nu sunt de acord cu toți deodată. Deci, mai întâi răniții grav și medicii, sunt într-adevăr 60 de oameni”, a declarat Vereșciuk.

Pe 12 mai, vicepremierul a declarat că au avut loc discuții despre eliberarea a 38 de luptători Azovstal răniți grav care se află în buncărele combinatului din orașul-port de la Marea Azov. Pe lângă apărători din batalionul Azov, în uzină se adăpostesc și membri ai Forțele Armate, ai Gărzii Naționale, polițiști de frontieră, luptătorii SBU (Servicul de Securitate al Ucrainei – n.r.), polițiști și membri ai Forțelor de Apărare.

Orașul Mariupol din regiunaa Donețk se află sub asediul forțelor ruse de la începutul lunii martie. Șeful administrației militare regionale, Pavlo Kirilenko, spune că peste 20.000 de oameni au murit aici de la începutul războiului, iar primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat că infrastructura orașului a fost deteriorată în proporție de 90%.

Anna Kuznețova, vicepreședinta Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a mers în Herson, regiunea din sudul Ucrainei, ocupată de forțele ruse din luna martie, relatează Reuters, care citează agenția rusă de presă RIA.

Kuznețova a vorbit despre furnizarea de produse alimentare și medicale și alte produse necesare copiilor, potivit presei de stat din Rusia.

„Suntem aici gata să oferim tot felul de asistență”, a spus vicepreședinta Dumei de Stat, soție a unui preot ortodox și mamă a șapte copii.

RIA Novosti nu precizează când a avut loc vizita, iar jurnaliștii de la Reuters nu au putut verifica informațiile în mod independent.

Hersonul este primul oraș mare al Ucrainei care a fost capturat de forțele ruse. Administrația locală controlată de Moscova a anunțat recent că intenționează că ceară anexarea regiunii cu același nume de către Rusia.

Locuitorii din Herson au contestat în stradă, în nenumărate rânduri ocupația rusă, unele proteste fiind dispersate cu violență de către forțele Moscovei.

Hersonul este un punct strategic din sudul Ucrainei, în condițiile în care asigură o legătură terestră între peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și zonele separatiste susținute de ruși din estul țării.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat o nouă estimare a pierderilor suferite de Rusia de la începutul războiului. Potrivit Kievului, armata Moscovei a pierdut peste 27.000 de militari, 1.218 tancuri și 551 de sisteme de artilerie, relatează Ukrainska Pravda.

Pierderile suferite de Rusia până la data de 14 mai, potrivit estimărilor Ucrainei:

• aproximativ 27.200 de soldați
• 1.218 tancuri
• 2.934 de vehicule blindate de luptă
• 551 de sisteme de artilerie
• 195 de lansatoare de rachete
• 88 de sisteme de apărare aeriană
• 200 de aeronave
• 163 de elicoptere
• 411 drone
• 95 de rachete de croazieră
• 13 ambarcațiuni
• 2.059 de echipamente auto și cisterne
• 42 de echipamente speciale

Datele nu au putut fi verificate independent.

Peste 50 de case din regiunea Luhansk din estul Ucrainei au fost distruse de bombardamentele rusești, în timp ce luptele continuă în jurul unei centuri de orașe industriale din zonă, potrivit guvernatorului regional, Serghei Haidai, citat de CNN și Ukrainska Pravda.

Casele se aflau în zona din jurul localităților Popasna și Lisichansk.

”Pierdem în fiecare zi aproximativ același număr de locuințe din aceste comunități. (…) Nu au nevoie de oameni și de casele lor – au nevoie doar de teritoriul pe care inamicul îl transformă într-un deșert”, a scris oficialul local pe Telegram.

Pe lângă distrugerea locuințelor, în Lisichansk, forțele ruse au bombardat clădirea administrativă a unei fabrici de produse tehnice din cauciuc.

Suedia și Finlanda participă sâmbătă, 14 mai, la o întâlnire informală a miniștrilor de externe ai NATO la Berlin, relatează BBC.

Finlanda a decis să solicite aderarea la NATO, iar Suedia este așteptată să ia o hotărâre similară astfel că, deși nu sunt membre ale alianței, cele două state au fost invitate să participe la întâlnire.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar pune capăt deceniilor în care țările nordice au avut o poziție de neutralitate, iar Rusia a avertizat deja că va considera drept o amenințare alăturarea acestora Alianței Nord-Atlantice.

La întâlnirea de astăzi participă și Turcia, singurul stat membru NATO care și-a exprimat opoziția față de potențiala aderare a Suediei sau a Finlandei.

Mai multe informații: SUA vrea „să înţeleagă poziţia Turciei”, după ce Erdogan a spus că va bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Ministerul britanic al Apărării precizează, în cel mai recent raport privind evoluția războiului din Ucraina, că faptul că Moscova a reușit să impună o conducere locală pro-rusă în orașul Herson din sudul țării „subliniază eșecul invaziei Rusiei de a face progrese în direcția obiectivelor sale politice în Ucraina”, relatează The Guardian și BBC.

Administrația din Herson, controlată de ruși, a declarat că intenționează să solicite anexarea regiunii de către Rusia.

Trupele Moscovei au ocupat Hersonul în martie și au preluat controlul asupra clădirii consiliului orașului la sfârșitul lunii aprilie. Ocupația a fost întâmpinată cu proteste de către locuitorii din Herson, în ciuda încercărilor violente ale forțelor ruse de a-i dispersa.

Astfel, Minsterul Apărării de la Londra precizează că o parte importantă a planului inițial de invazie al Rusiei a fost foarte probabil „folosirea de referendumuri trucate pentru a plasa majoritatea regiunilor Ucrainei sub o autoritate pro-rusă pe termen lung”.

”Dacă Rusia va organiza un referendum de anexare în Herson, aproape sigur va manipula rezultatele pentru a arăta o majoritate clară în favoarea părăsirii Ucrainei”, adaugă instituția britanică, estimând că este posibil ca locuitorii regiunii să continue să-și exprime opoziția față de ocupația rusă.

Autoritățile indiene au decis să interzică exporturile de grâu într-o încercare de a proteja securitatea alimentară a țării, în condițiile în care prețurile cresc la nivel mondial pe fondul războiului prelungit din Ucraina, relatează CNN și The Guardian.

Măsura are efect imediat, conform unei declarații publicate de directorul Direcției Generale pentru Comerț Exterior. Excepție vor face cazurile în care au fost deja emise scrisori de credit irevocabile sau dacă guvernul Indiei acordă permisiuni de export țărilor care se bazează pe grâu pentru securitatea alimentară.

India este al doilea cel mai mare producător de grâu din lume, cea mai mare parte a acestuia fiind consumată pe plan intern.

La rândul său, Ucraina este un exportator major de grâu și alte produse alimentare, iar invazia rusă a provocat îngrjorări cu privire la o criză alimentară globală.

Ucraina și Rusia asigură împreună aproximativ 14% din producția globală de grâu, potrivit Gro Intelligence, o firmă de analiză a datelor agricole.

Exporturile de grâu din regiunea Mării Negre s-au prăbușit de la începutul războiului din Ucraina astfel că mulți dintre cumpărătorii globali s-au îndreptat către India pentru a atenua deficitul de aprovizionare.

Miniștrii de Externe și ai Agriculturii din G7 se întâlnesc în aceste zile în Germania pentru a discuta despre modalități de a întrerupe blocada Rusiei asupra exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră.

Oleksandra Ustinova, membră a Parlamentului ucrainean, a cerut SUA să furnizeze țării sale sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă, spunând că situația de pe câmpul de luptă este „mult mai rea” decât era la începutul războiului, relatează CNN.

„Este iadul. (…) Pierdem mult mai mulți oameni acum decât la începutul războiului”, a spus Ustinova, referindu-se la situația din prima linie, la o masă rotundă a German Marshall Fund, organizată vineri la Washington.

La rândul său, Daria Kaleniuk, o activistă ucraineană a afirmat: „Nu putem câștiga acest război cu echipament sovietic pentru că: A. Rusia are mult mai mult echipament sovietic, B. nu avem de unde să luăm muniție pentru acesta și C. Rusia pur și simplu are mai mulți oameni și mai multe trupe”.

Și Ustinova a explicat că Ucraina nu mai caută avioanele de luptă MiG din epoca sovietică pentru că „războiul s-a schimbat”.

În schimb, ea a spus că țara sa are nevoie de sistemul de lansare multiplă de rachete (MLRS), de obuziere autopropulsate Paladin și de avioane de luptă precum F-16 pentru a contracara în mod eficient forțele Rusiei și a cerut SUA să înceapă antrenarea piloților ucraineni pentru a folosi astfel de avioane.

Ustinova și Kaleniuk au susținut că este vorba despre o lipsă de „voință politică de care este nevoie” pentru ca administrația să decidă să trimită arme grele rapid, precum și de frica de a provoca Moscova.

„Dacă am fi avut obuziere în urmă cu două luni, Mariupolul (…) nu ar fi putut fi înconjurat așa cum au făcut-o, să încercuiască orașul și să-l distrugă literalmente”, a mai spus parlamentarul ucrainean.

Ucraina „probabil a câștigat bătălia de la Harkov”, al doilea oraș ca mărime al țării, precizează Institutul pentru Studiul Războiului, un think thank american, în cea mai recentă evaluare a conflictului, potrivit The Guardian.

”Forțele ucrainene au împiedicat trupele ruse să le încercuiască, cu atât mai puțin cucerească Harkovul, apoi le-au expulzat din jurul orașului, așa cum au făcut-o cu forțele ruse care încercau să cucerească Kievul”, se precizează în raportul citat.

Datele oficialilor occidentali și un videoclip al unui ofițer al Republicii Populare Donețk arată că Moscova se concentrează pe efectuarea unei retrageri ordonate și acordă prioritate întoarcerii rușilor acasă înainte de a permite forțelor proxy să intre în Rusia, mai degrabă decât să încerce să-și mențină pozițiile lângă oraș.

Ucraina va „încerca acum să perturbe liniile de comunicație terestre (GLOC) între Belgorod (în Rusia) și forțele ruse concentrate în jurul Izium (oraș ocupat de ruși), deși Rusia folosește mai multe GLOC-uri, inclusiv unele mai departe de pozițiile ucrainene actuale decât ar putea atinge în curând orice contraofensivă ucraineană”, adaugă Institutul.

Și continuă: „Am emis anterior ipoteza că Rusia ar putea renunța la încercările de a avansa de la Izium, dar rușii fie nu au luat o astfel de decizie, fie au încă nu sunt pe deplin angajați în asta”.

Între timp, principalul efort rusesc a vizat încercuirea orașelor Severodonețk și Lisichansk din Luhansk.

Nu au fost înegistate progrese semnificative nici în zona Popasna, în timp ce trupele ruse au suferit pierderi importante în timpul încercării de a traversa râul Siversky Doneț, se mai menționează în evaluare.

”Este posibil ca rușii să nu aibă suficientă putere de luptă nouă pentru a compensa acele pierderi și a continua ofensiva la o scară suficient de mare pentru a finaliza încercuirea, deși probabil că vor continua să încerce să facă acest lucru”, mai scrie în raportul Institutului pentru Studiul Războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că războiul și blocada Rusiei asupra porturilor Ucrainei „provocă o criză alimentară la scară largă”, relatează The Guardian și BBC. Asta pentru că înainte de invazie Ucraina exporta o cantitate mare de produse agricole în întreaga lume.

Zelenski a acuzat că blocada face parte dintr-o strategie deliberată a Moscovei de a provoca haos.

”Oficialii ruși amenință în mod deschis lumea că va fi foamete în zeci de țări. Și care ar putea fi consecințele foametei? La ce instabilitate politică și fluxuri de migrație va duce acest lucru? Cât va trebui să cheltuiești atunci pentru a depăși consecințele?”, întreabă Zelenski, adresându-se liderilor occidentali.

”Acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundă cei care amână sancțiunile împotriva Rusiei sau încearcă să amâne ajutorul pentru Ucraina”, adaugă liderul ucrainean.

Mesajul său a venit în contextul în care miniștrii de Externe și ai Agriculturii din G7 s-au întâlnit în Germania pentru a discuta despre modalități de întrerupere a blocadei rusești asupra exporturilor de cereale.

„Negocieri foarte dificile” sunt în desfășurare cu privire la următoarea etapă a evacuărilor din Mariupol și din combinatul siderurgic Azovstal, unde sunt adăpostiți ultimii apărători ucraineni din oraș, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cel mai recent discurs adresat națiunii, relatează The Guardian.

”Nu încetăm să încercăm să ne salvăm toți oamenii de la Mariupol și Azovstal. În prezent, sunt în desfășurare negocieri foarte dificile pentru următoarea etapă a misiunii de evacuare – salvarea răniților grav, a medicilor”, a spus liderul de la Kiev, adăugând că este vorba de ”un număr mare de oameni” care trebuie să fie evacuați.

Forțele ruse au intensificat în ultimele zile bombardamentele asupra oțelăriei din Mariupol, unde autoritățile ucrainene spun că sunt numeroși soldați răniți.

Zelenski a mai susținut că Rusia a pierdut aproape 27.000 de soldați, „mulți dintre ei tineri recruți” și că Ucraina a doborât un al 200-lea avion militar rus.

De asemenea, Rusia „pierduse peste 3.000 de tancuri, vehicule blindate de luptă, un număr mare de vehicule militare convenționale, elicoptere, drone și toate perspectivele sale ca stat”, a mai spus președintele ucrainean.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a recâștigat controlul asupra șase localități vineri și 1.015 în total de la începutul conflictului în februarie, relatează CNN.

„Continuăm să restaurăm teritoriile eliberate ale Ucrainei. Până astăzi, 1.015 aşezări au fost deocupate, adică plus şase în ultimele 24 de ore”, a spus el în discursul zilnic.

Nu este clar, însă, cât teritoriu din cel ocupat de ruși reprezintă cele 1.015 localități.

Oamenii legii din Ucraina investighează 41 de militari ruși suspectați că ar fi comis crime de război în țară, transmite agenția de presă Interfax-Ucraina, scrie BBC.

Procurorul general Irina Venediktova a declarat că suspecții vor fi anchetați pentru o serie de infracțiuni – de la bombardarea infrastructurii civile, uciderea civililor, viol și jaf.

Un soldat rus acuzat că a ucis un civil neînarmat de 62 de ani a fost vineri, în instanța de la Kiev. El riscă închisoare pe viață, fiind acuzat de crime de război și omor premeditat. În timpul unei discursuri televizate vineri seara, Venediktova a declarat că audierile preliminare pentru încă doi suspecți vor avea loc săptămâna viitoare.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că 19 mai este ziua în care SUA va începe să nu mai aibă capacitatea de a trimite noi ajutoare Ucrainei, potrivit CNN.

„Continuăm să îndemnăm Senatul să acționeze cât mai repede posibil, astfel încât să nu ajungem la sfârșitul lunii mai și să nu avem autorități suplimentare la care să apelăm. Ne-am mișcat într-un ritm destul de rapid, atât în ​​ceea ce privește pachetele individuale care au fost aprobate, cât și cât de repede ajung aceste lucruri în mâinile ucrainilor. Neam dori să putem continua acest ritm cât de mult putem”, a spus John Kirby.

Democrații și republicanii au susținut pachetul de ajutor suplimentar în valoare de 40 de milioane de dolari pentru Ucraina, dar senatorul republican Rand Paul (reprezentând statul Kentucky) a blocat joi, în Senat, adoptarea urgentă a proiectului de lege pentru acordarea acestuia.

Forțele aeriene ruse au atacat un depozit de arme din regiunea Harkov din Ucraina, transmite agenția de presă de stat RIA care citează Ministerul rus al Apărării spunând că a lovit instalația vineri.

Între timp, martorii oculari la un atac anterior din Harkov au declarat agenției de presă AFP că au fost vizați de un tanc rusesc în timp ce încercau să caute adăpost.

„Patru oameni au murit, doi au fost răniți. Fiica mea a murit din cauza unei răni de schije în ceafă”, a declarat Olga Karpenko, în vârstă de 52 de ani.

Cele două părți continuă „negocierile dificile” cu privire la soarta soldaților ucraineni încă blocați în uzina Azovstal din Mariupol, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.

„Negocieri dificile sunt în desfășurare în acest moment, pentru a salva apărătorii, treptat, pentru că Federația Rusă încearcă să-și dicteze condițiile și cerințele cât mai mult posibil. Prin urmare, în primul rând, vor fi luptători răniți grav”, a spus el.

Oficialul ucrainean a mai subliniat că partea ucraineană nu va face comentarii detaliate despre proces.

„Trebuie să vorbim despre asta doar când oamenii vor fi în siguranță. Abia atunci vom face precizări. Negocierile sunt în desfășurare și sunt într-adevăr foarte dificile. Pentru că, în primul rând, Federația Rusă își schimbă întotdeauna [condițiile]. Și chiar și acordurile la care se ajunge nu sunt mereu un acord 100% cu Rusia”, a explicat el.

Între timp, a spus el, rușii au continuat să atace Avozstal din aer. „Acestea sunt bombe grele, cu vid, cu explozie mare”, a spus oficialul.

Și vicepremierul Irina Vereshchuk a vorbit despre negocierile Azovstal, aparent căutând să înlăture așteptările.

„Nu există miracole în război. Există realități dure. Prin urmare, doar o abordare sobră și pragmatică funcționează”, a spus ea vineri. „Echipa lucrează. Negocierile cu inamicul sunt foarte dificile. Rezultatul poate să nu fie pe placul tuturor. Dar sarcina noastră este să ne scoatem băieții. Toți. În viață.”

Doi jurnalişti de la postul de televiziune RT, apropiat Kremlinului, au fost răniţi vineri în timpul unui atac cu rachetă în estul Ucrainei, pe care postul l-a pus pe seama forţelor ucrainene.

Echipa corespondentului RT Valentin Gorshenin a intrat sub focul de rachete al trupelor ucrainene în apropierea orașului Dokuchaevsk din estul Ucrainei controlate de separatiști, a anunțat RT într-un comunicat la aplicația de mesagerie Telegram.

„Cameramanii Vladimir Batalin și Viktor Miroșnikov au suferit răni de schije la picioare și la spate”, se arată în comunicat. „Acum sunt duși la spital”.

BBC Rusia a reușit să verifice și să confirme decesul a 2.336 de militari ruși prin a le stabili numele, gradele și unitățile militare în care au servit. Numărul este de două ori mai mare decât cifră oficială publicată de Ministerul rus al Apărării în martie. De atunci, Moscova nu a mai oferit niciun bilanț. Numărul real este probabil mult mai mare, subliniază BBC.

Aproape 20% din toate victimele militare confirmate sunt ofițeri. Această proporție a rămas neschimbată în ultimele trei luni. Experții spun că ofițerii ruși ar putea fi nevoiți să riște mai mult în prima linie din cauza problemelor persistente cu comunicațiile.

Peste 25% din toate pierderile sunt parașutiști și pușcași marini. Aceste unități sunt adesea folosite în operațiuni de recunoaștere și asalt. Cu toate acestea, adesea nu primesc suficient sprijin operațional și oportunități de evacuare pentru răniți.

Majoritatea victimelor, confirmate de BBC, au venit din regiunile cele mai puțin dezvoltate și defavorizate economic ale Rusiei. Există doar trei decese confirmate de militari din Moscova, chiar dacă capitala reprezintă aproape 9% din populația Rusiei.

Autoritățile ucrainene spun acum că aproape 27.000 de soldați ruși au fost uciși.

Președintele american Joe Biden a vorbit vineri cu liderii Suediei și Finlandei pentru a-și arăta sprijinul „pentru politica ușilor deschise a NATO” și pentru dreptul ambelor țări nordice „de a-și decide propriul viitor, politica externă și aranjamentele de securitate”, a transmis Casa Albă într-un comunicat de presă.

Biden a vorbit cu omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, pentru a discuta despre „cooperarea strânsă în apărare și securitate” dintre țări, precum și despre eforturile acestora „vizând întărirea securității translatlantice”, a transmis Casa Albă.

Liderii au discutat, de asemenea, despre „parteneriatul strâns” dintre țări într-o serie de probleme globale și „au reiterat angajamentul lor comun pentru coordonarea continuă” pentru a ajuta Ucraina, se arată în comunicat.

Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat pentru CNN că un total de 11.239 de presupuse crime de război comise de soldații ruși sunt investigate, implicând aproximativ 8.000 de procurori la nivel național.

Bilanțul este unul în creștere față de săptămâna trecută. Pe 5 mai, procurorul general ucrainean Iryna Venediktova a susținut că armata rusă a comis peste 9.800 de crime de război în 70 de zile de război în timp ce depunea mărturie în fața Comisiei Helsinki.

Astăzi, un soldat rus în vârstă de 21 de ani a apărut în instanță pentru primul proces pentru crime de război de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. El este acuzat că a ucis un bărbat neînarmat de 62 de ani în regiunea Sumi din Ucraina, potrivit Procuraturii Generale.

Artileria ucraineană „frustrează” eforturile Rusiei de a avansa în Donbas, a declarat un înalt oficial american al apărării pentru CNN, mai ales când Rusia încearcă să mute forțele peste râul Donețk pentru a-și consolida poziția în nordul Donbasului.

Oficialul a spus că există multe lupte între Izium și Sloviansk, dar rușii nu au reușit să facă prea multe progrese acolo. Cu toate acestea, forțele ruse au reușit mici victorii la vest de Popasna, potrivit oficialului.

Între timp, „marea majoritate” a celor 89 de sisteme de artilerie M777 pe care SUA le-au dat Ucrainei sunt „în luptă”. „Feedback-ul pe care îl primim din interiorul Ucrainei este foarte pozitiv cu privire la utilitatea M777”, a spus oficialul.

Aproximativ 30 de soldați ucraineni au finalizat un curs de folosire de întreținere a M777, iar alți 17 sunt acum instruiți pentru două săptămâni, a spus oficialul, adăugând că 370 de soldați ucraineni au finalizat antrenamentul privind utilizarea obuzierelor.

Aproximativ 20 de ucraineni sunt „în mijlocul antrenamentului pe Puma”, care este un sistem aerian fără pilot, iar antrenamentul pe Phoenix Ghost a fost, de asemenea, finalizat, a adăugat oficialul.

Ministrul apărării al Ucrainei a declarat că speră să înarmeze un milion de luptători în timp ce țara se pregătește pentru „o nouă fază lungă de război”, potrivit BBC.

Oleksiy Reznikov a remarcat într-o postare pe Facebook că Ucraina va „trebuie să planifice meticulos resursele” și „să evite greșelile” pentru a câștiga războiul. Deja, a spus el, Rusia a suferit o „înfrângere strategică”.

Sosirea armelor străine și „stimularea producătorilor ucraineni” ar ajuta și mai mult la înclinarea balanței împotriva Rusiei, a continuat el.

Dar înainte de asta, Ucraina „se confrunta cu săptămâni extrem de dificile în față”.

„Presiunea din ce în ce mai mare a sancțiunilor împotriva Rusiei și creșterea asistenței externe acordate Ucrainei ar trebui să creeze, în decurs de câteva luni, condițiile în care Kremlinul își va pierde în sfârșit toate șansele de a obține orice succes. Atunci va apărea o nouă fereastră de oportunitate pentru Ucraina. În această perioadă grea, avem nevoie de unitate, coeziune, voință și răbdare”, a conchis el.

Rusia va suspenda livrările de energie electrică către Finlanda în acest weekend de sâmbătă la ora 1.00, a declarat furnizorul RAO Nordic, pe fondul tensiunilor crescânde legate de dorința Finlandei de a adera la NATO.

RAO Nordic, o subsidiară a holdingului energetic de stat rus Inter RAO, a declarat într-un comunicat că a fost „forțată să suspende importul de energie electrică” începând cu 14 mai.

RAO Nordic „nu poate efectua plăți pentru energia electrică importată din Rusia”, se mai arată în comunicat.

„Această situație este excepțională și s-a întâmplat pentru prima dată în peste 20 de ani din istoria noastră de tranzacționare”, transmite compania.

Compania finlandeză de transport a anergiei electrice, Fingrid, a declarat că comerțul cu energie electrică importată din Rusia va fi suspendat „deocamdată” din cauza dificultăților de a primi plăți pentru electricitatea vândută pe piață.

Cu toate acestea nu este niciun pericol pentru populație, întrucât energia din Rusia a reprezentat aproximativ 10% din consumul total de energie al Finlandei.

„Importurile lipsă pot fi înlocuite pe piața de energie electrică prin importul mai mult de energie electrică din Suedia și parțial și prin producția internă”, a transmis Fingrid.

Liderii finlandezi au declarat ieri că țara trebuie să solicite aderarea la alianța NATO „fără întârziere”. Ca răspuns, Kremlinul a spus că Rusia va vedea „cu siguranță” apartenența finlandeză ca pe o amenințare, iar Ministerul de Externe al Rusiei a spus că Moscova va fi „forțată să ia măsuri reciproce, militare-tehnice și altele”.