Război în Ucraina, ziua 800 | Franța estimează la 150.000 numărul soldaților ruși uciși

Autoritățile locale de la Kiev îndeamnă locuitorii să participe la slujbele de Paște mai degrabă online decât să meargă la biserică, din motive de securitate, potrivit unui comunicat al administrației militare a orașului, citat de Kyiv Independent.

Pe 5 mai, în prima zi a Paștelui Ortodox, măsurile de securitate vor fi consolidate la Kiev. Autoritățile vor impune o stare de asediu de la miezul nopții până la ora 05:00 dimineața, iar peste 23.000 de ofițeri de poliție vor fi la datorie pentru monitorizarea și respectarea ordinii.

În ciuda acestui fapt, autoritățile locale îi îndeamnă pe oameni să nu meargă la biserică, ci să urmărească slujba de Înviere online.

Mai multe detalii: Kievul sfătuiește oamenii să nu meargă la biserică de Paște, de teama unui atac rusesc. „Nu uitați că țara e în război”

O fabrică aparţinând companiei germane Diehl Metal, care produce sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T SLM pe care Berlinul îl furnizează armatei ucrainene, a fost cuprinsă vineri de un incendiu de proporții.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Peste 160 de pompieri au fost mobilizați pentru stingerea incendiului, într-o zonă industrială din vestul Berlinului.

Locuitorii capitalei germane au fost avertizaţi că se răspândeşte un nor de fum toxic potenţial periculos.

Pompierii din Berlin au postat pe X, fostul Twitter, o hartă cu zona de răspândire a fumului, însoțită de instrucţiuni de siguranţă pentru locuitori.

Potrivit lui Adrian Wanzel, purtătorul de cuvânt al pompierilor din Berlin, citat de Bild, norul ar putea conţine acid sulfuric şi cianură de hidrogen, substanţe care erau depozitate în fabrică, a cărei clădire de patru etaje s-a prăbuşit parţial.

‼️ A defense-industrial company factory is on fire in Berlin

According to media reports, a fire with toxic smoke occurred at a metallurgical plant of the defense-industrial company Diehl. The company is the main contractor of the IRIS-T production program and ammunition for this… pic.twitter.com/jZBBXTEdSm

— NEXTA (@nexta_tv) May 3, 2024

Mai multe detalii: Incendiu de proporții la o fabrică de armament din Berlin ce aparține unei companii care livrează Ucrainei sistemul de apărare IRIS-T VIDEO

Generalul american în rezervă Wesley Clark, fost comandant al forțelor aliate din Europa, apreciază că războiul din Ucraina este un test de rezistență în condițiile în care cele două părți implicate în lupte nu sunt dispuse să facă vreun compromis și crede că anul 2025 „poate fi decisiv”, relatează The Hill.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„Nu cred că Ucraina este dispusă să facă vreun compromis și să cedeze din teritoriul său. Nu cred că armata ucraineană se va prăbuși, chiar dacă lucrurile sunt destul de grele (pentru ea – n.r.), cel puțin până la sosirea ajutorului american”, a spus Clark într-un interviu acordat pentru sursa citată.

„Și nu cred că Rusia este dispusă să renunțe, așa că este un test de anduranță și este, de asemenea, un test de voință națională, și dacă Statele Unite și NATO își vor menține fermitatea să susțină o democrație asediată”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Generalul Wesley Clark, despre războiul din Ucraina: „Un test de rezistență. Anul 2025 poate fi decisiv”

Un selfie distribuit pe rețelele sociale oferă o perspectivă asupra noii normalități din Rusia. Protagoniștii sunt un canibal și un condamnat pentru dublu omor care au plecat la război pentru a participa la o presupusă cruciadă de salvare a „valorilor tradiționale” în fața unui Occident așa-zis decadent, relatează Daily Beast.

Dmitri Malîșev, condamnat pentru canibalism, și Aleksandr Maslennikov, condamnat pentru o dublă crimă, s-au înfrățit pe câmpul de luptă din Ucraina. Ambii au fost eliberați cu mult înainte de termen, în baza unui contract cu Ministerul rus al Apărării.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Mai multe detalii: Canibalul rus care luptă în Ucraina pentru a proteja „valorile tradiționale”. Prietenul său este un criminal

Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB) a anunţat vineri că a ucis un agent ucrainean care plănuia să atace instalaţii militare şi energetice din regiunile Moscova şi Sankt Petersburg, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit notei emise de FSB, bărbatul în vârstă de 48 de ani a ajuns în Rusia în luna martie din Lituania.

Presupusul agent al serviciilor secrete ucrainene avea cetăţenie rusă şi era căutat de justiţia acestei ţări în cadrul unui dosar penal pentru trafic de explozibili, se arată în nota oficială.

Forţele de securitate ruse au încercat să-l aresteze pe bărbat în regiunea Moscovei, dar acesta a fugit „după ce a opus rezistenţă armată”.

A doua tentativă de arestare a avut loc în regiunea Leningrad, unde bărbatul s-a opus din nou arestării, dar de această dată „a fost neutralizat”, susține FSB.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat vineri că trupele sale au capturat 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina în acest an, iar în prezent forţele ucrainene se retrag pe toată linia frontului.

Pierderile totale ale Forţelor Armate ale Ucrainei (AFU) de la începutul anului 2024 au depăşit 111.000 de oameni şi 21.000 de unităţi de arme şi echipamente militare, a susținut Şoigu într-o conferinţă de presă.

De la începutul anului, trupele ruseşti au preluat controlul asupra a 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina. În ultimele două săptămâni, forţele armate ruse au ocupat trei aşezări din regiunea Doneţk – Novobahmutovka, Semenovka şi Berdîci.

Șoigu mai susține că ucrainenii care nu doresc să lupte sunt trimişi cu forţa pe linia frontului, transmite news.ro, care citează TASS, o agenție de presă de stat din Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat vineri drept foarte semnificative şi periculoase comentariile preşedintelui francez Emmanuel Macron despre posibila trimitere de trupe în Ucraina, relatează TASS, potrivit news.ro.

„Declaraţia este foarte importantă şi foarte periculoasă. Franţa, reprezentată de şeful statului francez, continuă să vorbească în mod constant despre posibilitatea implicării sale directe – pe teren – în conflictul privind Ucraina. Aceasta este o tendinţă foarte periculoasă”, a susținut Peskov.

Într-un interviu acordat publicaţiei The Economist, Macron a numit două condiţii pentru trimiterea de trupe în Ucraina – cererea Kievului şi depăşirea liniei frontului de către Rusia. În acelaşi timp, el a subliniat că în prezent nu există o astfel de cerere din partea Ucrainei. 

Ministrul francez de externe Stéphane Séjourné a vorbit cu ziarul independent rus Novaia Gazeta, care și-a stabilit redacţia în Europa după ce a fost interzis în Rusia, şi a dezvăluit că estimările Parisului privind pierderile suferite de forțele armate ale Kremlinului de la începutul invaziei în Ucraina se ridică la 150.000 de morţi, relatează BFMTV, potrivit news.ro.

„Eşecul militar al Rusiei este deja prezent. Estimăm pierderile militare ruseşti la 500.000, dintre care 150.000 de morţi”, a declarat Stéphane Séjourné în interviul publicat vineri de ediţia europeană a ziarului rus independent Novaia Gazeta. „De ce toate acestea? Se poate rezuma în două cuvinte: pentru nimic”, a adăugat el.

Estimarea franceză a numărului de morţi ruşi este puţin mai mică decât cea dezvăluită de preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky în februarie, când a anunţat că 180.000 de soldaţi ruşi au murit în cei doi ani de război.

La sfârşitul lunii aprilie, Marea Britanie a estimat, la rândul său, că aproximativ 450.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi în Ucraina.

Potrivit unei anchete a BBC de la jumătatea lunii aprilie, 50.000 de soldaţi ruşi au fost identificaţi ca fiind ucişi, dar acest bilanţ ar putea fi mult subestimat.

Moscova nu divulgă informaţii cu privire la numărul de morţi şi răniţi din rândul trupelor sale.

Noul şef al armatei finlandeze, generalul Janne Jaakkola, estimează că este puţin probabil un atac al armatei ruse împotriva unui stat membru NATO în următorii ani, dar Moscova își poate continua operațiunile hibride, cum ar fi bruiajele şi interferenţa electorală, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Unii lideri occidentali, cum ar fi preşedintele american Joe Biden, oficialul militar german de cel mai înalt rang şi ministrul danez al apărării, şi-au exprimat îngrijorările că Rusia și-a propus pe termen lung să lanseze un atac direct împotriva NATO.

„Desigur, testarea articolului 5 (de apărare colectivă – n.r.) este întotdeauna posibilă, dar dacă luăm măsuri corecte şi menţinem unitatea, consider un atac improbabil”, a declarat generalul Janne Jaakkola într-un interviu acordat pentru Reuters.

Generalul Jaakkola, a cărui sarcină este să urmărească îndeaproape mișcările Rusiei în spatele lungii graniţe pe care o împarte cu Finlanda, a apreciat că în prezent Kremlinul este preocupat mai mult de noua ofensivă de vară împotriva Ucrainei decât de un atac împotriva NATO.

Mai multe detalii: Estimările noului șef al armatei finlandeze despre planurile pe termen scurt ale Kremlinului împotriva NATO

Premierul ungar Viktor Orban a reluat discursul anti-european în legătură cu războiul din Ucraina. Deși Rusia este cea care a declanșat invazia la scară largă din Ucraina, liderul conservator de la Budapesta susține că „Europa se joacă cu focul la graniţa păcii şi războiului” prin faptul că susține țara agresată. „Este extrem de periculos şi sunt îngrijorat cu privire la viitorul Europei”, a insistat el.

Orban a mai susținut că Ungaria a fost forţată să intre în război de două ori, ceea ce i-a pecetluit soarta în mod tragic. „Nu am vrut să participăm nici la primul, nici la al doilea război mondial. Am fost forţaţi să o facem în ambele cazuri şi ne-am numărat printre aceia care au plătit cel mai mare preţ pentru asta până la urmă”, a spus liderul ultraconservator de la Budapesta, adăugând că Ungaria nu va intra în război pentru a treia oară.

Citeşte întreaga ştire: Viktor Orban spune că Ungaria își va crește din nou cheltuielile militare pe fondul războiului din Ucraina

Kievul va trebui la un moment dat să înceapă discuţii cu Moscova pentru a pune capăt războiului, spune un oficial de rang înalt din serviciul secret militar ucrainean într-un interviu publicat joi, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri orice discuţii cu partea agresoare, Rusia, semnând inclusiv un decret, în toamna anului 2022, prin care declarat oficial „imposibilă” orice negociere atât timp cât la conducere se află Vladimir Putin. Liderul de la Kiev a semnat acest decret după ce liderul de la Kremlin a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene ocupate parțial de armata rusă.

Generalul Vadim Skibiţki, numărul doi în cadrul Direcției Principale de Informații (HUR) de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, a declarat pentru revista The Economist că discuţiile vor fi necesare la un moment dat, aşa cum se întâmplă în orice război.

Mai multe detalii: General ucrainean, despre deschiderea unor discuții între Kiev și Moscova: „Astfel de războaie se pot încheia doar prin tratate”

Procuratura Generală a Ucrainei a informat, vineri, într-un comunicat pe Telegram, că de la începutul războiului declanșat de Rusia, cel puțin 546 de copii au fost uciși.

„Cel puțin 1.865 de copii au căzut victime în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Până în dimineața zilei de 3 mai 2024, potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 546 de copii au murit și cel puțin 1.319 au fost răniți”, se arată în mesaj.

Cei mai afectați au fost copiii din regiunile Donețk – 530, Harkov – 356, Herson – 150, Dnipropetrovsk – 136, Kiev – 130, Zaporojie – 108 și Nikolaev – 104.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 472.140 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 1.270 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 7.354 de tancuri, 14.129 de blindate, 12.102 de sisteme de artilerie, 348 de avioane, 325 de elicoptere și 9.580 de drone.

Aflat la Kiev, ministrul britanic de externe, David Cameron a promis, joi, Ucrainei un ajutor militar anual de trei miliarde de lire sterline (3,74 miliarde de dolari) „atât cât este nevoie”, adăugând că Londra nu are nicio obiecție cu privire la utilizarea armelor în interiorul Rusiei, relatează Ukrainska Pravda.

„Ucraina are acest drept. Așa cum Rusia lovește în interiorul Ucrainei, puteți înțelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără. Vom da câte trei miliarde de lire sterline în fiecare an atâta timp cât este nevoie. Am epuizat tot în ceea ce privește furnizarea de echipamente. Unele dintre aceste (n.r. – echipamente) ajung de fapt în Ucraina astăzi, în timp ce eu sunt aici”, a declarat David Cameron.

Pe parcursul zilei de joi au avut loc 134 ciocniri de luptă pe front, iar Forțele Armate ale Ucrainei au respins 31 de atacuri inamice în direcția Avdiivka, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relateazăa Ukrinform.

„Inamicul a lansat două rachete și 58 de lovituri aeriene, a tras 89 de salve cu rachete asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate. Pe parcursul zilei au fost înregistrate 134 ciocniri de luptă”, se arată în comunicat.

În direcția Avdiivka, ucrainenii au respins 50 de atacuri în zonele așezărilor Arhangelske, Sokil, Semenivka, Umanske, Kalinove, Yasnobrodivka, Netailove și Pervomaiske din regiunea Donețk, unde inamicul a încercat să disloce din tranșee unități ale Forțelor de Apărare.

Forțele ruse au bombardat joi seară satul Novoosynove din districtul Kupiansk, regiunea Harkiv, iar un bărbat de 66 de ani a fost ucis, a anunțat Procuratura Generală ucraineană pe Facebook.

Rușii au tras în satul Novoosynove în jurul orei 19:00. Atacul a afectat, de asemenea, mai multe locuințe din sat.

Forțele ruse au bombardat joi seară satul Memrik, din regiunea Donețk, iar în urma atacului, două persoane au murit, inclusiv un copil de 12 ani, a anunțat șeful administrației militare regionale Donețk, Vadim Filashkin, pe canalul său Telegram.

„Două persoane au fost ucise și două au fost rănite în urma bombardării lui Memrik, comunitatea Novogrodovskaya. Printre morți se numără un copil de 12 ani. Doi răniți au fost duși la spital”, a scris Filashkin.

Potrivit informațiilor preliminare, șapte case au fost avariate.

Urmărește-ne pe Google News