Război în Ucraina, ziua 801 | Atac cu rachete asupra Odesa și bombardamente în Harkov. Bilanțul victimelor

Forțele ruse au bombardar din nou Harkovul sâmbătă seară, anunță autoritățile ucrainene.

„Ocupanții au lovit din nou Harkovul. Serviciile de urgență au rămas pentru verificări”, a transmis Oleh Sinegubov, șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, pe Telegram.

Soldații ucraineni au doborât un avion de luptă rusesc Su-25 în regiunea Donețk sâmbătă, 4 mai, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său adresat națiunii.

Su-25 este folosit pentru a oferi sprijin aerian apropiat trupelor ruse de la sol.

„Bravo. Mulțumesc tuturor soldaților noștri de pe front în misiuni de luptă”, a spus Zelenski.

Zelenski a mulțumit tuturor soldaților, „care, în ciuda presiunii puternice rusești, în ciuda tuturor dificultăților situației, acum distrug ocupanții”.

Forțele ruse au bombardat sâmbătă după-amiază mai multe sate din regiunea Harkov. În urma atacului, mai multe case au fost avariate, iar un bărbat de 49 de ani a fost ucis, a transmis Oleh Syniehubov, șeful administrației militare regionale. Alte cinci persoane au fost rănite.

„În jurul orei 15:30, ocupanții au lovit satul Slobozhanske, raionul Harkov. În urma bombardamentelor, o casă și mai multe anexe au luat foc. Un civil de 49 de ani care se afla pe stradă în apropierea casei a fost ucis”, a transmis Oleh Syniehubovel.

Rușii au bombardat și satele Odnorobivka și Cherkaski Tyshki, a anunțat mai devreme Oleh Syniehubov.

Forțele ruse au bombardat regiunea Odesa pe 4 mai, rănind cel puțin trei persoane, a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, citat de Kyiv Independent.

Victimele sunt două femei și un bărbat. Atacul cu rachete rusești a deteriorat și infrastructura civilă, potrivit guvernatorului.

„Bărbatul a primit asistență medicală la fața locului, femeile au fost internate”, a scris Kiper pe Telegram.

Rusia a deschis un dosar penal împotriva preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi l-a trecut pe lista persoanelor date în urmărire, informează sâmbătă agenţia rusă de presă de stat TASS, citând Ministerul rus de Interne.

Zelenski apare în baza de date a MAI rus. Informația indică faptul că „Volodimir Oleksandrovici Zelenski este căutat în temeiul unui articol din Codul Penal al Federației Ruse”, dar nu se menționează de ce infracțiune este acuzat președintele ucrainean.

Rusia a emis mandate de arestare pe numele mai multor politicieni ucraineni şi europeni, de la începutul războiului în Ucraina.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, pus pe lista persoanelor căutate de Rusia, care a deschis o anchetă penală împotriva sa

Slăbită de doi ani de lupte, Ucraina are nevoie de oameni pentru a respinge atacurile ruse, dar are probleme în a găsi voluntari, potrivit unui reportaj The Guardian.

Comandanții ucraineni recunosc că Moscova are mai multe trupe, dar spun ca factorul decisiv este artileria sa superioară, precum și avioanele de război.

Cu toate acestea, armata ucraineană încearcă să găsească oameni noi pentru a-i înlocui pe cei care au fost uciși sau răniți și pentru a-i ajuta pe soldații epuizați care luptă în prima linie. În primăvara anului 2022, voluntarii au stat la coadă pentru a se înrola, dar, pe măsură ce războiul se prelungește la nesfârșit, sunt tot mai puțini recruți dornici.

Mai multe detalii: „Îmi iubesc țara, dar nu pot să ucid”. Cum încearcă bărbații ucraineni să evite mobilizarea în război

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat vineri că Rusia condusă de Vladimir Putin reprezintă o „amenințare existențială” pentru Europa, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

Dacă va avea succes în Ucraina, Vladimir Putin își va trimite trupele mai departe în Europa, a afirmat Borrell într-un discurs despre situaţia geopolitică globală ținut la Saint Antonys College din cadrul Universității din Oxford.

În discursul său, intitulat „Europa se confruntă cu două războaie”, înaltul reprezentant UE pentru afaceri externe a insistat asupra ameninţării reprezentate de liderul de la Kremlin şi a subliniat că din ce în ce mai multe voci avertizează asupra consecinţelor globale ale unei victorii a invadatorilor ruși în Ucraina.

În acest sens, Josep Borrell a dat exemplul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a ajuns singur la concluzia că Rusia reprezintă o ameninţare, deşi inițial spunea că Rusia nu trebuie umilită.

Mai multe detalii: „Europa se confruntă cu două războaie”, spune Josep Borrell. Rusia lui Putin, o „amenințare existențială”

Ministrul italian al apărării Guido Crosetto consideră că preşedintele francez Emmanuel Macron „sporește tensiunile” când face declarații despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina.

„Nu judec un preşedinte al unei ţări prietene precum Franţa, dar nu înţeleg rostul şi utilitatea acestor declaraţii, care cresc în mod obiectiv tensiunea”, a apreciat ministrul italian  într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Corriere della Sera.

Potrivit lui Crosetto, Italia exclude „intervenţia directă a armatei” sale în războiul din Ucraina. „Ucraina trebuie ajutată să evite extinderea conflictului, dar trebuie căutate toate formele de dialog, începând prin a ţese pânza diplomaţiei. Pentru că, dacă ar izbucni un conflict, Italia ar avea multe de pierdut”, a spus ministrul italian al apărării.

Guido Crosetto a mai declarat că și-ar dori ca „toată mobilizarea în favoarea Palestinei să existe şi faţă de Ucraina”.

„Sunt în regulă aceste manifestaţii mari care cheamă la pace, fără a recurge totuşi la violenţe, pe care, din păcate, le-am văzut în ultimele zile mai ales în universităţi. Dar mi-ar plăcea să-i văd (protestând – n.r.) şi faţă de toate decesele din rândul civililor ucraineni”, a declarat el, citat de agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Mai multe detalii: Declaraţiile lui Macron despre intervenţia în Ucraina „sporesc tensiunile”, afirmă ministrul Apărării din Italia

De la declanşarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, companii lituaniene au livrat mărfuri cu dublă utilizare, civilă şi militară, în valoare de cel puţin 130 de milioane de euro către ţări vecine cu Rusia, iar o parte din aceste mărfuri a ajuns ulterior în industria militară rusă, dezvăluie o investigaţie a radioteleviziunii lituaniene (LRT), relatează EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit investigaţiei, mărfuri cu dublă utilizare, între care microcipuri, produse electronice, aparate electrice şi maşini care pot fi folosite pentru a fabrica produse civile sau arme şi sisteme militare, au fost trimise de companii lituaniene în ţări din Asia Centrală, dar de fapt au ajuns în cele din urmă în Rusia.

„Livrările se fac prin ţări precum Kazahstan, Kîrgîzstan şi Uzbekistan. Companiile lituaniene implicate în export susţin că nu ştiau că mărfurile şi tehnologiile cu dublă utilizare vor ajunge în cele din urmă în Rusia”, precizează LRT.

Potrivit LRT, peste 70 de companii lituaniene au contribuit în mai multe rânduri la trimiterea de articole cu dublă utilizare în Rusia.

Ancheta LRT subliniază că Uniunea Europeană nu interzice expedierea de produse cu dublă utilizare în Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Armenia şi alte ţări. Cu toate acestea, Lituania a implementat o astfel de interdicţie la nivel naţional în 2023.

Investigaţia LRT a fost publicată cam în aceeaşi perioadă în care grupul de jurnalism de investigaţie Re:Baltica, cu sediul în Letonia, a relatat că anumite companii având legături cu oameni politici letoni, între care şi un membru al Parlamentului de la Riga, erau implicate în transporturi de minereu de mangan către Rusia. Manganul este folosit la fabricarea tancurilor şi a altor vehicule blindate.

„În general, Letonia şi Estonia, care au devenit cei mai mari exportatori de minereu de mangan din UE către Rusia de la începutul războiului din Ucraina, au livrat Rusiei anul trecut 1,9 milioane de tone”, spun surse din industrie.

Un procent de 78% a fost transportat prin Letonia, 22% prin Estonia, unde o companie având legături cu fostul premier Tiit Vahi manipulează această marfă în portul Sillame, scrie Re:Baltica.

Un cetăţean rus a fost condamnat vineri la 15 ani de închisoare pentru că a incendiat un centru de recrutare din oraşul Habarovsk, în estul îndepărtat al Rusiei, scrie RIA Novosti, citată de EFE și Agerpres.

Potrivit sentinţei, date de un tribunal militar, bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost găsit vinovat de infracţiunile de terorism, vandalism, huliganism, profanare de morminte şi dezonoare adusă drapelului naţional.

Ancheta a stabilit că acuzatul, care se opunea recrutărilor pentru agresiunea militară rusă din Ucraina, a incendiat, toamna trecută, cu două cocteiluri Molotov biroul de înrolare din cartierul Industrialnîi din Habarovsk.

Ministerul rus al Apărării din Rusia a susținut, sâmbătă, că sistemele sale de apărare aeriană au doborât patru rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS lansate de forțele ucrainene în direcția Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în martie 2014.

Ministerul Apărării de la Moscova nu a dat detalii, în timp ce conducerea de la Kiev nu a comentat deocamdată această revendicare.

Un oficial american a declarat luna trecută că SUA au livrat în secret Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS.

Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de până la 300 kilometri, au fost folosite pentru prima dată în primele ore ale zilei de 17 aprilie, fiind lansate împotriva unui aerodrom rusesc din Crimeea, care se afla la aproximativ 165 de kilometri de linia frontului ucrainean, a declarat oficialul american.

Pentagonul s-a opus iniţial desfăşurării de ATACMS în Ucraina din cauza unor temeri că ar putea fi folosite împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, vineri, că războiul cu Rusia intră într-o nouă etapă pe fondul ofensivei planificate a forțelor Moscovei, informează Ukrainska Pravda.

„Ne aflăm acum în faţa unei noi etape a războiului. Ocupantul se pregăteşte pentru încercări de extindere a ofensivei sale. Şi noi toţi împreună, toţi ucrainenii, soldaţii noştri, statul nostru, partenerii noştri, trebuie să facem totul pentru a perturba planul ofensiv al ruşilor”, a spus Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Ucraina se confruntă cu o nouă etapă a războiului, ocupanţii se pregătesc pentru o ofensivă

Statele Unite au oferit deja Ucrainei mici loturi din primul ajutor militar din pachetul de 61 de miliarde de euro, care a fost anunțat după deblocarea finanțării în Congres, însă lotul principal de arme din pachetele mari de ajutor va ajunge la Kiev „în câteva luni”, precizează surse militare de rang înalt, citate de New York Times.

Unul dintre motive este logistic: vehiculele de luptă, bărcile, tunurile moderne, lansatoarele și sistemele de apărare aeriană trebuie adesea transportate pe mare și cu trenuri puternic păzite din cauza dimensiunilor lor.

Un oficial american a declarat, pentru NYT, că majoritatea armelor majore, și chiar o parte din muniție, vor fi expediate din SUA și „probabil că nu vor ajunge până la mijlocul verii, dacă nu mai târziu”.

Mai multe detalii: Cea mai mare parte a ajutorului SUA va ajunge la Kiev „în câteva luni”: „Lotul principal de arme, după mijlocul verii, dacă nu chiar mai târziu”

Forțele Aeriene ale armatei ucrainene a transmis, într-un comunicat, că în noaptea de vineri spre sâmbătă, rușii au lansat 13 drone kamikaze asupra Ucrainei pe care apărarea antiaeriană le-a distrus.

„În noaptea de 4 mai 2024, inamicul a atacat cu 13 UAV-uri de atac de tip Shahed-131/136 și patru rachete ghidate antiaeriene S-300. Toate lansările au fost efectuate din regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ca urmare a operațiunilor de luptă ale unităților de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și ale grupurilor mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cele 13 UAV-uri de atac au fost distruse în regiunile Harkov și Dnipropetrovsk”, se arată în raport.

La Harkov, au fost înregistrate sâmbătă dimineață două lovituri de drone Shahed”, în urma cărora patru persoane au fost rănite.

„Două zboruri de Shaheds în oraș, ambele pe infrastructura civilă a districtului Osnoviansk. Un incendiu de amploare a izbucnit la locul unuia dintre lovituri . În acest moment, știm de o persoană rănită”, a anunțat primarul Igor Terekov.

Ulterior, autoritățile locale au anunțat că în urma atacului aerian cel puțin patru persoane au fost rănite, printre care și un copil.

„Trei victime, inclusiv un copil. De asemenea, s-a primit un alt apel de la o femeie de 52 de ani care a fost rănită dar nu a necesitat spitalizare”, a transmis Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale.

Potrivit oficialului militar ucrainean, o clădire de birouri civile cu două etaje din cartierul Osnoviansk din Harkov a luat foc ca urmare a căderii resturilor din dronele doborâte.

Rușii au lansat 5 rachete și 105 lovituri aeriene, au tras 91 de salve cu rachete asupra pozițiile trupelor ucrainene și a zonelor populate, iar pe front s-au înregistrat 119 confruntări, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Cele mai multe ciocniri pe linia frontului s-au înregistrat în zona Avdiivka, 34 și în apropiere de Bahmut, 27.

Autoritățile locale de la Kiev îndeamnă locuitorii să participe la slujbele de Paște mai degrabă online decât să meargă la biserică, din motive de securitate, potrivit unui comunicat al administrației militare a orașului, citat de Kyiv Independent.

Pe 5 mai, în prima zi a Paștelui Ortodox, măsurile de securitate vor fi consolidate la Kiev. Autoritățile vor impune o stare de asediu de la miezul nopții până la ora 05:00 dimineața, iar peste 23.000 de ofițeri de poliție vor fi la datorie pentru monitorizarea și respectarea ordinii.

În ciuda acestui fapt, autoritățile locale îi îndeamnă pe oameni să nu meargă la biserică, ci să urmărească slujba de Înviere online.

Mai multe detalii: Kievul sfătuiește oamenii să nu meargă la biserică de Paște, de teama unui atac rusesc. „Nu uitați că țara e în război”