Război în Ucraina, ziua 81 | 660 de civili, uciși de trupele ruse numai în Harkov. În Sievierodonețk a fost bombardat un spital

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat, în mesajul său video de duminică seară, convins că trupele de ocupație din Ucraina se află într-un impas și că „operațiunea lor specială” a eșuat, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Ne pregătim pentru noi încercări ale Rusiei de a ataca Donbasul, de a-și intensifica cumva mișcarea în sudul Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.

„Ocupanții încă nu vor să recunoască faptul că se află într-o fundătură și că așa-zisa lor «operațiune specială» a dat deja faliment. Dar va veni cu siguranță momentul în care poporul ucrainean îi va presa pe invadatori să recunoască pe deplin realitatea”, a continuat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că, pentru a nu-i „crea” pe ocupanții din Herson și Melitopol, indiferent de modul în care aceștia își vor arăta presupusa putere în zonele ocupate din Azov și Donbas, prezența lor acolo este doar temporară.

„Atacurile de astăzi cu rachete rusești asupra regiunii Liov, bombardarea orașelor Huliaipil, Severodonețk, Lysychansk, a orașelor și comunităților din regiunea Donețk, toată această brutalitate a ocupanților pe care Ucraina o trăiește în fiecare zi nu vor duce decât la faptul că soldații ruși care supraviețuiesc vor lua acest rău înapoi cu ei în Rusia”, a mai declarat liderul ucrainean.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

„Îl vor duce în Rusia, pentru că se vor retrage. Așa se va sfârși toată activitatea febrilă a militarilor ruși, pe care o vedem acum”, s-a arătat convins Zelenski.

Duminică, în regiunile Donețk și Luhansk, forțele blindate ale Ucrainei au respins 17 atacuri și au distrus 18 unități ale echipamentului militar rusesc, inclusiv două elicoptere, informează Ukrainska Pravda.

„Ocupanții au tras asupra a 23 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk, au distrus și avariat 32 de case”, au transmis forțele armate ale Ucrainei, într-o postare pe Facebook.

„Apărătorii ucraineni din cadrul Operațiunii Forțelor Comune au respins astăzi 17 atacuri inamice. Luptele continuă în două locații”, precizează armata ucraineană.

Duminică, Operațiunea Forțelor Comune ale Ucrainei a distrus trei tancuri rusești, un sistem de artilerie, șase unități de vehicule blindate de luptă și o mașină a rușilor.

Forțele antiaeriene de luptă au doborât două elicoptere inamice (Ka-52 și Mi-28) și cinci vehicule aeriene fără pilot Orlan-10 pe cerul Donbasului.

15 mai 2022 - Acum 2 ani

15-05-2022

Cum ar putea răspunde Putin la aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Avertismentele președintelui rus Vladimir Putin adresate Finlandei și Suediei, de a nu se alătura NATO, au rămas fără ecou. Invazia militară a Moscovei în Ucraina a declanșat un lucru pe care liderul de la Kremlin nu și-l dorește: o nouă extindere a NATO, de data aceasta până la granițele Rusiei, scriu jurnaliștii de la BBC, într-o scurtă analiză a variantelor pe care le are Putin la dispoziție pentru a răspunde acestei mișcări.

Mișcări militare

Deocamdată, președintele Putin are mâinile ocupate în Ucraina, așa că este puțin probabil să facă mișcări bruște în direcția Finlandei sau a Suediei. Trupele ruse din apropierea graniței de 800 de mile (1300 de kilometri) cu Finlanda au fost redislocate spre sud.

Cu timpul, însă, este posibil ca el să mute atât trupe, cât și rachete mai aproape de granița cu Finlanda și să organizeze patrule aeriene și navale agresive.

Război hibrid

Atacurile cibernetice și spionajul cibernetic au loc de ceva timp, vizând majoritatea statelor europene.

Acum este de așteptat ca acestea să fie îndreptate în mod special împotriva Finlandei și Suediei, dacă acestea se alătură NATO, însoțite de obișnuitele negări oficiale cu privire la vinovăția Rusiei.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Acțiuni subversive

Lui Vladimir Putin îi place să joace pe termen lung și ar putea foarte bine să decidă că neutralitatea istorică a acestor două țări nordice înseamnă că orice decizie a lor de aderare la NATO poate fi anulată.

În timp, liderul de la Kremlin ar putea opta să încerce să modeleze opinia publică împotriva NATO cu ajutorul postărilor online ale propagandiștilor și al conturilor false.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, anunță că luptele continuă în satele aflate în apropierea orașului Sievierodonețk, scrie portalul The Kyiv Independent.

Forțele armate ucrainene controlează orașele Lisichansk, Sievierodonețk și împrejurimile orașului Rubijne, a declarat duminică Serhiy Haidai.

Ucraina controlează, în prezent, 10% din regiunea Luhansk, a adăugat guvernatorul regional.

Marina Ovsiannikova, jurnalista rusă care a protestat în direct la TV împotriva războiului declanțat de Rusia în Ucraina, se confruntă cu probleme în plan personal, aceasta anunțând că a fost dată în judecată de fostul soţ, angajat al Russia Today (RT), scrie news.ro, care citează The Guardian.

Ovsiannikova a precizat că este posibil ca fostul soţ să obţină custodia celor doi copii, care au 17, respectiv 11 ani.

Marina Ovsyannikova (the state TV antiwar protester who many in Ukraine believe was acting out an FSB plot to uncancel Russian society) says her RT-employed ex-husband is suing her, potentially threatening her custody of their kids (ages 17 and 11). https://t.co/Wp0wU7s9YU pic.twitter.com/eIZnPojIzT

— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) May 15, 2022

Jurnalista, care în prezent trăieşte la Berlin, a spus că nu va reveni în Rusia până la căderea regimului Putin. Copiii săi sunt crescuţi de fostul soţ, care refuză să le permită să părăsească ţara. Fata celor doi vrea să fie alături de mama ei, însă fiul ar fi împotriva ei şi ar considera-o o trădătoare.

Shes currently in Berlin & says she wont return to Russia until the Putin regime falls. Her ex is raising the kids now & refuses to let them leave the country to be with their mom. The son is apparently a Z-head & now considers her a traitor. The daughter just wants mom back.

— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) May 15, 2022

Ovsiannikova a fost angajată luna trecută de prestigioasa publicaţie germană Die Welt.

Mai multe detalii: Marina Ovsiannikova, jurnalista care a protestat față de război, a fost dată în judecată de fostul soț. Ce riscă aceasta

Duminică, trei civili au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți în regiunea ucraineană Donețk, în urma operațiunilor militare ale soldaților ruși, relatează Ukrainska Pravda.

„Pe 15 mai, rușii au ucis 3 civili în regiunea Donețk: doi în Drobyșevo și unul în Torețk. Alte 13 persoane au fost rănite”, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din Donețk, pe Telegram.

Tot duminică, au fost confirmate informațiile despre trei civili care au murit anterior: doi în Siversk și unul în Vilne Pole.

De asemenea, în orașul Bahmut, trei civili care au fost răniți în regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale.

Kyrylenko a precizat că, în prezent, este imposibil de precizat numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

În cadrul unui teledon, Kyrylenko a menționat că „astăzi este o zi foarte intensă” și că sunt mulți răniți.

Potrivit acestuia, rușii bombardează atât orașele de pe linia frontului, cât și zonele relativ îndepărtate de aceasta.

Ucraina are nevoie, pentru a putea învinge armat rusă până la sfârșitul anului, de armament greu din partea Occidentului și de un „adevărat embargo petrolier” asupra Rusiei, consideră Mihailo Podolyak, consilier al președintelui Volodimir Zelenki și șeful echipei ucrainene de negociatori, potrivit BBC.

„La fel ca întreaga lume, Ucraina nu este interesată de un război prelungit cu Rusia. Nu putem învinge luna aceasta, dar o putem face în acest an”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Rețeta victoriei este simplă: embargo real asupra petrolului + tancuri, avioane și artilerie. Să punem capăt (războiului, n.r.) împreună”, a adăugat consilierul prezidențial.

Trupele ruse de ocupație au dus mai mulți copii din Mariupol la un spital din regiunea ocupată Donețk, separându-i de părinții lor, scrie agenția ucraineană de știri Ukrinform.

„Da, sunt mulți copii, care au fost aduși din Mariupol, în cea de-a doua secție de boli infecțioase a spitalului Vyshnevskyy, aflat în districtul Kiev din Donețk. Au haine, dar copiii au nevoie de scutece, lapte praf și fructe. Copii (aduși) fără părinți. Trebuie să-i căutăm pe părinții lor și să nu ignorăm niciun anunț despre căutarea unui copil”, a declarat un locuitor din Donețk.

Unii activiști din regiunea Donețk, ocupată de ruși, au lansat apeluri pentru ajutorarea copiilor aduși din Mariupol. Asistentele de la spital spun, de asemenea, că unitatea medicală nu va refuza ajutorul care va fi acordat acestor copii.

Bombardamentele rusești asupra orașului Sievierodonețk au ucis două persoane, a anunțat duminică guvernatorul regiunii Luhansk, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Atacurile trupelor ruse au vizat o clădire rezidențială, a precizat guvernatorul Serhiy Haidai.

Autoritățile ucrainene desfășoară cel puțin 10 anchete active privind comiterea unor violuri care ar fi fost comise de soldații ruși, scrie de The Guardian.

Informația a fost publicată de jurnalista Deborah Haynes de la Sky News, care precizează că multe alte investigații similare sunt în curs de desfășurare, inclusiv presupuse violuri asupra unor copii și bărbați din Ucraina de către trupele ruse.

The Ukrainian authorities are conducting at least 10 active rape investigations involving Russian forces, with many more pending, including alleged rapes of children and men.

— Deborah Haynes (@haynesdeborah) May 15, 2022

Suedia a încetat să mai fie neutră „când am intrat în UE în 1995”, a declarat pentru BBC fostul prim-ministru suedez Carl Bildt.

Țara scandinavă nu a mai fost implicată într-un conflict militar de peste 200 de ani.

În cazul în care atât Suedia, cât și Finlanda se alătură NATO, a precizat Bildt, ar fi posibilă „consolidarea și unificarea acordurilor de apărare și securitate pentru întreaga zonă nord-europeană”.

Deși oficializarea statutului de membru ar putea dura ceva timp după depunerea cererilor de aderare, ambele țări ar putea să se alăture în mod oficial summitului NATO care va avea loc la Madrid în iunie, a mai spus fostul premier suedez.

„Cred că este foarte important să primim sprijin, în special din partea SUA – este esențial”, a adăugat el.

Secretarul american de stat, Antony Blinken, a declarat anterior că SUA susțin cu tărie candidaturile ambelor țări în privința aderării acestora la NATO.

Rusia plănuiește să trimită în Ucraina 2.500 de rezerviști, potrivit informațiilor Statului Major al Forțelor Armate ucrainene, citate de Iuliia Mendel, purtătoarea de cuvânt a președintelui Volodimir Zelenski.

Conform Statului Major ucrainean, aceste trupe sunt în prezent instruite în centrele de pregătire din regiunile Voronej, Belgorod și Rostov din Rusia.

Russia plans to send up to 2,500 reservists to the war in Ukraine, trained now at training centers in the Voronezh, Belgorod and Rostov regions- General Staff

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) May 15, 2022

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a cerut Germaniei să preia inițiativa în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează CNN.

Într-o înregistrare video postată duminică pe pagina sa de Facebook, Kuleba a declarat că, în timpul vizitei sale la Berlin, la începutul săptămânii, a avut „o discuție foarte rațională cu germanii despre posibilitatea ca Ucraina să devină parte a UE”.

„Le-am spus că oricum se va întâmpla. Este inevitabil ca Ucraina să primească mai devreme sau mai târziu statutul de candidat. Elitele germane au de ales între a conduce acest proces și a-și înscrie numele în istoria Europei sau ca acest lucru să se întâmple în continuare, dar fără conducerea lor”, a adăugat el.

Ministrul a discutat, de asemenea, despre embargoul asupra petrolului rusesc, dezbătut în prezent de statele membre ale UE, iar în timpul vizitei sale a fost abordată și problema embargoului asupra gazelor rusești.

După întâlnirea cu oficialii germani, Kuleba a purtat discuții și cu miniștrii de externe din G7 și a declarat că aceștia „au salutat ideea că este necesar să înghețăm activele rusești și să le transferăm în Ucraina pentru a ajuta la reconstrucția țării noastre”. Vorbim aici de sute de miliarde de euro. De asemenea, (cei din) G7 au spus că sunt gata să participe la reconstrucția Ucrainei, la reconstrucția orașelor și a infrastructurii sale. Știți că președintele Ucrainei are ideea ca țările să preia (prin intermediul unor ajutoare financiare, n.r.) anumite regiuni sau orașe care sunt afectate de război, iar partenerii noștri salută această idee.”

Kuleba a cerut, de asemenea, „o soluție pentru eliminarea blocadei rusești asupra exportului de produse agroindustriale ucrainene în lume. În acest moment, agresiunea rusă conduce lumea spre foamete. De aceea, este important să lucrăm și cu țările africane. Dorim ca acestea să contribuie la rezolvarea acestei probleme”.

Mai mulţi cetăţeni ucraineni care au fost răniţi de armata rusă după ocuparea unor raioane din regiunea Harkov au fost preluaţi de militarii ruşi şi duşi pe teritoriul Federaţiei Ruse, a declarat duminică şefa Departamentului Comunicaţii al Poliţiei Regiunii Harkov, Olena Baranik, pentru Agerpres.

Oficialul Poliţiei din Harkov susţine că există informaţii potrivit cărora persoanele rănite ar fi încercat să plece din localitatea Vilkhivka spre spitale din Harkov, însă nu au putut trece de posturile de control ale militarilor ruşi.

„Doi oameni au fost răniţi. Au încercat să îi ducă la spitalul din Harkov pentru a primi îngrijiri medicale, însă la un punct de control rusesc nu li s-a permis să plece şi martorii ne-au comunicat că momentan se află în Federaţia Rusă, fără acte, pentru că buletinele lor au fost reţinute la punctul de control rusesc”, a povestit Olena Baranik.

Aceasta susţine că, în Vilkhivka, alte trei persoane au fost împuşcate de soldaţii aflaţi pe un tanc al armatei ruse. Ulterior, aceste persoane au fost îngropate în curţile caselor.

Referindu-se la atrocităţile comise de militarii ruşi, reprezentanta Poliţiei din Harkov susţine că în localitatea Husarivka trei persoane, dintre care un copil, au fost arse de vii şi aruncate în beci.

„Cu spaimă ne gândim la numărul victimelor pe care le-am putea găsit după eliberarea localităţilor Izium, Kupeansk şi alte raioane. Nu dispunem de informaţii despre ce se întâmplă acolo. În localitatea Husarivka am avut un caz. Acolo în beci au găsit corpurile a trei persoane, dintre care un copil de 14 ani. Aceşti oameni au fost arşi. Expertiza a demonstrat că au fost arşi de vii”, a precizat Baranik.

Armata ucraineană a afirmat că unitățile rusești au înregistrat „pierderi semnificative în efective și echipamente”, în timp ce încearcă să avanseze spre vest, până la granițele regiunilor Luhansk și Donețk, potrivit unui purtător de cuvânt al Statului Major General al Forțelor Armate, citat de CNN.

„În unele zone, dotarea unităților [rusești], ca urmare a ostilităților, este mai mică de 20%”, a precizat, duminică seară, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

„În direcția Popasna, din cauza pierderilor grele și a incapacității de a acționa independent, trupele aeropurtate ale forțelor armate ale Federației Ruse fac echipă cu reprezentanți ai companiilor militare private rusești (mercenari, n.r.), pentru a organiza acțiuni ulterioare”, a susținut Oleksandr Ștupun, purtătorul de cuvânt al Statului Major General.

Popasna, oraș aflat în ruină după bombardamente constante, a căzut în mâinile forțelor ruse la începutul acestei luni, dar se pare că de atunci acestea au ocupat puțin teren în zonă.

De asemenea, rușii încearcă de mai multe săptămâni să avanseze de la Izium spre sud, iar Statul Major ucrainean a precizat duminică faptul că aceștia au încercat fără succes să desfășoare operațiuni ofensive și de asalt spre două sate aflate în sudul orașului.

De asemenea, armata ucraineană a mai susține că forțele ruse aflate la nord și la est de orașul Harkov încearcă să își apere pozițiile pentru „a împiedica înaintarea trupelor noastre spre frontiera de stat a Ucrainei”, continuând în același timp să bombardeze orașele și satele recent recucerite de Ucraina.

Kalush Orchestra a anunţat că va vinde prin licitaţie trofeul Eurovision câştigat sâmbătă, banii obţinuţi urmând să ajungă la o fundaţie care ajută armata ucraineană şi Ucraina, relatează Ukrinform, potrivit news.ro.

“Plănuim să scoatem trofeul la licitaţie şi să donăm toţi banii unei fundaţii care ajută forţele armate şi Ucraina. Urmează să alegem una. Mulţi oameni deja fac donaţii din străinătate şi poate şi mai mulţi ar vrea să doneze. Iar acest lucru îi va motiva. Va fi în beneficiul Ucrainei”, a explicat liderul trupei, Oleh Psiuk.

Ediţia Eurovision Song Contest 2022 de la Torino a fost câştigată sâmbătă de Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra cu melodia „Stefania”.

Peste 660 de persoane au fost ucise, de la începutul războiului, de forţele ruse în regiunea Harkov din Nord-Estul Ucrainei, a declarat duminică şefa Departamentului Comunicaţii al Poliţiei Regiunii Harkov, Olena Baranik, pentru Agerpres.

Conform acesteia, din cele 668 de victime, 29 sunt copii. Cele mai multe victime au fost înregistrate în localităţile care s-au aflat, până de curând, sub ocupaţia armatei ruse.

„Noi doar documentăm crimele, după care toate materialele sunt preluate de serviciul secret al Ucrainei sau de Procuratură. Ei deschid dosare penale. Ultima locaţie unde am lucrat cu angajaţii Poliţiei este Vilhivka, care a fost eliberată şi noi am cadavre îngropate în curţile caselor. Au fost trei oameni care au fost împuşcaţi dintr-un tanc rusesc, lucruri pe care ni le-au comunicat martorii oculari, oameni care au reuşit să supravieţuiască”, a afirmat Olena Baranik.

Oraşul Harkov, al doilea ca mărime al Ucrainei, are o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de persoane, dar după declanşarea războiului, aproximativ un milion ar fi părăsit localitatea.

Mulţi dintre refugiaţi intenţionează să revină acasă, după ce ofensiva armatei ucraineană a reuşit să împingă forţele ruse la peste 40 de kilometri de Harkov. Cu toate acestea, autorităţile atrag atenţia că, deocamdată, nu este cazul ca populaţia să revină la domiciliu, pentru că militarii ruşi lasă în urma lor multe teritorii minate.

„Minele şi grenadele sunt ascunse şi în jucării, şi în frigidere. Avem nevoie de timp ca specialiştii în domeniu să se ocupe de deminare. Numai după această etapă, lumea se va putea întoarce acasă”, a mai afirmat Olena Baranik.

Zece persoane au reușit să se evacueze duminică din Sievierodonețk, aflat în regiunea Luhansk, dar, pe drum, soldații ruși au deschis focul asupra unei mașini în care se aflau o parte din acești, informează Ukrainska Pravda.

„Zece persoane au fost evacuate, inclusiv patru copii și două persoane cu mobilitate redusă”, a scris șeful administrației de stat din regiunea Luhansk, Serhii Haidai, pe Telegram.

„În Sievierodonețk, rușii intimidează populația și distrug case. Tot mai mulți oameni vor să plece. Ofițerii patrulelor de poliție de patrulare au reușit să evacueze zece persoane, [dar] o mașină a fost atacată. Din fericire, au reușit să treacă fără a se înregistra victime”, a precizat Serhii Haidai.

Oficialul ucrainean a adăugat că pasagerii care se aflau în mașină sunt în siguranță.

Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat duminică, într-o conferință de presă, că este cel mai bine pentru securitatea țării scandinave dacă aceasta se alătură NATO, relatează Reuters și BBC.

Andersson a adăugat că Suedia are nevoie de garanțiile formale de securitate care vin odată cu apartenența la Alianță Nord-Atlantică.

Conferința premierului suedez vine la scurt timp după ce Partidul Social Democrat, aflat la putere, a anunțat că sprijină aderarea statului nordic la NATO, în urma invaziei ruse din Ucraina.

Anunțul făcut de social-democrații aflați la guvernare în Suedia a venit la câteva ore după ce Finlanda a anunțat oficial că dorește să facă parte din NATO.

Magdalena Andersson a mai declarat că, dacă Suedia ar fi singura țară din regiunea baltică care nu ar adera la NATO, „am fi într-o poziție foarte vulnerabilă”.

Mai multe detalii: „Suedia va fi un furnizor de securitate”. Primul semnal clar dat de Stockholm că va solicita oficial aderarea la NATO

Liderul republicanilor din Senatul american, Mitch McConnell, a declarat că se așteaptă ca Senatul să voteze miercuri proiectul de ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, după ce luni va avea loc un vot de procedură cu privire la acest proiect legislativ, relatează Reuters.

„Ne așteptăm să invocăm clauzele – cu o marjă semnificativă, sperăm – luni la moțiunea de procedură, ceea ce ne-ar pregăti de aprobarea ajutorului, miercuri”, a declarat McConnell reporterilor într-o conferință telefonică de la Stockholm, după ce a vizitat sâmbătă capitala ucraineană.

Mitch McConnell s-a referit la un vot de procedură de tipul „cloture” (încheiere a dezbaterilor parlamentare), care limitează la 30 de ore dezbaterea ulterioară a unui proiect.

Partidul Social-Democrat din Suedia, aflat la putere, s-a pronunţat duminică în favoarea candidaturii acestei ţări la NATO, ceea ce deschide calea depunerii unei cereri de aderare din partea guvernului de la Stockholm, transmit agențiile internaționale de știri, potrivit Agerpres.

Conducerea social-democraţilor a decis la o reuniune extraordinară că această formaţiune va „contribui la o candidatură a Suediei la NATO”, conform unui comunicat care marchează o schimbare majoră de poziţie.

În comunicatul social-democraților se mai afirmă că, în cazul în care cererea va fi acceptată de NATO, partidul ar trebui să depună eforturi pentru a stabili condiții unilaterale împotriva amplasării de arme nucleare și de baze permanente pe teritoriul suedez, potrivit CNN.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a catalalogat decizia drept una „istorică”, într-un mesaj publicat pe Twitter după anunțul social-democraților, adăugând: „Invazia rusă în Ucraina a deteriorat situația de securitate pentru Suedia și pentru întreaga Europă”.

Today the Swedish Social Democratic Party took a historic decision to say yes to apply for a membership in the NATO defence alliance. The Russian invasion of Ukraine has deteriorated the security situation for Sweden and Europe as a whole. https://t.co/UkEcFhfwXZ

— Ann Linde (@AnnLinde) May 15, 2022

Este de aşteptat ca premierul suedez Magdalena Andersson să depună o cerere oficială de aderare la Alianţa Nord-Atlantică în zilele următoare.

După decenii în afara unor alianţe militare, Finlanda şi Suedia, ambele nealiniate, se pregătesc astfel să devină candidate la NATO, consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina. Preşedintele şi premierul Finlandei au anunţat de joi că aceasta va cere aderarea la NATO „fără întârziere”.

Duminică, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO de la Berlin, atât secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cât şi secretarul de stat american Antony Blinken şi-au exprimat încrederea că se va ajunge la consens privind candidaturile lor.

Jens Stoltenberg a declarat că „ușa NATO este deschisă” pentru Suedia și Finlanda.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Federaţia Rusă stagnează în sudul şi în estul Ucrainei, precizând că Alianța Nord–Atlantică va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar, financiar şi umanitar, scrie news.ro.

Geoană consideră că Ucraina poate câştiga acest război.

“În această etapă a războiului putem constata Federaţia Rusă stagnează în ofensiva sa din sudul şi din estul Ucrainei, vom continua să sprijinim Ucraina din punct de vedere militar, financiar şi umanitar. Ucraina poate câştiga acest război. Iar acest lucru este datorat atât bravurii, eroismului şi capacităţii de luptă şi rezilienţei poporului ucrainean, dar şi sprijinului constant de ani de zile pe care NATO şi ţări din NATO l-au acordat acestui partener foarte important”, a declarat duminică Mircea Geoană.

Reuniunea informală ministerială de externe a NATO de la Berlin a continuat duminică, fiind programate două sesiuni distincte, prima pe temele de actualitate şi interes sporit pentru NATO, cu accent pe politica NATO a „Uşilor Deschise”, războiul din Ucraina şi implicaţiile sale pentru securitatea euroatlantică.

Vicepremierul ucrainean Olga Stefanișyna a declarat că speră ca cererea de aderare a Ucrainei la NATO să fie luată în considerare rapid și să se tragă învățăminte din procesul de aderare la NATO în care sunt implicate Finlanda și Suedia, scrie CNN.

„Vedem poziția de acum a Suediei și Finlandei, care au decis să solicite aderarea la NATO, și răspunsul aliaților că această cerere va fi luată în considerare și îndeplinită imediat”, a spus Olga Stefanișyna. „Acesta este un argument foarte evident că NATO a învățat din greșelile politice care au fost făcute în 2008, făcând promisiuni pe care nu le-a îndeplinit și care au dus practic la trei războaie, dintre care două se desfășoară acum pe teritoriul ucrainean”, a precizat aceasta.

„Sperăm că, atunci când va fi analizată cererea ucraineană, se va întâmpla de asemenea mult mai repede”, a adăugat Stefanișyna.

Anterior în cursul zilei de duminică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că speră ca procesul de aderare a Suediei și Finlandei în NATO să fie „mai rapid decât cele pe care le-am mai văzut până acum”.

Încercarea eșuată a trupelor ruse de a construi un pod de pontoane peste râul Siversky Doneț pe 11 mai a arătat „o lipsă uimitoare de simț tactic” și a permis „artileriștilor ucraineni să ucidă sute de oameni și să distrugă zeci de vehicule cu lovituri concentrate”, scrie Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank din SUA, într-un raport publicat sâmbătă, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Raportul notează, de asemenea, că zvonurile despre un referendum planificat pentru anexarea regiunii Herson la Rusia sugerează „o confuzie considerabilă în cadrul conducerii ruse, la diferite niveluri” cu privire la cea mai bună cale de a continua operațiunile din estul Ucrainei și la perspectiva de a securiza teritoriile ocupate.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei susține că, de la începutul invaziei, armata rusă a pierdut 27.400 de soldați în Ucraina, scrie portalul The Kyiv Independent.

Statul Major General a precizat duminică, în actualizarea zilnică a acestui bilanț, că Rusia a pierdut, de asemenea:

• 1.220 de tancuri,
• 2.958 de vehicule blindate de luptă,
• 555 de piese de artilerie,
• 195 de sisteme de lansatoare multiple de rachete,
• 89 de rachete sol-aer,
• 164 de elicoptere,
• 200 de avioane,
• 416 drone și
• 13 ambarcațiuni.

Forțele ruse de ocupație au bombardat sâmbătă, 14 mai, un spital din Sievierodonețk la 14 mai, rănind nouă civili, a anunțat Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, potrivit Ukrainska Pravda.

Potrivit administrației militare din Luhansk, trupele ruse au efectuat sâmbătă 11 atacuri asupra orașului Sievierodonețk.

O înregistrare video pe care Haidai a publicat-o pe Telegram arată intrarea și fațada deteriorate ale clădirii spitalului, precum și ferestrele sparte.

Sâmbătă, trupele ruse au avariat, de asemenea, unitatea de producție a Azot, care este una dintre cele mai mari uzine chimice din Europa, o școală tehnică și cel puțin 11 clădiri înalte de apartamente.

17 civili, inclusiv 3 copii, au fost evacuați sâmbătă din Sievierodonețk. Aceasta a fost prima evacuare după mult timp, deoarece coridorul de evacuare a fost bombardat în mod constant de trupele ruse.

Pe 13 mai, Haidai a declarat că trupele ruse au distrus un pod care făcea legătura între Sievierodonețk și orașul Popasna, ocupat de ruși.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că, potrivit analizei serviciilor britanice de informații, trupele ruse au pierdut deja o treime din unitățile pregătite de luptă și nu vor avea capacitatea de a desfășura acțiuni ofensive în următoarea lună.

„Bombe cu fosfor, muniții cu dispersie – ne-au permis să folosim tot ceea ce este interzis de convențiile internaționale”, îi spune un militar rus unui prieten – referindu-se aparent la comandamentul său -, într-o convorbire care a fost interceptată și publicată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), relatează portalul The Kyiv Independent.

„Toată lumea așteaptă ca Volodia să retragă trupele și să arunce un Topol aici. Oricum, tot ce era interzis de convențiile internaționale ni s-a permis aici, dispersie, fosfor. Ni s-a permis totul. Am aruncat totul acolo”, afirmă soldatul rus, în înregistrarea a cărei autenticitate nu poate fi verificată în mod independent.

Mai multe detalii: Înregistrare cu un soldat rus care recunoaște folosirea armelor interzise în Ucraina, publicată de Kiev. „Ni s-a permis totul”

Ucraina a desfășurat multe dintre noile sale obuziere americane M-777 (de tipul howitzer) pe linia frontului, iar Washingtonul a livrat toate cele 90 de piese de artilerie pe care trebuia să le trimită, cu excepția uneia, a anunțat duminică ambasada americană de la Kiev, potrivit Reuters.

Livrările de obuziere M-777 fac parte dintr-un pachet uriaș de sprijin din partea Washingtonului, în special în ceea ce privește armamentul, destinat să ajute Ucraina să respingă invazia rusă. Obuzierul M-777 este considerat deosebit de important datorită razei sale de acțiune și a preciziei sale mari.

Ambasada SUA a postat o înregistrare video a armatei ucrainene în care soldații de la Kiev se antrenează pentru a folosi aceste arme.

„Obuziere M-777 în acțiune. Parte a celui mai recent pachet de ajutor de 800 de milioane de dolari al Statelor Unite pentru forțele armate ucrainene. Toate cele 90 de obuziere trimise de Statele Unite, cu excepția unuia singur, se află acum în Ucraina, multe dintre ele fiind deja desfășurate pe linia frontului”, a scris reprezentanța diplomatică, pe Twitter.

M-777 Howitzers in action. Part of the United States’ most recent $800 million care package for the Ukrainian Armed Forces. All but one of the 90 Howitzers sent by the United States are now in Ukraine, many now deployed on the front lines. @GeneralStaffUA pic.twitter.com/B012LeV8uT

— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) May 15, 2022

Decizia Rusiei de a invada Ucraina „a arătat că (rușii) sunt gata să atace o țară vecină independentă”, a declarat președintele finlandez Sauli Niinistö la CNN, în timp ce explica decizia țării sale de a solicita aderarea la NATO, alianța militară condusă de SUA.

Deși nu crede că Rusia ar putea ataca Finlanda acum sau în viitor, Niinistö a declarat că peisajul politic divizat al Europei și al lumii nu lasă prea mult spațiu de manevră pentru țările nealiniate.

Niinistö a precizat că, atunci când a informat conducerea Rusiei cu privire la decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO, a fost surprins de reacția calmă a președintelui Vladimir Putin.

„A confirmat că el (Vladimir Putin, n.r.) crede că este o greșeală. Nu vă amenințăm. Per total, discuția a fost foarte calmă și rece, aș putea spune”, a adăugat Niinistö.

„De fapt, surpriza a fost că a reacționat cu atâta calm”, a declarat liderul finlandez, pentru postul american. „Dar în politica de securitate, în special în discuțiile cu Rusia, trebuie să ții cont de faptul că ceea ce a spus el (Vladimir Putin, n.r.) nu înseamnă că nu ar trebui să fii tot timpul vigilent”, a precizat Niinistö.

„Dar, până acum, se pare că nu vor apărea probleme imediate”, a adăugat acesta.

Niinistö a mai spus că, deși a fost „uluit” de afirmațiile președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, nu este „îngrijorat” de faptul că Turcia ar putea bloca aderarea Finlandei la NATO.

„Cred că vor fi încă multe discuții și nu sunt atât de îngrijorat de asta”, a mai declarat președintele finlandez pentru CNN.

Comportamentul Rusiei echivalează cu denunțarea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul german de externe, Annalena Baerbock, potrivit Reuters.

„Guvernul rus a spus clar că actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic pentru el. Așa că acum trebuie să recunoaștem că acest act de bază a fost, de asemenea, denunțat în mod unilateral de Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock reporterilor, la finalul reuniunii de la Berlin a miniștrilor de externe ai Alianței Nord-Atlantice.

Acordul a fost conceput pentru a consolida încrederea și a limita prezența forțelor ambelor părți în Europa de Est. NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, în urma anexării de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea. Rusia și-a suspendat misiunea la NATO și a închis biroul alianței de la Moscova în octombrie 2021, ca răspuns la expulzările de diplomați ruși.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că a văzut, în timpul reuniunii de la Berlin a miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, „un sprijin foarte puternic, aproape unanim” pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică, scrie BBC.

„Statele Unite ar susține cu tărie cererea de aderare la NATO a Suediei sau a Finlandei, în cazul în care acestea ar alege să se înscrie în mod oficial în alianță”, a afirmat Blinken.

„Sunt foarte încrezător că vom ajunge la un consens”, a precizat șeful diplomației americane.

Turcia a arătat clar că intenția sa nu este de a bloca aderarea celor două state scandinave la NATO, a declarat duminică secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

În timpul unei videoconferințe de presă, acesta și-a exprimat încrederea că NATO va fi capabilă să răspundă preocupărilor Turciei și că procesul de aderare a Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică este „mai rapid decât cele pe care le-am mai văzut până acum”.

Vineri, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu vede „cu ochi buni” aderarea Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc „organizații teroriste” kurde.

„Din păcate, țările scandinave sunt ca niște pensiuni ale organizațiilor teroriste. PKK și DHKPC s-au refugiat în Suedia și Olanda. Au avut loc chiar și în parlamentele lor. În acest stadiu, nu ne este posibil să vedem acest lucru în mod pozitiv”, afirmase Erdogan.

„Din păcate, țările scandinave sunt ca niște pensiuni ale organizațiilor teroriste. PKK și DHKPC s-au refugiat în Suedia și Olanda. Au avut loc chiar și în parlamentele lor. În acest stadiu, nu ne este posibil să vedem acest lucru în mod pozitiv.” spusese Erdogan.

În urma acestei declarații, secretarul general al NATO a spus: „Sunt încrezător că vom reuși să abordăm preocupările exprimate de Turcia într-un mod care să nu întârzie aderarea sau procesul de aderare, așa că intenția mea este în continuare de a avea un proces rapid”.

Procesul de ratificare va dura ceva timp, așa cum este normal atunci când acesta trebuie să treacă prin 30 de parlamente, a adăugat șeful NATO, subliniind necesitatea de a se acționa mai repede cu privire la această chestiune.

„Aceasta este o oportunitate istorică pe care trebuie să o fructificăm”, a declarat Stoltenberg.

Stoltenberg a adăugat că NATO va colabora cu Suedia și Finlanda cu privire la orice amenințare potențială din partea Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat duminică faptul că SUA își vor redeschide ambasada de la Kiev și își vor relua operațiunile din cadrul reprezentanței diplomatice „foarte curând”, relatează Reuters.

“Diplomaţii americani s-au întors în Ucraina după câteva săptămâni în care au muncit din Polonia”, le-a spus Blinken şefilor diplomaţiilor din statele NATO, la reuniunea de la Berlin.

“Luăm toate măsurile de precauţie necesare, însă se fac eforturi şi ne vom relua activitatea”, a adăugat secretarul american de stat, potrivit NBC News.

Șeful diplomației americane a avut duminică o întrevedere, la Berlin, cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

Sâmbătă, autorităţile ucrainene au anunţat că 38 de ambasade şi-au reluat activitatea la Kiev, printre acestea numărându-se și reprezentanța diplomatică a României.

Rusia a anunțat că a atacat cu rachete pozițiile ucrainene din estul țării, vizând centre de comandă și arsenal militar, transmite Reuters. Anunțul Moscovei vine în contextul în care trupele sale încearcă să încercuiască unitățile armatei ucrainene în bătălia pentru Donbas.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat duminică faptul că rachetele rusești au lovit două puncte de comandă, 11 poziții de companie și patru depozite de artilerie în patru zone din estul regiunii Donețk, unele în adâncimea teritoriului controlat de Ucraina, mai exact între Donețk și Izium.

Forțele ruse au lovit zonele din apropierea orașelor Bahmut și Kosteantînivka. De asemenea, Rusia a distrus două sisteme de rachete S-300 și un post radar în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, a precizat Ministerul Apărării.

Rusia mai susține că, de la începutul operațiunii militare, forțele sale au distrus 165 de avioane, 125 de elicoptere, 879 de vehicule aeriene fără pilot, 306 sisteme de rachete antiaeriene și 3.098 de tancuri și alte vehicule de luptă blindate.

Cu toate acestea, informațiile prezentate de Ministerul rus al Apărării nu au putut fi confirmate în mod independent.

Jens Stoltenberg a mai declarat duminică, la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din NATO, care a avut loc la Berlin, că Alianța Nord-Atlantică monitorizează „îndeaproape” Rusia, potrivit BBC.

Afirmațiile sale au venit vin după ce Finlanda a confirmat oficial că va solicita să se alăture alianței militare. Președintele rus Vladimir Putin a catalogat anterior această decizie ca fiind o greșeală.

Stoltenberg a spus că NATO urmărește „foarte îndeaproape ceea ce face Rusia” și că este pregătită să acționeze în cazul în care Moscova lansează orice atac împotriva membrilor alianței militare.

Acesta a precizat că potențialele aderări ale Finlandei și Suediei „sunt importante pentru NATO” și că alianța va căuta modalități de a asigura securitatea în regiunea baltică.

Ucraina „poate să câştige” războiul împotriva Rusiei, care „nu se derulează” aşa cum a prevăzut Moscova, a estimat duminică secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Stoltenberg a afirmat în finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din NATO că „ofensiva sa majoră (a Rusiei) din Donbas a ajuns într-un punct mort” şi „Rusia nu şi-a atins obiectivele strategice”.

„Războiul Rusiei în Ucraina nu decurge așa cum a plănuit Moscova. Nu au reușit să cucerească Kievul. Se retrag de la Harkov, iar ofensiva lor majoră din Donbas s-a blocat”, a spus șeful NATO, potrivit The Guardian.

Secretarul general al NATO a adăugat că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.

„Aderarea lor va întări securitatea noastră comună şi va demonstra că uşa NATO este deschisă, iar o agresiune nu dă roade”, a subliniat Stoltenberg.

El a asigurat că ţările NATO sunt gata să le confere „garanţii de securitate” Finlandei şi Suediei înainte de aderarea lor, în special prin întărirea prezenţei Alianţei în aceste ţări. „Finlanda şi Suedia sunt preocupate de perioada interimară (…), vom încerca să accelerăm acest proces”, a spus Stoltenberg.

La rândul ei, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat, într-o întâlnire cu presa la finalul reuniunii NATO, că ţările aliate sunt gata să ajute militar Ucraina cât timp va fi necesar.

„Suntem de acord să nu încetăm eforturile naţionale, mai ales în materie de asistenţă militară, şi că nu o vom face cât timp Ucraina va avea nevoie de această asistenţă pentru a-şi asigura autoapărarea ţării”, a declarat Baerbock.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a scris duminică, pe Twitter, că s-a întâlnit cu secretarul de stat american Antony Blinken în Germania și că „mai multe arme și alte ajutoare (sunt) pe drum spre Ucraina”, relatează CNN.

„Am convenit să colaborăm îndeaproape pentru a ne asigura că exporturile ucrainene de produse alimentare ajung la consumatorii din Africa și Asia. Le suntem recunoscători secretarului Blinken și Statelor Unite pentru leadership-ul și sprijinul lor neabătut”, a mai scris șeful diplomației ucrainene.

Met @SecBlinken in Berlin. More weapons and other aid is on the way to Ukraine. We agreed to work closely together to ensure that Ukrainian food exports reach consumers in Africa and Asia. Grateful to Secretary Blinken and the U.S. for their leadership and unwavering support. pic.twitter.com/E3oru9jfIJ

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 15, 2022

Kuleba și Blinken s-au întâlnit în capitala germană, Berlin, unde miniștrii de externe ai NATO participă la o reuniune informală.

Finlanda a cerut oficial aderarea la NATO, la câteva zile după ce a anunțat că va face acest pas istoric. Este de așteptat ca Suedia să facă același pas, în zilele următoare.

Procurorii ucraineni au anunțat că războiul declanșat de Rusia a ucis cel puțin 227 de copii și a rănit alți 420, scrie portalul The Kyiv Independent.

Până duminică, 15 mai, cel puțin 139 de copii au fost uciși sau răniți în regiunea Donețk, 99 în regiunea Harkov, 68 în regiunea Cernihiv, 48 în regiunea Herson, 45 în regiunea Luhansk, 44 în regiunea Mikolaiv, 28 în regiunea Zaporojie, 17 în regiunea Sumî, 16 în regiunea Kiev, 16 în orașul Kiev și 15 în regiunea Jîtomîr, a precizat Parchetul General al Ucrainei.

Armata ucraineană a publicat duminică o înregistrare audio de la scufundarea crucișătorului Moskva, nava-amiral a Flotei ruse în Marea Neagră, informează portalul The Kyiv Independent.

În înregistrarea audio, un membru al echipajului spune că nava a fost lovită de două ori și că se înclină într-o parte. De asemenea, acesta spune că echipajul trebuie salvat.

Crucișătorul Moskva s-a scufundat pe 14 aprilie. Ucraina a anunțat că a lovit nava de război cu două rachete R-360 Neptun, în timp ce Rusia a susținut că vasul s-a scufundat în urma unui incendiu la bord, cauzat de o exploziei a munițiilor. Mai mult, Moscova a susținut că toți membrii echipajului au fost salvați, dar informația a fost infirmată de soția unui marinar.

Russian Black Sea Fleet Prj. 712 sea rescue tug Shakhter (SB-922) alongside the Moskva pic.twitter.com/9LIkERQxLY

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) April 18, 2022

Moskva este cea mai mare navă de război rusă scufundată după cel de-al Doilea Război Mondial și prima navă-amiral rusă scufundată de la Războiul ruso-japonez din 1905.

Mai multe detalii: A apărut o înregistrare audio de pe crucișătorul Moskva, înainte ca nava-amiral a Rusiei să se scufunde. Ce spune militarul care a lansat semnalul S.O.S.

Finlanda și Suedia trebuie să înceteze să susțină teroriștii în țările lor, să ofere garanții clare de securitate și să ridice interdicțiile de export pentru Turcia, a declarat duminică, 15 mai, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, după ce Finlanda a anunțat că va solicita aderarea la NATO, iar Suedia este așteptată să urmeze același exemplu, relatează Reuters.

Șeful diplomației de la Ankara spune că țara sa nu amenință pe nimeni, ci vorbește în special despre sprijinul Suediei pentru gruparea militantă kurdă PKK pe care Turcia o consideră organizație teroristă.

Preocupările Turciei legate de aderarea celor două țări nordice la NATO pot reprezenta un obstacol, în condițiile în care orice decizie privind extinderea alianței militare necesită aprobarea tuturor celor 30 de state membre.

Aproximativ 2.500 de militanți din Republica Cecenă au participat la invazia Ucrainei, transmite Direcția Principală de Informații de la Kiev, citată de Ukrainska Pravda.

”În ciuda antrenamentului, moralului și echipamentului simulat al tiktok-erilor lui Kadîrov, chiar și în afara zonei ostilităților active, din 2.500 de mercenari, aproximativ 100 au murit, aproximativ 300 au fost răniți și peste 60 au fugit din Ucraina, abandonându-şi armele şi muniţiile”, precizează Direcția Principală de Informații.

Potrivit aceleiași instituții, luptătorii ceceni au venit în Ucraina în al doilea eșalon al ofensivei, participând la perchezițiile locuințelor, batjocorind ostatici și civili și comițând jafuri.

Acum, cecenii s-au mutat în direcțiile Luhansk și Mariupol, unde au continuat să jefuiască și să filmeze videoclipuri pentru TikTok despre acțiunile lor, notează aceeași sursă.

Alianța Nord-Atlatică poate depăși obiecțiile și poate admite rapid Finlanda și Suedia, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, potrivit BBC.

Finlanda a anunțat astăzi oficial că va solicita aderarea la alianță și se așteaptă ca Suedia să facă un anunț similar, totul având loc pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina.

Ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a ridicat obiecții cu privire la aderarea celor două țări nordice declarând că este „inacceptabil și scandalos” ca noii potențiali membri să susțină gruparea militantă kurdă PKK. La rândul său, președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că cele două țări sunt „casa multor organizații teroriste”.

În acest context, șeful adjunct al NATO, Mircea Geoană, a spus duminică, 15 mai, că este încrezător că preocupările vor putea fi lămurite.

„Turcia este un aliat important și și-a exprimat preocupările care sunt abordate între prieteni și aliați. Sunt încrezător că, dacă aceste țări decid să solicite aderarea la NATO, vom putea să le primim, să găsim toate condițiile pentru ca un consens să fie îndeplinit”, a spus Mircea Geoană.

Atacurile cibernetice din partea unor grupuri de hackeri pro-ruși, printre care și „Killnet”, au avut loc în timpul semifinalei Eurovision din 10 mai și a finalei a concursului care s-a desfășurat la Torino, relateză Reuters.

„Diverse atacuri informatice de natură Ddos, îndreptate asupra infrastructurilor de rețea în timpul operațiunilor de vot și a spectacolului artistic au fost atenuate în colaborare cu conducerea ICT Rai și Eurovision TV. Au fost identificați de Cnaipic (Centrul Național de Protecție Informatică Anti-Infracțională pentru Infrastructuri Critice) al Poliției Poștale numeroși ”PC-zombi” folosiți pentru atacul cibernetic. Analizele ulterioare au subliniat cartografierea geografică a atacurilor din străinătate”, a transmis poliția din Italia.

Anunțul vine în contextul în care organizatorii concursului spun că au identificat nereguli în procesul de vot, motiv pentru care au fost eliminate notele oferite de juriile din România și alte cinci țări.

Mai multe informații: Hackerii ruși au încercat mai multe atacuri cibernetice în timpul finalei Eurovision, anunță poliția italiană

Președintele Finlandei Sauli Niinisto a avut sâmbătă o conversație cu omologul său rus, Vladimir Putin, în timpul căreia liderul de la Kremlin i-a spus că ar fi o greșeală ca țara nordică să adere la NATO.

În declarația de presă susținută astăzi la Helsinki, unde a anunțat oficial intenția Finlandei de a se alătura alianței militare, Niinisto a subliniat că apartenența la NATO nu va schimba geografia și că țara sa va avea în continuare o graniță terestră și maritimă mare cu Rusia, relatează BBC.

Președintele finlandez spune că speră și nu se îndoiește că Rusia este dispusă să continue cu „obligații zilnice” care sunt în interesul ambelor țări, citând exemplul Norvegiei – membră NATO care are graniță cu Rusia – care este capabilă să mențină o relație de lucru cu Moscova.

În același timp, premierul Sanna Marin a declarat că „nu poate avea încredere” că în noul context va exista un viitor pașnic lângă Rusia, potrivit Sky News.

„Când ne uităm la Rusia, vedem o țară foarte diferită de cea pe care am văzut-o acum câteva luni. Totul s-a schimbat când Rusia a atacat Ucraina și, personal, cred că nu mai putem avea încredere că va exista un viitor pașnic alături de Rusia”, a spus Sanna Marin.

Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a declarat duminică, 15 mai, că nu crede că ar trebui să existe obstacole în calea aderării țării sale la NATO, relatează BBC. Precizarea a fost făcută după anunțul oficial privind intenția țării nordice de a se alătura alianței militare.

„Nu am avut niciun indiciu în NATO că ar exista probleme cu aderarea Finlandei sau a Suediei. Suntem deja foarte interconectați și suntem parteneri apropiați ai NATO”, spus șefa guvernului de la Helsinki.

„Am văzut câteva declarații că mai sunt câteva întrebări, dar cred că este foarte important să avem aceste discuții cu țările… într-o manieră foarte calmă și să discutăm toate problemele care ar putea exista”, a adăugat Sanna Marin.

Precizările acesteia vin în contextul în care președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri, 13 mai, că nu este posibil ca Turcia, membră NATO, să vadă cu ochi buni intențiile Suediei și Finlandei de a adera la Alianță, declarând că cele două țări sunt „casa multor organizații teroriste”.

Președintele finlandez Sauli Niinistö spune că a vorbit cu omologul său turc în urmă cu o lună, iar atunci Erdgan a promis că va sprijini aderarea Finlandei la NATO, astfel că liderul de la Helsinki se declară acum „confuz” în legătură cu informațiile conform cărora Turcia ar putea avea obiecții.

Niinistö a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu Erdogan ca să discute despre preocupările Turciei legate de aderarea celor două țări nordice la NATO, potrivit agenției de presă turce Anadolu.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a anunțat duminică, 15 mai, în mod oficial că țara sa va solicita aderarea la NATO, relatează AP și Sky News. Anunțul a fost făcut în cadrul uni conferințe de presă comună cu premierul Sanna Marin.

Liderul de la Helsinki a declarat că acest lucru va „maximiza” securitatea țării și și-a exprimat speranța că Parlamentul finlandez va aproba decizia de solicitare a aderării la NATO.

Un mesaj similar a venit și din partea șefei Guvernului.

„În Finlanda avem încă procesul parlamentar în fața noastră, dar am încredere că Parlamentul va dezbate această decizie istorică cu hotărâre și responsabilitate”, a spus Sanna Marin.

Legislativul de la Helsinki este așteptat să aprobe decizia în zilele următoare, hotărâre care este considerată o formalitate, potrivit surselor citate.

Ulterior, o cerere formală de aderare va fi depusă la sediul NATO din Bruxelles.

Mai multe informații: Finlanda cere oficial aderarea la NATO, la câteva zile după ce a anunțat că va face acest pas istoric

Ministrul german al Externelor, Annalena Baerbock, a declarat duminică, 15 mai, că țara sa a „pregătit totul pentru a face un proces rapid de ratificare” în cazul în care Suedia și Finlanda solicită aderarea la NATO, relatează CNN.

Baerbock a spus că este important să nu existe o „zonă gri” intermediară, dar că, dacă aceste două țări decid să se alăture alianței militare conduse de SUA, „se pot alătura foarte repede”.

Aderarea celor două țări nordice la NATO „ne-ar face și mai puternici, din punct de vedere al apărării, dar și în privința valorilor noastre ca parteneri democratici”, consideră șefa diplomației germane.

„NATO a fost întotdeauna o alianță pentru apărare. Va rămâne întotdeauna o alianță pentru apărare, dar înainte de 24 februarie (data la care a început invazia rusă în Ucraina – n.r.), pentru unele țări nu era cel mai important lucru să se alăture. Acest lucru s-a schimbat în special pentru prietenii noștri din Europa nordică, Suedia și Finlanda. Oamenii nu au vrut să intre în NATO, dar acum sunt împinși în NATO”, a mai spus Baerbock.

Rada Supremă, Parlamentul unicameral al Ucrainei, intenționează să facă o revizuire a acreditărilor jurnaliștilor din presa pro-rusă, a declarat Ruslan Stefanciuk, șeful Radei, citat de Ukrainska Pravda.

”Avem o muncă serioasă de făcut legată de revizuirea acreditărilor pentru a identifica presa care fie a căzut sub sancțiuni, fie a propagat narațiuni rusești. Trebuie să revizuim acreditarea acestor mass-media în Rada Supremă… Vom face o analiză, după care vom lua o decizie în această privință”, a declarat oficialul într-un interviu pentru Ukrinform.

Stefanciuk spune că mass-media pro-ruse nu pot avea acreditare la Rada Supremă a Ucrainei.

În 2021, în Ucraina au fost impuse sancțiuni împotriva mai multor canale de televiziune care au distribuit propagandă rusă. Este vorba despre NewsOne, 112 Ucraina, ZIK și NASH. Cele mai multe fac parte din cercul de influență al nașului lui Vladimir Putin, Viktor Medvedciuk.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a felicitat Ucraina pentru victoria la Eurovision, precizând că succesul ei a arătat un imens sprijin public pentru curajul țării devastate de război, relatează BBC și The Guardian.

În acest context, Geoană a spus că NATO a vrut să-i transmită un mesaj președintelui rus Vladimir Putin, acela că, în ciuda declanșării celui mai „brutal și cinic” conflict de după cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a continuat să surprindă prin curaj și Occidentul prin unitatea sa.

„Deci spun că suntem uniți. Suntem puternici, vom continua să ajutăm Ucraina în câștigarea acestui război”, a transmis Mircea Geoană.

Trupa de rap-folk Kalush Orchestra, căreia i sa dat permisiunea specială să părăsească Ucraina în plin război, s-a clasat pe primul loc în finala Eurovision, cu 631 de puncte, obținute în mare parte pe baza votului publicului din întreaga Europă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că următoarea ediție a concursului Eurovision va putea fi organizată la Mariupol, oraș aflat în prezent sub asediul forțelor ruse. Trupa ucraineană Kalush Orchestra a câștigat sâmbătă finala Eurovision, care a avut loc în Italia, la Torino.

„Curajul nostru impresionează lumea, muzica noastră cucereşte Europa”, a scris Zelenski, pe Facebook, adăugând că anul viitor ţara sa va găzdui concursul.

Pentru a treia oară în istoria sa. Şi, cred, nu ultima. Vom face tot posibilul să-i primim într-o zi pe participanţii şi invitaţii Eurovision în oraşul ucrainean Mariupol. Liber, paşnic, reconstruit!

Volodimir Zelenski:

„Mulţumesc Kalush Orchestra pentru victorie şi tuturor celor care ne-au votat! Sunt sigur că corul nostru victorios în lupta împotriva inamicului nu este departe. Slavă Ucrainei!”, a mai precizat Zelenski.

Mai multe informații: „Muzica noastră cucerește Europa”. Mesajul lui Zelenski după victoria Ucrainei la Eurovision

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viacheslav Gladkov, spune că un sat a fost bombardat de pe teritoriul Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

„Satul Sereda, districtul urban Shebekinsky, a fost bombardat de pe teritoriul Ucrainei. Un civil a fost rănit de o schijă. I se vor asigura toate îngrijirile medicale necesare”, a scris oficialul rus pe Telegram.

Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina că a bombardat regiunea de peste graniță. Autoritățile de la Kiev nu au confirmat și nici nu au infirmat atacul asupra zonelor din țara vecină.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat într-un interviu pentru ziarul german Bild am Sonntag că unul dintre rezultatele încheierii războiului din țara sa ar trebui să fie un proces în cadrul Curții Penale Internaționale, relatează Ukrainska Pravda.

Șeful diplomației de la Kiev consideră că este normal să fie continuate negocierile cu Rusia pentru a se ajunge la un armistițiu.

„Nu este nimic în neregulă cu un acord de încetare a focului dacă este primul pas către rezolvarea problemei, un pas către eliberarea teritoriului ucrainean. Dar nu vom permite diplomației să ne prelungească pur și simplu suferința, să amâne următoarea etapă a războiului”, a spus mnistrul ucrainean.

În același timp, Kuleba a susținut că este nevoie ca autorii crimelor de război din Ucraina să fie urmăriți penal, mergând până la vârful conducerii Rusiei.

„Vreau să stau în sala de judecată de la Curtea Penală Internațională și vreau să-l văd pe Putin în boxa acuzaților”, a declarat Dmitro Kuleba, adăugând că este imposibil de prevăzut momentul în care s-ar putea încheia războiul din Ucraina.

Ministrul ucrainean de Externe se află în aceste zile la Berlin, unde a avut loc reuniunea G7 și este programată o întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO.

Oamenii care au părăsit Harkov după începutul războiului încep să se întoarcă în oraș, a declarat Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii, citat de Ukrainska Pravda.

„Oamenii se întorc prin orașul Harkov. Ieri am discutat cu conducerea Ukrzaliznytsia (Căile Ferate Ucrainene – n.r.), ei adaugă mașinile necesare la trenurile care se îndreaptă spre Harkov din direcția Liov. Aproximativ 2.000 de oameni se întorc la noi în fiecare zi acum, iar această cifră crește zilnic”, a declarat Sinegubov.

Oficialul a precizat că sunt probleme din punct de vedere al locuințelor, în condițiile în care 4.500 de oameni trăiesc în prezent la metrou.

”Trebuie să oferim cel puțin locuințe temporare pentru a rezolva problemele de infrastructură”, a explicat guvernatorul.

Revenirea civililor în Harkov are loc în contextul în care, potrivit oficialilor locali, precum și unor specialiști americani, forțele ruse ar fi decis să-și abandoneze complet pozițiile din jurul orașului.

Oficialii ucraineni anunță că au avut loc atacuri cu rachete și bombardamente în mai multe regiuni, în timp ce forțele ruse își concentrează acțiunea pe linia frontului de la Luhansk, relatează CNN.

Serghei Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a precizat duminică dimineața că „rușii adună echipamente și forță de muncă mai aproape de Severodonețk și se pregătesc să-l atace”.

Severodonețk este unul dintre numeroasele orașe industriale din est, care au fost bombardate puternic de mai multe săptămâni. Printre țintele lovite în Severodonețk se numără uzina chimică a orașului și mai multe clădiri înalte.

”Sunt multe distrugeri: 11 clădiri înalte din cartierele noi și vechi ale orașului (au fost lovite), în câteva dintre ele apartamente au luat foc”, a precizat guvernatorul.

Over the past 24 hours, #Russian occupiers shelled #Severodonetsk 11 times, reports head of the #Luhansk regional administration, Serhiy Haidai. pic.twitter.com/AhrOnsWX6P

— NEXTA (@nexta_tv) May 15, 2022

Mai multe așezări de la sud și vest de oraș au fost, de asemenea, afectate, inclusiv Vrubivka și Komîșuvaha, a adăugat Haidai.

Astfel, se așteaptă ca forțele ruse să avanseze mai spre vest dacă își vor consolida poziția în Severodonețk, unde încă trăiesc 15.000 de oameni, cei mai mulți dintre locuitori fiind evacuați.

Pe de altă parte, autoritățile ucrainene au oferit puține detalii despre contraofensiva din regiunea Harkov, unde trupele Kievului au făcut progrese semnificative spre nord și est, către granița cu Rusia. Scopul ofensivei ucrainene este de a tăia liniile de aprovizionare rusești către forțele sale care încearcă să avanseze în regiunea Donețk.

Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, ”în direcția Harkov, unitățile inamice nu au condus ostilități active”, însă șeful administrației militare regionale, Oleg Siniegubov, a declarat că unitățile ucrainene „își întăresc constant pozițiile, împingând inamicul de la granițele orașului Harkov până la frontiera Federației Ruse”.

Mai la sud, însă, mai multe orașe au fost atacate, a precizat guvernatorul.

Totodată, Statul Major a raportat noi lovituri aeriene asupra regiunilor Cernihiv și Sumî din nordul Ucrainei. Dmitro Zivițki, șeful administrației militare din Sumî, a declarat că rachetele și loviturile aeriene de peste noapte au afectat satele de graniță, dar nu au existat victime.

Pe frontul de sud, Administrația militară regională Zaporojie a anunțat că rușii „sapă tranșee de-a lungul râului Molochna”, în timp ce continuă să bombardeze orașele din zonă.

Convoiul cu 500-1.000 de mașini în care se aflau civili evacuați din Mariupol a intrat sâmbătă, 14 mai, în orașul Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a anunțat Petro Andriuşcenko, consilierul primarului Mariupolului, pe canalul său de Telegram, potrivit CNN.

Oamenii au ajuns la Zaporojie după ce au așteptat mai bine de trei zile permisiunea ca mașinile să intre în oraș, a mai spus oficialul local.

Armata rusă a folosit fie bombe incendiare, fie bombe cu fosfor împotriva apărătorilor de la Azovstal, potrivit consilierului primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko, citat de Ukrainska Pravda.

”Ieri, în premieră, invadatorii au folosit bombe incendiare sau cu fosfor împotriva apărătorilor Mariupolului (concluzia o vom lăsa specialiştilor).

Invadatorii înșiși susțin că au fost folosite obuze incendiare 9M22S cu straturi de termită (amestec incendiar – n.r.). Temperatura de ardere este de aproximativ 2-2,5 mii de grade Celsius. Focul este aproape imposibil de oprit”, a scris oficialul local, duminică dimineață, pe Telegram.

”Iadul a coborât pe pământ la Azovstal. Este uimitor cum se comportă apărătorii noștri. Le suntem cu toții datori”, a mai precizat Andriușcenko.

Mai multe informații: „Iadul a coborât pe pământ”. Rușii acuzați că au folosit bombe cu fosfor la uzina Azovstal. Imagini cu atacul

O lovitură cu rachete a țintit infrastructura militară din regiunea Liov, din vestul Ucrainei, duminică dimineața, a declarat șeful administrației sale regionale, Maxim Kozitsky, citat de Reuters și New York Times.

”Patru rachete inamice au lovit una dintre infrastructurile militare din regiunea Liov. Obiectivul este complet distrus. Potrivit primelor informații, nu există victime. Nimeni nu a cerut ajutor medical”, a scris guvernatorul regiunii pe Telegram.

Rachetele ar fi fost lansate din submarine aflate în Marea Neagră.

Reuters notează că nu a putut verifica în mod independent informațiile și că nu a existat niciun răspuns imediat din partea Moscovei.

Zgomotul mai multor bubuituri se auzea în orașul Liov în zorii zilei de duminică, fiind probabil sunetul sistemelor de apărare aeriană care interceptau alte rachete, scrie New York Times.

Rusia nu a reușit până acum să respecte programul stabilit inițial cu privire la ofesiva din estul Ucrainei și a pierdut o treime din forța de luptă terestră pe care a mobilizat-o în luna februarie, pecizează Ministerul britanic al Apărării în noul său raport despre evoluția războiului, citând date ale serviciilor de informații de la Londra.

”Ofensiva Rusiei din Donbas și-a pierdut avânt și a înregistat multe întârzieri. În ciuda progreselor inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri ridicate de uzură. Probabil că Rusia a pierdut până acum o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie”, transmite instituția britanică.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 15 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/VBPIqyrgA5

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/n6dBVZHAos

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 15, 2022

Iar întârzierile vor fi adâncite de pierderea unor echipamente esențiale, precum dronele.

”Echipamentele rusești de legătură au fost limitate pe tot parcursul conflictului, încetinind și restrângând manevra ofensivă. UAV-urile rusești (dronele – n.r.) sunt vitale pentru conștientizarea tactică și pentru conducerea artileriei, dar au fost vulnerabile în fața capacităților antiaeriene ucrainene”, se mai menționează în raport.

Astfel, forțele ruse sunt din ce în ce mai constrânse de moralul scăzut al soldaților și de eficiența redusă a luptelor.

”Multe dintre aceste capacități nu pot fi înlocuite sau reconstituite rapid și este probabil să continue să împiedice operațiunile rusești în Ucraina. În condițiile actuale, este puțin probabil ca Rusia să-și accelereze dramatic rata de avans în următoarele 30 de zile”, notează Ministerul Apărării de la Londra.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski sa întâlnit sâmbătă, 14 mai, cu o delegație formată din senatori americani și a cerut ca Rusia să fie recunoscută oficial ca „stat terorist”, relatează CNN.

„Am purtat discuții astăzi cu o delegație de senatori americani condusă de liderul minorității republicane din Senat, Mitchell McConnell, la Kiev. Cred că această vizită demonstrează încă o dată puterea sprijinului bipartizan pentru statul nostru, puterea legăturilor dintre națiunile ucraineană și americană”, a spus Zelenski, în cel mai recent mesaj adresat națiunii.

Președintele Ucrainei a discutat cu senatorii americani despre sprijinul SUA pentru țara sa și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Mi-am exprimat recunoștința pentru decizia istorică de a reînnoi programul Lend Lease. Am cerut recunoașterea oficială a Rusiei ca stat terorist”, a precizat Volodimir Zelenski.

Președintele american Joe Biden a semnat Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act din 2022 pe 9 mai, o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial.

În discursul său de sâmbătă seară, Zelenski a vorbit și despre problema securității alimentare.

„Din ce în ce mai multe țări din întreaga lume realizează că Rusia, blocând Marea Neagră pentru noi și continuând acest război, expune alte zeci de țări unui pericol de apariție a unei crize a prețurilor pe piața alimentară și chiar de foamete. Acesta este un alt stimulent pentru coaliția noastră anti-război ca să acționeze împreună mai decisiv”, a mai declarat președintele ucrainean.

La peste o lună de când forțele ruse s-au retras din orașul Irpin, de la periferia capitalei ucrainene, localnicii găsesc încă urmele proiectilelor la tot pasul, relatează CNN.

Numite flechettes (”săgeți mici” în limba franceză – n.r.) aceste proiectile ascuțite, lungi de câțiva centimetri, sunt o invenție brutală a Primului Război Mondial, când Aliații le-au folosit pentru a lovi cât mai mulți soldați inamici. Sunt băgate în obuze care sunt trase de tancuri. Când obuzul detonează, câteva mii de proiectile sunt pulverizate pe o zonă mare.

Acest tip de proiectil nu este interzis. Folosirea lor în zone civile este însă interzisă de dreptul umanitar, din cauza naturii lor nediscriminatorii, putând povoca răni severe și chiar letale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul său video de sâmbătă seară, că situația din regiunea Donbas rămâne foarte dificilă.

„Trupele ruse încă încearcă să obțină măcar o victorie. În cea de-a 80-a zi a invaziei pe scară largă, pare (un gest) nebunesc, dar asta nu îi oprește”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Sunt recunoscător fiecăruia care ține linia de apărare atât în Donbas, cât și în Priazov și Herson, cum se întâmplă și în regiunea Harkov. Pas cu pas îi obligăm pe ocupanți să părăsească pământul ucrainean. Îi vom obliga să plece și din apele Ucrainei”, a mai afirmat Zelenski.

Sâmbătă, trei persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite în regiunea ucraineană Donețk, în urma atacurilor trupelor ruse, informează Ukrainska Pravda.

„Pe 14 mai, rușii au ucis 3 civili în regiunea Donețk: doi în Bohorodychne și unul în Keramik. Alte patru persoane au fost rănite”, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din Donețk, pe Telegram.

De asemenea, în orașul Bahmut, două persoane rănite care au fost rănite în regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale.

Kyrylenko a adăugat că, în prezent, este imposibil de precizat numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

Moscova neagă afirmația Ucrainei potrivit căreia forțele Kievului ar fi avariat nava de sprijin Vsevolod Bobrov aparținând marinei ruse, într-un atac cu rachete în Marea Neagră, relatează Reuters.

Autoritățile militare din regiunea sudică Odesa au anunțat joi că forțele navale ucrainene au lovit vasul Vsevolod Bobrov, în apropiere de Insula Șerpilor, ulterior acesta luând foc.

Ministerul rus al Apărării a publicat online mai multe fotografii despre care spune că au fost făcute sâmbătă, în portul Sevastopol din Crimeea, cu nava de transport logistic Vsevolod Bobrov.

„Din fotografii reiese clar că nava nu este deloc avariată”, susține un comunicat care însoțește imaginile.

Luna trecută, crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, s-a scufundat după ce a luat foc. Ucraina susține că a lovit nava cu o rachetă trasă de pe coastă, în timp ce Moscova a dat vina pe o explozie a muniției de la bord.

Rusia trebuie să își asume responsabilitatea pentru pagubele provocate de războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock, în cadrul conferinței de presă de încheiere a reuniunii miniștrilor de externe ai G7 de sâmbătă de la Berlin, relatează CNN.

„Rusia poartă responsabilitatea pentru aceste pagube masive, care merg mână în mână cu acest război”, a declarat Baerbock, adăugând că „Rusia este singura responsabilă, nu numai pentru acest război, care este contrar dreptului internațional, ci și pentru toate aceste pagube masive, care sunt, de asemenea, masive chiar și în Rusia”.

Accesarea banilor ruși înghețați de sancțiuni pentru a plăti daunele provocate de războiul rusesc este posibilă din punct de vedere legal în Canada, după cum a subliniat sâmbătă ministrul canadian de externe, Melanie Joly. Baerbock a explicat însă că, în UE, cadrul juridic face mai dificilă utilizarea activelor confiscate. „Accesul la banii înghețați nu este deloc simplu din punct de vedere juridic”, a spus șefa diplomației germane.

„Când punem persoane pe listele de sancțiuni, trebuie și a trebuit să oferim explicații pentru ele, astfel încât să fie valabile și în fața Curții Europene de Justiție”, a explicat Baerbock, precizând că o asemenea cale legislativă „trebuie să fie de așa natură încât să reziste în fața dreptului nostru (dreptul european, n.r.). „Noi apărăm dreptul internațional”, a punctat șefa diplomației germane.

Rudele soldaților ucraineni încă blocați în uzina Azovstal din Mariupol fac apel la președintele chinez Xi Jinping să acționeze ca mediator pentru a ajuta la evacuarea celor dragi, în urma unui apel similar adresat președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, scrie CNN.

După o conferință de presă la care au participat familiile din Kiev ale soldaților de la Azovstal, Stavr Vishnyak a declarat pentru postul american că fiul său, Artem, în vârstă de 21 de ani, luptă în interiorul combinatului.

„Copiii noștri sunt în iad. Cerem din nou și din nou comunității internaționale să organizeze o procedură de evacuare. Petiția pentru salvarea Mariupolului a strâns un milion și jumătate de semnături. Am contactat deja pe toată lumea. A rămas doar Xi Jinping. Îi cerem președintelui Chinei să medieze, să intervină și să devină un pacificator în acest război. Eroilor noștri nu le mai rămâne aproape deloc timp. Războinicii noștri au ajuns deja în iad. Dați-le ocazia să calce pe pământ și să vadă soarele”, a declarat Vishnyak.

G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge blocada rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, potrivit Agerpres, care preia DPA.

Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a precizat șefa diplomației germane.

În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar „fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei”.

Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. ”Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie”, a declarat Baerbock, după reuniunea miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a precizat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană.

Moscova se pregătește să organizeze un referendum în Mariupol care să decidă dacă orașul va fi integrat în granițele Rusiei, susțin oficialii ucraineni, după anunțul unui scrutin similar în regiunea separatistă georgiană Oseția de Sud, relatează The Guardian.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol – care își desfășoară activitatea în exil, a declarat că cei rămași printre ruine cred că se pregătește un vot asupra viitorului orașului, chiar dacă locuitorii au rămas fără mâncare și apă.

Andriușcenko spune că un anunț privind organizarea unui referendum ar putea fi făcut chiar duminică, deși a precizat că nu există încă dovezi că au fost înființate secții de votare.

„Avem unele informații potrivit cărora autoritățile ruse pregătesc un referendum și ar putea chiar să-l convoace mâine, dar nu știm încă dacă este cazul. Dar vedem multă integrare a Mariupolului în sistemul rusesc, în sistemul educațional, în sistemul bancar”, a mai afirmat consilierul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis sâmbătă un scurt mesaj video înainte de finala concursului Eurovision din Italia, scrie CNN.

„Foarte curând, în finala Eurovision, continentul și întreaga lume vor auzi cuvântul nostru. Cred că, la final, acest cuvânt va fi «Victorie»!”, a spus el. „Europa, votați pentru Kalush Orchestra – № 12! Să-i susținem pe compatrioții noștri”, a adăugat liderul de la Kiev.

Kalush Orchestra este o trupă ucraineană de hip-hop care poartă numele orașului Kalush, potrivit biografiei grupului de pe site-ul Eurovision. Câștigătorul Eurovision va fi desemnat sâmbătă seară.

Omul de afaceri Serghei Demidov din Odesa a fost un membru important al Partidului prorus al Regiunilor, care s-a aflat la putere în Ucraina între 2010 și 2014, scrie CNN. Acum, acesta preferă să uite acea parte a vieții sale.

Demidov este directorul complexului hotelier Grand Pettine de pe plaja din Odesa. O mare parte a acestuia a fost distrusă săptămâna trecută de o rachetă de croazieră rusă.

Demidov a declarat pentru CNN că nu i-a scăpat ironia atacului. În urmă cu zece ani, când facțiunile proruse din Ucraina erau puternice, Grand Pettine a primit personalități politice și media foarte importante din Rusia. În acea perioadă, când mișcarea prorusă din Odesa era la apogeu, complexul a organizat conferințe dedicate fraternității dintre Ucraina și Rusia. Una dintre acestea s-a numit „Provocările crizei globale: unitatea Ucrainei și a Rusiei”.

„Mulți politicieni ruși, mulți ruși celebri au venit aici, au stat aici”, a spus el. „Politologi ruși, deputați ruși, toți acești ticăloși au venit aici”, a adăugat Demidov.

„Toată lumea a putut vedea că hotelul nu avea muniție sau trupe desfășurate acolo. Acesta este un complex turistic de sănătate și de divertisment. Aparent, cei care dirijează aceste rachete nu înțeleg deloc unde le trimit”, a declarat Demidov.

„Acest atac cu rachete ne-a lăsat fără locuri de muncă pentru cel puțin un an”, a precizat el.

În ceea ce privește viziunile sale politice actuale, Demidov a declarat: „Sunt ucrainean, sunt un patriot din Odesa, sunt 100% ucrainean!”.

Hotelul de patru stele din Odesa este deținut de o companie germană.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat sâmbătă un proiect de lege care interzice partidele politice proruse, informează Ukrainska Pravda.

Legea permite interzicerea partidelor politice care susțin sau care mușamalizează războiul Rusiei împotriva Ucrainei și care neagă faptul că Moscova ocupă teritoriile ucrainene, inclusiv Crimeea și estul Donbasului. Legea va intra în vigoare la o zi după publicarea sa oficială.

Astfel, partidele ale căror activități au ca scop justificarea, susținerea sau negarea agresiunii armate a Rusiei asupra Ucrainei, glorificarea, justificarea acțiunilor și inacțiunii celor care au participat sau participă la agresiunea armată asupra Ucrainei, vor fi, de acum înainte, interzise pe teritoriul țării.

Pe 3 mai, Verkhovna Rada (Parlamentul ucrainean) a interzis activitățile partidelor proruse din Ucraina, cu votul favorabil a 330 de deputați. Pe 6 mai, legea a fost trimisă președintelui pentru promulgare.

Portalul Nexta TV publică imagini cu dezastrul din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, provocat de atacurile trupelor ruse.

În urma bombardamentelor rusești, centrul istoric al orașului a fost distrus.

Terrible footage of the destroyed historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/iC937XEE0e

— NEXTA (@nexta_tv) May 14, 2022

Ministrul de externe al Suediei, Ann Linde, a declarat sâmbătă că se așteaptă să aibă o întâlnire bilaterală cu omologul său turc, Mevlüt Çavușoğlu, după ce liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat vineri că nu privește „pozitiv” demersurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc „organizații teroriste” kurde, relatează CNN.

Çavușoğlu a declarat că poziția Ankarăi este clară: „Aceste țări nu ar trebui să sprijine grupurile teroriste PKK/YPG”, potrivit agenției de știri turce de stat Anadolu.

PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care dorește să obțină un stat independent în Turcia, se află în luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

În urma reuniunii informale de sâmbătă a miniștrilor de externe ai NATO de la Berlin, Linde a declarat pentru postul suedez de televiziune SVT că „avem o relație foarte bună și constructivă”.

„Ne-am întâlnit de mai multe ori înainte și nu am auzit niciodată de probleme în cazul în care am solicita aderarea la NATO. Dar acum, există noi semnale din partea președintelui (Edogan. n.r.). Așa că voi încerca să aflu despre ce este vorba și dacă există neînțelegeri”, a declarat Ann Linde.

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat sâmbătă că a discutat cu Linde, precum și cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și cu ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, înaintea reuniunii ministeriale oficiale a NATO de duminică de la Berlin. Stoltenberg a scris pe Twitter că „Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai noștri și am discutat despre evoluțiile privind posibilele lor cereri de aderare. Extinderea NATO a fost un succes istoric”.

Primăria din Odesa i-a avertizat pe locuitori în legătură cu o mină marină care plutește în largul uneia dintre plajele orașului, scrie CNN.

„Fiind la câțiva zeci de metri de țărm, nu reprezintă o amenințare directă”, a anunțat consiliul local, „dar atrage atenția încă o dată asupra pericolelor înotului și ale altor utilizări ale apelor de coastă”.

Autoritățile locale din orașul-port de la Marea Neagră au precizat că de această mină se vor ocupa specialiștii în dezamorsare, dar le-a transmis locuitorilor că „pentru propria siguranță, nu trebuie să vă apropiați de plaje și de coastă, să ieșiți pe apă cu ajutorul ambarcațiunilor și nici măcar pentru înot”.

Consiliul local a mai anunțat că amenințarea atacurilor cu rachete rămâne, de asemenea, valabilă.

Un convoi cu peste 500 de mașini au evacuat sâmbătă civili din Mariupol, a anunțat un oficial local, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Convoiul de evacuare cu 500-1.000 de mașini așteapta de trei zile să primească permisiunea de a părăsi orașul, potrivit consilierului primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko.

Persoanele evacuate se îndreaptă spre orașul Zaporojie, aflat sub controlul guvernului de la Kiev.

Urmărește-ne pe Google News