Război în Ucraina, ziua 82 | Procurorii ucraineni au identificat 45 de soldați ruși implicați în crime de război

Luptătorii ucraineni care au fost evacuați luni de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol au ajuns în orașul Novoazovsk, aflat sub controlul forțelor ruse, anunță Reuters.

Un martor a declarat pentru agenția de presă că evacuații, unii dintre aceștia fiind răniți și scoși din autobuze pe targă, au sosit în Novoazovsk în cursul serii de luni.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Rusia a anunțat că va folosi un „coridor umanitar” pe care l-a înființat pentru a evacua soldații ucraineni răniți către o unitate medicală din orașul situat la aproximativ 45 de kilometri est de Mariupol.

Moscova susține că a ajuns la încheierea unui armistițiu cu ultimii soldați ucraineni care mai apără uzina Azovstal, dar oficialii ucraineni nu au confirmat acest lucru și nu este clar ce se întâmplă cu exactitate în prezent în interiorul combinatului.

Impunerea unui embargo asupra importurilor de țiței din Rusiei este susținută de aproape toate state membre ale Uniunii Europene, o singură țară continuând să se opună, a declarat luni ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, după participarea la reuniunea miniștrilor de externe ai blocului comunitar, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu ar fi exagerat să spunem că există o singură țară care continuă să blocheze introducerea embargoului asupra petrolului. UE trebuie să găsească o soluție cum să rezolve preocupările țării noastre și cum să transforme embargoul în realitate”, a declarat șeful diplomației ucrainene.

El nu a precizat despre ce țară se opune introducerii embargoului asupra petrolului rusesc, dar, cel mai probabil, este vorba despre Ungaria.

Kuleba a menționat că a remarcat hotărârea șefului diplomației UE, Josep Borrell de a impune embargoul asupra petroului rusesc.

Ministrul ucrainean de Externe a subliniat că în această problemă este important ca Uniunea Europeană să își mențină unitatea și să prevină o ruptură în frontul comun împotriva Rusiei în ceea ce privește această chestiune.

„Timpul se scurge. Rusia continuă să primească bani și să-i investească în război”, a spus Dmitro Kuleba, avertizând asupra necesității de a rezolva problema cât mai curând posibil.

„Cred că va fi introdus embargoul. Întrebarea este când și care va fi prețul”, a adăugat șeful diplomației ucrainene.

Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, afirmă că Alianţa nu deţine informaţii cu privire la starea de sănătate a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

„Nu avem informaţii cu privire la starea de sănătate a preşedintelui Putin. Evident, am ascultat şi noi ceea ce a declarat unul din şefii serviciilor de informaţii ucrainene, nu avem astfel de informaţii la nivel de NATO”, a declarat Mircea Geoană, luni, la Digi 24, potrivit news.ro.

El a subliniat că la nivel militar între partea americană şi cea rusă există „căi de comunicare directe” pentru a evita o eventuală escaladare, „accidente sau incidente”, pentru că misiunea NATO este aceea de a evita escaladarea conflictului.

Şeful serviciilor secrete ucrainene, general-maiorul Kyrylo Budanov, a estimat că războiul va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august şi se va termina până la sfârşitul anului. El a prezis corect inclusiv momentul invaziei ruse în Ucraina. Într-un interviu acordat Sky News, generalul-maior Kyrylo Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în curs în Rusia, iar liderul rus este grav bolnav de cancer.

12 autobuze care-i transportau pe militarii ucraineni blocați în oțelăria Azovstal din Mariupol, asediată de trupele ruse, au părăsit luni incinta uriașului complex industrial, a declarat un martor ocular pentru agenția Reuters.

Până acum, nu a fost posibil să se afle câți militari se aflau la bordul acestor autobuze.

De asemenea, nu este clar dacă cei de la bordul autobuzelor făceau parte din cei 40 de luptători ucraineni răniți despre care se crede că se aflau în buncărele de sub uzină, precizează Reuters.

Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 600 de militari ucraineni s-ar fi aflat în interiorul combinatului Azovstal.

Ministrul ucrainean de finanțe, Serhiy Marchenko, și președintele Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională, Akihiko Tanaka, au semnat luni un acord de împrumut de 100 de milioane de dolari pentru a acoperi plățile sociale din Ucraina, informează The Kyiv Independent.

Banii urmează să fie utilizați inclusiv pentru ajutorarea persoanelor strămutate în interiorul țării, pe fondul războiului cu Rusia.

Perioada de rambursare a împrumutului este de 30 de ani, cu o rată a dobânzii de 1% pe an, inclusiv o perioadă de grație de 10 ani.

Forța operativă comună a trupelor ucrainene a anunțat luni că 20 de civili, inclusiv un copil, au fost uciși în bombardamentele rusești asupra regiunilor Donețk și Luhansk, relatează Reuters.

Forța operativă militară a precizat, într-un comunicat pe Facebook, că rușii au bombardat 25 de comunități din aceste regiuni, 42 de clădiri rezidențiale și o școală fiind printre clădirile lovite.

Reuters precizează că nu a reușit să verifice independent acest raport și că nu a existat o reacție imediată din partea Rusiei cu privire la aceste informații.

Nouă civili au fost uciși luni în atacurile rusești din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regiunii, potrivit Reuters.

Pavlo Kirilenko a precizat, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, că nouă rezidenți au fost uciși, iar alți șase au fost răniți.

Reuters notează că nu a fost în măsură să verifice în mod independent această afirmație.

Forțele ucrainene ar fi reușit să doboare un elicopter de atac rusesc Mi-28 în satul Elitne din regiunea Harkov, potrivit mai multor imagini care circulă pe Twitter. Momentan, nu se știe când a avut loc incidentul.

Rușii încearcă să obțină mărturii false din partea locuitorilor din Mariupol, a afirmat luni un oficial local, potrivit Ukrainska Pravda.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol (care își desfășoară activitatea în exil), susține că ocupanții ruși au anunțat că vor acorda despăgubiri pentru locuințele distruse și pentru membrii de familie uciși.

Aceste compensații financiare vor fi plătite în schimbul unor mărturii false potrivit cărora trupele ucrainene le-au ucis rudele sau le-au distrus locuințele, a mai scris Petro Andriușcenko, pe Telegram.

Potrivit acestuia, cupanții ruși oferă aproximativ 6.000 de dolari pentru o casă distrusă și 33.000 de dolari pentru o rudă ucisă.

Premierul ungar Viktor Orban a amintit luni, în cadrul ceremoniei de învestire în faţa Parlamentului, de ”linia roşie” privind sancţiunile impuse Rusiei, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

Un ”val sinucigaş” agită ”lumea occidentală”, care ”experimentează marele program de înlocuire”, a declarat premierul ungar Viktor Orban, referindu-se la teoria potrivit căreia popoarele europene vor fi înlocuite cu imigranţii din afara Europei. Acest ”program vrea să înlocuiască copiii creştini pe cale de dispariţie cu migranţi din alte civilizaţii”, iar eu ”percep nebunia” teoriilor de gen în acelaşi mod, a adăugat liderul de la Budapesta.

Viktor Orban a prezentat Ungaria drept un ”paradis al bunului-simţ” unde a avea ”binecuvântarea lui Dumnezeu rămâne importantă”. El a mai calificat Ungaria drept ”ultimul bastion alături de Polonia al Occidentului creştin conservator”, în timp ce ”UE a renunţat” la aceste valori.

Pe măsură ce în cadrul Uniunii Europene nemulţumirea faţă de refuzul Budapestei de a aproba embargoul asupra petrolului rusesc creşte, Viktor Orban, care s-a apropiat în ultimii ani de preşedintele rus Vladimir Putin, a reamintit că ”ameninţarea securităţii energetice” rămâne ”o linie roşie” (n.r. limită) care nu trebuie depăşită.

Ungaria respinge cel de-al şaselea pachet de sancţiuni din cauza lipsei garanţiilor privind menţinerea aprovizionării sale cu energie. Budapesta a estimat, luni, costul sistării achiziţiilor de petrol rusesc între 15 şi 18 miliarde de euro.

Orban a mai apreciat că apartenenţa Ungariei la NATO este ”o chestiune existenţială”, regretând escaladarea actuală a confllictului din Ucraina. ”Ruşii au lansat o aşa-zisă operaţiune militară, iar Statele Unite au decis să finanţeze Ucraina cu echipamente şi aparatură militare nelimitate, ceea ce a dus la cea mai gravă combinaţie posibilă”, a subliniat liderul de la Budapesta.

Liderii Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la o unanimitate în ceea ce privește interzicerea petrolului rusesc în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai blocului comunitar, a anunțat luni Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, potrivit CNN.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles, Borrell a declarat că „din nefericire” nu a fost posibil să se ajungă la un acord asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, spunând reporterilor că „ne confruntăm cu aceleași dificultăți în ceea ce privește unanimitatea asupra interzicerii petrolului” rusesc.

UE a propus interzicerea tuturor importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul acestui an și eliminarea celei mai mari bănci a țării, Sberbank, din rețeaua internațională de plăți SWIFT.

Miercuri, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria va vota în favoarea sancțiunilor UE privind petrolul rusesc doar dacă blocul comunitar va veni cu soluții la problemele pe care implementarea unei asemenea decizii le-ar crea.

Borrell a declarat reporterilor că discuția de luni a clarificat unele aspecte legate de dificultățile cu care se confruntă Ungaria.

„Nici măcar nu era pe ordinea de zi să încercăm să obținem un acord astăzi, pentru că știam că nu este posibil”, a spus Borrell.

„Dar am avut o discuție foarte constructivă despre motivele pentru care unele state membre sunt reticente – nu numai cu privire la interzicerea petrolului, ci și cu privire la alte elemente ale pachetului de sancțiuni”, a continuat șeful diplomației europene.

Azovstal e ultimul bastion al rezistenței din orașul-port Mariupol, estul Ucrainei, asediat de ruși de două luni și jumătate. După mai bine de 80 de zile de lupte aprige, peste 1.000 de combatanți, din care sute răniți, încă rezistă în uriașa uzină. Ukrainska Pravda a realizat portretul acestor oameni „de oțel” cu ajutorul soțiilor și mamelor lor.

Predarea nu reprezintă o opțiune pentru luptătorii de la Azovstal. Așa că soțiile, iubitele și mamele celor care se sacrifică în buncăre speră într-un miracol. După săptămâni în care a refuzat evacuarea forțelor ucrainene încercuite, Rusia a anunțat luni un acord pentru scoaterea din combinat a luptătorilor răniți. E un început.

Citește aici continuarea: „Din inima iadului, îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața”. Mesajele trimise de luptătorii de la Azovstal către soțiile și mamele lor

Au apărut primele imagini cu evacuarea din combinatul siderurgic Azovstal din orașul Mariupol a apărătorilor ucraineni răniți.

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni, potrivit agenției de presă RIA Novosti, că a început evacuarea soldaţilor ucraineni grav răniţi din oţelăria Azovstal, scrie CNN.

Ucraina nu a făcut până acum nicun anunț cu privirea la evacuarea soldaţilor grav răniţi care sunt blocați în interiorul uriașului complex industrial.

”Pe 16 mai, în urma negocierilor cu reprezentanţii militarilor ucraineni blocaţi pe teritoriul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, s-a ajuns la un acord privind evacuarea răniţilor”, a precizat Ministerul rus al Apărării.

În prezent, în zona combinatului a fost instituit un armistițiu şi a fost deschis un coridor umanitar, prin care militarii ucraineni răniţi sunt transportaţi la o unitate medicală din orașul Novoazovsk, aflat pe teritoriul autointitulatei Republici Populare Doneţk, în vederea acordării serviciilor medicale, a mai transmis ministerul rus al Apărării.

Novoazovsk se află la aproximativ 40 de kilometri de Mariupol. Oficialii ruși nu au precizat câte persoane vor fi evacuate.

Autoritățile ucrainene spun că aproximativ 1.000 de soldaţi, inclusiv 600 răniţi, se află în prezent blocaţi în interiorul uzinei siderurgice Azovstal.

Pe de altă parte, Regimentul Azov, batalion ai cărui militari se află încă în combinat, au transmis, pe canalul oficial de Telegram, un mesaj în care afirmă că „timp de 82 de zile, am executat ordinul, în ciuda tuturor dificultăților, am obligat forțele copleșitoare ale inamicului să se retragă și am permis armatei ucrainene să se regrupeze, să antreneze mai mult personal și să primească un număr mare de arme din țările partenere”.

Mai multe detalii: Primele imagini cu luptătorii răniți evacuați din combinatul Azovstal. Mesajul Regimentui Azov

Miniștrii afacerilor externe din Letonia, Estonia și Lituania s-au arătat de acord cu intenția Suediei și Finlandei de a solicita aderarea la NATO, relatează CNN.

Într-o declarație comună publicată luni, cei trei miniștri de externe au catalogat deciziile statelor nordice drept „istorice” și au afirmat că vor „face tot ce este necesar pentru a ajuta ambele țări”.

„Suntem încrezători că atât Suedia, cât și Finlanda vor contribui la unitatea, solidaritatea, coeziunea și forța Alianței și a întregului spațiu transatlantic, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex”, scrie în declarația comună a miniștrilor de externe ai statelor baltice.

Miniștrii au adăugat că aderarea Suediei și Finlandei „va spori considerabil securitatea în regiunea Mării Baltice” și „va deschide noi perspective pentru formatele de cooperare între țările nordice și baltice și alte formate de cooperare regională în materie de apărare și securitate”.

„Ne angajăm să promovăm ratificarea rapidă a protocoalelor de aderare odată ce acestea vor fi semnate”, mai scrie în declarația comună a celor trei oficiali guvernamentali.

Un tribunal ucrainean a decis luni confiscarea unor active în valoare de 12,4 miliarde de grivne (420 de milioane de dolari) ale oligarhului rus Mihail Fridman, transmite agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Anunţul a fost făcut luni de procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Acesta a scris pe Facebook că activele respective sunt titluri la companii cipriote care sunt păstrate în Ucraina.

Oligarhul rus de origine evreiască Mihail Fridman a fost sancţionat de Uniunea Europeană în cadrul răspunsului UE la invazia militară rusă în Ucraina. Născut în Ucraina şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, Fridman a negat orice legături financiare sau politice cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Invazia rusă în Ucraina a scos în evidenţă presupuse legături ale evreilor ruşi bogaţi, precum Roman Abramovici, cu liderul de la Kremlin.

Cel mai înalt ofițer militar britanic spune că Ucraina câștigă războiul și că și-a „garantat” deja supraviețuirea, scrie BBC.

Amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, a descris, de asemenea, cererile Suediei și Finlandei de a adera la NATO drept „noi victorii pentru Ucraina” în războiul cu Rusia.

„Este clar că Ucraina câștigă, iar Putin pierde”, a afirmat Sir Tony Radakin.

„Ucraina câștigă pentru că se află într-o luptă existențială pentru supraviețuire… și va supraviețui”, a punctat acesta. Radakin a precizat că viitorul Ucrainei ca țară independentă este acum garantat.

El a adăugat că victoria Ucrainei a mers mult mai departe decât ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Potrivit lui Radakin, Ucraina se află în „linia întâi a apărării regulilor și valorilor globale”.

El a mai spus că indicația pe care i-a dat-o premierul britanic Boris Johnson a fost că Putin trebuie să eșueze în războiul său.

Capitala cehă îşi va închide unul dintre centrele de primire a refugiaţilor ucraineni pentru ca aceştia să se deplaseze către alte regiuni ale Republicii Cehe, după ce la Praga a fost depăşită limita de capacitate pentru găzduirea refugiaţilor, a anunţat luni primarul oraşului, Zdenek Hrib, potrivit Agerpres, care citează agenția EFE.

Primarul a dat guvernului ceh un ultimatum să prezinte înainte de 17 mai un plan de ”redistribuire justă” în toată ţara a persoanelor care fug de războiul din Ucraina, ameninţând că în caz contrar va închide un centru pentru refugiaţi.

”Între Praga şi alte regiuni există diferenţe de până la patru ori în privinţa numărului de refugiaţi la mia de locuitori”, a declarat luni edilul capitalei, referindu-se la saturarea capacităţilor de primire pentru aceşti refugiaţi la Praga, unde familii şi copii înnoptează în gara centrală a oraşului.

Ca măsură de urgenţă, sâmbătă a fost ridicată în districtul Troha din Praga prima tabără de corturi pentru refugiaţi. Republica Cehă a acordat până în prezent circa 320.000 de vize speciale pentru refugiaţii ucraineni. Aceste vize permit rămânerea în ţară până pe 31 martie 2023, iar statul ceh le oferă în acest timp refugiaţilor ucraineni ajutoare pentru spaţiile de locuit, asigurare medicală sau acces liber pe piaţa muncii.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că țara sa nu va aproba aderarea Finlandei și Suediei la NATO, relatează Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

Liderul de la Ankara a adăugat că nu este cazul ca delegaţii ale celor două ţări să vină în Turcia pentru a-l convinge.

Președintele turc a reluat într-o conferinţă de presă afirmaţia că Suedia este un „incubator” de organizaţii teroriste şi a adăugat că există terorişti chiar în Parlamentul de la Stockholm.

Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane legate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.

„Cum putem avea încredere în ei? (…) Nu vom ceda în privinţa aderării la NATO a celor care aplică sancţiuni împotriva Turciei”, a mai spus Erdogan.

Unul dintre cele mai mari exerciții NATO desfășurate vreodată în țările baltice este în curs de desfășurare. Denumite „Hedgehog”, exercițiile implică zece țări, inclusiv Finlanda și Suedia, care sunt așteptate să depună oficial cererea de aderare la alianța militară în zilele următoare, scrie BBC.

Exercițiile din Estonia, care vor dura până pe 3 iunie, au fost programate înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina.

Vladimir Putin a declarat că Moscova nu are nicio problemă cu Finlanda sau Suedia, dar că o expansiune militară în apropierea graniței Rusiei va declanșa un răspuns.

NATO a precizat că scopul exercițiilor este de a „spori gradul de pregătire și interoperabilitate” a forțelor sale.

Aproximativ 15.000 de soldați sunt implicați în exercițiul din Estonia, ceea ce face ca acesta să fie unul dintre cele mai mari exerciții militare desfășurate în această țară din 1991 încoace.

Exercițiile se desfășoară la 64 de kilometri de cea mai apropiată bază militară a Rusiei. În cadrul acestora, va fi simulat un atac din partea Rusiei asupra Estoniei.

Procuratura ucrianeană a anunțat luni că 45 de soldați ruși implicați în comiterea unor crime de război au fost identificați, informează Ukrainska Pravda.

Trei soldați sunt deja judecați în Ucraina, a precizat procurorul general Iryna Venediktova. În total, au fost înregistrate 11.600 de crime de război, a adăugat Venediktova.

„În ceea ce privește investigațiile noastre privind crimele de război… până în prezent am identificat 45 de astfel de persoane care au comis crime de război, este vorba de articolul 438 din Codul penal, iar trei persoane se află deja în instanță. Bărbatul acuzat de noi de uciderea unui civil și încă două persoane au fost trimise în instanță (și se află fizic în Ucraina), iar acestea sunt persoane care au tras asupra infrastructurii civile din regiunea Harkov”, a declarat procurorul general Iryna Venediktova.

Aici ne mișcăm mult mai repede decât în justiția internațională. Dar astăzi avem 45 de oficiali din Federația Rusă care au comis atrocități în Ucraina, (există) 11.600 de fapte pe baza cărora se investighează infracțiuni. Sarcina noastră este să îi găsim pe toți”, a adăugat aceasta.

Venediktova a explicat că pentru a-i aduce pe aceștia în fața justiției, procurorii trebuie să îi găsească pe toți martorii și să strângă toate dovezile cu privire la vinovăția lor. „Acest lucru este acum complicat de imposibilitatea de a avea acces în anumite zone”, a precizat aceasta.

Prin urmare, este imposibil de prezis cât timp va dura întregul proces, a adăugat procurorul general al Ucrainei.

Vehiculul blindat de sprijin BMPT, supranumit „Terminator”, a fost trimis pe frontul din Ucraina, scrie ziarul elvețian Blick, care preia un articol al publicației germane Bild.

O coloană de vehicule blindate rusești care includea mai multe mașini de luptă Terminator a fost filmată de un rezident din Sieverodonețk, regiunea Luhansk, estul Ucrainei. Autenticitatea clipului postat pe rețelele sociale pe 15 mai nu a putut fi verificată, dar sunt cunoscute unele detalii despre cel mai perfomant tanc al armatei Moscovei.

Vehiculul și-a primit porecla înfricoșătoare deoarece tancul BMPT poate elimina cinci ținte deodată, susțin rușii.

Mai multe detalii: „Mașina ucigașă” Terminator, trimisă pe frontul din Ucraina. „Poate lovi cinci ținte deodată”

„Glonțul mi-a intrat prin obraz și mi-a ieșit pe la ceafă, pe sub ureche. N-a atins organe vitale”, povestește Mikola Kulicenko, într-un interviu pentru postul public de la Kiev. A fost împușcat de ruși alături de frații lui, Ievhen și Dima, care însă n-au avut norocul să supraviețuiască.

Pe 18 martie, rușii au percheziționat casa fraților Kulicenko dintr-un sat de lângă Cernihiv. Au găsit uniforma militară a fratelui mai mic, Ievhen, și medaliile de pe front ale bunicului lor. Mikola spune că acesta a fost motivul torturii și execuțiilor sumare, înainte de retragerea trupelor Kremlinului.

Cei trei frați au fost legați la ochi, luați cu un vehicul militar și scoși din sat, pentru a fi interogați. Au fost duși la o casă din pădure, „cartierul general al ocupanților”. Sub amenințarea unui gater, gata să le reteze membrele, au fost obligați să spună ce știau despre pozițiile soldaților ucraineni.

Citește aici continuarea: Torturat și împușcat, un ucrainean a reușit să se salveze din groapa comună în care a fost aruncat alături de frații săi. „Viața mi-a bătut moartea!”

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 16 mai, cu cei mai apropiați cinci aliați ai săi. Dintre aceștia, doar unul a luat cuvântul pentru a-l susține pe liderul de la Kremlin în războiul său împotriva Ucrainei, scrie The New York Times.

Primul care a vorbit în cadrul părții televizate a summitului a fost președintele Aleksandr Lukașenko din Belarus – țară care a sprijinit războiul declanșat de Putin în Ucraina, dar nu a trimis trupe. Liderul belarus i-a criticat pe ceilalți membri ai alianței pentru susținerea insuficientă a Rusiei și a Belarusului în fața sancțiunilor occidentale.

Lukașenko a remarcat modul în care OTSC a trimis trupe în Kazahstan în ianuarie pentru a sprijini guvernul țării în fața protestelor, dar a precizat că organizația a lăsat Rusia în mare parte pe cont propriu, în timpul războiului din Ucraina.

„Suntem la fel de legați acum prin legături de solidaritate și sprijin?”, a întrebat dictatorul din Belarus, după ce a menționat sprijinul acordat de alianță guvernului kazah. „Poate că mă înșel, dar, după cum au arătat evenimentele recente, se pare că răspunsul este nu”, a adăugat Lukașenko.

Mai multe detalii: Dintre aliații lui Putin, doar unul și-a exprimat sprijinul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei: „Dacă suntem divizați, vom fi zdrobiți și sfâșiați”

Evaluările oficialilor din SUA și Europa arată că ofensiva Rusiei în Donbas a intrat într-un impas. Kievul merge mai departe și spune că războiul ar putea ajunge la un punct de cotitură în august, scrie Sky News.

Secretarul general al NATO și-a exprimat duminică încrederea că Kievul ar putea câștiga războiul împotriva Rusiei. Jens Stoltenberg a subliniat că invazia Rusiei nu decurge conform planului și că încercarea acesteia de a cuceri regiunea Donbas din estul țării a „stagnat”.

Ministerul britanic al Apărării a estimat la rândul său că Rusia a pierdut aproximativ o treime din forța sa terestră de luptă, de la începutul invaziei.

Cea mai recentă înfrângere strategică a Rusiei pare să fie cea din regiunea Harkov.

Mai multe detalii: „Rusia va pierde războiul până la sfârșitul anului”. De ce cred oficialii de la Kiev și din Occident tot mai mult într-o victorie a Ucrainei

Guvernatorului regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a anunțat că cel puțin 10 persoane au fost ucise luni în orașul Sievierodonețk, în urma unui bombardament efectuat de forțele ruse, relatează The Kyiv Independent.

Bilanțul victimelor ar putea fi chiar mai mare, dar din cauza bombardamentelor constante, este dificil să se raporteze numărul exact al victimelor, a precizat guvernatorul regional.

Activiștii de la Greenpeace au blocat intrarea unei nave grecești într-un port din sudul Angliei din cauza încărcăturii sale de petrol din Rusia, iar poliția a făcut arestări, a anunțat luni grupul care militează pentru protecția mediului, condamnând guvernul britanic, relatează Reuters.

Greenpeace a precizat că 12 activiști au ocupat un debarcader duminică seara în zona Tamisa al Navigator Terminals din Essex, unde era de așteptat ca petrolierul Andromeda, sub pavilion grecesc, să își descarce încărcătura.

Poliția din Essex a anuțat luni că zona a fost eliberată după ce ofițerii au fost chemați la terminalul unde a avut loc protestul. În total au fost făcute 15 arestări.

Mai multe detalii: Protestatarii au blocat intrarea într-un port din Marea Britanie a unei nave grecești cu petrol din Rusia

Grupul auto francez Renault a semnat acordurile de cedare a filialei Renault Rusia şi a participației sale în uzina Lada AvtoVAZ, a anunțat compania, într-un comunicat de presă.

Renault are 45.000 de angajați în Rusia, iar decizia pe care compania franceză cu sediul în Boulogne-Billancourt a fost nevoită să o ia „a fost grea, dar necesară”.

Uzina Renault Avtoframos, de la Moscova, va fi vândută către Consiliul Municipal al capitalei Rusiei, iar participația de 67,7% de la uzina Lada AvtoVAZ va fi preluată de Institutul Rus de Cercetare în Domeniul Auto (NAMI).

Activele Renault din Rusia valorează 2,19 miliarde euro.

Mai multe detalii: Renault și-a vândut activitățile din Rusia. Presa de la Moscova scrie că Dusterul va fi produs sub marca Lada

O dronă de recunoaștere Orlan-10 a suprins ceea ce par a fi atacuri efectuate de trupele ruse cu lansatoare multiple de rachete termobarice asupra unor poziții ale forțelor ucrainene, potrivit unei înregistrări video care circulă pe Twitter.

Cel mai important critic al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a lăudat pe Twitter cele mai noi sancțiuni impuse de Marea Britanie împotriva rudelor lui Putin și a presupusei sale iubite, Alina Kabaeva, relatează The Guardian.

Activistul anticorupție încarcerat a declarat că Boris Johnson și Liz Truss „dovedesc un leadership remarcabil în ceea ce privește războiul lui Putin cu Ucraina, în general, iar sancțiunile, în special”.

„Sancțiunile individuale, înghețarea și confiscarea activelor, interdicțiile de acordare a vizelor și confiscarea iahturilor și a conturilor oficialilor sunt foarte populare în rândul cetățenilor ruși. Chiar și cel mai adormit alegător rus este solidar și mai radical decât Occidentul în această chestiune”, a continuat Aleksei Navalnîi.

Uniunea Europeană trebuie să oprească importurile de petrol şi gaz dinspre Rusia sau riscă să plătească de două ori pentru costurile războiului din Ucraina, a susţinut luni ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, la Bruxelles, potrivit agenției DPA, preluată de Agerpres.

Înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE, Kuleba a afirmat că, prin importurile sale de energie, blocul comunitar continuă ”să finanţeze maşina de război rusă, agresiunea şi atrocităţile ei”.

”A continua să cumpere gaz şi petrol din Rusia ar însemna pentru UE să plătească Rusiei pentru livrările de energie şi să-i furnizeze Ucrainei asistenţă financiară”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene. Referitor la impasul actual legat de o potenţială interdicţie UE asupra importurilor de petrol rusesc, Dmitro Kuleba a afirmat: ”Suntem toţi curioşi să vedem cum se încheie această saga”.

Comisia Europeană a fost mandatată să reanalizeze propunerea privind un embargou petrolier prezentată în urmă cu 12 zile şi trebuie să prezinte ”soluţii concrete” la obiecţiile ridicate de Ungaria şi alte state membre. ”Trebuie să reuşim acest al 6-lea pachet, lucrăm deja la al 7-lea”, a insistat ministrul de externe luxemburghez Jean Asselborn. El a avertizat că există şi alte ţări membre care sunt reticente faţă de impunerea unui embargou petrolier faţă de Rusia.

Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria şi chiar Croaţia, extrem de rezervate în privinţa unui embargou, se ascund în spatele Ungariei, potrivit unui responsabil european.

Oficialii ucraineni au anunțat că trupele care apără orașul nordic Harkov au împins forțele ruse înapoi și au ajuns chiar până la granița cu Rusia.

Un oficial american de rang înalt din domeniul apărării a făcut o evaluare a situației, afirmând că soldații ucraineni au respins trupele ruse până la o distanță de trei până la patru kilometri de granița cu Rusia, relatează Reuters.

La începutul zilei de luni, un grup de soldați ucraineni care apără Harkovul a fost filmat la granița cu Rusia, iar oficialii ucraineni spun că rușii au fost împinși înapoi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că a discutat cu directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, despre nevoia de sprijin financiar pentru economia Ucrainei, relatează The Guardian.

„FMI este partenerul nostru important. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să colaborăm în mod fructuos pentru a menține stabilitatea financiară a Ucrainei”, a scris liderul de la Kiev, în mesaj publicat pe Twitter.

Forțele ruse au lansat rachete cu rază lungă de acțiune în ultimele 24 de ore care păreau să vizeze centrul de pregătire militară Yavoriv din apropierea orașului Liov, aflat în vestul Ucrainei, a declarat luni un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit CNN.

Oficialul a precizat că au existat „pagube minime” în urma loviturilor.

„Nu am avut o vizibilitate perfectă asupra acestor lovituri. Se pare că au vizat acel centru de antrenament și, din nou, ceea ce putem vedea, din perspectiva noastră, sunt pagube minore la câteva clădiri”, a explicat oficialul american.

Oleg Sinegubov, guvernatorul administrației regionale din Harkov, a confirmat pentru BBC că trupele ucrainene au împins forțele ruse până la graniță, într-o zonă a regiunii.

„Luptăm 24 de ore din 24, 7 zile din 7, așa că este greu de spus dacă este un rezultat permanent pentru trupele noastre”, a spus el.

„Am cucerit pozițiile rușilor din mai multe părți, dar la un kilometru în dreapta sau în stânga avem încă lupte grele”, a precizat Sinegubov.

Acesta a spus că nu poate confirma câți combatanți ucraineni au ajuns la graniță, dar a confirmat înregistrarea video care circulă pe Telegram cu soldații care sărbătoresc, precizând că mai mulți militari care se aflau în zonă nu au fost suprinși în imagini.

Oleg Sinegubov a adăugat că punctul fierbinte al luptelor se află în direcția Izium, un oraș care este ocupat în prezent de ruși.

„Orașul Izium este complet blocat, nu există nicio posibilitate de evacuare a civililor și de a le oferi ajutor umanitar”, a spus el.

Synyehubov a afirmat că rușii pierd un număr uriaș de soldați, vehicule blindate și avioane.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a trimis un mesaj de mulțumire soldaților care au alungat trupele ruse din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, scrie BBC.

În ultimele zile, forțele ucrainene au recucerit teritorii în zonele din nord-estul țării, împingându-i pe ruși în afara razei de acțiune a artileriei care a bombardat orașul timp de săptămâni întregi.

La începutul zilei de luni, un grup de soldați a fost filmat alături de un indicator de frontieră restaurat – în culorile drapelului ucrainean – după ce ar fi ajuns la granița cu Rusia.

„Batalion 227 al brigăzii 127 de apărare teritorială a Ucrainei! Vă mulțumesc foarte mult!”, a declarat Zelenski, într-un videoclip postat pe Instagram.

„De la toți ucrainenii, de la toată lumea, de la mine și de la familia mea. Recunoștința mea nu are limite”, a continuat el.

„Vă doresc multă sănătate și să aveți grijă de voi. Glorie Ucrainei!”, a adăugat Zelenski.

Președintele României, Klaus Iohannis a salutat luni, pe contul său de Twitter, anunțul Suediei privind aderarea la NATO.

„România salută decizia Suediei de a solicita să devină membru al NATO, anunțată astăzi de prim-ministrul suedez Magdalena Andersson. România susține pe deplin un proces rapid de aderare la NATO. Odată cu aderarea Suediei și Finlandei la familia NATO, Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată”, a scris șeful statului român.

O rachetă a forţelor ruse a vizat un depozit de azotat de amoniu în regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei), au anunţat, luni, autorităţile locale, relatează AFP, preluată de news.ro.

”Explozia din regiunea Harkov nu reprezintă o ameninţare pentru populaţia locală”, a dat asigurări guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, pe contul de Telegram.

El a postat şi o imagine în care se poate observa un nor de fum portocaliu care se ridică deasupra câmpurilor.

”Un obuz rusesc a lovit un depozit de pe teritoriul regiunii Harkov, unde, potrivit informaţiilor preliminare, a fost depozitat azotat de amoniu. Coloana de fum ar putea speria (n.r. populaţia), dar nu există niciun motiv de panică”, a precizat guvernatorul regional.

Azotatul de amoniu, este folosit în principal ca îngrăşământ ”azotat”, dar este folosit şi la fabricarea explozivilor.

Ucraina a anunţat, luni, că forţele sale au respins trupele ruseşti în regiunea Harkov şi au recâştigat controlul unei părţi a graniţei cu Rusia.

Ocupanţii ruşi au primit ordin de la Kemlin să pregătească un referendum în regiunile Herson şi Zaporojie în următoarele luni, a declarat într-o intervenţie televizată luni un consilier al ministrului ucrainean de interne, Vadim Denisenko, transmite Agerpres citând agențiile EFE și Unian.

„Există instrucţiuni din partea Moscovei ca în câteva luni să se ajungă la organizarea unui referendum. În acest moment, ei nu înţeleg încă foarte clar despre ce să fie acest referendum, dar se vor concentra pe pregătirea terenului pentru consultare”, a declarat oficialul ucrainean.

Consilierul citat a menţionat că „ruşii încearcă să-şi consolideze prezenţa pe cât pot” nu doar în oraşul Energodar, din regiunea Zaporojie, ci şi în alte părţi.

„Ei încearcă să-şi impună puterea, în multe aşezări îşi instalează ‘supraveghetori, adeseori din lumea criminală”, a spus Denisenko, adăugând că sunt cazuri când amante şi rude apropiate sunt instalate în funcţii.

La rândul său, preşedintele administraţiei militare regionale din Herson, Ghennadi Laguta, a declarat că ocupanţii colectează datele personale ale rezidenţilor pentru alegeri şi şi-a exprimat convingerea că oamenii din Herson susţin Ucraina şi nu vor merge la referendum.

Ruşii plănuiesc să efectueze un „recensământ” al populaţiei din regiunea Herson, la fel cum au făcut şi în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, notează Unian.

Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit asupra intensificării cooperării pentru a contracara perturbarea aprovizionării cu produse de bază și alimente cauzată de invazia Rusiei în Ucraina și pentru a combate dezinformarea din partea Moscovei, relatează Reuters.

Mai mulți oficiali din UE și SUA s-au reunit la Universitatea Paris-Saclay de la periferia capitalei franceze pentru cel de-al doilea Consiliu comercial și tehnologic, un forum văzut inițial ca o contrapondere transatlantică la puterea Chinei, dar care acum se concentrează în mod clar și asupra Rusiei.

Într-o declarație comună, cei doi aliați au afirmat că vor depune eforturi pentru a reduce dependența excesivă de anumiți parteneri comerciali în ceea ce privește produsele agricole de bază și inputurile, pentru a spori reziliența producției alimentare globale.

Livrările reduse de cereale din Ucraina au dus la creșterea prețurilor, criză exacerbată acum de faptul că India a suspendat exporturile de grâu.

Uniunea Europeană și Statele Unite au condamnat, de asemenea, subminarea libertății de exprimare de către guvernul rus, afirmând că acesta „a folosit în mod repetat vălul dezinformării” pentru a ascunde crimele de război.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko i-a îndemnat, luni, pe membrii alianţei militare regionale Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), care grupează şase foste republici sovietice în frunte cu Rusia, să rămână ”uniţi” şi a acuzat Occidentul că speră să prelungească conflictul din Ucraina cu scopul de ”a slăbi Moscova cât mai mult posibil”, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat în cadrul summitului liderilor Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) cu sediul la Moscova, că ”sancţiunile infernale” împotriva ţării sale şi Rusiei ar fi putut fi evitate dacă grupul ar fi adoptat o poziţie unitară.

”Fără un front unit, Occidentul colectiv va crea presiune asupra spaţiului post-sovietic”, a spus Lukaşenko în declaraţiile de deschidere televizate, adresându-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi liderilor Armeniei, Kazahstanului, Kârgâzstanului şi Tadjikistanului.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat luni că Europa și Suedia „trăiesc acum într-o realitate nouă și periculoasă”, scrie BBC.

Andersson a anunțat anterior, în timpul unei conferințe de presă, că Suedia va solicita aderarea la NATO.

Cu toate acestea, Magdalena Andersson a precizat că Suedia nu dorește baze militare permanente ale NATO sau arme nucleare pe teritoriul său, în cazul în care cererea de aderare va fi aprobată.

Invadarea ilegală și neprovocată a Ucrainei continuă, a scris luni Ministerul Apărării de la Londra, într-un mesaj pe Twitter, publicând o hartă cu cele mai recente informații privind evoluția operațiunilor militare.

Harta include locurile unde se dau lupte, locațiile, avansul și direcțiile probabile de atac ale forțelor ruse, precum și zonele deja ocupate de acestea.

Ministerul ucrainean de Externe a publicat luni imagini cu un soldat aflat în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din orașul-port Mariupol cântând piesa câștigătoare la Eurovision 2022, „Stefania”, în timp ce combinatul este bombardat de ruși.

„Apărătorii ucraineni au mulțumit Kalush Orchestra pentru sprijinul acordat și pentru apelul făcut pentru ei la Eurovision”, a scris ministerul ucrainean de Externe.

Ediția Eurovision de anul acesta a fost câștigată de formația de hip-hop Kalush Orchestra din Ucraina, cu melodia „Stefania”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a felicitat Suedia și pe prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, pentru decizia de a adera la NATO, calificând-o drept „o decizie în beneficiul securității și apărării colective”, informează CNN.

Într-un mesaj postat luni pe Twitter, Charles Michel a scris: „Odată cu cererea Suediei de aderare la NATO, alături de partenerul său strategic, Finlanda, securitatea noastră devine și mai puternică”.

„Contribuția UE la factorul de descurajare reprezentat de NATO este din ce în ce mai valoroasă”, a adăugat el.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a exclus posibilele concesii făcute Rusiei care ar putea duce la o încetare a războiului și a declarat că Uniunea Europeană se confruntă cu un „eșec moral” dacă nu aprobă candidatura națiunii pentru aderare până în luna iunie, scrie The Guardian.

Într-un interviu acordat luni televiziunii Bloomberg, la Bruxelles, Kuleba a refuzat să comenteze dacă președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, să accepte cererile Kremlinului dacă acest lucru ar însemna obținerea păcii. El a respins orice intenție de a-i face o ofertă lui Vladimir Putin în schimbul încetării invaziei din Ucraina.

„Căutarea unor opțiuni de salvare a imaginii lui Putin este pur și simplu o abordare falsă. Lăsați-l pe Putin să găsească el însuși o opțiune de salvare a imaginii” sale, a declarat șeful diplomației ucrainene.

Ambiția Ucrainei rămâne aceea de a-și restabili integritatea teritorială deplină, a precizat Kuleba. Aceasta ar include zonele din estul regiunii Donbas controlate de forțele susținute de Rusia înainte de invazie, precum și Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Ministrul de externe, aflat la Bruxelles pentru a se întâlni cu omologii săi din UE, și-a exprimat încrederea că Ucraina va câștiga în cele din urmă războiul împotriva Rusiei. „Vrem ca tot ceea ce ne aparține să fie al nostru”, a adăugat el.

De asemenea, Kuleba a făcut presiuni asupra liderilor UE care încă au ezitări să acorde Ucrainei luna viitoare statutul de țară candidată la aderare, afirmând că opinia publică din blocul celor 27 de națiuni este în favoarea țării sale și că acest lucru transmite mesajul că Ucraina este „una dintre noi”. Unii lideri europeni și-au exprimat îngrijorarea că o cale rapidă de aderare ar putea crea așteptări false pentru Kiev.

Întrebat despre perspectiva respingerii candidaturii Ucrainei, Kuleba a spus: „Va fi un eșec moral, care va fi judecat de istorie. Între candidatură și aderare, există un proces lung de discuții de aderare, reforme, tranziții – se pot întâmpla foarte multe lucruri și acestea pot fi blocate în orice etapă”.

Moscova a obţinut, în timpul operaţiunii din Ucraina, ”probe documentare ale unor componente de arme biologice care au fost create în principal” în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat luni preşedintele Vladimir Putin, în cadrul summitului alianţei militare regionale Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, scrie news.ro citând BBC.

Liderul de la Kremlin a adăugat că ”se caută posibile metode şi mecanisme de destabilizare a situaţiei epidemiologice în spaţiul post-sovietic”.

Președintele rus a mai precizat că CSTO plănuieşte organizarea unei ”serii de exerciţii comune în Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan în toamnă”.

Putin a precizat că țările membre vor aborda în cadrul acestor exerciții „problemele legate de dotarea forțelor colective ale CSTO cu arme moderne, creșterea interoperabilității contingentelor lor militare, precum și îmbunătățirea coerenței acțiunilor comune ale structurilor militare”. Liderul rus a mai spus că numărul exercițiilor militare care vor fi organizate va crește.

BBC notează că afirmaţiile lui Vladimir Putin nu pot fi verificate din surse independente.

„Părăsim o eră și începem o alta”, a declarat luni premierul suedez Magdalena Andersson, într-o conferință de presă, după ce a anunțat că țara sa va solicita aderarea la NATO, relatează BBC.

Suedia și Finlanda și-au exprimat dorința de a-și depune împreună cererile de aderare la la Alianța Nord-Atlantică.

„Ne așteptăm să nu dureze mai mult de un an” pentru ca cei 30 de membri ai alianței să ratifice în unanimitate cererea de aderare a Suediei, a precizat Andersson.

Guvernul suedez a anunțat oficial, luni, pe site-ul său că a decis să solicite aderarea țării la NATO.

„Evaluarea guvernului este că apartenența la NATO este cea mai bună modalitate de a proteja securitatea Suediei, având în vedere mediul de securitate fundamental schimbat în urma invaziei Rusiei în Ucraina”, scrie într-un comunicat al Executivului de la Stockholm, potrivit CNN.

În comunicat se precizează că decizia se bazează pe o „analiză de securitate” la care guvernul a invitat „alte partide din Riksdag (Parlamentul suedez, n.r.) să ia parte”. Concluziile analizei au fost prezentate într-un raport publicat pe 13 mai.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat anterior, în conferința de presă de luni, că Suedia ar trebui să adere la NATO împreună cu țara vecină, Finlanda, pentru a „garanta siguranța poporului suedez”.

Norvegia, Danemarca și Islanda au emis luni o declarație comună prin care anunță că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care cele două state nordice ar fi atacate în perioada de pre-aderare la NATO, informează The Guardian.

„Împreună cu Danemarca și Islanda, Norvegia este pregătită să își ajute vecinii nordici prin toate mijloacele necesare în cazul în care aceștia ar fi victimele unei agresiuni pe teritoriul lor înainte de a obține statutul de membri ai NATO”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.

Suedia ar trebui să adere la NATO împreună cu țara vecină, Finlanda, pentru a „garanta siguranța poporului suedez”, a declarat luni premierul suedez Magdalena Andersson, potrivit CNN.

În timpul unei conferințe de presă comune cu liderul opoziției suedeze, Ulf Kristersson, care a avut loc luni la Stockholm, Andersson a subliniat că situația actuală „impune” ca Suedia să se alăture alianței militare conduse de SUA.

„Pentru a garanta siguranța poporului suedez, cea mai bună cale de urmat este aderarea la NATO împreună cu Finlanda”, a declarat Andersson.

Andersson a declarat că guvernul suedez a decis să solicite să devină membru al NATO.

Întrebată când anume va depune Suedia cererea de aderare la alianța Nord-Atlantică, Magdalena Andersson a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla săptămâna aceasta – fie luni, fie marți sau miercuri. Ea a adăugat că acest lucru trebuie să se facă în coordonare cu Finlanda.

Mai multe detalii: Suedia anunță oficial depunerea candidaturii pentru NATO: „Este cel mai bun lucru pentru securitatea noastră”

Gărzile de frontieră ucrainene au respins în această dimineață un atac al unui grup rus de sabotaj și recunoaștere în regiunea nord-estică Sumî, a anunțat guvernatorul regional Dmytro Zhyvytsky, potrivit BBC.

Grupul rus a intrat pe teritoriul ucrainean susținut de atacurile de artilerie, grenade și tiruri de mitralieră, dar s-a retras după ce polițiștii de frontieră au ripostat, a scris Zhyvytsky pe Telegram.

Armata rusă a pătruns în regiunea Sumî la scurt timp după începutul războiului, pe 24 februarie, însă forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra regiunii lpe 8 aprilie și se pregătesc pentru noi atacuri.

BBC precizează că nu a reușit să verifice în mod independent aceste afirmații.

Ministerul Apărării din Rusia transmite că s-a ajuns la un acord privind evacuarea militarilor ucraineni răniți aflați în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, estul Ucrainei, anunță agenția rusă de stat Interfax.

„Pe 16 mai, în urma negocierilor cu reprezentanții militarilor ucraineni blocați pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal din Mariupol, s-a ajuns la un acord privind evacuarea răniților”, a comunicat, luni, 16 mai, Ministerul rus al Apărării.

„În prezent, în zona întreprinderii a fost introdus pact de încetare a focului și a fost deschis un coridor umanitar, prin care militarii ucraineni răniți sunt transportați la o unitate medicală din Novoazovsk, din Republica Populară Donețk, pentru a le asigura toate asistența necesară”, a notat ministerul de la Moscova.

Mai multe detalii: Agenția rusă Interfax: Acord privind evauarea soldaților ucraineni răniți din Azovstal

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare la adresa Rusiei, dar „extinderea infrastructurii militare pe teritoriul celor două țări va determina cu siguranță reacția noastră”, relatează CNN.

„În ceea ce privește extinderea NATO, inclusiv prin intermediul noilor membri ai alianței care sunt Finlanda, Suedia – Rusia nu are probleme cu aceste state. Prin urmare, în acest sens, expansiunea în detrimentul acestor țări nu reprezintă o amenințare directă pentru Rusia”, a declarat Putin, în timp ce vorbea la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) de la Moscova.

„Dar extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va determina cu siguranță reacția noastră. Vom vedea care va fi acesta în funcție de amenințările care vor fi create pentru noi”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Potrivit președintelui rus, extinderea NATO este „artificială”, deoarece alianța își depășește scopul geografic și influențează „nu în cel mai bun mod” alte regiuni.

Mai multe detalii: Vladimir Putin spune că extinderea infrastructurii militare a NATO în Finlanda și Suedia „va provoca un răspuns”

Statele membre ale Uniunii Europene încă încearcă să rezolve unele chestiuni nesoluţionate, însă probabil că vor conveni asupra celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei în ”zilele următoare”, a anunșat luni ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, potrivit CNN.

”Ca germani, ştim că acesta (embargo petrolier) nu este un pas uşor”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, înainte de reuniunea Comitetului ministerial comun UE-Canada la Bruxelles.

Au rămas câteva chestiuni care trebuiau rezolvate şi ”acest lucru nu se va întâmpla astăzi (n.r. luni)”, a adăugat Baerbock.

Șefa diplomației germane a mai spus că este ”încrezătoare” că statele membre UE vor ajunge la un acord ”în zilele următoare”.

În cursul zilei de luni, miniştrii de Externe ai Austriei şi Estoniei au vorbit despre adoptarea unui viitor al şaselea pachet de sancţiuni de către Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Astfel, ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, şi-a exprimat ”încrederea” că pachetul va fi ”realizat în următoarele zile”.

Comisia Europeană (CE) a confirmat cum pot plăti companiile din UE pentru gazele ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar, conform unui document actualizat consultat de Reuters, scrie Agerpres.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Conform documentului actualizat consultat de Reuters, Comisia Europeană a confirmat poziţia sa anterioară conform căreia sancţiunile UE nu împiedică firmele să-şi deschidă conturi la o bancă desemnată, şi firmele pot plăti pentru gazele ruseşti, atât timp cât o fac în moneda convenită în actualele lor contracte şi declară tranzacţia finalizată când este achitată în acea monedă.

Aproape toate contractele de achiziţii ale firmelor din UE cu Gazprom sunt în euro sau dolari.

În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Unele guverne şi firme din UE au cerut instrucţiuni detaliate de la CE privind posibilele soluţii de plată.

Companiile trebuie să precizeze clar că atunci când plătesc în euro sau dolari, consideră deplin îndeplinite obligaţiile lor conform contractelor existente. Trebuie să se înţeleagă că „astfel de plăţi în moneda respectivă despovărează operatorul economic de obligaţiile de plată conform acelor contracte, fără orice acţiuni suplimentare din partea lor privind plata”, se arată în document.

Îndeplinindu-şi obligaţiile odată ce depozitează euro sau dolari, o companie ar putea evita să fie implicată în tranzacţii cu Banca Centrală a Rusiei, care este pe lista entităţilor sancţionate, şi care ar putea fi implicată în convertirea euro în ruble.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba se întâlneşte luni, la Bruxelles, cu omologii săi din cadrul Uniunii Europene (UE), pentru a dscuta despre impunerea unor noi sancţiuni Rusiei, relatează AFP, preluată de news.ro.

Kuleba a salutat duminică, într-o înregistrare video, schimbarea poziţiei Berlinului, care este pregătit de-acum să livreze armament greu Kievului.

”În ziua în care am sosit eu la Berlin, avea loc o formare a unor militari ucraineni în folosirea artileriei autopropulsate de 155 de milimetri”, a declarat el.

”În curând, aceste obuziere (de tip) Howitzer vor lovi inamicul. S-a creat un precedent. Obstacolul psihologic (al furnizării de armament greu Ucrainei) a fost depăşit”, a precizat Kuleba.

Separatiştii proruşi din autoproclamata republică Doneţk au declarat luni că au evacuat peste 300 de cetăţeni din Mariupol în ultimele 24 de ore în două oraşe aflate sub controlul forţelor ruse, relatează Agerpres, citând agenția EFE.

În total, potrivit apărării teritoriale a autoproclamatei republici, citate de TASS, au fost evacuate 314 persoane din oraşul-port de la Marea Azov, între care 50 de copii, şi transportate în localităţile Bezîmennoe şi Novoazovsk.

Din 5 martie, susţin rebelii separatişti, circa 32.638 de persoane au fost transportate la Bezîmennoe.

Autorităţile ucrainene afirmă la rândul lor că încă 100.000 de locuitori au rămas la Mariupol, pe lângă combatanţii care mai opun rezistenţă în combinatul siderurgic Azovstal.

Kievul negociază în prezent posibilitatea evacuării a 38 de combatanţi grav răniţi, dar până în prezent Moscova a refuzat să-i lase să plece pe apărătorii de la oţelărie, decât dacă se predau ieşind la suprafaţă cu un steag alb.

Un comandant al unei unităţi proruse din Doneţk, citat de Interfax, a declarat luni că zece soldaţi ucraineni de la Azovstal s-ar fi predat, lucru pe care Petro Andriuşcenko, consilier al primarului ucrainean al Mariupolului, l-a negat imediat ca „informaţie falsă” pe canalul său Telegram.

Armata rusă încearcă fără încetare să intre sau să blocheze ieşirile din buncărele combinatului siderurgic, în perimetrul căruia se desfăşoară majoritatea acţiunilor la sol în Mariupol, a indicat Andriuşcenko, citat de Focus.ua.

El a spus că ocupanţii nu au înregistrat vreun succes notabil, de aceea şi-au intensificat bombardamentele asupra oţelăriei.

În afară de combatanţi ai Batalionului Azov, în tunelurile de la Azovstal se află şi puşcaşi marini, grăniceri, membri ai forţelor de apărare teritorială, ai trupelor speciale şi ai altor unităţi, potrivit Focus.ua.

Circa 600 de combatanţi răniţi de la Azovstal au nevoie de îngrijiri medicale, în timp ce 40 dintre ei sunt în stare gravă. Unii dintre ei au fost întinşi direct pe pământ, întrucât nu mai sunt paturi, în condiţii de igienă precare, a declarat duminică, într-o intervenţie televizată prin telefon, Denis Şlega, comandantul Brigăzii a 12-a cu destinaţie specială din cadrul Gărzii Naţionale ucrainene, care se află în buncărele de la Azovstal. El a confirmat că ruşii au atacat combinatul cu bombe termobarice, denumite şi bombe cu vid.

Autoritățile din Odesa anunță un nou bilanț al victimelor atacului care a vizat infrastructura turistică din orașul-port de la Marea Neagră. Patru persoane au fost rănite, printre care și un copil, cu una mai mult față de datele transmise anterior, relatează Ukrainska Pravda, citând Serviciul de Stat de Urgență.

În urma atacului cu rachete de croazieră, „clădirile de infrastructură turistică au fost distruse, iar incendiul a fost stins de pompieri. 4 persoane au fost rănite, inclusiv un copil, un autoturism a fost avariat”, au anunțat autoritățile.

Cel puțin 3.000 de locuitori din Mariupol sunt ținuți într-o „tabără de filtrare” rusă, un centru pentru adăpostirea civililor înainte de a fi evacuați, în regiunea Donețk, spune Petro Andriușcenko, consilier al primarului din orașul-port din sudul Ucrainei, citat de BBC.

Rusia și-a înființat aceste tabere de filtrare în mai multe zone din afara Ucrainei, iar mulți ucraineni au avut relatări dure despre viața din aceste centre, unii descriindu-le „adevărate lagăre de concentrare”.

Andriușcenko afirmă că o fostă instituție de corecție din orașul Olenivka din regiunea Donețk a fost transformată într-o astfel de tabără.

„[Sunt ținuți] doar din cauza poziției lor active pro-ucrainene. Nu este vorba de represiune și persecuție politică?”, a spus Andriușcenko, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina, adăugând că mașina represivă” rusă și-a intensificat activitatea în Mariupol și la periferiile sale, „căutând activ” veterani de război ucraineni.

McDonalds a anunțat luni, 16 mai, că își vinde afacerea din Rusia, declarând că actuala „criza umanitară cauzată de războiul din Ucraina și mediul de operare imprevizibil” au determinat compania să ajungă la concluzia că păstrarea afacerii în Rusia ”nu mai este sustenabilă și nici nu mai este în concordanță cu valorile McDonalds”, relatează CNN și BBC.

Anunțul privind ieșirea de pe piața rusă vine la capătul a 30 de ani în care McDonalds a avut restaurante în această țară.

În luna martie, lanțul de fast-food a decis să închidă temporar aproximativ 850 de restaurante din Rusia, ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Ca parte a deciziei McDonalds de a pleca din Rusia, compania „urmărește vânzarea întregului său portofoliu de restaurante” de aici către un cumpărător local, se precizează într-un comunicat.

Aceste măsuri includ asigurarea faptului că angajații McDonalds Rusia continuă să fie plătiți, precum și să aibă un loc de muncă în viitor.

McDonalds a continuat să-și plătească cei 62.000 de angajați din Rusia, în ciuda încetării activității. Aceste costuri cu personalul, plus plățile pentru închiriere și bunuri, au costat compania 27 de milioane de dolari.

Mai multe detalii: McDonalds pleacă definitiv din Rusia, după 32 de ani. Semnal sumbru pentru economia țării, în plin război cu Ucraina

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că Rusia urmărește îndeaproape solicitările Finlandei și Suediei de a adera la NATO și se declară convis că dacă cele două țări se vor alătura alianței militare, acest lucru nu va consolida securitatea europeană, relatează BBC.

„Aceasta este o problemă serioasă, o problemă care ne ridică îngrijorarea și vom urmări cu mare atenție”, a Dmitri Peskov, adăugând că Rusia nu a avut dispute teritoriale cu Finlanda sau Suedia, așa cum s-a întâmplat în relația cu Ucraina.

Parlamentul Suediei dezbate astăzi potențiala cerere de aderare a țării la NATO și este de așteptat ca o decizie oficială să fie luată în scurt timp. Finlanda a confirmat, duminică, 15 mai, că va solicita aderarea la NATO.

Cotidianul italian La Stampa scrie că președintele rus Vladimir Putin a fost transportat de urgență la spital și operat de cancer. Publicația din peninsulă citează surse apropiate Kremlinului și informații distribuite pe Telegram de un fost colonel din aparatul de securitate rus.

Putin ar fi bolnav de cancer, iar starea lui de sănătate s-a fi înrăutățit după participarea la ceremoniile organizate pe 9 mai la Moscova, atunci când a fost sărbătorită Ziua Victoriei.

Ulterior, el ar fi fost transportat de urgență la o clinică din Moscova, unde o echipă de medici era pregătită pentru intervenție. În același timp, a fost pus la punct un plan de „înlocuire” pentru zece zile a liderului de la Kremlin.

„Zece zile de videoclipuri pre-înregistrate sunt gata să-i acopere absența”, susțin sursele La Stampa.

Ziarul italian precizează și că în aceste zile se va afla rezultatul operației la care a fost supus Vladimir Putin.

Autoritățile ruse nu au transmis vreo reacție pe această temă, iar site-ul oficial al Kremlinului a publicat informații despre întâlnirea a liderilor statelor membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, care are loc la Moscova pe 16 mai.

Mai multe informații: La Stampa: Vladimir Putin a fost internat și operat de cancer

Intensitatea bombardamentelor asupra orașului Harkov din nord-estul Ucrainei s-a „redus semnificativ”, a declarat luni, 16 mai, guvernatorul administrației regionale, Oleg Sinegubov, potrivit BBC.

Totuși, atrage atenția oficialul local, „există încă un pericol pentru populația civilă”.

”În ultimele 24 de ore, agresorul a lovit districtul Shevchenkivskyi din Harkov și Saltivka. 4 persoane au fost rănite. De asemenea, inamicul continuă să tragă asupra așezărilor din regiune. În districtul Chuguiv, 2 răniți. Au fost 3 incendii în districtul Harkov din cauza bombardamentelor rusești, nimeni nu a fost rănit. Încă o dată, subliniez necesitatea de a fi atenți, să nu ignorăm alarmele”, a scris guvernatorul pe Telegram.

Sinegubov precizează că forețele de apărare ucrainene din zonă continuă să-și mențină teritoriile și ”să desfășoare operațiuni de contraofensivă cu succes”.

”Inamicul încearcă să-și concentreze majoritatea eforturilor pe menținerea pozițiilor și pregătește o ofensivă în zona Izium”, mai precizează guvernatorul din Harkov.

Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei precizează că trupele ruse au deschis focul, luni, 16 mai, peste graniță în regiunea Sumî, adăugând că „grănicerii s-au luptat cu sabotorii inamici” care au încercat să intre pe teritoriul ucrainean din satul Lokot, relatează CNN.

Rușii au folosit „mortiere, lansatoare de grenade, mitraliere și puști automate. Grănicerii au luptat cu sabotorii și i-au forțat să se retragă dincolo de granița de stat”, precizează instituția ucraineană.

Regiunea Sumî se află în nord-estul Ucrainei, la frontiera cu Rusia, iar reședința cu același nume a fost unul dintre primele orașe atacate la începutul invaziei.

După câteva săptămâni de liniște, satele de graniță din Sumî au fost atacate din nou în ultimele zile, iar autoritățile locale spun că trupele ruse au recurs atât la lovituri aeriene, cât și la artilerie.

Analiștii citați de CNN spun că atacurile rusești asupra regiunilor Sumî și Cernihiv sunt probabil destinate să blocheze unitățile ucrainene care altfel ar putea fi desfășurate pe principalele linii de front din Donbas.

Minsterul rus al Apărării anunță luni, 16 mai, că trupele sale au doborât trei avioane de luptă ale Ucrainei – unul lângă Insula Șerpilor, iar celelalte în regiunile Mikolaiv și Harkov – în timp ce rachetele sale au continuat să lovească ținte în estul țării, relatează Reuters.

Potrivit instituției de la Moscova, două aparate de zbor Su-25 au fost doborâte în apropierea localităților Yevhenivka din regiunea Mikolaiv și Velika Komișuvakha din Harkov și un Su-24 lângă insula din Marea Neagră.

Rusia anunță că de la începutul ”operațiunii militare speciale”, așa cum denumește invazia din Ucraina, forțele sale au distrus 168 de avioane, 125 de elicoptere, 889 de vehicule aeriene fără pilot, 307 sisteme de rachete antiaeriene și 3.108 tancuri și alte vehicule blindate de luptă.

Rapoartele Ministerului rus al Apărării nu au putut fi confirmate în mod independent.

Producătorul francez de automobile Renault a anunțat vânzarea activelor sale în Rusia, în condițiile în care părăsește oficial țara pe fondul invaziei din Ucraina, relatează CNN.

Activele vândute sunt în valoare de peste 2 miliarde de euro, iar directorii companiei au decis în unanimitate să fie vândute orașului Moscova.

„Consiliul de administrație al Grupului Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor de vânzare a 100% din acțiunile Grupului Renault din Renault Rusia către orașul Moscova și participația sa de 67,69% din AVTOVAZ către NAMI (Institutul Central de Cercetare și Dezvoltare pentru Automobile și Motoare)”, se precizează într-un comunicat companiei.

”Am luat o decizie dificilă, dar necesară și facem o alegere responsabilă față de cei 45.000 de angajați ai noștri din Rusia”, a transmis Luca de Meo, CEO Renault.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat pe blog-ul personal că orașul a decis să preia proprietatea asupra fabricii și va „relua producția de mașini de pasageri sub marca istorică Moskvich”.

„Vom încerca să menținem cea mai mare parte a echipei care lucrează direct la fabrică și cu subcontractanții săi”, a scris Sobianin, promițând o trecere viitoare către producția de mașini electrice.

Cu 482.264 de mașini vândute în 2021, Rusia a fost a doua cea mai importantă piață pentru Renault, după Franța.

Turcia a anunțat la finalul săptămânii trecute că nu vede cu ochi buni intenția Suediei și Finlandei de a adera la NATO, susținând, prin vocile mai multor oficiali, că cele două țări nordice sunt un adăpost pentru ”organizațiile teroriste”.

”Vom trimite un grup de diplomați pentru a avea un dialog cu Turcia, astfel încât să vedem cum se poate rezolva acest lucru și despre ce este vorba cu adevărat”, a declarat, în acest context, ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, pentru postul public SVT, relatează The Guardian.

Ankara a transmis că dorește ca țările nordice să înceteze sprijinul pentru grupurile militante kurde prezente pe teritoriul lor și să ridice interdicțiile privind vânzarea unor arme către Turcia.

NATO și SUA și-au exprimat încrederea că Turcia nu va împiedica aderarea celor două țări la alianța militară. Asta în condițiile în care orice decizie privind extinderea NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri ai alianței și a parlamentelor acestora.

Președintele finlandez Sauli Niinisto a anunțat duminică, 15 mai, în mod oficial, că țara sa va solicita adererea la NATO.

Ucraina a anunță că a avut loc o nouă lovitură cu rachete asupra regiunii Odesa de la malul Mării Negre. Doi adulți și un copil au fost răniți în urma atacului care a vizat obiective ale infrastructurii turistice din regiune, relatează CNN și agenția de presă Interfax din Ucraina, citată de The Guardian.

”În urma unei lovituri cu rachete în regiunea Odesa de către aeronave strategice, infrastructura turistică a fost avariată, clădiri au fost distruse și a izbucnit un incendiu. Salvatorii și un grup de investigații lucrează la fața locului”, anunță Administrația militară regională Odesa, pe Telegram.

”Inamicul continuă să atace podul avariat și nefuncțional de peste estuarul Nistrului. Dar îi lovește și pe civili. Doi adulți au fost răniți, iar un copil mic a suferit răni grave”, se mai menționează în mesajul citat.

Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite în timpul atacurilor asupra Odesei, iar un oficial ucrainean a anunțat că trei rachete hipersonice Kinjal au fost trase dintr-un avion și au lovit o „țintă a infrastructurii turistice”.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar fi o „greșeală” cu „consecințe de amploare”, a declarat luni, 16 mai, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, citat de agenția de presă rusă Interfax preluată de Reuters.

Oficialul de la Moscova a adăugat că cele două țări nordice nu ar trebui să-și facă iluzii că Rusia pur și simplu va accepta decizia lor.

„Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi consolidată ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi. (…) Nivelul general de tensiune militară va crește și va fi mai puțin predictibil în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în fața unor idei fantomă despre ce ar trebui făcut în situația actuală”, a mai spus Ryabkov, citat de agenția rusă TASS.

Finlanda va solicita să adere la NATO, conform anunțului oficial care a fost făcut duminică, 15 mai, de președintele Sauli Niinisto.

Și tot duminică, prim-ministrul suedez Magdalena Andersson a anunțat că țara sa ar putea depune cererea de aderare la NATO în același timp cu Finlanda, precizând că alăturarea la Alianța Nord-Atlantică este cel mai bun lucru pentru securitatea statului scandinav.

Mai multe informații: Rusia numește aderarea Finlandei și Suediei la NATO drept o greșeală cu „consecințe de amploare”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a demis duminică, 15 mai, pe comandantul Forțelor de Apărare Terestre ale Ucrainei, generalul Iuri Galușkin, potrivit agenției Unian.

Liderul de la Kiev a semnat duminică două decrete, ambele publicate pe site-ul administrației prezidențiale. Unul dintre ele este referitor la demiterea lui Galușkin, iar al doilea, la numirea înlocuitorului său, general maiorul Igor Tanțiur.

Nu au fost făcute publice motivele demiterii lui Galușkin.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski l-a demis pe generalul care comanda Forțele de Apărare Terestre ale Ucrainei

Administrația regională din Cernihiv, zonă din nordul Ucrainei, începe refacerea infrastructurii critice, a anunțat guvernatorul Viaceslav Chaus, citat de Ukrainska Pravda.

„Toate procedurile de transfer de fonduri, de aprobare a devizelor în minister au fost finalizate, iar săptămâna aceasta, sper că și astăzi, administrația regională, împreună cu deținătorii de solduri, antreprenori, demarează refacerea infrastructurii critice: energie electrică, rețele, utilități de apă, spitale și grădinițe. Fără toate acestea este foarte greu să trăiești la Cernihiv”, a anunțat guvernatorul regiunii.

Ulterior, va începe refacerea locuințelor.

Mai multe atacuri cu rachete au fost lansate asupra unor zone rezidențiale din orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei, anunță primarul Alexander Senkevich și Serviciul de Stat de Urgență, potrivit Ukrainska Pravda. O persoană a fost rănită.

În urma bombardamentelor asupra districtului Ingulski, un incendiu a cuprins acoperișul unui magazin și o mașină, anunță autoritățile.

De asemenea, au fost avariate geamurile clădirilor de locuințe din zonă și o conductă de gaz de joasă presiune.

”Când vedem că în vecinătatea noastră și alte țări democratice aparțin NATO, ar însemna că am putea avea exerciții comune mai ample și, de asemenea, mai multă cooperare în domeniul apărării, a declarat șefa diplomației estoniene, Eva-Maria Liimets, pentru Reuters, înaintea reuniunii NATO de la Berlin.

”Am văzut unele dezacorduri, dar am văzut și o dorință a acelor țări de a depăși dezacordurile”, a mai spus oficialul de la Tallinn, adăugând că sper că Suedia, Finlanda și Turcia vor trece peste diferendele cu privire la aderarea celor două state nordice la NATO.

Estonia apreciază că NATO își consolidează prezența în regiunea baltică, dar ar dori ca aliații să treacă de la sporirea prezenței la întărirea apărării lor, a mai spus Liimets.

„Ar însemna că am avea o prezență mai robustă a forțelor terestre, dar și apărare aeriană și maritimă”, a explicat ministrul.

Trupele ruse continuă să încerce să intre în combinatul Azovstal sau să blocheze ieșirea din buncărele uzinei din Mariupol, unde apărătorii ucraineni încă rezista, spune Petro Andriușcenko, consilier al primarului din oraș, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„Rușii nu încetează să încerce să intre sau să blocheze ieșirea din buncăre. Majoritatea operațiunilor lor terestre se desfășoară pe perimetrul uzinei. (…) Densitatea bombardamentelor este în creștere”, a scris oficialul local pe Telegram.

De asemenea, Andriușcenko a catalogat drept ”un fals” informațiile transmise de separatiștii din Donețk, potrivit cărora zece luptători de la Azovstal s-au predat.

„Dacă aveți «încredere» în sursele ocupanților, atunci aceștia i-au luat deja prizonieri pe toți de trei ori în Mariupol”, a adăugat consilierul.

Trupele ucrainene care apără orașul Harkov au ajuns la frontiera de stat cu Rusia, a anunțat luni, 16 mai, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, pe Telegram, potrivit Reuters și CNN.

”Apărătorii regiunii Harkov au ajuns la granița de stat a Ucrainei. Suntem mândri de militarii Batalionului 227 al Brigăzii 127 a Forțelor Teritoriale de Apărare ale Forțelor Armate ale Ucrainei, care au restabilit indicatorul de frontieră la granița de stat! Mulțumim tuturor celor care își riscă viața pentru a elibera Ucraina de invadatorii ruși. Mai avem mult de lucru împreună – spre victorie! Slavă Ucrainei!”, a scris guvernatorul pe Telegram.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile publicate de Sinegubov.

În ultimele zile, forțele ucrainene au avansat spre graniță în mai multe zone de la nord și est de Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării înainte de începerea invaziei, pe măsură ce forțele ruse s-au retras. Oficialii ucraineni spuneau săptămâna trecută că trupele Kievului eliberează sate de la periferia orașului.

Mai multe informații: VIDEO | Soldații dintr-un batalion ucrainean s-au filmat la granița cu Rusia și au anunțat că „i-au alungat pe invadatori”

Belarus a anunțat desfășurarea de forțe speciale de-a lungul frontierei cu Ucraina, precizează Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă actualizare a informațiilor despre evoluția războiului, relatează BBC.

În același timp, au fost mobilizate unități de apărare aeriană, artilerie și rachete în poligonele de antrenament din vestul Belarusului.

Prezența forțelor Minskului în apropierea frontierei ucrainene va împiedica probabil dislocarea trupelor Kievului în sprijinul operațiunilor din Donbas, notează sursa citată.

Până în prezent forțele belaruse nu au fost implicate direct în conflictul din Ucraina, mai precizează instutuția britanică, amintind că teritoriul Belarusului a fost folosit însă ca punct de trecere pentru avansul inițial al Rusiei în direcția Kievului și Cernihivului. De asemenea, Rusia a lansat incursiuni aeriene și lovituri cu rachete din Belarus asupra Ucrainei.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, 229 de copii au murit, iar cel puțin 421 au fost răniți, anunță Procuratura Generală de la Kiev, luni, 16 mai, potrivit publicației Kyiv Independent.

Cifrele nu sunt exacte, bilanțul real putând fi mult mai mare.

De asemenea, 1.748 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente, iar 144 dintre ele au fost distruse complet.

Unele dintre cele mai mari exerciții NATO din istoria țărilor baltice sunt programate să înceapă astăzi, 16 mai, în Estonia, relatează BBC.

Având numele de cod Hedgehog (arici – n.r.), exercițiile militare se vor desfășura în următoarele două săptămâni și implică 15.000 de militari din zece țări, inclusiv Marea Britanie, SUA și actualele state nemembre Finlanda și Suedia.

Exercițiile au fost planificate cu mult timp înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina.

În contextul războiului, ele capătă o importanță simbolică pentru statele baltice fiind menite să testeze capacitatea acestora de a răspunde unei incursiuni a forțelor inamice, similară celei din Ucraina, notează sursa citată.

Trupele ruse au abandonat, probabil, obiectivul de a încercui pe scară largă unitățile ucrainene de la orașul Donețk la Izium concetrându-se pe cucerirea întregii regiunii Luhansk, precizează Institutul pentru Studiul Războiului într-un nou raport despre situația războiului din Ucraina. Think thank-ul american notează și că Rusia ar fi rămas fără rezerviști antrenați pentru lupte.

”Şeful Administraţiei Regiunii Luhansk, Serghei Haidai, a spus că comandamentul militar rus probabil înţelege că nu va putea pune mâna pe regiunea Doneţk, dar consideră că are capacitatea de a ajunge la graniţele administrative ale oblastului Luhansk. Observațiile sale sunt în general în concordanță cu analiza noastră”, precizează institutul.

Specialiștii americani adaugă că Rusia va acorda prioritate bătăliei de la Severodonețk, încercând în continuare să pertube liniile terestre de comunicație din estul regiunii Donețk.

„Forțele ruse continuă un efort coordonat de a ocupa Severodonețk din nord și sud, ceea ce ar avea ca rezultat o încercuire mai superficială a trupelor ucrainene decât se aștepta inițial”, se mai menționează în raport.

Totodată, trupele Moscovei ar fi rămas „fără rezerviști pregătiți pentru luptă, forțând comanda militară rusă să reunească soldați din multe zone diferite, inclusiv companii militare private și miliții proxy, în unități aparent regulate ale armatei”.

Potrivit Statului Major Ucrainean, aproximativ 2.500 de rezerviști ruși se antrenează în regiunile ruse Belgorod, Voronej și Rostov pentru a consolida operațiunile ofensive ale Rusiei în Ucraina.

Este puțin probabil ca acel număr de rezerviști să genereze suficientă forță pentru a completa unitățile rusești care au pierdut până la 20% din personal în unele zone – ca să nu mai vorbim despre grupul tactic de batalion care a fost în mare parte distrus recent în timp ce încerca să traverseze râul Siverskyi Doneț.

Institutul pentru Studiul Războiului:

”Direcția de Informații Militare Ucrainene a declarat că forțele ruse desfășoară mobilizări ascunse și creează noi unități cu personal nou mobilizat, care probabil are o pregătire insuficientă pentru a fi eficiente și puțină motivație pentru a lupta”, mai precizează think thank-ul american.

Mai multe date au fost furate în timpul atacului cibernetic care a vizat site-ul Consiliului local din Liov, potrivit prim-viceprimarului orașului din vestul Ucrainei, Andriy Moskalenko, relatează Kyiv Independent, care citează redacția din Ucraina a Europei Libere.

„Tocmai am aflat despre primele consecințe ale atacului cibernetic din 13 mai asupra Liovului. Pe lângă rachete, Rusia folosește și frontul IT. Pe lângă distrugerea sistemului de management al orașului, inamicul și-a propus să obțină date – o parte din dosarele de lucru ale orașului, în ciuda tuturor sistemelor de securitate, au fost furate și publicate pe canalele de Telegram inamice”, a spus Moskalenko, adăugând că specialiștii lucrează astfel încât să fie depășite problemele declanșate de atacului cibernetic.

Anterior, primarul din Liov, Andrii Sadovi a declarat că pe 13 mai hackerii au atacat serviciile consiliului orașului, unele dintre serviciile și computerele angajaților Consiliului Local fiind dezactivate.

Edilul a declarat ulterior că „ghinionul de la Moscova” s-a aflat în spatele atacului cibernetic.

Nu există informații publice cum că vreo rețea de hackeri ar fi revendicat atacul.

Două mine de ancoră rusești care au ajuns pe coasta regiunii Odesa au fost dezamorsate, a anunțat duminică seară Consiliul orășenesc, potrivit Ukrainska Pravda.

„În regiunea Odesa, două mine de ancoră inamice, care au fost aduse aproape de coastă de vremea furtunoasă, au fost confiscate și neutralizate de specialiștii echipei subversive a Forțelor Navale”, au anunțat autoritățile locale pe Telegram.

Rusia „a suferit pierderi semnificative de forță de muncă și echipamente” în timp ce încearcă să avanseze spre vest, până la granițele regiunilor Luhansk și Donețk, potrivit unui purtător de cuvânt al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Shtupun, citat de CNN.

În unele zone, ca urmare a ostilităților, personalul unităților ruse a ajuns să fie mai mic cu 20%, a precizat oficialul.

„În direcția Popasna, din cauza pierderilor mari și a incapacității de a acționa independent, trupele aeriene ale forțelor armate ale Federației Ruse fac echipă cu reprezentanții companiilor militare private ruse”, a spus Shtupun.

Popasna a căzut în mâinile forțelor Moscovei la începutul acestei luni, dar de atunci se pare că trupele ruse au ocupat puțin teren în zonă.

De asemenea, rușii au încercat de câteva săptămâni să avanseze spre sud de la Izium și, potrivit Kievului, ofensiva asupra a două sate de la sudul orașului nu a avut succes până acum.

Armata ucraineană mai precizează că forțele ruse de la nord și de la est de orașul Harkov încearcă să-și apere pozițiile pentru a împiedica avansul trupelor Kievului către frontieră, în timp ce bombardamentele continuă asupra localităților recucerite recent de Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat, în mesajul său video de duminică seară, convins că trupele de ocupație din Ucraina se află într-un impas și că „operațiunea lor specială” a eșuat, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Ne pregătim pentru noi încercări ale Rusiei de a ataca Donbasul, de a-și intensifica cumva mișcarea în sudul Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.

„Ocupanții încă nu vor să recunoască faptul că se află într-o fundătură și că așa-zisa lor «operațiune specială» a dat deja faliment. Dar va veni cu siguranță momentul în care poporul ucrainean îi va presa pe invadatori să recunoască pe deplin realitatea”, a continuat președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că, pentru a nu-i „crea” pe ocupanții din Herson și Melitopol, indiferent de modul în care aceștia își vor arăta presupusa putere în zonele ocupate din Azov și Donbas, prezența lor acolo este doar temporară.

„Atacurile de astăzi cu rachete rusești asupra regiunii Liov, bombardarea orașelor Huliaipil, Severodonețk, Lysychansk, a orașelor și comunităților din regiunea Donețk, toată această brutalitate a ocupanților pe care Ucraina o trăiește în fiecare zi nu vor duce decât la faptul că soldații ruși care supraviețuiesc vor lua acest rău înapoi cu ei în Rusia”, a mai declarat liderul ucrainean.

„Îl vor duce în Rusia, pentru că se vor retrage. Așa se va sfârși toată activitatea febrilă a militarilor ruși, pe care o vedem acum”, s-a arătat convins Zelenski.

Duminică, în regiunile Donețk și Luhansk, forțele blindate ale Ucrainei au respins 17 atacuri și au distrus 18 unități ale echipamentului militar rusesc, inclusiv două elicoptere, informează Ukrainska Pravda.

„Ocupanții au tras asupra a 23 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk, au distrus și avariat 32 de case”, au transmis forțele armate ale Ucrainei, într-o postare pe Facebook.

„Apărătorii ucraineni din cadrul Operațiunii Forțelor Comune au respins astăzi 17 atacuri inamice. Luptele continuă în două locații”, precizează armata ucraineană.

Duminică, Operațiunea Forțelor Comune ale Ucrainei a distrus trei tancuri rusești, un sistem de artilerie, șase unități de vehicule blindate de luptă și o mașină a rușilor.

Forțele antiaeriene de luptă au doborât două elicoptere inamice (Ka-52 și Mi-28) și cinci vehicule aeriene fără pilot Orlan-10 pe cerul Donbasului.

Avertismentele președintelui rus Vladimir Putin adresate Finlandei și Suediei, de a nu se alătura NATO, au rămas fără ecou. Invazia militară a Moscovei în Ucraina a declanșat un lucru pe care liderul de la Kremlin nu și-l dorește: o nouă extindere a NATO, de data aceasta până la granițele Rusiei, scriu jurnaliștii de la BBC, într-o scurtă analiză a variantelor pe care le are Putin la dispoziție pentru a răspunde acestei mișcări.

Mișcări militare

Deocamdată, președintele Putin are mâinile ocupate în Ucraina, așa că este puțin probabil să facă mișcări bruște în direcția Finlandei sau a Suediei. Trupele ruse din apropierea graniței de 800 de mile (1300 de kilometri) cu Finlanda au fost redislocate spre sud.

Cu timpul, însă, este posibil ca el să mute atât trupe, cât și rachete mai aproape de granița cu Finlanda și să organizeze patrule aeriene și navale agresive.

Război hibrid

Atacurile cibernetice și spionajul cibernetic au loc de ceva timp, vizând majoritatea statelor europene.

Acum este de așteptat ca acestea să fie îndreptate în mod special împotriva Finlandei și Suediei, dacă acestea se alătură NATO, însoțite de obișnuitele negări oficiale cu privire la vinovăția Rusiei.

Acțiuni subversive

Lui Vladimir Putin îi place să joace pe termen lung și ar putea foarte bine să decidă că neutralitatea istorică a acestor două țări nordice înseamnă că orice decizie a lor de aderare la NATO poate fi anulată.

În timp, liderul de la Kremlin ar putea opta să încerce să modeleze opinia publică împotriva NATO cu ajutorul postărilor online ale propagandiștilor și al conturilor false.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, anunță că luptele continuă în satele aflate în apropierea orașului Sievierodonețk, scrie portalul The Kyiv Independent.

Forțele armate ucrainene controlează orașele Lisichansk, Sievierodonețk și împrejurimile orașului Rubijne, a declarat duminică Serhiy Haidai.

Ucraina controlează, în prezent, 10% din regiunea Luhansk, a adăugat guvernatorul regional.

Marina Ovsiannikova, jurnalista rusă care a protestat în direct la TV împotriva războiului declanțat de Rusia în Ucraina, se confruntă cu probleme în plan personal, aceasta anunțând că a fost dată în judecată de fostul soţ, angajat al Russia Today (RT), scrie news.ro, care citează The Guardian.

Ovsiannikova a precizat că este posibil ca fostul soţ să obţină custodia celor doi copii, care au 17, respectiv 11 ani.

Jurnalista, care în prezent trăieşte la Berlin, a spus că nu va reveni în Rusia până la căderea regimului Putin. Copiii săi sunt crescuţi de fostul soţ, care refuză să le permită să părăsească ţara. Fata celor doi vrea să fie alături de mama ei, însă fiul ar fi împotriva ei şi ar considera-o o trădătoare.

Ovsiannikova a fost angajată luna trecută de prestigioasa publicaţie germană Die Welt.

Mai multe detalii: Marina Ovsiannikova, jurnalista care a protestat față de război, a fost dată în judecată de fostul soț. Ce riscă aceasta

Duminică, trei civili au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți în regiunea ucraineană Donețk, în urma operațiunilor militare ale soldaților ruși, relatează Ukrainska Pravda.

„Pe 15 mai, rușii au ucis 3 civili în regiunea Donețk: doi în Drobyșevo și unul în Torețk. Alte 13 persoane au fost rănite”, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din Donețk, pe Telegram.

Tot duminică, au fost confirmate informațiile despre trei civili care au murit anterior: doi în Siversk și unul în Vilne Pole.

De asemenea, în orașul Bahmut, trei civili care au fost răniți în regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale.

Kyrylenko a precizat că, în prezent, este imposibil de precizat numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovakha.

În cadrul unui teledon, Kyrylenko a menționat că „astăzi este o zi foarte intensă” și că sunt mulți răniți.

Potrivit acestuia, rușii bombardează atât orașele de pe linia frontului, cât și zonele relativ îndepărtate de aceasta.