Război în Ucraina, ziua 823 | Rusia a anunţat ocuparea unui nou sat din Ucraina. Bilanțul morților după atacul din Harkov

La o zi după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut aliaţilor Ucrainei să ridice interdicţiile impuse Kievului de a efectua atacuri pe teritoriului Rusiei, Moscova reacţionează prin vocea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care califică discuţiile o „disperare a Occidentului”, potrivit TASS.

Marea Britanie şi Suedia au anunţat că Ucraina poate folosi armele furnizate pentru a lovi ţinte din Rusia, în timp ce Casa Albă încă discută privind restricţiile, iar Germania a respins utilizarea armelor germane de către Ucraina pe teritoriul rus.

Mai multe detalii: Moscova reacţionează după apelul şefului NATO ca aliații să lase Ucraina să atace ţinte din Rusia cu armament din Occident: „Pare a fi o agonie”

Rusia a lansat aproape 10.000 de bombe ghidate în Ucraina de la începutul anului, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, relatează The Kyiv Independent.

Recomandări

Călin Georgescu, prima reacție după decizia CCR. A refuzat să îndemne alegătorii spre George Simion sau alt candidat

Umerov a cerut mai multă apărare aeriană și a declarat că Kievul discută acest lucru cu aliații „în fiecare zi și cu fiecare ocazie”.

El a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și răniți în urma atacului rusesc cu două bombe ghidate asupra unui hipermarket din Harkov, la 25 mai, care a provocat moartea a cel puțin 16 persoane și rănirea a peste 40 de persoane.

„Aceasta este o ucidere deliberată a populației civile”, a scris Umerov pe Facebook, acuzându-l pe președintele rus Vladimir Putin de „un alt act de genocid”.

Rusia folosește în mod obișnuit bombe KAB ghidate cu laser sau prin satelit, cu încărcături utile cuprinse între 250 și 1.500 de kilograme, împotriva țintelor militare și civile ucrainene.

Bilanțul victimelor atacului rusesc asupra hipermarketului din Harkov de sâmbătă a crescut la 16 morți, inclusiv un copil de 12 ani, relatează Ukrainska Pravda.

„Din păcate, sunt deja 16 morți. Datele sunt în curs de actualizare”, spune Oleh Siniehubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, pe Telegram.

Printre victime se numără și o fetiță de 12 ani care vizita hipermarketul în momentul atacului.

Recomandări

Ucraina acceptă propunerea americană privind încetarea imediată a focului și primește din nou informații secrete. Mesajul lui Volodimir Zelenski

Poliția a precizat că 44 de persoane au fost rănite în atacul din Rusia, dintre care 14 femei și 30 de bărbați.

În urma atacului mortal asupra orașului Harkov, Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelul către țările occidentale de a permite Ucrainei să folosească arme donate împotriva unor ținte din Rusia, relatează Sky News.

Până acum, SUA și alte țări NATO s-au opus cererilor ucrainene de a folosi armele donate în afara granițelor Ucrainei.

Vorbind în această după-amiază, președintele Zelenski a declarat: „Lumea are mijloacele necesare pentru a contracara teroarea rusă, iar noi, în Ucraina, avem nevoie de acest ajutor”.

„Sprijin în timp util și suficient din partea partenerilor. Sprijin constant și neclintit pentru războinicii noștri. Sisteme moderne suplimentare de apărare antiaeriană, în special sisteme Patriot, și capacitatea de a distruge teroriștii ruși, astfel încât aceștia să nu se poată apropia de granițele noastre”, a mai scris acesta.

26 mai 2024 - Acum 10 luni

26-05-2024

Olaf Scholz respinge în continuare utilizarea armelor germane împotriva ţintelor de pe teritoriul Rusiei: „Avem reguli clare convenite cu Ucraina”

Recomandări

Kremlinul se implică direct în alegerile din România: „Fără Georgescu vor fi ilegitime”

Cancelarul german Olaf Scholz insistă ca armele furnizate de ţara sa Ucrainei să nu fie utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei, în timp ce Suedia anunţă că Ucraina poate folosi armele sale pentru a lovi ţinte pe teritoriul rus.

„Avem reguli clare convenite cu Ucraina pentru livrările de armament făcute până acum. Şi acestea funcţionează. Cel puţin aceasta este teoria mea”, a declarat şeful guvernului la un eveniment de la Berlin consacrat împlinirii a 75 de ani de la adoptarea Constituţiei Germaniei, informează Agerpres, care preia dpa.

Mai multe detalii:  Olaf Scholz respinge în continuare utilizarea armelor germane împotriva ţintelor de pe teritoriul Rusiei: „Avem reguli clare convenite cu Ucraina”

Rusia reușește să producă obuze de artilerie la o viteză triplă față de aliații Ucrainei, la un sfert din preț, a relatat Sky News pe 26 mai, citând o analiză a firmei de consultanță în management Bain & Company, relatează The Kyiv Independent.

Folosind date disponibile public, firma susține că fabricile rusești pot produce sau recondiționa 4,5 milioane de obuze de 152 mm în acest an la un preţ de 1.000 de dolari per cartuș. De cealaltă parte, țările europene și SUA să producă împreună doar 1,3 milioane de proiectile de 155 mm, la un cost mediu de 4.000 de dolari pe unitate.

Producția lentă de artilerie a împiedicat progresul Ucrainei pe câmpul de luptă. Soldații susțin că pentru fiecare cartuș pe care îl trag, Rusia lansează în jur de cinci înapoi.

Un locotenent superior din cadrul Brigăzii 57 din regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o nouă ofensivă la 10 mai, a declarat pentru Sky News că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe provizii. Cu toate acestea, el a adăugat că soldații ucraineni fac ca fiecare rundă să conteze și sunt capabili să distrugă o țintă cu unul, două sau trei obuze.

Penuria de muniție este de mult timp un motiv de îngrijorare în Ucraina, dar s-a agravat în acest an. UE nu și-a respectat promisiunea de a produce 1 milion de proiectile de artilerie între martie 2023 și 2024, în timp ce disputele de la Washington au dus la o întârziere severă a unui pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari.

Rusia a revendicat duminică ocuparea unui nou sat din estul Ucrainei, continuându-şi înaintarea lentă în acest sector al frontului, unde au loc cele mai multe lupte, în ciuda unei alte ofensive ruseşti în nord-est, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Unităţi ale Grupării de trupe Vest au eliberat aşezarea Berestove (…) în urma unor operaţiuni de luptă reuşite”, a transmis Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.

Această localitate este situată la marginea dintre regiunile Harkov şi Lugansk, la sud-est de oraşul Kupiansk, unul dintre obiectivele ruseşti din acest sector.

Cu o zi înainte, trupele ruse revendicaseră capturarea satului Arhangelske, tot în est.

Rusia câştigă pas cu pas teren în Ucraina de mai multe luni, după ce a reluat iniţiativa odată cu eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută şi capturarea oraşului-fortăreaţă Avdiivka în februarie.

Armata rusă a lansat, de asemenea, o ofensivă în regiunea Harkov din nord-est pe 10 mai, ocupând mai multe localităţi şi determinând Ucraina să trimită întăriri valoroase acolo. Cu toate acestea, Kievul a declarat vineri că trupele Moscovei „s-au împotmolit” în această zonă şi că avansul lor a fost „oprit”.

Trupele ucrainene se confruntă cu o lipsă de soldaţi şi muniţie, din cauza eforturilor insuficiente de mobilizare şi a întârzierilor în livrarea ajutorului occidental.

Un dispozitiv exploziv a fost descoperit la o substație electrică din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat Ministerul Energiei duminică, relatează The Kyiv Independent.

Poliția și geniștii au fost chemați să îndepărteze dispozitivul, potrivit ministerului, care nu a dat mai multe detalii despre incident.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a răspuns la declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut aliaților care furnizează arme Ucrainei să ridice interdicția de a le folosi pentru a lovi obiective militare din Rusia.

„Suntem parte integrantă a NATO, dar fiecare decizie trebuie luată în mod colectiv”, a spus Tajani, citat de agenția italiană Ansa, relatează BBC Rusia.

„Alegerea Kievului este alegerea Kievului”, a adăugat ministrul.

El a subliniat că nu vor fi trimiși soldați italieni în Ucraina, iar armele italiene furnizate acesteia sunt folosite în interiorul țării.

Punctul de vedere al ministrului a fost susținut și de vicepremierul țării, liderul partidului conservator Liga, Matteo Salvini.

„Italia nu se află în război cu nimeni, iar dacă a ajuta militar Ucraina a fost un lucru corect, atunci nu se poate pune problema ridicării interdicției impuse Kievului de a lovi obiective militare din Rusia”, a spus Salvini.

„Suntem departe de a fi un punct de echilibru; ne aflăm în fața unui nou pas spre escaladarea militară. Aceasta este o adevărată nebunie care pune lumea în pragul unui război nuclear”, a reacționat și Nicola Fratoianni, de la Alianța Verzilor, afirmând că secretarul general al NATO folosește cuvinte iresponsabile și periculoase.

Rusia formează o altă grupare de trupe în apropierea graniței de nord a Ucrainei, pe fondul ofensivei în regiunea Harkov, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs video adresat liderilor mondiali duminică, 26 mai, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Rusia este singura sursă de agresiune și încearcă în mod constant să extindă războiul. Chiar acum, zilele trecute, ne apărăm la 60 de kilometri nord-est de aici de o altă tentativă de ofensivă rusă. Rusia se pregătește să încerce acțiuni ofensive și la 90 de kilometri de aici, spre nord-vest – un alt grup de trupe se adună la granița noastră. Cel care face toate acestea nu vrea pace”, a afirmat Zelenski.

În același mesaj, președintele ucrainean a făcut apel la liderii mondiali să participe la viitorul summit pentru pace, programat pe 15-16 iunie în Elveția. El s-a adresat în special președintelui american Joe Biden, care, potrivit unor informații, este posibil să lipsească de la eveniment, și liderului chinez Xi Jinping, a cărui participare este încă sub semnul întrebării.

Bilanțul loviturii rusești din 25 mai asupra unui hipermarket de materiale de construcții din Harkov a crescut la 14 morți, a declarat guvernatorul regiunii, Oleg Siniehubov, în după-amiaza zilei de 26 mai, relatează The Kyiv Independent.

Peste 40 de persoane au fost rănite, iar alte 16 sunt considerate dispărute, a anunțat Poliția Națională.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut duminică omologilor săi american, Joe Biden, și chinez, Xi Jinping, să se alăture viitorului summit de pace din Elveția, relatează Reuters.

Liderul ucrainean apare vorbind în limba engleză într-un videoclip filmat printre rămășițelor carbonizate ale unei tipografii distruse joi la Harkov, în urma unui atac aerian rusesc, și spune că summitul de pace va „arăta cine din lume dorește cu adevărat să pună capăt războiului”.

„Fac apel la liderii lumii care sunt încă deoparte de eforturile globale ale Summitului Global pentru Pace – la președintele Biden, liderul Statelor Unite, și la președintele Xi, liderul Chinei. Vă rog, arătați-vă leadership-ul în avansarea păcii – pacea reală și nu doar o pauză între lovituri”, a spus Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski cere ca Joe Biden și Xi Jinping să participe la summitul de pace din Elveția

Numărul deceselor în urma bombardamentului care a vizat sâmbătă un hipermarket cu materiale de construcții din Harkov a ajuns la 12, a anunțat duminică Biroul procurorului regional din Harkov, citat de BBC Rusia.

Zece dintre persoaenele decedate nu au fost încă identificate. Alți 43 de oameni au fost răniți.

Un atac cu rachete asupra centrului orașului, care a avut loc câteva ore mai târziu, a provocat rănirea a 25 de persoane, inclusiv a unui băiat de 14 ani, a mai transmis procuratura.

În total, 68 de persoane au fost rănite în 24 de ore ca urmare a loviturilor rusești asupra Harkovului.

Forțele rusești au atacat în timpul nopții orașul Jmerînka din regiunea Vinița, lovind clădiri rezidențiale și rănind trei persoane, au anunțat atoritățile locale, citate de The Kyiv Independent.

„Trei clădiri rezidențiale cu patru etaje, șapte clădiri rezidențiale private și șase mașini au fost avariate în orașul Jmerînka din cauza căderii fragmentelor de drone inamice pe timp de noapte. Trei persoane care au refuzat spitalizarea au fost rănite. 40 de persoane au fost evacuate din apartamente”, a anunțat, pe Telegram, guvernatorul Serghei Borzov.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 31 de drone Shahed și 12 din cele 14 rachete lansate de Rusia, a anunțat Nikolai Oleshchuk, comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, relatează Ukrainska Pravda și BBC Rusia.

Au fost distruse ținte aeriene în regiunile Mikolaiv, Odesa, Dnipropetrovsk, Poltava, Zaporojie, Hmelnițki, Kirovograd, Vinița și Cernihiv, potrivit raportului de duminică dimineața.

Acestea au fost lansate din spațiul aerian al regiunii ruse Tambov, din regiunea Saratov, din Primorsko-Akhtarsk, Yeisk, și Capul Chauda, Crimeea.

Forțele Armate ucrainene au raportat că noaptea trecută au înregistrat decolarea unor avioane de vânătoare rusești MiG-31K de pe aerodromul militar Savasleika din regiunea rusă Nijni Novgorod și, câteva minute mai târziu, lansarea a două rachete hipersonice rusești Kinjal.

În raportul lui Oleschuk, ambele rachete sunt menționate și se precizează că au fost lansate din spațiul aerian al regiunii Tambov. Nu se menționează nimic despre țintele pe care le-au lovit.

Armata rusă nu a raportat nici lansarea rachetelor și nici țintele vizate.

Forțele aeriene ucrainene anunță că au înregistrat lansarea a două rachete hipersonice rusești Kinjal, relatează duminică BBC Rusia.

Se presupune că una dintre rachete a zburat în direcția orașului Starokonstantinov, regiunea Hmelnițki, iar cealaltă în direcția Ivano-Frankivsk. A fost declanșată o alertă de rachete.

Anterior, Forțele Armate ale Ucrainei au raportat despre decolarea unor avioane de vânătoare MiG-31k de pe aerodromul militar Savasleika din regiunea Nijni Novgorod.

Forțele de apărare antiaeriană ale Rusiei au doborât, în timpul nopții, șapte drone deasupra regiunii Kursk și o alta deasupra regiunii Briansk, anunță autoritățile locale, citate de agenția rusă de presă de stat Interfax.

„În această noapte, șapte drone ucrainene de tip avion au fost doborâte în districtele Rylsky și Kurchatovsky din regiunea Kursk”, a precizat duminică guvernatorul interimar al regiunii, Alexei Smirnov, pe Telegram.

Anterior, autoritățile din Briansk au raportat că o dronă a fost doborâtă deasupra regiunii.

„Un vehicul aerian fără pilot de tip aeronavă a fost distrus deasupra teritoriului regiunii Briansk de către forțele de apărare aeriană ale Ministerului rus al Apărării”, a scris, tot pe Telegram, guvernatorul Alexander Bogomaz.

Totodată, sâmbătă seară, guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că a avut loc un bombardament asupra orașului Belgorod și a regiunii. Potrivit informațiilor preliminare, patru civili au fost răniți, notează BBC Rusia.

Gladkov scrie că sistemul de apărare antiaeriană a doborât 29 de „ținte aeriene”, dar vorbește și despre numeroase lovituri, inclusiv lovituri directe, asupra clădirilor rezidențiale și a altor obiective.

Primarul din Belgorod, Valentin Demidov, a precizat că în timpul bombardamentelor toate victimele se aflau pe stradă.

Trupele rusești au lovit sâmbătă după-amiază un hipermarket cu materiale de construcții din Harkov, numărul deceselor provocate de atac ajungând la 11, a anunțat duminică dimineață șeful administrației regionale Oleg Sinegubov, printr-un mesaj pe Telegram, relatează Ukrainska Pravda.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că mai mult de 200 de persoane ar fi putut fi în hipermarket .

Sâmbătă, la ora locală 17.45 (aceeași oră în România) a fost localizat incendiul izbucnit în urma atacului de la hipermarket.

După atacurile ruşilor care au provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a cel puțin 38, ministrul de externe Kuleba a cerut, într-o postare pe X, partenerilor Ucrainei să „furnizeze Ucrainei apărare aeriană suplimentară și sprijin pentru loviturile ucrainene asupra țintelor militare din Rusia”, relatează The Kyiv Independent.

Atacul de la începutul zilei a lovit un hipermarket de materiale de construcții. Într-o postare pe Telegram, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov, a declarat că două bombe ghidate rusești au lovit hipermarketul, provocând un incendiu care a cuprins 15.000 de metri pătrați.

Câteva ore mai târziu, o a doua lovitură în centrul orașului Harkov a provocat rănirea a cel puțin încă 14 persoane.

Apărarea aeriană suplimentară și capacitatea de a doborî avioanele militare rusești înainte ca acestea să lanseze bombe este singura modalitate de a preveni astfel de „crime de război barbare împotriva civililor”, a scris Kuleba în postarea sa.

Oficialii americani au declarat în repetate rânduri că nu susțin sau încurajează loviturile Kievului cu arme americane pe teritoriul Rusiei, în timp ce oficialii ucraineni ar încerca să convingă Washingtonul să ridice această interdicție.

Potrivit New York Times, secretarul de stat american Anthony Blinken a început să susțină ridicarea interdicției de a lovi ținte din Rusia după vizita sa la Kiev la începutul lunii mai.

De asemenea, Zelenski a cerut liderilor mondiali sisteme suplimentare de apărare antiaeriană după atacul mortal.

Urmărește-ne pe Google News