Război în Ucraina, ziua 824 | Franța va desfășura instructori militari în Ucraina. Zelenski refuză prezența Rusiei la summitul de pace din Elveţia

Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, și ministrul apărării Rustem Umerov au discutat luni cu ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu.

Potrivit publicației ucrainene Zerkalo Nedeli, cele două părți au convenit asupra desfășurării de instructori militari francezi în Ucraina. Acordul, semnat de generalul Sîrskîi din partea Ucrainei, prevede desfășurarea doar pentru misiuni de instruire a armatei ucrainene.

„Am semnat deja documente care le vor permite primilor instructori francezi să viziteze în curând taberele noastre de antrenament și să se familiarizeze cu infrastructura și personalul” de acolo, a declarat Sîrskîi.

Generalul ucrainean și-a exprimat convingerea că acest pas făcut de Franța va încuraja și alte țări să procedeze la fel.

„I-am mulțumit domnului ministru pentru sprijinul prietenesc al poporului francez și asistența militară și economică acordată Ucrainei pentru a respinge agresiunea militară rusă”, a adăugat comandantul-șef al armatei ucrainene.

Thomas H., un fost ofițer în armata germană (Bundeswehr), a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare din cauza transmiterii unor informaţii militare confidenţiale Rusiei după invadarea Ucrainei, relatează France-Presse, citată de news.ro.

Potrivit acuzării, Thomas H. a transmis din proprie iniţiativă informaţii serviciilor secrete ruse, o faptă pe care condamnatul a justificat-o în timpul procesului, la Düsseldorf, prin voinţa sa de a evita o ecaladare nucleară în războiul din Ucraina.

Verdictul – de trei ani și jumătate de închisoare – corespunde pedepsei cerute de către Parchetul Federal.

Mai multe detalii: Un fost căpitan din armata germană a fost condamnat la închisoare pentru că a transmis informații confidențiale Rusiei: „O idee proastă”

Roma se opune ca Ucraina sa atace Rusia cu armamentul furnizat de NATO, a transmis luni, 27 mai, şefa Guvernului italian Giorgia Meloni, iar vicepremierul Matteo Salvini a mers chiar mai departe.

„Nu ştiu de ce domnul Stoltenberg a spus aşa ceva. Cred că trebuie să fie mai prudent. Sunt de acord că NATO trebuie să rămână fermă, să nu dea semnalul că cedează”, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, potrivit news.ro.

Cel mai vehement a fost însă vicepremierul Matteo Salvini, care i-a cerut demisia lui Stoltenberg. „Acest domn, fie îşi cere iertare, fie îşi corectează spusele, fie demisionează”, a spus Salvini.

Mai multe detalii: Italia îl critică pe șeful NATO, care a cerut aliaților să lase Kievul să atace în Rusia. Salvini cere demisia lui Stoltenberg

Volodimir Zelenski a respins luni propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia, informează France-Presse, citată de Agerpres.

„La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa (la summit), pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Madrid. „Ea vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a adăugat el.

Nu se poate avea „niciun fel de încredere în Putin”, a continuat Zelenski.

După ce participanţii la summit se vor pune de acord asupra unui document ce detaliază măsurile ce trebuie luate pentru a stabili o „pace justă” în Ucraina pe baza unui plan de pace al Kievului, aceste propuneri vor putea fi transmise Rusiei prin intermediari, a estimat şeful statului ucrainean.

Potrivit lui Zelenski, 90 de state au confirmat deja participarea lor la această conferinţă ce se va derula în perioada 15-16 iunie.

„Suntem capabili (…) să găsim mijloacele pentru a ieşi din situaţii pe care Rusia le-a creat cu acest război şi apoi mediatorii pot să le prezinte reprezentanţilor Rusiei”, a adăugat Volodimir Zelenski.

„De aceea, invităm toată lumea acum. Avem un plan al nostru de bază, dar suntem gata să auzim şi alte opţiuni”, a spus Zelenski.

Mai multe state europene, printre care Germania, nu şi-au ascuns luni agasarea în legătură cu blocarea sistematică de către Ungaria a ajutorului european pentru Ucraina, ajutor de care Kievul are însă nevoie urgentă, informează France-Presse, potrivit Agerpres.

„Fac apel insistent către Ungaria să permită în sfârşit din nou ajutorul pentru Ucraina, pentru menţinerea păcii”, a declarat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, înaintea unei reuniuni cu omologii săi din UE, la Bruxelles.

Ajutorul militar pentru Ucraina, pe care europenii au decis în martie să-l majoreze cu 5 miliarde de euro, este total blocat de un veto al Ungariei. Acest ajutor, în total de peste 6,5 miliarde de euro, trece printr-un fond ad hoc, Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF în engleză), de asemenea blocat.

„Nu se poate accepta ca o singură ţară, care a acceptat această sumă la masa şefilor de stat şi de guvern (din UE – n.r.) în urmă cu câteva luni, să blocheze acum acest ajutor crucial pentru Ucraina”, a denunţat de asemenea şefa diplomaţiei belgiene Hadja Lahbib.

Bulgaria nu discută despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, a anunțat luni premierul interimar Dimitar Golovcev după o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Tema cu privire la trimiterea soldaților bulgari în Ucraina este, din punctul meu de vedere, un exemplu tipic de atac hibrid și dezinformare. Acest subiect nu a fost discutat niciodată în formatul NATO și nu este discutat astăzi, nu se vobește despre trimiterea de soldați bulgari în Ucraina”, a spus Golovcev, citat de BNR Novini.

Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a criticat luni Ungaria pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene (UE) pe probleme de afaceri externe, inclusiv ajutorul militar pentru Ucraina, şi a spus că blocul comunitar trebuie să găsească o modalitate de a ocoli vetoul conducerii de la Budapesta, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

„Aproape toate discuţiile noastre, precum şi soluţiile necesare şi deciziile UE sunt blocate doar de o singură ţară. Prin urmare, trebuie să începem să vedem acest lucru ca o abordare sistematică a oricăror eforturi (ale UE – n.r.) de a avea un rol semnificativ în afacerile externe”, a spus şeful diplomaţiei lituaniene.

Landsbergis a denunțat faptul că Ungaria blochează deciziile privind ajutorul militar al UE pentru Ucraina, începerea discuţiilor de aderare la UE pentru Kiev, precum şi cele cu privire la Georgia şi Armenia. Diplomaţii afirmă că poziţia Ungariei este adesea în linie cu interesele politicii externe ale Rusiei, subliniază Reuters.

Citeşte întreaga ştire: Lituania critică Ungaria pentru blocarea deciziilor UE, inclusiv ajutorul pentru Ucraina: „S-a mers foarte departe”

Acordul de securitate semnat luni de Spania şi Ucraina în timpul vizitei oficiale a preşedintelui Volodimir Zelenski la Madrid presupune un ajutor militar spaniol în valoare de un miliard de euro, a anunţat prim-ministrul conservator Pedro Sanchez, informează France-Presse, potrivit Agerpres.

Acest acord „include un angajament de ajutor militar pentru 2023 în valoare de un miliard de euro, ce îi va permite Ucrainei să îşi consolideze capacităţile” de apărare în faţa ofensivei ruse, a declarat Sanchez în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean.

„Vom fi alături de Ucraina tot timpul necesar”, a adăugat premierul spaniol.

Acest acord de securitate este, potrivit lui Sanchez, al zecelea semnat de Ucraina de la începutul războiului, Kievul parafând deja astfel de acorduri cu Franţa, Germania sau Regatul Unit.

Armata rusă susține că a cucerit satul Netailove, în regiunea Doneţk, precum şi localitatea Ivanivka, în regiunea Harkov. De cealaltă parte, Statul Major al armatei ucrainene afirmă că a respins un atac inamic în direcţia Lipţî, în Harkov, relatează news.ro.

„Unităţile din grupul de trupe Centru au eliberat aşezarea Netailove din Republica Populară Doneţk şi şi-au îmbunătăţit poziţia tactică”, a precizat ministerul rus.

„Unităţile din grupul de trupe Vest au eliberat aşezarea Ivanovka din regiunea Harkov şi au ocupat linii mai favorabile”, susţine comunicatul Moscovei.

În ultimele două zile, trupele ruseşti au mai revendicat satele Berestove, în regiunea Harkov, şi Arhanghelske, în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei.

Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat în schimb, luni, că trupele ucrainene au respins un atac inamic în direcţia Lipţî, din sectorul Harkov, potrivit Ukrainskaia Pravda.

„Trupele ucrainene iau măsuri de îmbunătăţire a liniilor de apărare şi reuşesc în unele zone”, susţine Kievul.

Spania intenţionează să trimită Ucrainei rachete Patriot şi tancuri Leopard, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 1,13 miliarde de euro anunţat în aprilie, informează ziarul El Pais, care citează surse sub rezerva anonimatului apropiate acestui dosar.

Madrid va livra Kievului circa zece rachete antiaeriene Patriot şi 19 tancuri germane Leopard 2A4 second-hand, precum şi arme fabricate în Spania, între care echipamente antidronă şi muniţie.

Noile livrări de armament vor fi anunţate în timpul unei vizite oficiale efectuate luni la Madrid de către Volodimir Zelenski, care se va întâlni cu premierul Pedro Sanchez şi cu regele Felipe, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Președintele ucrainean Volodimri Zelenski a fost întâmpinat luni, 27 mai, de regele Felipe al VI-lea al Spaniei, la sosirea pe aeroportul Madrid-Barajas, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda, citată de News.ro.

Aceasta este prima vizită a lui Zelenski în Spania de când a preluat mandatul de președinte, în 2019.

„În timpul vizitei, va fi semnat un acord bilateral de securitate și vor avea loc negocieri cu premierul Pedro Sanchez. Vom discuta despre viitorul cooperării noastre în domeniul apărării, despre pregătirea unui nou pachet de ajutor militar și despre instruirea soldaților ucraineni”, a precizat Zelenski pe canalul său Telegram.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, în prima vizită oficială în Spania. Ce sprijin poate oferi Madridul Kievului

Jurnaliștii de la serviciul de limbă rusă al Radio Europa Liberă au publicat imagini din satelit de la Planet Labs, care arată consecințele atacului cu dronă din 26 mai asupra radarului rusesc „Voronej M” din regiunea Orenburg, relatează Ukrainska Pravda.

Imaginea din 27 mai arată că în zona radarului au apărut pete întunecate care nu erau acolo înainte.

Jurnaliștii sugerează că acestea sunt urmele unui incendiu provocat de o lovitură a unei drone. Publicația a mai precizat că rezoluția fotografiei nu permite să se evalueze gradul de deteriorare a stației rusești.

O sursă a Ukrainska Pravda a declarat că, la 26 mai, o dronă a Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina a atacat stația radarului de detectare a țintelor cu rază lungă de acțiune Voronej M, din orașul Orsk. Potrivit sursei, drona a parcurs o distanță de peste 1.800 de kilometri, stabilind un nou record de rază de acțiune pentru dronele kamikaze.

Suedia și-a arătat sprijinul pentru Ucraina în ceea ce privește lovirea unor ținte de pe teritoriul rusesc cu arme de fabricație occidentală, prin vocea ministrului Apărării, Pal Jonson, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina are dreptul de a se apăra prin acțiuni militare care vizează teritoriul inamicului, atât timp cât acțiunile militare respectă legile războiului”, a declarat Jonson ca răspuns la o întrebare din partea ziarului Hallandsposten privind posibila utilizare a armelor suedeze împotriva teritoriului rusesc.

Jonson a adăugat că Suedia susține dreptul internațional și dreptul Ucrainei de a se apăra.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent ca statele aliate să ia în considerare să ridice restricțiile impuse Ucrainei cu privire la folosirea armelor pe care acestea le furnizează în atacuri asupra Rusiei.

Marea Britanie, Lituania sau Finlanda au declarat că nu se opun ca Ucraina să folosească armele lor pentru a lovi în interiorul teritoriului rusesc.

Aeroportul internațional din Zaporojie a fost lovit în timpul unui atac rusesc de duminică, a declarat luni, 27 mai, Volodimir Marciuk, un oficial din cadrul Administrației militare din regiune, pentru The Kyiv Independent.

Politicianul Musa Magomedov a relatat despre atacul din 26 mai, publicând o fotografie care surprinde pagubele provocate terminalului aeroportului.

Guvernatorul Ivan Fedorov nu a comentat atacul, dar a declarat că regiunea Zaporojie a fost lovită de o rachetă rusească duminică.

Înainte de atac, în regiune a fost declanșată o alertă de raid aerian, împreună cu un avertisment privind o potențială lovitură rusească cu rachete de croazieră Kh-59. Au fost raportate explozii la scurt timp după avertisment.

Terminalul vizat a fost deschis în octombrie 2020 și a fost de mai multe ori vizat de tirurile forțelor rusești, a scris publicația Liga.

Potrivit Liga, mai mult de jumătate din aeroporturile și aerodromurile ucrainene au fost avariate de loviturile rusești de la izbucnirea războiului.

Ucraina și-a închis spațiul aerian pentru transportul civil când a început invazia.

Vizat a fost un radar de detectare a ţintelor cu rază lungă de acţiune „Voronej M”, din Orsk, în regiunea rusă Orenburg, aflată la peste 1.800 de kilometri de Ucraina. Potrivit unei surse citate de Ukrainska Pravda, drona folosită în atac aparține serviciului de informaţii al Apărării (GUR) din Ucraina, notează News.ro.

„O dronă ucraineană a parcurs o distanţă de peste 1.800 de kilometri până la instalaţia inamicului, stabilind un nou record în ceea ce priveşte raza de distrugere a dronelor kamikaze”, a precizat sursa din cadrul GUR, adăugând că urmările atacului sunt în curs de stabilire.

În Rusia, presa a notat că o dronă „a căzut în apropiere de Orsk”, iar ținta ei „ar fi putut fi o instalaţie militară”.

Mai multe detalii: O dronă ucraineană a atacat un radar în Rusia la o distanţă de peste 1.800 km – presa de la Kiev

Dintre cele 12 drone doborâte, una a fost distrusă deasupra regiunii Briansk, o alta în Belgorod, patru au fost interceptate deasupra regiunii Krasnodar, iar șase deasupra regiunii Oriol, a anunțat Ministerul rus al Apărării, relatează BBC Rusia.

Guvernatorul regiunii Oriol, Andrei Klychkov, a anunțat că în cursul nopții a avut loc un atac cu drone în urma căruia o persoană a murit în orașul Livnî.

De asemenea, guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a anunțat luni dimineața că două drone au fost doborâte – adică una în plus față de raportul Ministerului Apărării.

Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a scris tot pe Telegram despre bombardarea districtului urban Shebekinsky de la graniță.

Ucraina nu a comentat aceste declarații, iar BBC precizează că nu le poate confirma în mod independent.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va face luni, 27 mai, o vizită la Madrid, unde se va întâlni cu premierul Spaniei, Pedro Sanchez, și cu regele Felipe al VI-lea, a anunțat guvernul spaniol, relatează Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

Liderul de la Kiev ajunge în Spania după ce ofensiva rusă de la Harkov l-a forțat să anuleze o călătorie planificată în această țară la începutul lunii mai.

Pedro Sanchez îl va primi pe președintele ucrainean la oral locală 12.00 (13.00 ora României), apoi cei doi vor susține o conferință de presă, a precizat biroul premierului spaniol într-un comunicat.

Unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi a vizitei anulate de la începutul lunii a fost semnarea unui acord bilateral de securitate. Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Italia, Canada, Olanda, Finlanda și Letonia au semnat deja acorduri bilaterale cu Kievul, iar Ucraina pregătește altele cu încă șapte țări, inclusiv Spania.

Garanțiile de securitate ar implica obligații explicite și de lungă durată și ar consolida capacitatea Ucrainei de a rezista în fața agresiunii rusești. Garanțiile ar acoperi, de asemenea, sancțiunile, ajutorul financiar și reconstrucția postbelică.

Ziarul spaniol El Pais scria pe 27 mai că un nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,13 miliarde de euro va fi, de asemenea, anunțat în timpul călătoriei lui Zelenski la Madrid. Porivit surselor ziarului, pachetul include peste o duzină de rachete antiaeriene Patriot și 19 Leopard 2A4 de fabricație germană la mâna a doua, precum și alte arme de fabricație spaniolă.

Acesta ar fi cel mai mare pachet de ajutor militar al Spaniei pentru Ucraina de până acum.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat duminică, 26 mai, că s-a înregistrat o creștere bruscă a activității trupelor rusești în direcția Kupiansk, în regiunea Harkov, relatează The Kyiv Independent.

„Numărul ciocnirilor de la începutul zilei a crescut la 83. Ocupanții ruși depun eforturi maxime pentru a străpunge apărarea noastră”, se precizează în raport.

Asalturile rusești sunt în curs de desfășurare în zonele Novoiehorivka, Petropavlivka, Berestove și Hrekivka în direcția Kupiansk, a precizat Statul Major General.

De asemenea, asaltul rusesc în zona Pokrovsk din regiunea Donețk „nu scade”.

„Forțele ucrainene iau măsuri pentru a menține pozițiile și a distruge potențialul ofensiv al inamicului”, au mai transmis reprezentanții armatei ucrainene.

Potrivit raportului, trupele rusești au vizat duminică partea de nord a regiunii Harkov cu 22 de bombe aeriene ghidate.

Tot duminică, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia formează o altă grupare de trupe în apropierea graniței de nord a Ucrainei, pe fondul ofensivei în curs de desfășurare din Harkov.

Regiunea rusă Oriol a fost vizată de un atac cu drone luni dimineață, a anunțat guvernatorul Andrei Klychkov. O persoană a murit și alte trei au fost rănite, în urma unei lovituri cu drona asupra unei benzinării, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„În această dimineață, în timpul unui alt atac masiv asupra regiunii Oriol, o dronă s-a prăbușit pe o stație de alimentare cu combustibil din orașul Livnî”, a scris guvernatorul pe Telegram.

Potrivit acestuia, serviciile de urgență și ofițerii administrației orașului care au ajuns la fața locului au fost atacați de o altă dronă.

„În timp ce interveneau la benzinărie, o altă dronă s-a prăbușit. Potrivit datelor preliminare, (…) în urma incidentului, șoferul celei de-a 8-a stații regionale de pompieri a fost ucis. Alți trei angajați ai serviciului au fost răniți”, a mai spus Klychkov.

Anterior, guvernatorul a anunțat că apărarea aeriană au distrus o dronă deasupra regiunii.

Și în regiunea Brianks, guvernatorul a anunțat că au fost doborâte două drone, notează tot Interfax.

„Două vehicule aeriene fără pilot de tip aeronavă au fost distruse deasupra districtelor Sevsky și Brasovsky de către forțele de apărare aeriană ale Ministerului rus al Apărării”, a scris șeful regiunii, Alexander Bogomaz, pe Telegram.

Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube.

La o zi după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut aliaţilor Ucrainei să ridice interdicţiile impuse Kievului de a efectua atacuri pe teritoriului Rusiei, Moscova reacţionează prin vocea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care califică discuţiile o „disperare a Occidentului”, potrivit TASS.

Marea Britanie şi Suedia au anunţat că Ucraina poate folosi armele furnizate pentru a lovi ţinte din Rusia, în timp ce Casa Albă încă discută privind restricţiile, iar Germania a respins utilizarea armelor germane de către Ucraina pe teritoriul rus.

Mai multe detalii: Moscova reacţionează după apelul şefului NATO ca aliații să lase Ucraina să atace ţinte din Rusia cu armament din Occident: „Pare a fi o agonie”