Război în Ucraina, ziua 825 | Rușii au atacat cu bombe ghidate Donețk și Harkov. Bilanțul victimelor

În toată Ucraina a fost emisă o alertă de raid aerian după decolarea unei aeronave MiG-31 din Rusia, transmite Pravda.

Alarma a fost declanșată la 20:17 și s-a încheiat la 20:31.

Trupele ruse continuă să bombardeze Harkovul cu bombe aeriene ghidate, iar un atac a fost raportat marți după-amiază în cartierul Kiev al orașului, a anunțat primarul din Harkov Ihor Terekhov.

Potrivit lui Terekhov, bomba KAB a lovit zona unor garaje, iar un incendiu a izbucnit la fața locului. Deocamdată, nu au fost anunțate victime.

Trupele ruse au lansat un atac cu o bombă aeriană de 1,5 tone asupra satului Oleksiyevo-Druzhkivka din regiunea Donețk pe 28 mai, rănind trei persoane, inclusiv un copil, a declarat guvernatorul Vadim Filashkin, citat de Kyiv Independent.

Oleksiyevo-Druzhkivka este situată la aproximativ 12 kilometri de Kramatorsk, unul dintre orașele cheie deținute de ucraineană din regiunea Donețk.

Atacul asupra satului a afectat aproximativ 100 de case, dintre care trei au fost „aproape complet distruse”, potrivit Filashkin.

Copilul a suferit răni ușoare, iar alte două victime au fost internate în spital, a spus guvernatorul.

Rusia nu intenționează în prezent să repornească centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a declarat marți șeful companiei de stat ruse de energie nucleară Rosatom, citat de Reuters.

Forțele ruse au ocupat centrala Zaporojie încă de la începutul războiului, iar cele șase reactoare ale sale nu sunt în funcțiune.

Agenția de știri de stat rusă TASS a declarat că Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a purtat discuții cu o delegație Rosatom în orașul Kaliningrad, din vestul Rusiei, în urma cărora s-a ajuns la un acord cu privire la siguranţa centralei.

TASS a spus că șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a subliniat importanța siguranței centralei și că repornirea acesteia nu este în prezent pe ordinea de zi.

Grupul de mediu Greenpeace, au atenţionat, evocând documente care ar fi fost remise AIEA de către Rosatom la jumătatea acestei luni, că Rusia intenţionează să repună în funcţiune centrala şi că acest lucru ar putea presupune o „escaladare fără precedent”.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc că au bombardat cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Rusia intenționează să producă 6.000 de drone de tip Shahed pe an, pe lângă dronele de supraveghere, în Zona Economică Specială Alabuga din Tatarstan, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), citată de The Kyiv Independent.

Armata rusă a folosit drone ieftine, dar eficiente, pentru a ataca Ucraina din toamna anului 2022. Potrivit New York Times, costul fiecărei drone Shahed-136 este de doar 20.000 de dolari.

Se pare că Rusia își intensifică producția internă a propriei versiuni a dronelor Shahed-136 de fabricație iraniană, bazându-se pe componente chinezești și tehnologii iraniene.

Moscova a semnat un acord cu Teheranul pentru a construi o fabrica internă de drone la sfârșitul anului 2022 în Tatarstan, obligându-se să plătească parțial 1,7 miliarde de dolari în lingouri de aur, potrivit WSJ.

Armele belgiene care urmează să fie furnizate Ucrainei în cadrul acordului de securitate semnat recent, inclusiv avioanele de luptă F-16, sunt destinate a fi utilizate doar pe teritoriul ucrainean, a declarat premierul belgian Alexander De Croo în timpul conferinței de presă de marţi, 28 mai, relatează The Kyiv Independent.

„Tot ceea ce este acoperit de acest acord… este destinat utilizării de către forțele de apărare ucrainene pe teritoriul ucrainean”, a declarat De Croo ca răspuns la întrebarea unui jurnalist dacă Ucraina va putea folosi avioanele F-16 belgiene pentru a doborî avioane rusești în spațiul aerian rusesc.

De Croo și președintele Volodimir Zelenski au semnat acordul de securitate în cadrul căruia Belgia s-a angajat să furnizeze Ucrainei 30 de avioane F-16 până în 2028, primul dintre acestea urmând să sosească până la sfârșitul acestui an.

Ucraina nu a primit încă primul din zecile de F-16 promise de Belgia, Olanda, Danemarca și Norvegia.

Declarația lui De Croo vine în contextul în care aliații occidentali discută tot mai mult dacă să permită forțelor ucrainene să lovească obiective militare pe teritoriul rusesc.

Mai multe țări, printre care Lituania, Cehia, Finlanda, Marea Britanie și Suedia, precum și secretarul NATO, Jens Stoltenberg, au cerut aliaților să ridice interdicția de a lovi cu arme occidentale pe teritoriul rusesc.

Atacurile forţelor ruse împotriva Ucrainei din ultima zi au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit cel puțin 32, au anunțat marţi autoritățile ucrainene, informează The Kyiv Independent.

Un atac rusesc cu bombă împotriva Harkovului pe 27 mai a ucis o femeie și a rănit 13 persoane, a declarat guvernatorul Oleh Siniehubov. De asemenea, patru persoane au fost rănite în altă parte în regiune.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete împotriva orașului Snihurivka din regiunea Mikolaiv la 27 mai, ucigând trei persoane și rănind șase, inclusiv trei copii, a declarat guvernatorul Vitalii Kim.

Rusia a atacat zona din jurul orașului de frontieră Semenivka din regiunea Cernihiv cu artilerie și drone pe 27 mai, rănind două persoane, a declarat administrația regională.

În regiunea Dnipropetrovsk, atacurile rusești împotriva districtului Nikopol au rănit un bărbat de 56 de ani pe 27 mai și un bărbat de 32 de ani în dimineața zilei de 28 mai, potrivit guvernatorului Serhii Lysak.

În regiunea Donețk, loviturile rusești au ucis o persoană în Kalynivka și au rănit două în Lîman și una în Verkhokamianske, a raportat guvernatorul Vadym Filashkin.

Atacurile rusești împotriva regiunii Herson au rănit două persoane, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu apărut marţi în mai multe publicaţii europene, fără a preciza însă ce rol ar putea avea aceste trupe, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Deşi aliaţii din NATO au promis că vor furniza Kievului fonduri şi arme oricât va fi necesar pentru a respinge invazia rusă, ei au exclus în general posibilitatea de a trimite soldaţi. Întrebat în interviu dacă Polonia este dispusă să trimită trupe în Ucraina, Sikorski a răspuns: „Nu ar trebui să excludem. Ar trebui să-l punem pe Putin în postura de a ne ghici intenţiile”. Interviul a fost publicat în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, precum şi în La Repubblica din Italia şi El Pais din Spania.

Mai multe detalii:  Ministrul polonez de externe, despre trimiterea de trupe în Ucraina: „Nu ar trebui să excludem”

Olanda dorește să livreze Ucrainei un sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot în cooperare cu alte țări, a declarat ministerul olandez al Apărării, conform The Kyiv Independent.

Țara a identificat care sunt partenerii care ar putea contribui cu piese și muniție din stocurile proprii și le-a cerut acestora să contribuie.

„Suntem în discuții cu țări pentru a asambla un sistem Patriot și, de asemenea, pentru a instrui echipajele ucrainene”, a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren.

„Cu oferta noastră, și dacă alte potențiale țări partenere pot furniza piese și muniție, putem furniza Ucrainei cel puțin un sistem complet pe termen scurt”.

Belgia va furniza Ucrainei 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, a declarat ministrul belgian de externe Hadja Lahbib pentru postul belgian de televiziune RTL, reatează The Kyiv Independent.

Primul dintre aceste avioane ar trebui să sosească deja „până la sfârșitul anului”, a adăugat ea.

Președintele Zelenski vizitează Belgia marţi pentru a semna un acord bilateral de securitate.

Belgia a fost printre primele țări care s-au alăturat coaliției de antrenament F-16, înființată în vara anului 2023 pentru a consolida forțele aeriene ucrainene. Inițiativa a fost condusă de SUA, Danemarca și Olanda.

Rusia a pierdut 503.800 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, la 24 februarie 2022, a anunţat marţi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Numărul include cele 1.460 de pierderi suferite de forțele ruse în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.692 de tancuri, 14.858 de vehicule blindate de luptă, 17.740 de vehicule și rezervoare de combustibil, 13.029 de sisteme de artilerie, 1.085 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 815 sisteme de apărare aeriană, 357 de avioane, 326 de elicoptere, 10.482 de drone, 27 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

Apărarea aeriană rusă a interceptat o dronă deasupra orașului Balashikha, în apropiere de Moscova, în seara zilei de 27 mai, a afirmat guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, informează The Kyiv Independent.

Drona a fost doborâtă în jurul orei locale 21:00, a declarat Vorobiov. Resturi de la drona doborâtă au căzut peste o casă, dar locuitorii nu au fost răniți.

The Kyiv Independent aminteşte că Ucraina a lovit ținte din Rusia, vizând în principal infrastructura petrolieră și industria de apărare a țării, cu atacuri din ce în ce mai multe pe parcursul iernii și primăverii.

Kievul nu revendică întotdeauna responsabilitatea oficială pentru atacurile raportate pe teritoriul rusesc.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski şi prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, au semnat la Madrid un acord bilateral de cooperare în domeniul securităţii. Documentul consfinţeşte angajamentul Spaniei de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a-şi restabili integritatea teritorială în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional din 1991 şi prevede un ajutor militar de 1 miliard de euro care va fi acordat în acest an, a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Kiev, potrivit News.ro.

Concret, Spania va oferi Ucrainei un ajutor militar de 1 miliard de euro în acest an. În plus, acordul afirmă dorinţa Spaniei de a continua să ofere un sprijin multifaţetat pe toată durata de 10 ani a acordului.

Spania sprijină Iniţiativa privind forţele viitoare ale Ucrainei şi a aderat la mai multe coaliţii de capabilităţi în cadrul Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, cum ar fi „Apărarea integrată antiaeriană şi antirachetă”, „Artileria”, „Blindatele”, „Securitatea maritimă”, „IT” şi „Deminare”, care vor consolida Ucraina şi vor îmbunătăţi interoperabilitatea forţelor ucrainene şi NATO.

Spania va continua să sprijine dezvoltarea Forţelor de Securitate şi Apărare ale Ucrainei, să furnizeze echipamente militare moderne în diverse domenii, să sprijine formarea medicală şi protezarea militarilor ucraineni şi să consolideze securitatea maritimă a Ucrainei. Cooperarea bilaterală în materie de securitate va fi, de asemenea, aprofundată în domeniile serviciilor de informaţii, al luptei împotriva crimei organizate şi al industriei de apărare, în special prin explorarea oportunităţilor de producţie comună şi prin găsirea unor posibile surse de finanţare necesare pentru dezvoltarea industriei de apărare din Ucraina.

Acordul acoperă, de asemenea, ajutorul umanitar, redresarea economică şi reconstrucţia, precum şi sprijinul pentru reformele Ucrainei în vederea aderării la UE şi NATO. Anumite prevederi ale documentului sunt dedicate sprijinirii formulei de pace ucrainene, consolidării sancţiunilor împotriva Rusiei, introducerii unui mecanism de compensare a daunelor şi aducerii agresorului în faţa justiţiei.

Spania este cea de-a zecea ţară care semnează un acord bilateral de securitate cu Ucraina, în continuarea Declaraţiei comune adoptate de Ucraina şi membrii G7 la Vilnius, la 12 iulie 2023. Un total de 32 de state s-au angajat deja să respecte Declaraţia comună. Anterior, Ucraina a semnat acorduri bilaterale cu Regatul Unit, Germania, Franţa, Danemarca, Canada, Italia, Olanda, Finlanda şi Letonia.

Preşedintele Zelenski a transmis un mesaj după vizita în Spania.

”Spania este un partener de încredere şi ne sprijină apărarea încă din primele zile ale invaziei criminale ruseşti. Spania nu a închis ochii la încălcarea de către Rusia a Statutului ONU şi a normelor fundamentale ale dreptului internaţional. Spaniei nu i-a păsat când rachetele şi artileria rusească au început să ne distrugă oraşele şi satele. Spania nu a dat dovadă de slăbiciune atunci când a fost necesar să adopte decizii politice de principiu – decizii pentru coexistenţa normală a popoarelor şi pentru securitatea în Europa. Ucraina îşi va aminti întotdeauna de căldura şi respectul cu care spaniolii sprijină statul şi poporul nostru. Mulţumim întregului popor spaniol, Majestăţii Sale Felipe al VI-lea şi domnului prim-ministru Pedro Sanchez. Mulţumesc tuturor celor care au întâmpinat astăzi delegaţia noastră pe străzile Madridului. Vă mulţumim pentru sprijinul absolut necesar acordat Ucrainei”, a scris el pe Facebook.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe liderii occidentali să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a face pace folosind „toate mijloacele” necesare. În cadrul vizitei din Spania, liderul ucrainean a declarat că este nevoie de „o constrângere tangibilă a Rusiei” , care încearcă să „distrugă Ucraina şi să meargă mai departe”, relatează BBC, preluat de News.ro. Zelenski i-a îndemnat pe liderii occidentali să ridice interdicţiile privind utilizarea armelor donate pentru a lovi teritoriul rusesc recunoscut internaţional.

Volodimir Zelenski a declarat de mult timp că nu va negocia direct cu Rusia până când forţele Moscovei nu vor părăsi întregul teritoriu ucrainean, inclusiv Crimeea. Cu toate acestea, apelul său vine în contextul în care Rusia face progrese împotriva Ucrainei, Kievul suferind din cauza lipsei de arme furnizate de Occident. Rusia, a declarat preşedintele Zelenski, aruncă în fiecare lună aproximativ 3.200 de bombe aeriene ghidate asupra Ucrainei.

”Cum te lupţi cu asta?”, a întrebat el reporterii la Madrid, unde s-a întâlnit cu premierul Pedro Sánchez. Liderul ucrainean a respins ideea de a invita Rusia la un summit de pace planificat în Elveţia luna viitoare.

La summit sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi din peste 90 de ţări. Zelenski i-a îndemnat pe liderii occidentali să ridice interdicţiile privind utilizarea armelor donate pentru a lovi teritoriul rusesc recunoscut internaţional.

Majoritatea ţărilor occidentale, inclusiv SUA, au insistat ca Kievul să îşi concentreze atacurile asupra forţelor ruseşti care ocupă teritoriul ucrainean.

„Trebuie să lucrăm împreună şi să punem presiune nu doar asupra Rusiei, ci şi asupra partenerilor noştri pentru a ne oferi posibilitatea de a ne apăra împotriva Rusiei”, a declarat liderul ucrainean.

Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, și ministrul apărării Rustem Umerov au discutat luni cu ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu.

Potrivit publicației ucrainene Zerkalo Nedeli, cele două părți au convenit asupra desfășurării de instructori militari francezi în Ucraina. Acordul, semnat de generalul Sîrskîi din partea Ucrainei, prevede desfășurarea doar pentru misiuni de instruire a armatei ucrainene.

„Am semnat deja documente care le vor permite primilor instructori francezi să viziteze în curând taberele noastre de antrenament și să se familiarizeze cu infrastructura și personalul” de acolo, a declarat Sîrskîi.

Generalul ucrainean și-a exprimat convingerea că acest pas făcut de Franța va încuraja și alte țări să procedeze la fel.

„I-am mulțumit domnului ministru pentru sprijinul prietenesc al poporului francez și asistența militară și economică acordată Ucrainei pentru a respinge agresiunea militară rusă”, a adăugat comandantul-șef al armatei ucrainene.

Roma se opune ca Ucraina sa atace Rusia cu armamentul furnizat de NATO, a transmis luni, 27 mai, şefa Guvernului italian Giorgia Meloni, iar vicepremierul Matteo Salvini a mers chiar mai departe.

„Nu ştiu de ce domnul Stoltenberg a spus aşa ceva. Cred că trebuie să fie mai prudent. Sunt de acord că NATO trebuie să rămână fermă, să nu dea semnalul că cedează”, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, potrivit news.ro.

Cel mai vehement a fost însă vicepremierul Matteo Salvini, care i-a cerut demisia lui Stoltenberg. „Acest domn, fie îşi cere iertare, fie îşi corectează spusele, fie demisionează”, a spus Salvini.

Mai multe detalii: Italia îl critică pe șeful NATO, care a cerut aliaților să lase Kievul să atace în Rusia. Salvini cere demisia lui Stoltenberg

Volodimir Zelenski a respins luni propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia, informează France-Presse, citată de Agerpres.

„La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa (la summit), pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Madrid. „Ea vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a adăugat el.

Nu se poate avea „niciun fel de încredere în Putin”, a continuat Zelenski.

După ce participanţii la summit se vor pune de acord asupra unui document ce detaliază măsurile ce trebuie luate pentru a stabili o „pace justă” în Ucraina pe baza unui plan de pace al Kievului, aceste propuneri vor putea fi transmise Rusiei prin intermediari, a estimat şeful statului ucrainean.

Potrivit lui Zelenski, 90 de state au confirmat deja participarea lor la această conferinţă ce se va derula în perioada 15-16 iunie.

„Suntem capabili (…) să găsim mijloacele pentru a ieşi din situaţii pe care Rusia le-a creat cu acest război şi apoi mediatorii pot să le prezinte reprezentanţilor Rusiei”, a adăugat Volodimir Zelenski.

„De aceea, invităm toată lumea acum. Avem un plan al nostru de bază, dar suntem gata să auzim şi alte opţiuni”, a spus Zelenski.