Război în Ucraina, ziua 826 | Rușii acumulează forțe noi lângă granița cu regiunea Harkov, unde amenință un alt oraș

Armata ucraineană a reuşit să limiteze înaintarea trupelor ruse pe noul sector de front deschis de Rusia în regiunea nord-estică Harkov, însă armata rusă progresează în regiunea estică Doneţk, unde ameninţă oraşul Pokrovsk, relatează agenţiile de presă EFE şi DPA, citate de Agerpres.

Forţele ruse din Harkov au trecut la „apărare activă” în zona din proximitatea capitalei regionale omonime, în apropierea satului Lipţi, şi au pierdut unele poziţii în oraşul Vovceansk, unde continuă luptele de stradă, scrie analistul militar ucrainean Kostiantin Maşoveţ pentru grupul Rezistenţa Informativă.

„Situaţia în oblastul Harkov este stabilă. Ruşii nu pot trece de poziţiile noastre”, a declarat la rândul său din regiunea atacată Oles Maliarevici, sub-comandant al batalionului de drone de asalt „Ahile” al armatei ucrainene. Potrivit acestuia, există concentrări de trupe ruse de cealaltă parte a graniţei, pe teritoriul Rusiei, dar artileria ucraineană nu are o rază de acţiune suficientă pentru a le lovi, în timp ce dronele ucrainene sunt doborâte de antiaeriana rusă.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

Şi analistul militar ucrainean citat mai sus confirmă că Rusia acumulează forţe în zonă pentru a încerca să înainteze, dar oraşul Harkov cel puţin deocamdată nu este ameninţat. „Inamicul nu a renunţat la planurile sale. Până acum ne-a testat apărarea. Ne-au costat multe eforturi să-l oprim”, afirmă la rândul său sub-comandantul Brigăzii a 3-a de Asalt ucrainene, Maksim Jorin.

În schimb, în provincia estică Doneţk, zona dintre oraşul Pokrovsk, aflat sub control ucrainean, şi oraşul Avdiivka, ocupat de armata rusă, continuă să fie sectorul de front unde se dau luptele cele mai intense. Armata ucraineană admite înaintări ale trupelor ruse acolo, vorbind despre un „succes parţial” al acestora şi despre „măsuri de stabilizare” întreprinse de trupele Kievului.

Guillaume Pradoura, un asistent al eurodeputatului olandez Marcel de Graaff, membru al formațiunii politice Forumul pentru Democraţie (FvD, eurosceptic), este „colaboratorul” vizat de percheziţiile începute miercuri dimineața la birouri din cele două sedii – Bruxelles și Strasbourg – ale Parlamentului European (PE) şi la o locuinţă în capitala Belgiei, dezvăluie France-Presse, potrivit news.ro.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

Ancheta a fost deschisă în aprilie, după identificarea unei reţele de influenţare finanţată din Rusia.

Anterior, la sfârșitul lunii martie, autoritățile cehe au anunțat descoperirea unei reţele care răspândea, prin intermediul website-ului Voice of Europe, propaganda Kremlinului cu privire la războiul din Ucraina.

„Dacă este un război al civilizației, ei bine, sper că civilizația din Ucraina va pierde”, a declarat Marcel de Graaff într-o intervenție la Voice of Europe, în octombrie anul trecut, chiar din interiorul Parlamentului European.

Citeşte întreaga ştire: Cine este angajatul din Parlamentul European vizat de percheziții în dosarul privind interferența rusă în UE

Serviciile de securitate ale Poloniei au arestat un bărbat suspectat că a încercat să obţină fotografii cu vehicule militare care trec frontiera în Ucraina, precum şi trei bărbaţi acuzaţi că au comis incendii la ordinul unei agenții secrete din Rusia, relatează agenția de presă Reuters, preluată de news.ro.

Potrivit autorităților de la Varșovia, Polonia a devenit o țintă pentru serviciile secrete rusești prin prisma rolului său de centru de aprovizionare militară şi de altă natură pentru Ucraina. Serviciile secrete rusești încearcă să adune informaţii privind sprijinul militar furnizat pentru Ucraina şi să-l saboteze pentru a nu ajunge pe front.

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

Mai multe detalii: Autoritățile poloneze au arestat patru suspecți de acte de sabotaj și spionaj în beneficiul Rusiei

Un cetăţean al Republicii Moldova a fost arestat de autoritățile ucrainene sub acuzația că a incendiat staţii electrice în regiunea Odesa la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB) din Rusia, relatează news.ro, care citează un comunicat al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Potrivit SBU, la jumătatea lunii aprilie, suspectul a turnat cinci canistre cu benzină pe echipamentele tehnologice a două substaţii electrice din Odesa și a provocat incendii. Opt localități ar fi rămas fără curent electric în urma acestor acte.

„În acest fel, inamicul a încercat să întrerupă alimentarea cu energie electrică a sute de clădiri rezidenţiale, spitale, întreprinderi generatoare de energie termică, instalaţii hidroelectrice şi instalaţii de alimentare cu gaz”, afirmă SBU.

Mai multe detalii: Un cetățean moldovean suspectat că a incendiat stații electrice la cererea FSB a fost arestat în Ucraina. Ce pedeapsă riscă

Vice-ministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a confirmat miercuri că Ucraina este liberă să folosească cum doreşte împotriva teritoriului rus armele pe care i le oferă Polonia şi le-a cerut celorlalte state ce furnizează ajutor militar Kievului în războiul cu Rusia să procedeze la fel, informează Agerpres, care preia EFE.

„Ucraina are dreptul să lupte şi să se apere cum consideră de cuviinţă”, a declarat vice-ministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk la o emisiune radiofonică, în plină controversă asupra posibilităţii folosirii de către Ucraina a armelor occidentale pentru atacuri în interiorul Rusiei.

„Nu există restricţii asupra folosirii armelor poloneze pe care le-am trimis” Ucrainei, a insistat vice-ministrul Cezary Tomczyk, care a îndemnat „ţările occidentale să ridice restricţiile” la acest capitol, deşi el a admis că aceasta este o chestiune „complexă” ce poate crea „diverse probleme”.

Mai multe detalii: Polonia confirmă că Ucraina poate să atace teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează: ”Nu există restricții”

Țările occidentale ar trebui să lase Ucraina să atace bazele militare din interiorul Rusiei cu armele sofisticate cu rază lungă de acțiune pe care le furnizează Kievului, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, relatează The Guardian.

Întrebarea dacă trebuie să se permită Ucrainei să lovească ținte de pe teritoriul rusesc cu armament furnizat de Occident a fost o problemă delicată de la invazia la scară largă a Kremlinului asupra vecinului său în februarie 2022, potrivit AP.

Liderii occidentali s-au ferit în cea mai mare parte să facă acest pas pentru că riscă să-l provoace pe președintele rus Vladimir Putin, care a avertizat în repetate rânduri că implicarea directă a Occidentului ar putea pune lumea pe calea unui conflict nuclear.

Dar războiul a mers în ultima vreme în favoarea Rusiei, deoarece forțele de la Kremlin au exploatat penuria ucraineană de trupe și muniție, după ce o întârziere îndelungată a ajutorului militar american și producția militară inadecvată din Europa de Vest au încetinit livrările cruciale către câmpul de luptă.

Macron a declarat că poziția Franței este că „noi credem că trebuie să permitem (Ucrainei) să neutralizeze siturile militare (rusești) de unde sunt trase rachetele”.

Dronele ucrainene au capacitatea de a lovi o țintă aflată la o distanță de până la 1.550 de kilometri, dar Moscova a fost protejată, a declarat un înalt oficial al forțelor aeriene ruse, transmite Sky News.

Comentariile, făcute de Dmitri Bogdanov, șeful departamentului de război radio-electronic al Forțelor Aerospațiale Ruse, sugerează că o porțiune largă de teritoriu rusesc care se învecinează cu Ucraina este vulnerabilă la atac.

”Inamicul nu stă pe loc”, a declarat Bogdanov, citat de agenția de presă de stat Tass.

”Acum, vehiculele aeriene fără pilot pot traversa o zonă de până la 2.500 de kilometri, iar multe regiuni [rusești] sunt conștiente de acest lucru”.

Aceasta vine după ce o sursă de la Kiev a declarat luni pentru Reuters că o dronă ucraineană a încercat cel mai profund atac de până acum, vizând un sistem militar rusesc de radare de avertizare timpurie în regiunea Orenburg, la aproape 1.000 de kilometri distanță.

De la începutul anului, atacurile cu drone au lovit, de asemenea, infrastructura critică de rafinare a petrolului din Rusia.

Ucraina nu confirmă sau infirmă în mod oficial că atacă rafinării din interiorul Rusiei, dar afirmă că astfel de locuri sunt ținte legitime, deoarece ajută efortul militar al Moscovei.

Ministerul rus al Apărării anunță că ambarcațiuni fără pilot ale Forțelor Armate ucrainene au fost distruse, miercuri, în Marea Neagră, relatează BBC Rusia.

„Pe 29 mai, în jurul orei 11.00, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.), aviația navală a Flotei Mării Negre din partea de nord-vest a Mării Negre a descoperit și distrus două ambarcațiuni fără pilot ale Marinei ucrainene care se îndreptau spre Peninsula Crimeea”, a transmis ministerul, citat de agenția de presă de stat Interfax.

Schimbul de prizonieri de război dintre Moscova și Kiev a fost suspendat timp de mai multe luni din cauza „cererilor exagerate ale Ucrainei”, a declarat comisarul pentru drepturile omului din Rusia, Tatiana Moskalkova, relatează BBC Rusia.

„Din nefericire, de câteva luni, din cauza Ucrainei, care înaintează în mod constant noi cereri exagerate, schimburile au fost suspendate”, a declarat Moskalkova, citată de Interfax.

Ucraina nu a reacționat la declarația comisarului rus.

Ultimul acord la care s-a ajuns, potrivit acesteia, a fost transferul în oglindă al unor lucruri și scrisori de acasă către prizonieri.

„Suntem în dialog cu Ombudsmanul ucrainean și cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii. Conform acordului, facem vizite în oglindă în fiecare zi: Ombudsmanul ucrainean îi vizitează pe prizonierii noștri de război, iar eu vizitez personalul militar ucrainean. Peste 700 de cetățeni din ambele părți au vizitat și au convenit asupra transferurilor în oglindă de lucruri, scrisori, bilețele de la copiii de acasă”, a declarat Moskalkova, explicând că un astfel de coridor umanitar este susținut de autoritățile ruse și va continua să funcționeze.

Rusia și Ucraina au făcut periodic schimb de prizonieri prin intermediari de la începutul războiului.

Ultimul schimb de prizonieri conform formulei 100-100 a avut loc pe 8 februarie cu medierea Emiratelor Arabe Unite.

Anunțul privind noul pachet de ajutor militar acordat de Stockholm Kievului a fost făcut miercuri, 29 mai, aceasta fiind cea mai mare tranșă de asistență militară oferită de Suedia de la începutul răboiului, relaetază Reuters și The Kyiv Independent.

Pachetul include avioane de recunoaștere și control radar ASC 890, „întregul stoc suedez” de vehicule de luptă de infanterie Pansarbandvagn 302, obuze de artilerie, rachete antiaeriene și materiale pentru a ajuta la întreținerea și refacerea echipamentelor militare donate anterior, a precizat Ministerul suedez al Apărării.

Mai multe detalii: Suedia anunță un ajutor militar de 1,3 miliarde de dolari pentru Ucraina, cel mai mare pachet oferit până acum de țara nordică

Kievul va primi primul lot de muniție achiziționată în cadrul inițiativei cehe în luna iunie, a anunțat prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, citat de BBC Rusia.

„Primele zeci de mii de obuze de 155 mm vor fi livrate în luna iunie. Ucraina se poate aștepta la primul lot în zilele următoare”, a declarat Petr Fiala.

Președintele ceh Petr Pavel a anunțat, în luna februarie, posibilitatea de a achiziționa 800.000 de obuze pentru Ucraina din țări terțe, dacă se va strânge suma necesară pentru cumpărarea lor. 15 țări din UE și NATO s-au alăturat inițiativei de la Praga, alocând 1,6 miliarde de euro pentru achiziționarea de muniție.

Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că, până la sfârșitul anului, Ucraina va primi o jumătate de milion de obuze în cadrul acestei inițiative.

Bilanțul atacului din 25 mai din orașul ucrainean Harkov a crescut la 19 morți, după ce un bărbat rănit a murit la spital, a anunțat guvernatorul Oleg Siniegubov, citat de The Kyiv Independent.

Bărbatul suferise arsuri grave pe 50% din suprafața corpului în urma atacului și a incendiului care a urmat, a declarat oficialul.

Rusia a lovit un hipermarket de materiale de construcții din Harkov, probabil cu două bombe aeriene ghidate, notează sursa citată. O a treia bombă neexplodată a fost găsită ulterior la fața locului.

Peste 40 de persoane au fost rănite în atac.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât, în noaptea de marți spre miercuri, 13 din cele 14 drone de tip Shahed lansate de Rusia, a anunțat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit autorităților ucrainene, dronele au fost lansate din orașul portuar rusesc Primorsko-Akhtarsk, de pe coasta Mării Azov.

Dronele au fost interceptate deasupra regiunilor ucrainene Mikolaiv, Kirovohrad și Rivne.

Până la momentul publicării acestor date nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructura civilă.

Forțele armate ale Ucrainei au folosit de mai multe ori arme primite de la partenerii occidnetali pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, relatează AFP, citând mai multe surse. Potrivit acestora, ultima dată când armele aliaților au fost folosite, ucrainenii au atacat obiective din apropierea Krasnodarului.

Agenția France Presse nu a precizat despre ce fel de arme e vorba, notează ziarul rus Kommersant.

Și ziarul german Bild a relatat, citând o sursă, că Ucraina a încălcat cel puțin o dată un acord cu aliații occidentali privind nefolosirea armelor primite de la ei în atacurile pe teritoriul Rusiei. Po

trivit publicației germane, Forțele Armate ucrainene au atacat în Rusia folosind sistemul Patriot primit din Germania.

Mai multe detalii: Ucraina a folosit deja arme occidentale pentru atacuri pe teritoriul Rusiei, scrie AFP. Putin a amenințat cu „consecinţe grave”

Premierul Ucrainei, Denis Șmîhal, a declarat, în urma unei întâlniri cu liderii europeni la Praga, că țara sa se așteaptă să primească primele avioane de luptă F-16 în vară și a precizat că armata ucraineană are nevoie de cel puțin șapte sisteme Patriot, relatează BBC Rusia.

„Ne așteptăm să primim primele avioane F-16 în această vară. Sistemele moderne de apărare aeriană și avioanele occidentale ne vor permite să oprim teroarea rusă”, a spus șeful guvernului de la Kiev.

„Contracararea cu succes a agresiunii rusești de către noi oprește un război continental și mondial pe scară largă. Este foarte important ca în Europa de astăzi să existe lideri care sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Și ei nu numai că înțeleg, dar și acționează. Ei iau măsurile necesare pentru a se asigura că Ucraina câștigă”, a mai spus Șmîhal.

La întâlnire au participat liderii Cehiei, Poloniei, Letoniei, Danemarcei, Olandei și un reprezentant al Statelor Unite, relatează serviciul de presă al guvernului ucrainean.

Trupele rusești atacă intensiv forțele ucrainen în direcția Pokrovski, din regiune Donețk, unde au lansat 25 de asalturi, iar în unele zone au avut „un succes parțial”, se precizează într-un raport dimineață al Statului Major General al Forțelor Armate Ucrainene, citat de Ukrainska Pravda.

„Situația din față rămâne tensionată dar controlată. Forțele de Apărare continuă să contracareze decisiv încercările inamicului de a avansa adânc în teritoriul Ucrainei” , se precizează în raport.

În ultima zi, „au avut loc aproximativ 110 confruntări militare. Invadatorii ruși încearcă să profite de avantajul pe care îl au în ceea ce privește forța de muncă, echipamentele și sprijinul aerian”, mai menționează armata ucraineană.

Potrivit Kievului, în acest interval, Rusia a lansat trei lovituri cu patru rachete și 38 de lovituri aeriene și a desfășurat 435 de drone kamikaze și a efectuat 2.849 de atacuri asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate, folosind diferite tipuri de arme.

În direcția Pokrovski, forțele Moscovei au lansat 25 de operațiuni de asalt, iar în unele zone acestea au înregistrat „un succes parțial”.

În toată Ucraina a fost emisă o alertă de raid aerian după decolarea unei aeronave MiG-31 din Rusia, transmite Pravda.

Alarma a fost declanșată la 20:17 și s-a încheiat la 20:31.

Trupele ruse continuă să bombardeze Harkovul cu bombe aeriene ghidate, iar un atac a fost raportat marți după-amiază în cartierul Kiev al orașului, a anunțat primarul din Harkov Ihor Terekhov.

Potrivit lui Terekhov, bomba KAB a lovit zona unor garaje, iar un incendiu a izbucnit la fața locului. Deocamdată, nu au fost anunțate victime.

Urmărește-ne pe Google News