Război în Ucraina, ziua 83 | Trupele ruse au intensificat ofesiva în Donbas. 76 de explozii în regiunea Sumî

Un câine din rasa ciobănesc belgian care a ajutat anterior forțele ruse în regiunea Mikolaiv va fi folosit de acum înainte în operațiunile militare ale trupelor ucrainene, relatează Sky News.

Câinele, numit Bucks și care a fost abandonat de ocupanții ruși în urma înfrângerii lor în regiune, a reușit să învețe comenzile ucrainene în mai puțin de o lună și este acum pregătit să servească în garda națională a țării.

In Mykolayiv region #Russian occupiers were defeated in battle and left their Belgian Shepherd, Bucks.

Dog, who had previously served in the Rosguard, learned the commands in #Ukrainian in less than a month and will soon start serving in 🇺🇦 National Guard.#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/3CJ9rm83eA

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) May 17, 2022

Recomandări

Ce înseamnă alegerea lui Donald Trump pentru România și pentru nepoții paravan

Oficialii ruși și separatiștii proruși au publicat marți imagini despre care spun că îi arată pe soldații ucraineni de la Azovstal părăsind combinatul siderurgic din Mariupol, scrie The Guardian. Imaginile au fost publicate în contextul în care Ucraina a confirmat că peste 260 de luptători au fost evacuați din uzină și duși în zonele aflate sub controlul trupelor ruse.

Înregistrările video – publicate de autoproclamata Republică Populară Donețk și de Ministerul rus al Apărării – arată cum apărătorii Azovstalului sunt transportați pe targă. The Guardian notează că nu a reușit să verifice data sau condițiile în care au fost filmate aceste imagini.

Cel puțin șapte civili au fost uciși, iar alți șase răniți în regiunea ucraineană Donețk, în atacurile efectuate marți de trupele ruse, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit BBC.

Într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, acesta a afirmat că două persoane au murit în orașul Bahmutske, două în Bahmut, una în Avdiivka, una în Drobysheve și una în Soledar.

Guvernatorul regional a precizat că numărul victimelor din Mariupol și Volnovakha rămâne necunoscut.

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent aceste cifre.

Donețk face parte din regiunea estică Donbas, unde Rusia își concentrează forțele. O mare parte din Donbas era deja controlată de separatiștii susținuți de Rusia înainte de invadarea Ucrainei.

Europa neglijează Polonia și Ungaria atunci când vine vorba de sprijin pentru numărul mare de refugiați ucraineni pe care aceste țări îi primesc, a declarat marți președintele polonez Andrzej Duda, potrivit BBC.

În urma unei întrevederi cu omologul său ungar, Duda a afirmat că niciuna dintre țări nu a primit suficient sprijin pentru a pune în aplicare programele necesare pentru a ajuta suficient milioanele de oameni care au fost nevoiți să își părăsească locuințele din Ucraina.

El a declarat că nu are „nicio îndoială” că această atitudine „subminează unitatea europeană”, dar a promis că va continua să facă „totul pentru ca oaspeții din Ucraina să se simtă cât mai bine posibil în Polonia”.

Cele mai recente date ale ONU arată că 6,2 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse:

• Polonia a primit 3.376.992 de refugiați ucraineni;
• România – 919.574 ;
• Rusia – 850.534;
• Ungaria – 610.076;
• Moldova – 464.294;
• Slovacia – 424.027;
• Belarus – 27.308.

Trupele ruse încearcă să avanseze spre orașul Sloviansk, în regiunea Donețk, și Severodonețk, în regiunea Luhansk, precum și de-a lungul întregii linii de front din apropierea orașului Donețk, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit portalului The Kyiv Independent.

De asemenea, trupele ruse au lansat rachete din avioane de atac Su-35 în apropiere de orașele Bahmut, Soledar, Kalynove și Vovchoiarivka, aflate în regiunile Donețk și Luhansk, a precizat Statul Major General al Ucrainei.

O înregistrare video dramatică arată un centru comunitar din orașul Derhachi, situat în apropiere de Harkov, care a fost pulverizat de rachetele rusești, scrie The Guardian.

Centrul comunitar distribuia ajutoare umanitare pentru locuitorii din zonă.

Centrul a fost lovit de două rachete rusești. În urma atacului, două persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite.

This community center in Derhachi near Kharkiv, where humanitarian aid was distributed daily to hundreds of local residents, was hit twice by Russian rockets. Two people were killed, 4 wounded. Another Russian war crime to threaten people and destroy aid centers. pic.twitter.com/RTL3ZE6jdW

— Maria Avdeeva (@maria_avdv) May 17, 2022

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a reiterat că țara sa – care nu face parte din nicio alianță militară – nu are nicio intenție de a se alătura NATO, relatează BBC.

Vorbind după o întâlnire la Praga cu omologul său ceh, Petr Fiala, cancelarul Nehammer a declarat că istoria Austriei este diferită de cea a Finlandei și Suediei și că Austria își va păstra neutralitatea militară.

Cu toate acestea, el a amintit că țara sa – în calitate de stat membru al Uniunii Europene – a dat dovadă de solidaritate cu Ucraina, a permis livrările de arme către Kiev și a susținut sancțiunile împotriva Rusiei.

Ptr Fiala a declarat că omologul său austriac a sprijinit ideea extinderii capacității oleoductului Transalpine (TAL), care alimentează rafinăriile din Austria, Germania și Republica Cehă de la un terminal din portul italian Trieste.

Mai mulți oficiali cehi au declarat că oleoductul TAL ar putea în cele din urmă să furnizeze suficient petrol – în cazul unui embargo al UE asupra importurilor rusești. Aceștia au precizat, însă, că ar fi nevoie de o perioadă de până la trei ani pentru a extinde capacitatea oleoductului.

Curtea Supremă a Rusiei va analiza solicitarea înaintată de Procuratura Generală a Rusiei de a recunoaşte Batalionul Azov ca ”organizaţie teroristă” şi de a scoate în afara legii operaţiunile acesteia în Rusia pe data 26 mai, a anunțat Ministerul rus al Justiţiei, citat de agenţia de presă TASS.

Conform legii ruse, Serviciul Federal de Securitate (FSB) pregăteşte o propunere de recunoaştere a unei organizaţii drept teroristă pe care o va trimite Procuraturii Generale a Rusiei pentru a deschide un proces în instanţă. Organizaţiile internaţionale pot fi recunoscute ca fiind teroriste doar de Curtea Supremă a Rusiei, scrie news.ro.

Membrii unei organizaţii considerate teroriste sunt supuşi urmăririi penale. Fondatorii şi liderii sunt pedepsiţi cu închisoare de la 15 la 20 de ani şi cu o amendă în valoare de un 1 milion de ruble, în timp ce membrii obişnuiţi sunt pedepsiţi cu închisoare de la 5 la 10 ani şi cu o amendă de până la 500.000 de ruble. Cei care au părăsit voluntar organizaţia înainte de începerea anchetei vor scăpa de urmărirea penală.

Deschiderea de conturi în ruble la băncile rusești pentru a plăti importurile de gaze ar încălca sancțiunile UE împotriva Rusiei, a confirmat Comisia Europeană marți, într-un ghid actualizat privind această problemă, relatează BBC.

Mai multe guverne ale UE și importatori mari au solicitat mai multe clarificări de la Bruxelles cu privire la posibilitatea de a continua să cumpere gaz, pentru încălzirea gospodăriilor, energie electrică și alimentarea fabricilor din Europa.

Într-un ghidul său actualizat, împărtășit vineri țărilor UE, Comisia și-a confirmat declarația anterioară potrivit căreia sancțiunile UE nu împiedică companiile să deschidă un cont la o bancă sancționată.

„Poziția noastră fundamentală rămâne neschimbată. Procesul de plată prevăzut în Decretul rus din 31 martie ar încălca sancțiunile UE, dar există opțiuni disponibile pentru companiile din UE să continue să plătească în euro sau dolari, în conformitate cu contractele convenite”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Mai multe detalii: UE clarifică modul în care companiile europene pot plăti legal pentru gazul provenit din Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va întâlni miercuri cu ambasadorii Finlandei și Suediei, potrivit unui comunicat de presă al Alianței Nord-Atlantice.

Stoltenberg se va întâlni cu Klaus Korhonen și Axel Wernhoff, ambasadorii Finlandei și Suediei la NATO.

Întâlnirea de miercuri va avea loc după ce ambele țări și-au anunțat, la începutul acestei săptămâni, intenția de a solicita aderarea la NATO.

Anterior în cursul zilei de marți, prim-ministrul suedez Magdalena Andersson a declarat că cele două țări intenționează să depună împreună, miercuri, cererile oficiale de aderare la NATO.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi pe premierul suedez Magdalena Andersson urmează să se întâlnească joi cu președintele american Joe Biden.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenki, a fost invitat să țină un discurs în cadrul ceremoniei de deschidere a celei de-a 75-a ediții a festivalului de film de la Cannes, relatează Le Parisien și site-ul postului TF1. Liderul de la Kiev a făcut apel la lumea culturală să se angajeze împotriva războiului declanșat de Rusia.

În fața audienței de la Palais des Festivals, Zelenski a evocat rolul pe care actorul Charlie Chaplin (n. 1888 – d. 1977) l-a jucat în denunțarea ororilor lui Adolf Hitler.

„Pe 24 februarie, Rusia a început un război pe scară largă împotriva Ucrainei, cu intenția de a merge mai departe în Europa. În fiecare zi, găsim noi gropi comune. Ei reușesc doar să omoare, să omoare, să omoare! Ați văzut ce s-a întâmplat la Bucha, ați văzut Mariupolul… Nu este iad, este mult mai rău. Responsabilitatea stă la o singură persoană. Avem nevoie de un nou Chaplin!”, a afirmat Zelenski, el însuși fost actor de comedie.

Look who addressed the Cannes Film Festival as it opened tonight! #zelensky #ukraine pic.twitter.com/oxVsOINhlP

— Eleanor Beardsley (@ElBeardsley) May 17, 2022

Mai multe detalii: Președintele Ucrainei, la ceremonia de deschidere a festivalului de film de la Cannes: „Cinematografia nu trebuie să tacă. E nevoie de un nou Chaplin”

Departamentul de Stat al SUA a anunțat lansarea unui nou program care le va permite autorităților americane să colecteze și să analizeze dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de forțele ruse în Ucraina, relatează Sky News și CNN.

Departamentul de Stat a precizat că programul, intulat Observatorul Conflictului, va analiza și va păstra informațiile disponibile atât în mod public, cât și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile transmise prin intermediul rețelelor de socializare.

„Observatorul Conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile distribuite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare”, scrie într-un comunicat al Departamentului de Stat. „Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, precizează Departamentul de Stat.

Informațiile colectate vor fi făcute publice prin intermediul unei platforme online.

Programul va „cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise cu privire la acțiunile forțelor ruse în timpul războiului brutal al președintelui Putin”, potrivit comunicatului.

„Observatorul Conflictului este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat, nejustificat și neprovocat al președintelui Putin”, a mai transmis Departamentul de Stat.

Departamentul de Stat a precizat că se așteaptă ca organizațiile internaționale partenere să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

O instanţă din Moscova a amendat postul Radio Liberty/Radio Free Europe cu 10 milioane de ruble (153.459 de dolari) pentru că nu a şters „conţinut interzis” de pe site-urile sale de internet, informează marţi agenţia de presă RIA, preluată de Reuters.

Organismul de supraveghere a comunicaţiilor din Rusia a blocat în luna martie site-urile Radio Liberty/Radio Free Europe şi a altor organizaţii de presă străine, potrivit Agerpres.

Totalul amenzilor aplicate postului de radio respectiv a ajuns astfel, potrivit instanţei, la 55,8 milioane de ruble.

„Conţinutul interzis” se referea la războiul declanşat prin invazia rusă în Ucraina, denumit oficial la Moscova „operaţiune militară specială”.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a promis marți omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul unei convorbiri telefonice între cei doi lideri, livrarea de armament suplimentar în zilele următoare, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée, citat de CNN.

Macron a confirmat că livrările Parisului de armament vor ”continua şi vor creşte în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca şi livrarea de ajutor umanitar”, mai scrie în comunicat.

Finished a long and meaningful phone conversation with @EmmanuelMacron. Told about the course of hostilities, the operation to rescue the military from Azovstal and the vision of the prospects of the negotiation process. Raised the issue of fuel supply to Ukraine. (1/2)

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 17, 2022

Liderul francez a mai spus că cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană va fi ”analizată” în cadrul unei sesiuni a Consiliului European din luna iunie. Analiza blocului comunitar se va baza pe „avizul pe care îl va fi dat Comisia Europeană și pe spiritul exprimat la summitul de la Versailles de către toate statele membre care au declarat că Ucraina face parte din familia europeană”.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre evacuările de la uzina Azovstal, precum și despre „provocarea la adresa securității alimentare și despre posibilele modalități de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care o mare parte a lumii depinde pentru hrana sa”.

Convorbirea telefonică dintre cei doi preşedinţi a durat o oră şi 10 minute și a fost „lungă și substanțială”, potrivit Palatului Elysée.

Suedia și Finlanda vor depune oficial miercuri cererile de aderare la NATO, a declarat premierul suedez Magdalena Andersson, într-o schimbare seismică în arhitectura de securitate a Europei după invazia Rusiei în Ucraina, scrie The Guardian.

„Finlanda și Suedia au fost de acord să parcurgă întregul proces împreună, iar mâine (miercuri, n.r.) vom depune cererea”, a declarat Andersson într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez, Sauli Niinistö, la Stockholm.

„Apartenența la NATO consolidează securitatea în Suedia, dar și în regiunea Mării Baltice”, a adăugat Andersson.

„Faptul că aplicăm împreună cu Finlanda înseamnă că putem contribui la securitatea în Europa de Nord”, a mai spus aceasta.

Anunțul a fost făcut în timp ce Casa Albă a precizat că Niinistö și Andersson se vor întâlni joi cu președintele american Joe Biden, pentru a discuta despre cererile lor de aderare la alianța de apărare reciprocă condusă de SUA și despre securitatea europeană, în general.

Rusia expulzează doi diplomaţi finlandezi ca măsură simetrică la expulzarea a doi diplomaţi ruşi de la Helsinki, la începutul lunii aprilie, a anunţat marţi Ministerul de Externe rus, potrivit agenției DPA, preluată de Agerpres.

Expulzările din aprilie au fost realizate ”ca parte a unei campanii de sancţiuni antiruse, dusă de Uniunea Europeană”, susține diplomaţia rusă. De asemenea, Moscova a criticat livrările de arme finlandeze către Ucraina şi atitudinea, bazată pe confruntare, manifestată de Finlanda faţă de Rusia.

Anunţul MAE rus are loc la câteva ore după ce parlamentul Finlandei a votat marţi în favoarea aderării ţării la NATO, cu o majoritate de peste 95%, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale la sediul organizaţiei. Finlanda şi Suedia îşi vor depune miercuri, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO.

Ambasada Israelului de la Kiev a fost redeschisă marți, informează The Kyiv Independent.

Ambasadorul israelian în Ucraina, Michael Brodsky, a ridicat drapelul țării sale lângă clădirea reprezentanței diplomatice de la Kiev, a anunțat ambasada, pe Twitter.

Посол Ізраїлю в Україні @michael_brodsk підняв ізраїльський 🇮🇱 прапор біля будівлі посольства @IsraelinUkraine у ​​Києві 🇺🇦. pic.twitter.com/ekQQpfpIhD

— Посольство Ізраїлю (@IsraelinUkraine) May 17, 2022

O comisie rusă de anchetă îi va interoga pe luptătorii ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol care s-au predat, a anunțat marți agenția de presă TASS, potrivit Reuters.

Interogatoriile vor fi efectuate în cadrul unei anchete pentru ceea ce Moscova numește „cazuri penale privind crimele regimului ucrainean”, a precizat agenția rusă de stat TASS.

Combatanţii ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal care s-au predat vor fi trataţi ”conform normelor internaţionale”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că preşedintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că peste 260 de luptători ucraineni ascunși în uzina de oțel Azovstal din Mariupol s-au predat, după multe săptămâni de asediu.

Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge, a tras marți un semnal de alarmă în ceea ce privește furnizarea de servicii medicale în Ucraina în timpul războiului și a solicitat o anchetă cu privire la cele peste 200 de atacuri asupra sistemului de sănătate al țării, relatează Sky News.

Hans Kluge a declarat că fiecare al treilea pacient are probleme în ceea ce privește accesul la medicamente, iar unul din cinci pacienți din zona de conflict are nevoie de ajutor psihologic.

Acesta a spus că violența sexuală este, de asemenea, în creștere și că există riscul apariției unor epidemii de holeră.

„Până în prezent, OMS a verificat 226 de atacuri asupra sistemului de asistență medicală din Ucraina. Asta înseamnă aproape trei atacuri pe zi, începând de la 24 februarie. Acestea s-au soldat cu cel puțin 75 de morți și 59 de răniți”, a declarat Kluge, într-o conferință de presă la Kiev.

„Aceste atacuri nu sunt justificabile, nu sunt niciodată în regulă și trebuie să fie investigate”, a adăugat șeful OMS Europa.

„Niciun profesionist din domeniul sănătății nu ar trebui să fie nevoit să ofere asistență medicală pe muchie de cuțit”, a subliniat Kluge.

Rusia neagă că a vizat civili în „operațiunea militară specială” din Ucraina.

Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina, a declarat că unitățile de îngrijire primară, spitalele și ambulanțele au fost avariate în urma atacurilor care au fost efectuate începând cu 24 februarie.

Șapte autobuze care-i transportau pe luptătorii ucraineni care au rezistat timp de mai multe săptămâni împotriva forțelor ruse, în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din orașul-port Mariupol, au ajuns marți la o fostă colonie penitenciară din orașul Olenivka, aflat sub controlul rușilor, în apropiere de Donețk, potrivit unui martor citat de Reuters.

Potrivit agenției de știri TASS, controlată de statul rus, Comitetul rus de Investigații intenționează să-i interogheze pe acești soldați, mulți dintre ei membri ai Batalionului Azov, ca parte a unei anchete privind ceea ce Moscova numește „crimele regimului ucrainean”.

Nici Ucraina și nici Rusia nu au confirmat în mod oficial sosirile acestor autobuze.

Prezent la o ședință a Consiliului Știintific din Belarus, secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patrușev, a declarat că războiul declanșat în Ucraina a zădărnicit planurile occidentale de a stabili un regim sub controlul său la Moscova, scrie agenția RIA Novosti, preluată de Ukrainska Pravda.

Nikolai Patrușev, 70 de ani, este secretarul Consiliului de Securitate, un organism influent care răspunde direct în fața președintelui Vladimir Putin și care formulează politici cu privire la problemele militare și de securitate ale Rusiei.

„Occidentul caută să creeze condiții pentru instituirea unui regim pe care să îl controleze, așa cum s-a procedat deja în Ucraina și în alte state. Operațiune militară specială a zădărnicit aceste planuri”, a afirmat Patrușev, în Belaus.

Mai multe detalii: Consiliul de Securitate de la Moscova are o nouă versiune: „Operațiunea militară a zădărnicit planurile de schimbare a regimului din Rusia”

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat marți că este gata să discute cu Turcia pentru a rezolva orice problemă în privința aderării Suediei la NATO, scrie BBC.

Afirmația Magdalenei Andersson vine după ce Turcia, membră a NATO, a ridicat obiecții cu privire la aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

„Încercăm să contactăm Turcia și suntem pregătiți să călătorim în Turcia pentru a discuta și a clarifica orice semne de întrebare care ar putea exista”, a declarat Andersson, într-o conferință de presă comună cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö.

În timpul conferinței de presă, cei doi lideri au anunțat că intenționează să își depună împreună cererile de aderare la NATO miercuri, la sediul alianței militare de la Bruxelles.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că cele două națiuni nordice nu ar trebui să se deranjeze să-și trimită delegații la Ankara pentru a convinge Turcia în privința cererilor lor de aderare.

Liderul de la Ankara s-a arătat iritat de ceea ce el consideră a fi disponibilitatea celor state nordice de a găzdui militanți kurzi.

Fără sprijinul tuturor țărilor membre NATO, Suedia și Finlanda nu pot adera la alianța militară.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut marți o conversație telefonică „lungă și importantă” cu președintele francez Emmanuel Macron despre războiul din Ucraina, relatează Sky News.

Liderul de la Kiev a adăugat că el și Macron au discutat, de asemenea, despre problema livrărilor de combustibil către Ucraina și despre sprijinul acordat de Franța în domeniul apărării.

„I-am spus despre desfășurarea ostilităților, despre operațiunea de salvare a militarilor de la Azovstal și despre viziunea asupra perspectivelor procesului de negociere. Am ridicat problema aprovizionării cu combustibil a Ucrainei”, a scris Zelenski, pe Twitter.

Finished a long and meaningful phone conversation with @EmmanuelMacron. Told about the course of hostilities, the operation to rescue the military from Azovstal and the vision of the prospects of the negotiation process. Raised the issue of fuel supply to Ukraine. (1/2)

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 17, 2022

„Am discutat, de asemenea, despre sprijinul în domeniul apărării din partea Franței, despre pregătirea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni (ale Uniunii Europene împotriva Rusiei), despre posibilele modalități de a exporta produse agricole ucrainene. Am o discuție de fond despre cererea noastră de obținere a statutului de țară candidată la aderarea la UE”, a adăugat președintele ucrainean.

We also discussed defense support from France, preparation of the 6th package of sanctions, possible ways to export Ukrainian agricultural products. Held a substantive discussion of our application for the status of a candidate for EU membership. (2/2)

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 17, 2022

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat marți că, dacă cifrele și rapoartele sunt adevărate, atunci armata rusă a suferit „pierderi impresionante” în timpul invadării Ucrainei, relatează Reuters.

„Nu aș îndrăzni să emit o ipoteză cu privire la cât timp poate rezista Rusia… Dacă este adevărat că Rusia a pierdut 15% din trupe de la începutul războiului, acesta este un record mondial al pierderilor unei armate care invadează o țară”, a declarat în fața presei Josep Borrell, la Bruxelles, la finalul unei reuniuni a miniștrilor apărării din blocul comunitar.

Guvernatorul administraţiei militare regionale Sumî, Dmitro Zhivitski, a declarat că aproximativ 76 de explozii s-au produs marți în regiune marţi. Mai multe clădiri, inclusiv o grădiniţă şi o biserică, au fost avariate în urma bombardamentelor efectuate de trupele ruse. Cel puţin 5 persoane au fost rănite, scrie portalul The Kiev Independent, preluat de news.ro.

Regiunea Sumî a fost ţinta bombardamentelor ruseşti încă de marţi dimineaţă, a precizat Dmitro Zhivitski pe contul de Telegram.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că rachetele sale au ”distrus rezerviștii inamici” care finalizau exerciţii de luptă în centrele de antrenament din zona Ohtîrka, potrivit BBC.

Cel puțin șapte autobuze care-i transportau pe luptătorii ucraineni care s-au predat au părăsit marți combinatul siderurgic Azovstal, escortate de forțele armate proruse, a declarat un martor pentru Reuters.

Unii dintre apărătorii ucraineni transportați cu aceste autobuze nu păreau să fie răniți, a precizat martorul.

Anterior, Rusia a publicat o înregistrare video care pretinde că îi arată pe luptătorii ucraineni de la uzină care se predau.

Weitere Evakuierung ukrainischer Soldaten aus #Azovstal heute Morgen in die, von Russland besetzten Regionen. #Ukraine #UkraineKrieg #Mariupol pic.twitter.com/isFnzlG4GL

— Mariana Leshkovych (she/they) 🇺🇦🏳️‍🌈 (@Meduselchen) May 17, 2022

264 de soldați ucraineni, dintre care 53 grav răniți, au fost evacuați luni de la Azovstal către teritoriul ocupat de ruși. Ucraina a anunțat că aceștia vor fi schimbați cu prizonieri de război ruși.

Trupele de la uzina siderurgică Azovstal au fost ultima redută a rezistenței ucrainene din orașul Mariupol, care s-a aflat sub asediu încă de la începutul războiului.

500.000 de ruble (n.r. circa 6.000 de dolari) pentru o locuință distrusă și 3 milioane de ruble (n.r. 45.000 de dolari) pentru o rudă decedată. Acestea sunt sumele promise de ruși celor care depun mărturie despre presupuse „atrocități comise de armata ucraineană”, afirmă Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, citat de publicația Fakty.

Potrivit lui Andriușcenko, cei care au rămas în oraș „sunt nevoiți să depună mărturie că orașul ar fi fost distrus de armata ucraineană”.

„Pentru a desfășura o astfel de operațiune, ocupanții ruși au anunțat începerea înregistrării pentru despăgubiri pentru locuințe distruse și/ sau pierderea unui membru al familiei. Pentru locuințe – 500.000 ruble, pentru membru din familie decedat – 3 milioane de ruble. Înregistrarea cererilor de despăgubire se efectuează în incinta școlii nr. 9”, a precizat oficialul.

Mai multe detalii: Locuitorii din Mariupol care depun mărturie despre „atrocitățile armatei ucrainene”, momiți de ruși cu despăgubiri. Cât „costă” o casă distrusă și un membru decedat din familie

Rusia a anunțat marți că intenționează să se retragă din Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CBSS), informează BBC.

Mișcarea vine la mai bine de două luni după ce forumul politic interguvernamental – format din Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Suedia și Rusia – a suspendat Moscova din organizație ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a subliniat marți că Rusia a luat decizia de a părăsi CBSS „ca răspuns la acțiunile ostile” ale grupului, referindu-se probabil atât la suspendarea din organizație, cât și la diversele sancțiuni impuse Rusiei de către UE.

„Încetarea calității de membru al CBSS nu va afecta prezența Rusiei în regiune”, a declarat Lavrov, avertizând apoi că orice încercare de a „alunga țara noastră din zona baltică este sortită eșecului”. De asemenea, el a acuzat membrii NATO și UE din CBSS că au transformat consiliul într-un „instrument al politicii antirusești”.

Miniștrii de finanțe din cadrul Grupului celor șapte puteri economice vor să elaboreze un pachet de ajutor de 15 miliarde de euro (15,8 miliarde de dolari) pentru Ucraina în cadrul reuniunii de la Bonn care va avea loc în această săptămână, a anunțat marți un înalt oficial guvernamental german, potrivit Reuters.

Pachetul ar acoperi o perioadă de trei luni, cu un acord de finanțare pe termen scurt, în principal sub formă de granturi, care, spre deosebire de împrumuturi, nu trebuie rambursate, a precizat oficialul, adăugând că ajutorul este necesar deoarece veniturile Ucrainei s-au prăbușit.

Statele Unite s-au oferit deja să contribuie cu jumătate din ajutor sub formă de granturi în valoare de 7,5 miliarde de dolari, a mai declarat oficialul, adăugând că miniștrii G7 doresc să convină asupra unui comunicat comun la reuniunea lor care va începe miercuri.

Anterior, ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a afirmat că există, de asemenea, o discuție între puterile occidentale cu privire la modul în care Rusia ar putea fi obligată să contribuie la plata sarcinii masive și pe termen lung de reconstrucție a Ucrainei.

„Sunt deschis din punct de vedere politic la ideea de a confisca activele externe ale Băncii Centrale a Rusiei”, a declarat Lindnerm într-un interviu acordat cotidianului economic german Handelsblatt și altor trei publicații europene.

„În cazul activelor private, trebuie să vedem ce este posibil din punct de vedere legal”, a adăugat Lindner. „Trebuie să respectăm statul de drept, chiar dacă avem de-a face cu oligarhi ruși”, a punctat acesta.

Unii politicieni din UE au cerut utilizarea activelor rusești înghețate de Occident, inclusiv a aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești, pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut alături de soţia sa Olena Zelenska pentru prima dată de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu aproape trei luni, cuplul prezidenţial fiind fotografiat marţi, la ceremonia de înmormântare a lui Leonid Kravciuk, la Kiev, relatează Daily Mail, potrivit news.ro.

Ukraine’s President Volodymyr Zelenskyy attends the funeral of country’s first president, Leonid Kravchuk, who died last Tuesday at the age of 88.
Kravchuk led Ukraine to independence following the collapse of the former Soviet Union and served as its first president until 1994. pic.twitter.com/LWGKjmjgCo

— Voice of America (@VOANews) May 17, 2022

Soţii Zelenski păreau calmi, dar epuizaţi, în timp ce se îndreptau să depună flori la sicriul lui Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei, după ce ţara a obţinut independenţa după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991, şi care a rămas în funcţie până în iulie 1994. Kravciuk a murit pe 10 mai, la vârsta de 88 de ani, după o ”suferinţă îndelungată”.

Apariţia Olenei Zelenska are loc la o lună după ce Prima Doamnă a dezvăluit că a vorbit doar la telefon cu soţul ei de când a izbucnit războiul, temându-se că prezenţa ei şi a copiilor săi în capitala ucraineană îi va expune pericolului de a fi ucişi.

La funeraliile fostului șef al statului au fost prezenți și alți trei foşti preşedinţi ai Ucrainei – Leonid Kucima, Viktor Iuşcenko şi Petro Poroşenko.

Oficialii ucraineni au anunțat că orașul Bahmut din regiunea Donețk a fost lovit marți de o rachetă rusească, informează CNN și Pravda Ukrainska. Bombardamentul reprezintă un indiciu că forțele ruse și-ar putea extinde raza de acțiune a atacurilor din regiune.

Atacul cu rachetă a distrus o clădire cu cinci etaje din Bahmut, potrivit poliției regionale din Donețk. O persoană a fost ucisă, iar un copil de 9 ani a fost grav rănit.

„Numărul exact al victimelor este în curs de clarificare”, a precizat poliția.

Bahmut este un centru important pentru armata ucraineană, iar spitalul său tratează soldații răniți. Acesta se află la aproximativ 12 mile (20 de kilometri) de liniile de front din jurul orașului Popasna.

„Rușii nu opresc bombardamentele în masă efectuate de-a lungul întregii linii de front, de la Vuhledar la Bahmut”, a scris Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, pe Telegram.

Loviturile de marți dimineață au avariat o școală din Bahmut și mai multe puncte de infrastructură, a adăugat Kirilenko.

Acesta a precizat că au avut loc schimburi intense de foc în mai multe zone aflate de-a lungul liniilor de front, inclusiv în Toretsk și Ocheretyn.

Kremlinul pedepsește „în mod demonstrativ„ comandanții forțelor de ocupație pentru înfrângerile suferite pe front, relatează Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, preluată de agenția UNIAN.

„În timpul războiului ruso-ucrainean, nicio sarcină strategică anunțată de Vladimir Putin în discursul său din 23 februarie nu a fost îndeplinită de forțele de ocupație”, se arată în mesajul transmis de Serviciile de Informații ale Kievului.

În acest sens, pentru „reducerea consecințelor viitoarei răspunderi politice și penale, autoritățile de la Kremlin încearcă să dea vina pentru toate înfrângerile pe comandanților unităților și formațiunilor de ocupație”.

Lista comandanților demiși, potrivit părții ucrainene:

• Igor Osipov – viceamiral, comandantul Flotei Mării Negre, a fost arestat; el considerat vinovat pentru pierderea mândriei flote rusești, crucișătorul Moskva;
• Serghei Pinciuk – viceamiral adjunct; la adresa lui au fost lansate acțiuni de investigație;
• Vladislav Ierșov – comandantul Armatei a Șasea a Forțelor Armate Ruse; a fost demis pentru „pierderi fără precedent de personal, arme și echipament militar”;
• Serghei Kisel – general-locotencent, comandantul Primei Armate de Tancuri a Districtului Militar de Vest;
• Arkadi Marzoev – general-maior comandant al Corpului 22 de Armată al Districtului Militar de Sud din Crimeea;
• Mihail Ponomarev – colonel, comandantul Diviziei 103 Brigăzi Separate de Logistică.

Mai multe detalii: Lista comandanților ruși demiși de Putin în urma „operațiunii militare”, prezentată de ucraineni

Președintele SUA, Joe Biden, îi va primi joi, la Casa Albă, pe preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi pe premierul suedez Magdalena Andersson, în cadrul unui semnal-cheie de susținere a celor două state nordice, la doar câteva zile după ce acestea au anunțat că vor încerca să adere la NATO, relatează CNN.

Se așteaptă ca liderii celor trei state să discute despre cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei, despre securitatea europeană și despre sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei ruse, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Ambele țări doresc să se alăture alianței militare după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat noi îngrijorări în materie de securitate în întreaga regiune. Cererile lor istorice de a adera la NATO reprezintă o evoluție dramatică în securitatea și geopolitica europeană.

Finlanda și Suedia își vor depune miercuri cererea de aderare la NATO, a anunțat premierul suedez Magdalena Andersson, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele finlandez Sauli Niinistö, la Stockholm.

SUA și mai mulți oficiali ai NATO și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară. Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că Statele Unite vor „sprijini cu fermitate” cererile celor două țări de aderare la NATO.

Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele pentru a deveni state membre ale NATO, printre care se numără: existența unui sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață; tratarea echitabilă a populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și dorința de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO și angajamentul de a avea relații și instituții civilo-militare democratice.

Dar această mișcare a fost întâmpinată cu rezistență de către Rusia și Turcia, cea din urmă făcând parte din Alianța Nord-Atlantică. Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și a Suediei în NATO nu va crea o amenințare pentru Rusia, dar „extinderea infrastructurii militare pe teritoriul lor va determina cu siguranță reacția noastră”.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat săptămâna aceasta că nu va aproba cererrile de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei dacă acestea impun sancțiuni împotriva Ankarăi și că delegațiile din aceste națiuni nu ar trebui să se obosească să vină în Turcia pentru a încerca să convingă această națiune să aprobe aderarea țărilor lor la NATO.

Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI) a anunţat marţi desfăşurarea în Ucraina a unei echipe de 42 de anchetatori şi experţi. Este cea mai mare misiune în termeni de efectiv trimisă vreodată în teren, pentru a ancheta crimele comise în timpul invaziei ruse, relatează AFP.

„Confirm astăzi că biroul meu a trimis o echipă formată din 42 de anchetatori, experţi în criminalistică şi alt personal de sprijin în Ucraina”, a declarat într-un comunicat Karim Khan, adăugând că este vorba despre „cea mai importantă misiune în termeni de efectiv trimisă vreodată în teren o singură dată”.

Procurorul CPI, instanţă creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a deschis pe 3 martie o anchetă asupra acuzaţiilor de crime de război şi de crime împotriva umanităţii în Ucraina, după ce a primit undă verde din partea celor aproape 40 de state părţi.

Breaking – International Criminal Court sends ‘largest ever’ team in its history to probe war crimes in Ukraine, prosecutor Karim Khan says – 42 investigators, forensic experts and support staff – @AFP

— Danny Kemp (@dannyctkemp) May 17, 2022

Procurorul general al Rusiei a cerut Curții Supreme să recunoască regimentul Azov din Ucraina drept „organizație teroristă”, a informat agenția de presă Interfax, citând site-ul web al ministerului rus al justiției.

Curtea Supremă a Rusiei este programată să examineze cazul pe 26 mai, transmite Interfax.

Mai multe detalii: Procuratura Generală din Rusia a cerut Curții Supreme declararea Regimentului Azov drept organizație teroristă. Ce riscă luptătorii ucraineni

O altă coloană de autobuze a părăsit marți după-amiază uzina siderurgică Azovstal asediată, potrivit presei de stat ruse, citată de CNN.

Autobuzele „se presupune că aveau militanți care s-au predat de la uzina Azovstal, însoțiți de vehicule blindate, care s-au deplasat la ieșirea din Mariupol”, a informat RIA Novosti, adăugând că nu au fost trase focuri de armă în uzină timp de câteva ore înainte de plecarea convoiului.

Marți, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul maior Igor Konașenkov, a declarat că 265 de luptători, dintre care 51 grav răniți, s-au predat la Azovstal și au fost evacuați luni noaptea.

Toți cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost trimiși pentru tratament la spitalul Novoazovsk din Republica Populară Donețk, a spus el.

Ucraina nu a anunțat însă nimic despre un alt convoi de autobuze programat să plece marți de la Azovstal.

Avocatul Poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Liudmila Denisova, a acuzat forțele ruse că țin 3.000 de civili într-o fostă colonie de corecție din localitatea Olenivka, regiunea Donețk, unde sunt supuși la tortură în timpul interogatorilor, potrivit unui mesaj postat marți pe Telegram.

Printre civilii care sunt ținuți în această colonie se numără 30 de voluntari care au încercat să ducă ajutor umanitar în Mariupol. În timpul interogatorilor, soldații ruși au folosit electroșocuri pentru a obține informații.

Oficialul ucrainean subliniază că luare de ostatici și tortura reprezintă acte de tortură potrivit Convenției Consiliului Europei pentru prevenirea Terorismului și a Crimelor de Război.

Mai multe informații: Ucraina acuză soldații ruși că țin prizonieri 3.000 de civili din Mariupol într-o „închisoare de filtrare”

Kremlinul consideră că intenția liderilor G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, și a Uniunii Europene de a confisca activele înghețate ale Rusiei și de a le cheltui pentru a ajuta Ucraina, va reprezenta un „furt indiscutabil” în cazul în care va fi pusă în practică, relatează Reuters.

Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, a declarat pentru patru publicații europene că ia în calcul ideea de a confisca activele statului rus pentru a finanța reconstrucția Ucrainei și că mai multe propuneri în acest sens sunt deja discutate în cadrul G7 și al blocului comunitar.

De cealată parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că nimeni nu a informat până acum Rusia despre o astfel de inițiativă, despre care a spus că ar fi „ilegală, ostentativă și, bineînțeles, ar necesita un răspuns adecvat”.

„Ar fi, de fapt, un furt indiscutabil”, a punctat Peskov.

Mai multe informații: Kremlinul reacționează dur la intenția G7 și UE de a finanța reconstrucția Ucrainei cu activele Rusiei

Operațiunea de evacuare a apărătorilor ucraineni de la uzina Azovstal din Mariupol a fost singura modalitate posibilă de salvare a acestora, a declarat marți adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Malyar, în cadrul unei conferințe de presă la Media Center Ucraina, relatează CNN.

„Din păcate, deblocarea militară este imposibilă în această situație. Nu putea exista altă cale de a-i salva decât așa cum se întâmplă acum. A fost singura cale de ieșire”, a spus Malyar, adăugând că „apărătorii Mariupolului” și-au îndeplinit pe deplin misiunea lor de luptă.

Datorită rezistenței luptătorilor ucraineni la Mariupol, forțele ruse nu au reușit să transfere aproximativ 20.000 de soldați în alte regiuni ale Ucrainei și, astfel, nu au reușit să captureze Zaporojie potrivit lui Malyar.

Cu un vot de 188 pentru și 8 împotrivă, Parlamentul de la Helsinki a aprobat planurile președintelui și premierului de a solicita oficial aderararea la alianța militară NATO, relatează The Guardian.

Finlanda urmează acum să semneze solicitarea oficială și să o trimită la sediul NATO în zilele următoare, unde este așteptată și solicitarea Suediei anunță de guvernul de la Stockholm cu o zi înainte.

Mai multe informații: Parlamentul finlandez a aprobat cu un vot covârșitor solicitarea de aderare la NATO

Vladimir Putin a amenințat marți că, renunțând la livrările rusești de energie, Europa riscă să plătească cele mai scumpe prețuri la energie din lume, relatează The Guardian.

”Evident, unele state din UE, în al căror bilanț energetic ponderea hidrocarburilor rusești este deosebit de mare, nu vor putea face asta mult timp, să renunțe la petrolul nostru”, a transmis Putin, la o întânire televizată cu manageri interni de petrol și oficiali guvernamentali, citat de Reuters.

Putin a mai spus că sancțiunile occidentale și un posibil embargo asupra petrolului rusesc au dus la o creștere a prețului petrolului la nivel mondial. De asemenea, sancțiunile occidentale au alimentat inflația în întreaga Europă, a adăugat Putin.

Mai multe detalii: Putin mizează în continuare pe dependența țărilor UE de energia din Rusia: „Nu vor putea să renunțe la petrolul nostru”

Combatanţii care apără oraşul ucrainean Mariupol au schimbat cursul războiului cu Rusia rezistând 82 de zile, a declarat marţi consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de BBC.

În declarații televizate, Podoliak a spus că apărarea oraşului-port Mariupol a întrerupt operaţiunea Rusiei pentru capturarea de teritorii în estul şi sudul Ucrainei.

El a adăugat că negocierile asupra evacuării mai multor persoane din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, combinat care este ultimul bastion al apărării ucrainene în oraş după săptămâni de asediu şi bombardamente ruse, sunt dificile, dar că există speranţa că ele vor avea succes.

Combatanţii ucraineni de la combinatul siderurgic Azovstal care s-au predat vor fi trataţi ”conform normelor internaţionale”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că preşedintele rus Vladimir Putin a garantat acest lucru, relatează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că peste 250 de luptători ucraineni ascunși în uzina de oțel Azovstal din Mariupol s-au predat după multe săptămâni de asediu.

Negocierile cu Rusia pentru rezolvarea războiului au fost suspendate pentru că „Rusia este încă în mentalitatea ei stereotipă”, a declarat marți un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BBC.

Rusia nu a reușit să înțeleagă procesele din lumea de astăzi și rolul lor negativ, a declarat Mihailo Podoliak la televiziunea ucraineană. Nici nu și-a dat seama că războiul „nu se mai desfășoară conform regulilor, planurilor și programului lor”, a adăugat el.

De când cele două delegații s-au întâlnit la Istanbul, „nu au existat schimbări semnificative, nici progres”, a spus el.

„Rezistența Ucrainei, rezistența profesională crește, de aceea Rusia nu are cum să-și atingă obiectivele”, a mai spus Podoliak.

Opt persoane au fost ucise și alte 12 rănite după ce Rusia a lansat marți dimineață mai multe rachete asupra satului Desna din regiunea Cernihiv, din nordul Ucrainei, potrivit serviciului de stat de urgență al Ucrainei, relatează Reuters.

Guvernatorul regional, Viacheslav Chaus, a declarat că Rusia a lansat patru rachete în jurul orei 5 dimineața, ora locală. Două dintre rachete au lovit clădirile din sat, a spus el.

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a declarat marți că soldații ucraineni din regimentul Azov și ceilalți combatanți capturați în uzina Azovstal nu pot fi schimbați pentru prizonieri ruși, ci trebuie judecați, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„Faceți propunerea corectă, criminalii naziști nu ar trebui să fie schimbați. Aceștia sunt criminali de război, trebuie să facem totul pentru a-i aduce în fața justiției”, a declarat președintele Dumei de Stat, în plenul camerei.

El a cerut comitetelor pentru Apărare și Securitate a Dumei să pregătească un proiect în acest sens care să fie supus votului.

Un parlamentar rus care face parte din delegația Rusiei în negocierile de pace cu Kievul a declarat că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru luptătorii „naționaliști” din regimentul ucrainean Azov, relatează Sky News.

În cadrul unei dezbateri în camera inferioară a parlamentului Rusiei, după ce apărătorii combinatului siderurgic Azovstal s-au predat, deputatul Leonid Slutsky a declarat că, deși Rusia a avut un moratoriu asupra pedepsei cu moartea, ar trebui să se „gândească cu atenție” la pedeapsa capitală pentru luptătorii din Regimentul Azov.

„Ei nu merită să trăiască după crimele monstruoase împotriva umanității pe care le-au comis și care sunt comise în mod continuu împotriva prizonierilor noștri”, a spus acesta.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu creează probabil ”o mare diferență”, deoarece cele două țări au participat de mult timp la exercițiile militare ale alianței, relatează Reuters.

„Finlanda și Suedia, precum și alte țări neutre, participă de mulți ani la exercițiile militare ale NATO. NATO ia în considerare teritoriul lor atunci când planifică avansări militare spre est. Deci, în acest sens, probabil că nu există o mare diferență. Să vedem cum este folosit teritoriul lor în practică în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a spus Lavrov.

Ţările care erau considerate până în prezent „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi de acum considerate ţări „ostile”, întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Moscovei, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax și Agerpres.

”Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere”, a spus Peskov, la conferinţa educaţională ”Noi Orizonturi”.

Peskov a mai spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un „război hibrid” împotriva Rusiei în acest moment.

„Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic”, a declarat Peskov.

„Le numim în continuare într-un mod blând drept state «neprietenoase». Dar aş spune că deja acestea sunt state ‘ostile’ pentru că ceea ce fac ele este război”, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Viceministrul rus de externe Andrei Rudenko a declarat marți că practic nu au loc discuții de pace în acest moment, acuzând Ucraina că se retrage din proces, relatează The Guardian.

Potrivit agenției ruse de presă Interfax, Rudenko le-a spus jurnaliştilor de la Nijni Novgorod că „nu, negocierile nu continuă. Ucraina s-a retras practic din procesul de negocieri.”

Armata ucraineană a transmis marți că Rusia „își continuă ofensiva” în estul țării, dar susține că trupele sale s-au bucurat de câteva succese defensive în ultimele 24 de ore, relatează BBC.

„Inamicul și-a concentrat principalele eforturi pe Donețk. Aviația inamică a lovit infrastructura civilă și militară din Zona Operațională de Est și instalațiile industriale din centrul Ucrainei”, a spus Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, într-o postare pe Facebook.

Oficialii au adăugat că obuzierele, artileria convențională și sistemele de rachete cu lansare multiplă erau încă folosite pentru a ținti Donețk.

Cu toate acestea, Statul Major a mai spus că trupele sale au reușit să respingă 11 atacuri rusești asupra Donețk și Lugansk, lovind un avion rusesc Su-25 și o rachetă de croazieră.

Consiliul European „sprijină cu fermitate” cererea Suediei și Finlandei de a adera la NATO, a reiterat marți șeful diplomației UE Josep Borrell, citat de CNN.

„Sunt sigur că vor primi un sprijin puternic din partea tuturor statelor membre, deoarece ne mărește unitatea și ne face mai puternici”, a spus Borrell, într-o conferință de presă înaintea reuniunii Consiliului European privind apărarea de la Bruxelles.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene a adăugat că „speră” că NATO va fi capabil să depășească obiecțiile Turciei.

”Sunt sigur că consiliul va sprijini foarte mult aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Știu că Turcia a formulat unele obiecții. Sper că NATO va putea să le depășească”, a mai spus Borrell.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis marți că a avut discuții cu cancelarul german Olaf Scholz pe tema creșterii sancțiunilor asupra Rusiei, relatează The Guardian.

”Am purtat discuții productive cu Olaf Scholz. Am discutat despre situația în prima linie, presiunile suplimentare asupra Rusiei, creșterea sancțiunilor, perspectivele păcii. Apreciază sprijinul german, inclusiv cel defensiv. Ne bazăm pe asistența germană suplimentară pe calea Ucrainei către aderarea deplină la UE”, a transmis Zelenski, pe canalul său de Twitter.

Held productive talks with @Bundeskanzler. Discussed the situation on the frontline, further pressure on Russia, sanctions increase, the prospects of peace. Appreciate 🇩🇪 support, including defensive one. We count on further 🇩🇪 assistance on 🇺🇦 path to full membership in the #EU

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 17, 2022

O rachetă de croazieră rusă bazată pe mare a lovit noaptea trecută ținte de infrastructură feroviară la periferia orașului Liov, au declarat marți forțele aeriene ucrainene, citate de BBC.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât alte trei rachete, potrivit sursei citate. Guvernatorul regional a declarat că instalațiile feroviare au fost afectate.

Rusia a vizat nodurile de transport și depozitele de combustibil din jurul Liovului, într-o aparentă încercare de a perturba livrările de arme din țările din vest.

Armata ucraineană a declarat marți că lucrează pentru evacuarea tuturor trupelor rămase în oțelăria Azovtsal după luni de bombardamente, deoarece misiunea de luptă s-a încheiat, relatează BBC și The Guardian.

La rândul ei, vicepremierul Ucrainei Irina Vereșciuk a declarat că ”operațiunea umanitară continuă”.

”În interesul de a salva vieți, 52 dintre militarii noștri grav răniți au fost evacuați ieri. După ce starea lor se va stabiliza, îi vom schimba cu prizonieri de război ruși. Lucrăm la următoarele etape ale operațiunii umanitare. Dacă vrea Dumnezeu, totul va fi bine”, a transmis Vereșciuk, pe canalul de Telegram.

Se crede că aproximativ 600 de militari se aflau în interiorul fabricii de oțel, dar nu este clar câți au mai rămas.

Anterior, Reuters a susținut o afirmație conform căreia separatiștii susținuți de Rusia au susținut în această dimineață că 256 de militari ucraineni care se aflau în uzina de oțel Azovstal din Mariupol „s-au predat” și că 51 au fost răniți.

Autoritățile ucrainene au anunțat marți că o serie de atacuri cu rachete au avut loc în satul Desna din regiunea Cernihiv, iar loviturile au provocat ”pierderi grele”, relatează CNN.

Rușii „au tras rachete în satul Desna în această dimineață. Sunt morți și mulți răniți”, a spus șeful administrației Viacheslav Chaus.

Nu este clar care a fost ținta, întrucât Chaus nu a dat alte detalii. Desna se află la aproximativ 64 de kilometri de granița cu Belarus.

Loviturile rusești cu rachete și artilerie au crescut recent în mai multe zone de frontieră, pe măsură ce o contraofensivă ucraineană în nord-est capătă avânt.

În regiunea de nord-est Sumi, Statul Major al armatei ucrainene a declarat marți că Rusia a tras cu artilerie peste graniță.

Dmitro Zhivitskii, șeful administrației militare a regiunii Sumi, a declarat că grupurile rusești de sabotaj și recunoaștere au încercat să treacă granița. „A fost o bătălie foarte serioasă. Au fost folosite mortiere, lansatoare de grenade, arme de calibru mic”, a spus el.

Un sat din provincia de vest a Rusiei Kursk, la granița cu Ucraina, a fost marți atacat de soldații ucraineni, a declarat guvernatorul regional Roman Starovoit, pe canalul său de Telegram, relatează The Guardian.

În urma bombardamentelor, nu au fost răniți, dar trei case și o școală au fost distruse, a adăugat acesta.

Polițiștii de frontieră ruși au ripostat pentru a înăbuși împușcăturile cu arme de calibru mare în satul de graniță Alekseyevka, a mai scris Starovoit pe Telegram.

Președintele rus Vladimir Putin se implică în deciziile armatei ruse pentru a stabili deplasarea trupelor din Donbas, dar lucrez în continuare cu generalul Valeri Gerasimov în ciuda afirmațiilor părții ucrainene care spuneau că liderul forțelor armate ruse a fost trecut pe margine, potrivit unur surse militare occidentale citate de The Guardian.

„Credem că Putin și Gerasimov sunt implicați în decizii tactice la nivelul pe care îl așteptăm în mod normal de la un colonel sau brigadier”, a declarat o sursă militară cu referire la situația de pe frontul din estul Ucrainei.

Coloneii sau brigadierii din armate precum cele americane sau britanice se ocupă în special de coordonarea unei brigade, unitate militară formată din mai multe batalioane. Armata rusă operează prin trimiterea unor grade mai mici pe linia de front, spre deosebire de generalii armatelor vestelor, dar eșecurile înregistrate de soldații ruși în cele aproape trei luni de război au obligat și generalii ruși să vină mai aproape de linia frontului și s-a soldat cu decesul a 12 dintre aceștia.

Mai multe informații: Vladimir Putin se implică în război pentru a lua decizii operaționale și tactice la nivel de „colonel sau brigadier”

Armata ucraineană i-a lăudat pe luptătorii ucraineni care au apărat uzina de oțel Azovstal din orașul asediat Mariupol, numindu-i „eroi ai timpului nostru” care vor rămâne „veșnic în istorie”, relatează BBC.

Sute de luptători au stat ascunși în tunelurile de sub uzina industrială, apărând ultimul bastion ucrainean de rezistență din Mariupolul asediat.

Încă de la începutul invaziei, orașul-port situat strategic a fost puternic bombardat de forțele ruse, iar capturarea sa i-ar fi permis Rusiei să creeze o punte între regiunea Crimeea, anexată ilegat de Rusia în 2014, și regiunea Donbas, care este condusă de separatiști pro-ruși.

Ultimul stand de la Azovstal din Mariupol a oferit Ucrainei „oportunitatea de a pregăti și de a crea frontierele defensive pe care trupele noastre sunt prezente și astăzi și de a oferi un contrapunct decent agresorului”, a spus statul major al forțelor armate al Ucrainei, într-o postare pe Facebook.

„Avem timpul necesar pentru a construi rezerve, a regrupa forțele și a obține ajutor de la parteneri”, au adăugat forțele ucrainene.

Mulți soldați încă sunt blocați la uzina Azovstal, unii dintre ei răniți, a declarat marți Oleksandr Daniliuk, un fost șef al securității naționale ucrainene și ministru de finanțe, care servește în prezent ca ofițer în armata ucraineană, fără să precizeze însă numărul lor, relatează BBC.

„Este o ușurare, dar nu este sfârșitul”, a declarat Oleksandr Daniliuk, pentru programul Today de la BBC Radio 4.

Misiunea lor principală a fost îndeplinită și viețile lor trebuie salvate, a adăugat acesta.

Rusia controlează Mariupolul, dar nu și oțelăria, deși importanța strategică a uzinei este minimă în această etapă, așa că este mai degrabă simbolic ca Rusia să preia controlul deplin asupra orașului, a mai spus ofițerul ucrainean.

„Dar această acțiune simbolică îi va costa multe vieți”, a spus Oleksandr Daniliuk.

În regiunea Cernihiv, la nord de Kiev, se estimează că aproximativ 3.500 de clădiri au fost distruse sau avariate în timpul incursiunii Rusiei spre capitala ucraineană. 80% din pagube au fost cauzate clădirilor rezidențiale, se arată în evaluarea făcută de ministerului britanic al apărării, potrivit The Guardian.

Amploarea acestor pagube indică faptul că Rusia este pregătită să folosească artileria împotriva zonelor locuite, cu o atenție minimă față de criteriul evitării acestora sau proporționalității răspunsului.

„Rusia a recurs probabil tot mai mult la bombardamentele de artilerie nediscriminatorii din cauza capacității limitate de lovire precisă a țintelor și a reținerii de a risca să zboare cu avioane de luptă în mod curent dincolo de propriile linii de front”, se arată în raport. 

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 17 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/GwwPZ9lX8D

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/PuqLnVGj0Q

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 17, 2022

În săptămânile următoare, este probabil ca Rusia să continue să se bazeze în mare măsură pe loviturile de artilerie în masă, în timp ce încearcă să reia inițiativa în Donbas.

Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat transmis de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit CNN.

Comandanții unităților staționate la uzina de oțel Azovstal din oraș au primit ordin „să salveze viețile personalului lor”, se mai arată în comunicat.

Sute de oameni au fost evacuați luni din combinat, ultima rezistență din orașul care devenise un simbol al rezistenței ucrainene, sub bombardamentele rusești.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Malyar, a vorbit într-un mesaj video despre operațiunea de evacuare, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal.

„Cincizeci și trei de persoane rănite grav au fost evacuate din Azovstal într-o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale”, a spus ea. „Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar.” O „procedură de schimb” va face ca cei evacuați să fie aduși acasă, a mai spus Malyar.

În mesajul său către națiune difuzat luni seară, preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit despre situația de la uzina Azovstal din Mariupol.

„Cu ajutorul acțiunilor armatei ucrainene – forțele armate, serviciile de informații, echipa de negociere, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii și Națiunile Unite, sper că vom putea salva viața băieților noștri. Printre ei sunt grav răniți”, a spus liderul de la Kiev, potrivit CNN.

Președintele ucrainean a mai precizat că „munca pentru a-i aduce acasă pe băieți continuă, iar această muncă necesită tact și timp”.

Ministerul Apărării, Forțele Armate ale Ucrainei, Garda Națională și Serviciul de Grăniceri au lansat o operațiune de salvare a apărătorilor orașului Mariupol blocați în complexul metalurgic Azovstal.

Peste 260 de luptători ucraineni, dintre care 53 grav răniți, au fost evacuați din uzina asediată Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în orașul Mariupol, a anunțat ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN și The Guardian.

Într-o declarație video difuzată luni noapte, Hanna Maliar a precizat că „53 de răniţi grav au fost evacuaţi din Azovstal spre Novoazovsk pentru asistenţă medicală, iar alţi 211 au fost transportaţi la Olenivka printr-un coridor umanitar”, ambele localităţi aflându-se în teritoriu controlat de forţele ruse şi pro-ruse.

Ministrul ucrainean adjuct al Apărării a precizat și că urmează să aibă loc apoi „un schimb” de prizonieri. „O procedură de schimb va avea loc pentru a-i aduce acasă”, a spus ea.

Potrivit oficialului ucrainean, unii dintre luptători au rămas în Azovstal și se fac eforturi pentru salvarea lor.

Luptătorii ucraineni care au fost evacuați luni de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol au ajuns în orașul Novoazovsk, aflat sub controlul forțelor ruse, anunță Reuters.

Un martor a declarat pentru agenția de presă că evacuații, unii dintre aceștia fiind răniți și scoși din autobuze pe targă, au sosit în Novoazovsk în cursul serii de luni.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Rusia a anunțat că va folosi un „coridor umanitar” pe care l-a înființat pentru a evacua soldații ucraineni răniți către o unitate medicală din orașul situat la aproximativ 45 de kilometri est de Mariupol.

Moscova susține că a ajuns la încheierea unui armistițiu cu ultimii soldați ucraineni care mai apără uzina Azovstal, dar oficialii ucraineni nu au confirmat acest lucru și nu este clar ce se întâmplă cu exactitate în prezent în interiorul combinatului.

Impunerea unui embargo asupra importurilor de țiței din Rusiei este susținută de aproape toate state membre ale Uniunii Europene, o singură țară continuând să se opună, a declarat luni ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, după participarea la reuniunea miniștrilor de externe ai blocului comunitar, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu ar fi exagerat să spunem că există o singură țară care continuă să blocheze introducerea embargoului asupra petrolului. UE trebuie să găsească o soluție cum să rezolve preocupările țării noastre și cum să transforme embargoul în realitate”, a declarat șeful diplomației ucrainene.

El nu a precizat despre ce țară se opune introducerii embargoului asupra petrolului rusesc, dar, cel mai probabil, este vorba despre Ungaria.

Kuleba a menționat că a remarcat hotărârea șefului diplomației UE, Josep Borrell de a impune embargoul asupra petroului rusesc.

Ministrul ucrainean de Externe a subliniat că în această problemă este important ca Uniunea Europeană să își mențină unitatea și să prevină o ruptură în frontul comun împotriva Rusiei în ceea ce privește această chestiune.

„Timpul se scurge. Rusia continuă să primească bani și să-i investească în război”, a spus Dmitro Kuleba, avertizând asupra necesității de a rezolva problema cât mai curând posibil.

„Cred că va fi introdus embargoul. Întrebarea este când și care va fi prețul”, a adăugat șeful diplomației ucrainene.

Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, afirmă că Alianţa nu deţine informaţii cu privire la starea de sănătate a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

„Nu avem informaţii cu privire la starea de sănătate a preşedintelui Putin. Evident, am ascultat şi noi ceea ce a declarat unul din şefii serviciilor de informaţii ucrainene, nu avem astfel de informaţii la nivel de NATO”, a declarat Mircea Geoană, luni, la Digi 24, potrivit news.ro.

El a subliniat că la nivel militar între partea americană şi cea rusă există „căi de comunicare directe” pentru a evita o eventuală escaladare, „accidente sau incidente”, pentru că misiunea NATO este aceea de a evita escaladarea conflictului.

Şeful serviciilor secrete ucrainene, general-maiorul Kyrylo Budanov, a estimat că războiul va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august şi se va termina până la sfârşitul anului. El a prezis corect inclusiv momentul invaziei ruse în Ucraina. Într-un interviu acordat Sky News, generalul-maior Kyrylo Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în curs în Rusia, iar liderul rus este grav bolnav de cancer.

12 autobuze care-i transportau pe militarii ucraineni blocați în oțelăria Azovstal din Mariupol, asediată de trupele ruse, au părăsit luni incinta uriașului complex industrial, a declarat un martor ocular pentru agenția Reuters.

Până acum, nu a fost posibil să se afle câți militari se aflau la bordul acestor autobuze.

De asemenea, nu este clar dacă cei de la bordul autobuzelor făceau parte din cei 40 de luptători ucraineni răniți despre care se crede că se aflau în buncărele de sub uzină, precizează Reuters.

Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 600 de militari ucraineni s-ar fi aflat în interiorul combinatului Azovstal.

Ministrul ucrainean de finanțe, Serhiy Marchenko, și președintele Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională, Akihiko Tanaka, au semnat luni un acord de împrumut de 100 de milioane de dolari pentru a acoperi plățile sociale din Ucraina, informează The Kyiv Independent.

Banii urmează să fie utilizați inclusiv pentru ajutorarea persoanelor strămutate în interiorul țării, pe fondul războiului cu Rusia.

Perioada de rambursare a împrumutului este de 30 de ani, cu o rată a dobânzii de 1% pe an, inclusiv o perioadă de grație de 10 ani.

Forța operativă comună a trupelor ucrainene a anunțat luni că 20 de civili, inclusiv un copil, au fost uciși în bombardamentele rusești asupra regiunilor Donețk și Luhansk, relatează Reuters.

Forța operativă militară a precizat, într-un comunicat pe Facebook, că rușii au bombardat 25 de comunități din aceste regiuni, 42 de clădiri rezidențiale și o școală fiind printre clădirile lovite.

Reuters precizează că nu a reușit să verifice independent acest raport și că nu a existat o reacție imediată din partea Rusiei cu privire la aceste informații.

Nouă civili au fost uciși luni în atacurile rusești din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regiunii, potrivit Reuters.

Pavlo Kirilenko a precizat, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, că nouă rezidenți au fost uciși, iar alți șase au fost răniți.

Reuters notează că nu a fost în măsură să verifice în mod independent această afirmație.

Forțele ucrainene ar fi reușit să doboare un elicopter de atac rusesc Mi-28 în satul Elitne din regiunea Harkov, potrivit mai multor imagini care circulă pe Twitter. Momentan, nu se știe când a avut loc incidentul.

#Ukraine: The crash site of a Russian Mi-28N attack helicopter with a tail number of RF-13628. It was reportedly shot down with a MANPADS operated by the National Guard of Ukraine near Elitne, #Kharkiv Oblast . It is unknown when the incident happened. pic.twitter.com/pBj6khK52x

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) May 16, 2022

Rușii încearcă să obțină mărturii false din partea locuitorilor din Mariupol, a afirmat luni un oficial local, potrivit Ukrainska Pravda.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol (care își desfășoară activitatea în exil), susține că ocupanții ruși au anunțat că vor acorda despăgubiri pentru locuințele distruse și pentru membrii de familie uciși.

Aceste compensații financiare vor fi plătite în schimbul unor mărturii false potrivit cărora trupele ucrainene le-au ucis rudele sau le-au distrus locuințele, a mai scris Petro Andriușcenko, pe Telegram.

Potrivit acestuia, cupanții ruși oferă aproximativ 6.000 de dolari pentru o casă distrusă și 33.000 de dolari pentru o rudă ucisă.

Premierul ungar Viktor Orban a amintit luni, în cadrul ceremoniei de învestire în faţa Parlamentului, de ”linia roşie” privind sancţiunile impuse Rusiei, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

Un ”val sinucigaş” agită ”lumea occidentală”, care ”experimentează marele program de înlocuire”, a declarat premierul ungar Viktor Orban, referindu-se la teoria potrivit căreia popoarele europene vor fi înlocuite cu imigranţii din afara Europei. Acest ”program vrea să înlocuiască copiii creştini pe cale de dispariţie cu migranţi din alte civilizaţii”, iar eu ”percep nebunia” teoriilor de gen în acelaşi mod, a adăugat liderul de la Budapesta.

Viktor Orban a prezentat Ungaria drept un ”paradis al bunului-simţ” unde a avea ”binecuvântarea lui Dumnezeu rămâne importantă”. El a mai calificat Ungaria drept ”ultimul bastion alături de Polonia al Occidentului creştin conservator”, în timp ce ”UE a renunţat” la aceste valori.

Pe măsură ce în cadrul Uniunii Europene nemulţumirea faţă de refuzul Budapestei de a aproba embargoul asupra petrolului rusesc creşte, Viktor Orban, care s-a apropiat în ultimii ani de preşedintele rus Vladimir Putin, a reamintit că ”ameninţarea securităţii energetice” rămâne ”o linie roşie” (n.r. limită) care nu trebuie depăşită.

Ungaria respinge cel de-al şaselea pachet de sancţiuni din cauza lipsei garanţiilor privind menţinerea aprovizionării sale cu energie. Budapesta a estimat, luni, costul sistării achiziţiilor de petrol rusesc între 15 şi 18 miliarde de euro.

Orban a mai apreciat că apartenenţa Ungariei la NATO este ”o chestiune existenţială”, regretând escaladarea actuală a confllictului din Ucraina. ”Ruşii au lansat o aşa-zisă operaţiune militară, iar Statele Unite au decis să finanţeze Ucraina cu echipamente şi aparatură militare nelimitate, ceea ce a dus la cea mai gravă combinaţie posibilă”, a subliniat liderul de la Budapesta.

Liderii Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la o unanimitate în ceea ce privește interzicerea petrolului rusesc în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai blocului comunitar, a anunțat luni Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, potrivit CNN.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles, Borrell a declarat că „din nefericire” nu a fost posibil să se ajungă la un acord asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, spunând reporterilor că „ne confruntăm cu aceleași dificultăți în ceea ce privește unanimitatea asupra interzicerii petrolului” rusesc.

UE a propus interzicerea tuturor importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul acestui an și eliminarea celei mai mari bănci a țării, Sberbank, din rețeaua internațională de plăți SWIFT.

Miercuri, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria va vota în favoarea sancțiunilor UE privind petrolul rusesc doar dacă blocul comunitar va veni cu soluții la problemele pe care implementarea unei asemenea decizii le-ar crea.

Borrell a declarat reporterilor că discuția de luni a clarificat unele aspecte legate de dificultățile cu care se confruntă Ungaria.

„Nici măcar nu era pe ordinea de zi să încercăm să obținem un acord astăzi, pentru că știam că nu este posibil”, a spus Borrell.

„Dar am avut o discuție foarte constructivă despre motivele pentru care unele state membre sunt reticente – nu numai cu privire la interzicerea petrolului, ci și cu privire la alte elemente ale pachetului de sancțiuni”, a continuat șeful diplomației europene.

Azovstal e ultimul bastion al rezistenței din orașul-port Mariupol, estul Ucrainei, asediat de ruși de două luni și jumătate. După mai bine de 80 de zile de lupte aprige, peste 1.000 de combatanți, din care sute răniți, încă rezistă în uriașa uzină. Ukrainska Pravda a realizat portretul acestor oameni „de oțel” cu ajutorul soțiilor și mamelor lor.

Predarea nu reprezintă o opțiune pentru luptătorii de la Azovstal. Așa că soțiile, iubitele și mamele celor care se sacrifică în buncăre speră într-un miracol. După săptămâni în care a refuzat evacuarea forțelor ucrainene încercuite, Rusia a anunțat luni un acord pentru scoaterea din combinat a luptătorilor răniți. E un început.

Citește aici continuarea: „Din inima iadului, îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața”. Mesajele trimise de luptătorii de la Azovstal către soțiile și mamele lor

Au apărut primele imagini cu evacuarea din combinatul siderurgic Azovstal din orașul Mariupol a apărătorilor ucraineni răniți.

Wounded Azov defender evacuated out of the Azovstal plant. pic.twitter.com/Jf3Kn6s3Vt

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) May 16, 2022

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni, potrivit agenției de presă RIA Novosti, că a început evacuarea soldaţilor ucraineni grav răniţi din oţelăria Azovstal, scrie CNN.

Ucraina nu a făcut până acum nicun anunț cu privirea la evacuarea soldaţilor grav răniţi care sunt blocați în interiorul uriașului complex industrial.

”Pe 16 mai, în urma negocierilor cu reprezentanţii militarilor ucraineni blocaţi pe teritoriul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, s-a ajuns la un acord privind evacuarea răniţilor”, a precizat Ministerul rus al Apărării.

În prezent, în zona combinatului a fost instituit un armistițiu şi a fost deschis un coridor umanitar, prin care militarii ucraineni răniţi sunt transportaţi la o unitate medicală din orașul Novoazovsk, aflat pe teritoriul autointitulatei Republici Populare Doneţk, în vederea acordării serviciilor medicale, a mai transmis ministerul rus al Apărării.

Novoazovsk se află la aproximativ 40 de kilometri de Mariupol. Oficialii ruși nu au precizat câte persoane vor fi evacuate.

Autoritățile ucrainene spun că aproximativ 1.000 de soldaţi, inclusiv 600 răniţi, se află în prezent blocaţi în interiorul uzinei siderurgice Azovstal.

Pe de altă parte, Regimentul Azov, batalion ai cărui militari se află încă în combinat, au transmis, pe canalul oficial de Telegram, un mesaj în care afirmă că „timp de 82 de zile, am executat ordinul, în ciuda tuturor dificultăților, am obligat forțele copleșitoare ale inamicului să se retragă și am permis armatei ucrainene să se regrupeze, să antreneze mai mult personal și să primească un număr mare de arme din țările partenere”.

About the situation at the #Azovstal plant from Denys Prokopenko, commander of the #AZOV regiment. For military reasons, we can not add anything more to his words. Stay tuned for updates on our page. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/mIWGCGrRm3

— Ukrainian Struggle Centre 🇺🇦 (@UA_struggle) May 16, 2022

Mai multe detalii: Primele imagini cu luptătorii răniți evacuați din combinatul Azovstal. Mesajul Regimentui Azov

Miniștrii afacerilor externe din Letonia, Estonia și Lituania s-au arătat de acord cu intenția Suediei și Finlandei de a solicita aderarea la NATO, relatează CNN.

Într-o declarație comună publicată luni, cei trei miniștri de externe au catalogat deciziile statelor nordice drept „istorice” și au afirmat că vor „face tot ce este necesar pentru a ajuta ambele țări”.

„Suntem încrezători că atât Suedia, cât și Finlanda vor contribui la unitatea, solidaritatea, coeziunea și forța Alianței și a întregului spațiu transatlantic, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex”, scrie în declarația comună a miniștrilor de externe ai statelor baltice.

Miniștrii au adăugat că aderarea Suediei și Finlandei „va spori considerabil securitatea în regiunea Mării Baltice” și „va deschide noi perspective pentru formatele de cooperare între țările nordice și baltice și alte formate de cooperare regională în materie de apărare și securitate”.

„Ne angajăm să promovăm ratificarea rapidă a protocoalelor de aderare odată ce acestea vor fi semnate”, mai scrie în declarația comună a celor trei oficiali guvernamentali.

Urmărește-ne pe Google News