Război în Ucraina, ziua 833 | Zelenski se va întâlni cu Biden în Franța. Ucrainenii de 17 ani trebuie să se întoarcă în țară

Trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii din regiunea Odesa, a transmis, miercuri, Parchetul Regional pe Telegram.

Potrivit anchetei, pe 5 iunie în jurul orei 17:00, forțele armate ale Federației Ruse au lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii civile din Odesa. Inamicul a vizat obiectele de infrastructură turistică din raionul Belgorod-Nistru”, se arată în comunicat.

Potrivit parchetului, în acest moment se evaluaeză pagubele și distrugerile provocate de atacul rusesc cu rachete.

Un tribunal din Moscova a condamnat-o pe bloggerița rusă Anna Bajutova la cinci ani și jumătate de închisoare pentru că a citit pe platforma Twitch mărturii despre masacrul atribuit Rusiei în orașul ucrainean Bucha, informează AFP.

„Dezgustător, dezgustător, rahat”, ar fi reacționat femeia în vârstă de 30 de ani din cușca de sticlă rezervată inculpaților în sala de judecată.

Armata rusă este acuzată că a masacrat sute de civili în orașul ucrainean Bucha, în apropiere de Kiev, în timpul retragerii sale din regiune în primăvara anului 2022.

Recomandări

Alexandru Jerpelea, elevul de 17 ani care a creat primul traducător de aromână: „Suntem fericiți că am produs un așa entuziasm” | INTERVIU

Comandantul armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a fost, miercuri, în inspecție pe lini frontului inspectat linia frontului pe direcțiile Harkiv și Kupiansk, relatează Ukrinform.

„Am fost din nou în zona ostilităților din direcțiile Harkov și Kupiansk ale Frontului de Est. Inamicul continuă să desfășoare operațiuni ofensive, concentrând eforturile principale pe direcțiile Kurakhovski, Pokrovski, Kupyansk și Harkov. În plus, el conduce operațiuni active de asalt în Volchansk și în apropierea Chasovoy Yar, cu scopul de a captura și de a prelua controlul acestor două localități”, a transmis Oleksandr Sîrskîi.

Potrivit șefului armatei ucrainene, trupele ruse desfășoară acțiuni ofensive și pe alte direcții cu „scopul de a întinde linia frontului activ și de a fixa forțele armate ale Ucrainei”.

„Rușii încearcă să avanseze în direcția Harkov, dar suferă pierderi semnificative și nu au succes”, a continuat Oleksandr Sîrskîi.

Autoritățile locale încearcă să evacueze toți copiii din comunitatea Zolochiv din regiunea Harkov, care se află la mai puțin de un kilometru de granița dintre Rusia și Ucraina, a declarat guvernatorul local Viktor Kovalenko, relatează The Kyiv Independent.

Recomandări

„Rușii se vor căi că l-au ascultat”. Oficialul Gazprom devenit luptător ucrainean are un mesaj pentru Putin

Moscova a lansat o nouă ofensivă la 10 mai în nordul regiunii Harkov. La sfârșitul lunii mai, armata ucraineană a raportat că avansul rusesc în acest sector a fost oprit și că trupele Kievului desfășoară contraatacuri.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat la 29 mai că autoritățile locale se pregătesc pentru evacuarea din orașul Zolochiv, care se află la aproximativ 15 kilometri la sud de granița cu Rusia și la 65 de kilometri la vest de Vovchansk, oraș aflat în război.

Autoritățile locale au lansat evacuări obligatorii pentru copiii din șase sate din comunitatea Zolochiv: Ivashky, Oleksandrivka, Perovske, Basovo, Tymofiivka și Vidrodzhenivske, potrivit lui Kovalenko.

Oamenii sunt mutați pentru a locui cu rudele lor în alte așezări, fie sunt plasați în căminele desemnate de autorități.

Toți copiii au părăsit satul Ivashky, situat la aproximativ 800 de metri de frontiera de stat, în timp ce 140 de adulți au rămas în așezare. Potrivit lui Kovalenko, doar un singur copil din 47 a rămas în satul Oleksandrivka.

„Ieri (4 iunie), copiii au fost relocați din Tymofiivka, iar astăzi, un alt copil va fi evacuat din Vidrodzhenivske”, a declarat guvernatorul.

Situația de la graniță nu mai este la fel de periculoasă ca acum o săptămână, când Syniehubov și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul Zolochivului, a declarat Kovalenko, citând armata ucraineană.

Recomandări

De ce amenințarea lui Vladimir Putin cu un război nuclear sună altfel de această dată: „Frustrarea Rusiei a crescut” | ANALIZĂ

„Chiar dacă situația s-a îmbunătățit… încă mai cred că avem nevoie de o lună și jumătate, chiar mai mult, pentru a evita o situație (periculoasă), pentru a ne asigura că oamenii sunt în siguranță”, a declarat Kovalenko.

Autoritățile locale intenționează să evacueze 1.740 de persoane din zona de frontieră a comunității Zolochiv.

Site-ul unei firme care recondiționează tancuri Leopard pentru a fi livrate Ucrainei a fost atacat cibernetic de un grup de hackeri pro-ruși, relatează Sky News.

Un purtător de cuvânt al companiei din industria apărării General Dynamics, din care face parte Santa Barbara Systems, cu sediul în Spania, a declarat că încă analizează cauza care a dus la întreruperea site-ului.

Compania a adăugat că toate operațiunile sale din Europa au funcționat normal.

Grupul de hackeri NoName a revendicat responsabilitatea pentru atacul DDoS (distributed denial-of-service). Atacurile DDoS direcționează volume mari de trafic de internet către serverele vizate pentru a le scoate din funcțiune.

”Ne-am trimis rachetele DDoS împotriva site-urilor web din Spania rusofobă”, a scris pe Telegram grupul, care adesea direcționează astfel de acțiuni împotriva țărilor care sprijină Ucraina.

NATO a declarat luna trecută că Rusia se află în spatele unei campanii tot mai intense de atacuri hibride asupra companiilor și infrastructurii din statele membre, acuzație pe care Rusia a respins-o ca fiind „dezinformare”.

Santa Barbara asamblează vehicule grele precum tancurile Leopard și echipamente de artilerie pentru armata spaniolă și a fost implicată în recondiționarea tancurilor Leopard scoase din uz de Spania pentru a fi livrate armatei ucrainene, potrivit Ministerului Apărării.

Săptămâna trecută, Spania a promis un sprijin militar de 1 miliard de euro pentru Ucraina în acest an.

Fostul şef al Statului Major General al Republicii Moldova, Igor Gorgan, care a fost demis în 2021, a fost informator al Direcției Principale de Informații (GRU) de pe lângă Statul Major al armatei ruse, arată o investigație a site-ului rusesc independent The Insider.

Igor Gorgan (54 de ani) a raportat în mod regulat GRU, transmițând inclusiv informații despre situaţia din Republica Moldova, scrie The Insider, care prezintă drept sursă corespondenţa de pe Telegram dintre fostul șef al Statului Major de la Chișinău şi „sponsorul său din GRU, colonelul Aleksei Makarov”, fostul atașat militar al Rusiei în Republica Moldova.

Gorgan l-a informat pe Makarov şi ce arme cumpără Kievul de la ţările vecine, inclusiv din Republica Moldova, dar şi despre discursurile publice ale preşedintei Maia Sandu. „Dovadă sunt zeci de link-uri transmise curatorului”, notează The Insider.

Citeşte întreaga ştire: „Să închidem cât mai curând posibil granița cu România”. Fostul șef al Statului Major al Rep. Moldova, informator al GRU – investigație

Ministrul chinez de externe Wang Yi afirmă că 26 de țări susțin planul de pace propus de Beijing și că atât Ucraina, cât și Rusia au „confirmat în mod separat cea mai mare parte a conținutului” celor 12 principii ale sale. Diplomația ucraineană a răspuns că țara agresată este îndreptățită să definească pacea, în timp ce diplomația americană și-a exprimat îndoieli asupra „rolului diplomatic util” al Chinei.

Potrivit Bloomberg, Wang Yi a făcut aceste remarci în timpul unei întrevederi avute marți, la Beijing, cu omologul său turc Hakan Fidan. Această declarație a venit la câteva zile după ce Beijingul a confirmat că nu va participa la summitul de pace pregătit de Elveția la inițativa Ucrainei. Motivul: lipsa Rusiei. Ulterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că ajută Rusia în subminarea acestei reuniunii internaționale la care 106 țări și-au confirmat prezența, o acuzație reluată aluziv de MAE de la Kiev.

Ministerul ucrainean de Externe a transmis marți seara că a luat notă de declarațiile lui Wang Yi. Totuși, diplomația ucraineană i-a cerut Chinei să „aducă o contribuție practică” la restabilirea păcii și să adopte o poziție echilibrată în relațiile cu Moscova vs. relațiile cu Kiev.

Mai multe detalii: China spune că 26 de țări sprijină planul său de pace pentru Ucraina: reacția Kievului. SUA exprimă îndoieli asupra rolului Beijingului

Președinția Ucrainei a salutat miercuri anunţul Washingtonului privind participarea vicepreşedintei americane Kamala Harris la summitul de pace pentru Ucraina, relatează France-Presse, potrivit Agerpres.

„Aceasta este o veste importantă, aceea că vicepreşedinta americană Kamala Harris a confirmat participarea sa la summitul pentru pace” prevăzut să aibă loc pe 15 şi 16 iunie, a declarat şeful biroului prezidenţial al Ucrainei, Andrii Iermak, citat într-un comunicat.

Ucraina speră să obţină un larg sprijin internaţional în timpul acestui summit, expunând condiţiile pe care ea le consideră necesare pentru a pune capăt războiului declanşat împotriva sa de Rusia, notează France-Presse.

Ministerul Apărării de la Kiev a transmis că ucrainenii din străinătate care au împlinit 17 ani trebuie să se întoarcă în țară şi să se înregistreze pentru serviciul militar la centrele teritoriale de recrutare şi protecţie socială, relatează news.ro, care citează Ukrainska Pravda.

„Tinerii care au împlinit 17 ani trebuie să fie înregistraţi pentru serviciul militar. Aceasta este o cerinţă. Şi este valabil şi pentru cei care se află în străinătate. Dacă aceşti oameni îşi vor păstra cetăţenia ucraineană şi îşi vor lega viitorul de ţara noastră, atunci este evident că trebuie să facă acest lucru”, a declarat marţi seara, la televiziune, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, locotenentul Dmitro Lazutkin.

Întrebat dacă tinerii se pot înregistra pentru serviciul militar de la distanţă, în special prin intermediul aplicaţiei mobile Reserve+, Lazutkin a spus că nu este posibil să facă acest lucru şi că trebuie să se prezinte personal la birourile de înregistrare şi înrolare militară.

Anterior, forțele terestre ale armatei ucrainene au anunţat că tinerii de 17 ani care nu s-au înregistrat pentru serviciul militar vor primi citaţii. De asemenea, au subliniat că este vorba despre o chestiune de înregistrare militară, care nu are nicio legătură cu mobilizarea.

Potrivit Ukrainskaia Pravda, aproximativ 1,5 milioane de ucraineni pasibili de serviciul militar şi-au actualizat datele inclusiv prin aplicaţia Reserve+.

Ambasada SUA de la Kiev a anunţat miercuri că, potrivit noilor reglementări ale Kievului, bărbaţii cu dublă cetăţenie, inclusiv cei care locuiesc în Statele Unite, nu vor mai putea părăsi Ucraina, relatează Ukrainskaia Pravda, potrivit news.ro.

Ambasada reaminteşte că  legislaţia ucraineană nu recunoaşte dubla cetăţenie. Prin urmare, cetăţenii cu dublă cetăţenie, americană şi ucraineană, aflaţi în Ucraina, sunt trataţi exclusiv ca cetăţeni ai Ucrainei şi sunt supuşi drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor ucraineni. Cu alte cuvinte, în conformitate cu legea marţială din Ucraina, bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani le este interzis să părăsească ţara.

Anterior, persoanele cu dublă cetăţenie, americano-ucraineană, puteau intra şi apoi părăsi Ucraina dacă îşi radiau reşedinţa în Ucraina şi îşi înregistrau reşedinţa în Statele Unite. Această excepţie a fost anulată la 1 iunie.

„Dacă vă aflaţi în Ucraina şi nu puteţi părăsi ţara, găsiţi-vă o reşedinţă şi supuneţi-vă tuturor ordinelor locale. Dacă nu vă aflaţi în prezent în Ucraina, sfătuim cu tărie cetăţenii americani de sex masculin cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani care deţin şi cetăţenia ucraineană sau care solicită cetăţenia ucraineană şi nu doresc să rămână în Ucraina pe termen nelimitat să se abţină de la călătoria în Ucraina. Există un risc extrem de ridicat de a nu vi se permite să mai plecaţi, chiar dacă aveţi un paşaport american”, a transmis Ambasada SUA la Kiev.

Ambasada a reamintit, de asemenea, tuturor americanilor de avertismentul de călătorie de nivel 4 al Departamentului de Stat pentru Ucraina: „Nu călătoriţi”.

Biserica Ortodoxă Rusă este implicată în mod activ în rusificarea copiilor deportați din regiunile ucrainene ocupate de forțele armate ale Kremlinului, constată o investigație jurnalistică realizată de revista religioasă studențească DOXA și organizația de monitorizare a deportărilor Kidmapping, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Încă din primele zile ale invaziei pe scară largă din Ucraina, lansate la 24 februarie 2022 din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, Moscova s-a dedat deportării de copiii din orfelinate și școli de tip internat din teritoriul ocupat în regiunea Donețk. Copiii respectivi au fost duși în regiunea Rostov, iar odată ajunși acolo au fost vizitați de mitropolitul de Rostov și Novocerkassk Mercur (născut Igor Ivanov), care le-a transmis să ia în considerare botezul în Biserica Ortodoxă Rusă.

De asemenea, clerul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a încurajat pe copiii ucraineni deportați să se alăture organizațiilor de tineret „militar-patriotice” din Rusia, scrie DOXA.

Mai multe detalii: Biserica Ortodoxă Rusă, implicată în ștergerea identității copiilor ucraineni deportați – investigație

The New York Times a publicat un studiu amplu în care a evaluat amploarea distrugerilor în Ucraina de la începutul invaziei ruse. 210.000 de case au fost rase de pe fața pământului de ruși, sursa citată scriind că e ca și cum Manhattanul ar fi fost distrus de patru ori, scrie publicația independentă rusească Meduza.

Împreună cu oamenii de știință, jurnaliștii au analizat imagini prin satelit ale fiecărei clădiri din țară care a fost deteriorată sau distrusă în ultimii doi ani. „Aceasta este prima imagine cuprinzătoare a locului în care s-a purtat războiul în Ucraina și a distrugerii totale”, se arată în material.

Potrivit calculelor autorilor studiului, în perioada februarie 2022 – decembrie 2023, în Ucraina au fost distruse aproximativ 210.000 de clădiri, în mare parte situate de-a lungul liniei frontului.

Mai multe detalii: Rusia a ras de pe fața pământului 210.000 de case, în Ucraina: „Arată ca Dresda după al Doilea Război Mondial”, scrie New York Times

Armata ucraineană a neutralizat 1.280 de invadatori ruși și a distrus aproximativ 200 de echipamente inamice în ultimele 24 de ore,se arată într-o actualizare a bilanțului furnizată zilnic de Statul Major al Ucrainei.

Potrivit Kievului, rușii au pierdut 513.700 de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Kievul revendică totodată eliminarea a 12 tancuri, 16 vehicule de luptă și 40 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore.

Rusia a lansat, în noaptea de marți spre miercuri, 27 de drone Shahed împotriva unor ținte din Ucraina, dintre care 22 au fost doborâte, conform Forțelor Aeriene Ucrainene.

„Ca urmare a luptei antiaeriene, 22 de Shahed-uri au fost doborâte în regiunile Mîkolaiv, Herson, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava”, se arată într-o postare pe canalul de Telegram al Forțelor Aeriene Ucrainene.

Dronele au fost lansate din regiunea Kursk, situată la granița cu Ucraina, și din zona Capului Ceauda, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, transmite Ukrainska Pravda.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri la Palatul Elysée pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a doua zi după festivităţile celei de-a 80-a aniversări a Debarcării în Normandia. Întâlnirea se va axa pe „nevoile Ucrainei” pentru respingerea invaziei ruse, a anunţat marţi preşedinţia franceză.

„În timp ce loviturile ruseşti nu contenesc să se intensifice pe front şi asupra infrastructurilor energetice, cei doi preşedinţi vor evoca situaţia de pe teren, precum şi nevoile Ucrainei”, în „prelungirea conferinţei de sprijin pentru Ucraina ce a avut loc la Elysée pe 26 februarie”, se arată în comunicat.

El a promis noi anunţuri cu ocazia vizitei lui Zelenski vineri la Paris, în timp ce sunt în derulare discuţii privind trimiterea de instructori militari francezi în Ucraina, transmite France-Presse, potrivit Agerpres.

Autorităţile de la Kiev au declarat marţi că, în atacurile ruseşti cu rachete şi drone care au avut loc după data de 24 martie anul acesta, Ucraina a pierdut 9 gigawaţi din capacitatea centralelor electrice din întreaga ţară, relatează DPA şi UNN.ua, potrivit Agerpres.

„Situaţia este foarte serioasă”, a declarat marţi premierul ucrainean Denis Şmîhal într-o şedinţă de guvern. Operatorul reţelei electrice ucrainene, Ukrenergo, a fost nevoit să procedeze la întreruperi programate de energie electrică din cauza penuriei de energie.

La Kiev, curentul electric a fost oprit în mai multe cartiere ale oraşului marţi după-amiază, întrucât a fost depăşit consumul maxim permis.

Principalele sarcini ale guvernului sunt acum o mai bună apărare antiaeriană şi lucrările de reparaţii la instalaţiile avariate, a declarat Şmîhal.

Sistemul energetic trebuie să devină mai descentralizat, iar utilizarea energiei mai eficientă, a adăugat el. „Obiectivul nostru este să economisim la toate nivelurile: de la marile companii până la casele şi apartamentele mici”, a subliniat şeful executivului ucrainean.

Importul de generatoare, celule fotovoltaice şi centrale electrice de mici dimensiuni va fi subvenţionat. Kievul contează şi pe un ajutor mai mare din partea partenerilor internaţionali, a spus el. „Lucrăm la extinderea importurilor din Europa la 2,2 gigawaţi”, a adăugat Şmîhal.

Preşedintele SUA Joe Biden se va întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în marja festivităţilor celei de-a 80-a aniversări a Debarcării în Normandia, apoi la summitul G7 din Italia, a anunţat marţi Casa Albă la scurt timp după plecarea preşedintelui american în Franţa, relatează France-Presse, citată de Agerpres.

„În cursul deplasării sale în Normandia, el va avea ocazia să discute cu preşedintele Zelenski despre situaţia actuală din Ucraina şi despre cum putem continua să aprofundăm sprijinul pentru Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională, Jake Sullivan, la bordul Air Force One.

Cele mai mari două bănci din Rusia se aşteaptă să deschidă în iulie sucursale şi birouri în regiunile Ucrainei pe care Moscova a pretins că le-a anexat în 2022, au anunţat marţi şefii Sberbank şi VTB, transmite Reuters, potrivit news.ro.

Promsviazbank, deţinută de stat, care s-a concentrat pe angajaţii de stat şi pe sectorul apărării de când a fost salvată de banca centrală în 2017, a deschis deja sucursale în cele patru regiuni.

„În termen de o lună şi jumătate, primele noastre 16 sucursale ar trebui să se deschidă acolo. Aşa că vom fi prezenţi pe întreg teritoriul ţării”, a declarat marţi CEO-ul Sberbank, Gherman Gref, în camera superioară a parlamentului rus.

VTB, a doua mare bancă din Rusia, va deschide două birouri în Lugansk în iulie şi intenţionează să înceapă să deservească clienţii din Doneţk şi oraşul-port Mariupol din regiunea Doneţk până la sfârşitul anului, a declarat marţi CEO-ul Andrei Kostin. Filialele VTB de acolo vor deservi clienţii persoanhe fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii.

Mai multe detalii: Cele mai mari două bănci rusești deschid sucursale în regiunile ucrainene pe care Moscova pretinde că le-a anexat

Pacea în Ucraina înseamnă garanția că Rusia nu va mai ocupa niciodată țara, dar pentru aceasta nu este necesară apartenența Kievului la NATO, a declarat președintele SUA, Joe Biden, într-un interviu pentru Time, citat de The Kyiv Independent.

O parte a condiției pentru pacea din Ucraina este relația cu Kievul, ca și cu alte țări, „în care furnizăm arme pentru ca ei să se poată apăra în viitor”.

„Pacea seamănă cu a ne asigura că Rusia nu va ocupa niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată Ucraina. Așa arată pacea. Și nu înseamnă NATO, ei fac parte din NATO”, a spus Biden.

Kievul nu a primit invitația mult dorită și nici un termen ferm pentru a se alătura alianței în timpul summitului NATO din 2023 de la Vilnius, chiar dacă NATO a luat măsuri pentru a strânge cooperarea.

Oficialii ucraineni și-au exprimat speranța că reuniunea de la Washington, programată pentru 9-11 iulie, va aduce un semnal mai hotărât.

Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a declarat că este puțin probabil ca Kievul să primească o invitație de aderare la summitul alianței din iulie, promițând să ofere un pachet de securitate ca „punte” spre aderare.

Ucraina a depus cererea de aderare la NATO în septembrie 2022, la jumătate de an de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Urmărește-ne pe Google News