Război în Ucraina, ziua 835 | Joe Biden anunţă un nou ajutor militar pentru Kiev. Precizările lui Putin în privinţa folosirii armelor nucleare

Autoritățile ucrainene au implementat mai multe măsuri pentru a reduce consumul de energie electrică, în timp ce țara se confruntă cu o capacitate energetică scăzută istorică cauzată de atacurile ruse asupra infrastructurii critice, relatează CNN.

„Pentru a îmbunătăți situația în sistemul energetic, lucrăm din două unghiuri în același timp. Restabilim și extindem producția, în timp ce reducem consumul”, a explicat premierul ucrainean Denis Șmîhal. Printre măsuri: limitarea circulației a trenurilor electrice și închiderea aparatelor de aer condiționat în sediile guvernului și birourile administrative regionale, „Vor opri utilizarea aerului condiționat și a iluminatului exterior la clădiri și zonele învecinate”, a adăugat premierul de la Kiev.

Mai multe detalii: Ucraina, măsuri radicale pentru a nu ajunge în beznă: Fără curent noaptea, fără trenuri electrice, fără aer condiționat

07 iun. - Acum 7 luni

07-06-2024

Germania ar putea trimite încă un sistem Patriot în Ucraina

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Guvernul german analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei încă o baterie de rachete antiaeriene Patriot, a patra, pentru a îmbunătăți apărarea aeriană a Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

Cea mai recentă baterie Patriot SAM a Germaniei este menită să le completeze pe cele trei pe care Germania le-a predat sau s-a angajat să le livreze Ucrainei în primăvară, când Rusia a intensificat atacurile cu rachete asupra Ucrainei.

Potrivit surselor Bloomberg, Berlinul nu a luat încă o decizie finală.

Președintele rus Vladimir Putin, 71 de ani, a vorbit, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF-2024, 5-8 iunie), despre posibilitatea unui război nuclear și a declarat că, din cauza numărului mare de victime pe care l-ar putea provoca, „nu se va întâmpla”, relatează ziarul de stat Izvestia și agenția RBC.

Moderatorul Serghei Karaganov l-a întrebat pe Putin despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare pentru o „victorie rapidă” în Ucraina, precum și despre un război nuclear global cu Statele Unite. Ca răspuns, liderul de la Kremlin a declarat că „în ceea ce privește escaladarea nucleară, nu am început niciodată această retorică”.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Putin a fost de acord că utilizarea armelor nucleare ar putea crește „viteza de realizare a obiectivelor Rusiei”, dar a spus că este preocupat de viața soldaților de pe front.

Mai multe detalii: Cum a răspuns Vladimir Putin la întrebarea dacă va folosi arme nucleare în Ucraina și în războiul cu Occidentul

Olanda va investi 400 de milioane de euro într-un fond suedez pentru a produce vehicule de luptă de infanterie pentru Ucraina, a anunțat presa olandeză, preluată de The Kyiv Independent.

Potrivit De Telegraf, anunțul face parte dintr-un plan de acțiune mai amplu care vizează extinderea industriei de apărare a țării.

Nu a fost specificat tipul de vehicul de luptă de infanterie, dar Ucraina și Suedia au semnat anul trecut un acord pentru a începe să producă în comun CV90, considerat unul dintre cele mai bune de acest tip din lume.

Suedia a oferit anterior Ucrainei o varietate de echipamente militare avansate, inclusiv CV90 și obuzierul autopropulsat Archer.

Ultimul său pachet pentru Ucraina, cea mai mare tranșă de asistență militară pentru această țară de la începutul invaziei la scară largă, conținea, de asemenea, „întregul stoc suedez” de vehicule de luptă de infanterie Pansarbandvagn 302.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

De asemenea, Olanda intenționează să înceapă să livreze Ucrainei avioanele sale de luptă F-16 în această toamnă, după ce Danemarca a început să își transfere avioanele încă din vară, a declarat în luna mai ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren.

Grupul franco-german de armament KNDS, producător în special al tunului Caesar, a oficializat vineri la Paris crearea unei filiale în Ucraina pentru a produce aici echipamente şi muniţii, relatează Boursorama, potrivit news.ro.

Va fi înfiinţat un centru de întreţinere a tunurilor Caesar, având inclusiv capacitatea de a imprima piese de schimb în 3D, şi de producţie de proiectile de 155 mm.

La sfârşitul lunii martie, miniştrii apărării francez şi german, Sébastien Lecornu şi Boris Pistorius, au anunţat că această filială va produce echipamente militare şi muniţii pe teritoriul ucrainean.

Vineri, au fost semnate două scrisori de intenţie de către reprezentanţii KNDS Franţa şi ai companiei ucrainene ENMEK, una referitoare la crearea unui centru de întreţinere Caesar şi cealaltă la imprimarea 3D a pieselor de schimb. De asemenea, a fost oficializat un contract de transfer sub licenţă al producţiei de obuze de 155 mm în Ucraina.

„Urgenţa este de a avea piese de schimb pe teritoriul ucrainean şi de a avea capacitatea de a scoate aceste piese nu departe de câmpul de luptă”, a declarat ministrul francez al forţelor armate, aflat în faţa armamentului francez prezentat anterior preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean, aflat în vizită în Franţa, îi îndemnase anterior pe aliaţii săi occidentali să „facă mai mult” pentru a ajuta Kievul în faţa agresiunii ruseşti, a doua zi după ceremoniile de marcare a 80 de ani de la Ziua Z în Normandia.

Ţările NATO nu sunt vizate de „nicio ameninţare militară imediată” din partea Rusiei, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce Moscova a acuzat statele occidentale că doresc o escaladare în Ucraina, informează Agerpres, care preia France-Presse.

„Atât timp cât nu lăsăm loc pentru neînţelegeri sau evaluări eronate la Moscova sau în alte capitale ale ţărilor care ar putea, potenţial, să ne atace, nu există nicio ameninţare militară împotriva statelor NATO”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la Stockholm cu premierul suedez Ulf Kristersson.

Mai multe detalii: Nu vedem nicio ameninţare militară imediată împotriva unei ţări NATO din partea Rusiei, transmite Jens Stoltenberg

Președintele american Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar la începutul întrevederii sale, vineri, în Franța cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, informează Ukrainska Pravda.

Noul ajutor anunțat de liderul de la Casa Albă este în valoare de 225 de milioane de dolari și constă, potrivit presei americane, în rachete de apărare aeriană, rachete antiaeriene Stinger, sisteme antitanc Javelin și AT-4, obuziere de 155 mm, vehicule blindate, remorci, bărci de patrulare, materiale de construcție și o gamă largă de alte piese de schimb și echipamente.

Joe Biden a prezentat scuze pentru întârzierea aprobării ajutorului propus de el în valoare de 61 de miliarde de dolari. Ajutorul propus de Biden a fost tergiversat din cauza unor divergențe politice pe plan intern.

Președintele american a dat asigurrări totodată că SUA sunt „în totalitate” alături de Ucraina.

La rândul său, președintele ucrainean a mulțumit pentru noul ajutor anunțat de liderul de la Casa Albă.

Ucrainenii au în continuare încredere în preşedintele lor Volodimir Zelenski, însă acest indicator este la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei ruse la scară largă, arată un sondaj publicat vineri de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

Popularitatea lui Volodimir Zelenski, aflat în funcţie de cinci ani, a crescut imediat după declanşarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, atingând un nivel record de 90% în luna mai a aceluiaşi an conform datelor culese de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, transmite France-Presse, potrivit Agerpres.

Însă cota sa de popularitate a scăzut constant, la 77% în decembrie anul trecut, apoi la 64% în februarie şi la 59% în luna mai. În paralel, neîncrederea faţă de preşedintele Zelenski a crescut la 36% în luna mai, comparativ cu 35% în februarie, 22% în decembrie şi 7% în mai 2022, subliniază Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, care menționează un sondaj efectuat pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte.

Mai multe detalii: Cota de încredere în Zelenski, la cel mai scăzut nivel de la declanșarea invaziei ruse. Ce spun ucrainenii despre organizarea de noi alegeri

Declaraţiile făcute joi de preşedintele francez Emmanuel Macron cu privire la un sprijin militar sporit pentru Ucraina arată că Franţa este „pregătită să participe direct la conflict”, susține purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de France-Presse, preluată de Agerpres.

„Să spunem că domnul Macron dă dovadă de un sprijin absolut pentru regimul ucrainean şi declară că Republica franceză este gata să participe direct la conflictul militar”, a declarat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a calificat declaraţiile preşedintelui francez ca fiind „extrem de provocatoare, de natură să crească tensiunile pe continent şi fără să aducă nimic pozitiv”.

Emmanuel Macron a anunţat o „nouă cooperare” cu Ucraina, căreia îi va furniza avioane Mirage 2000. Piloţii ucraineni urmează să se deplaseze în curând Franța pentru a începe cursurile de instruire. Ei ar trebui să fie pregătiți de luptă până la finalul acestui an.

Macron a precizat de asemenea că Franţa propune formarea a 4.500 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său, dezminţind totodată că aceste măsuri sunt un „factor de escaladare”.

„A instrui pe cineva în vest, care este o zonă liberă în Ucraina, nu este agresiv”, a explicat președintele francez.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut vineri, într-un discurs în Parlamentul Franței, o paralelă între Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) și Europa contemporană „amenințată de Rusia”.

Zelenski a fost invitat să ia cuvântul în Parlamentul Franței a doua zi de la ceremonia internațională de comemorare a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia, o operațiune care a deschis cel de-al doilea front împotriva armatei liderului nazist Adolf Hitler.

„Trăim o epocă în care Europa nu mai este un continent al păcii”, și-a început discursul șeful statului ucrainean, citat de The Huffington Post.

Potrivit lui Zelenski, invazia la scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei „a readus nazismul în Europa”. „Bătălia pentru Ucraina are pentru Europa aceeași semnificație existențială precum bătăliile câștigate de generațiile precedente de europeni”, a subliniat președintele ucrainean.

Mai multe detalii:  Volodimir Zelenski, discurs în Parlamentul Franței : „Să facem mai multe pentru a învinge răul” | VIDEO

Apărarea antiaeriană a fost activată vineri pentru a respinge un atac cu rachete care a vizat o cazarmă și aeroportul din Lugansk, au anunțat autoritățile de ocupație din acest oraș din estul Ucrainei.

Potrivit autorităților impuse de Moscova în Lugansk, atacul a început în jurul orei locale 11.00 și s-au auzit între șapte și 20 de explozii. Nu există deocamdată informații despre victime sau pagube.

Imagini care circulă pe internet arată coloane de fum ridicându-se de la locul exploziilor.

Окупанти заявили про вибухи у Луганську pic.twitter.com/nBfMaNeHiT

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) June 7, 2024

Agențiile de presă ale Moscovei susțin că atacaul a fost efectuat cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATAMS, furnizate Ucrainei de către Statele Unite.

Conferinţa pe care Elveţia o organizează luna aceasta este doar începutul negocierilor şi va fi probabil urmată de discuţii cu Rusia, a declarat vineri preşedinta Confederaţiei Elveţiene, Viola Amherd.

„Este clar pentru noi că nu vom încheia un acord de pace la finalul conferinţei”, a spus Amherd într-un interviu publicat vineri de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ambele părţi trebuie să fie la masa de negocieri pentru pace, a subliniat ea, referindu-se la faptul că Rusia nu a fost invitată să participe la summitul din Elveţia. „Rusia ar putea fi prezentă la o posibilă conferinţă ulterioară”, a spus Viola Amherd, citată de agenția de presă DPA, preluată de Agerpres.

Elveţia a invitat circa 160 de ţări pentru a discuta asupra căilor posibile care să ducă la o pace durabilă în Ucraina. Rusia, care a lansat o invazie la scară largă împotriva Ucrainei în urmă cu peste doi ani, nu a primit invitaţie. Ucraina va lua parte la conferinţa din Elveţia.

Până acum, mai mult de 80 de state au confirmat că vor participa la reuniunea din Elveţia, ce se va desfăşura în perioada 15-16 iunie.

Moscova a transmis că Rusia nu ar fi participat chiar dacă ar fi fost invitată.

Potrivit Violei Amherd, conferinţa este menită să creeze o platformă pentru dialog în cadrul căruia să fie discutat ca prim pas modul în care s-ar putea ajunge la pace în Ucraina.

Nu se va discuta despre pace în Ucraina în sens exact, ci „doar” despre problemele umanitare, siguranţa nucleară, libertatea de navigare şi securitatea alimentară, a precizat preşedinta Confederaţiei Elveţiene.

„Vrem că construim încrederea şi căutăm soluţii pentru aceste probleme, care sunt importante pentru populaţia civilă şi de asemenea pentru pace mai târziu”, a adăugat ea.

La summitul din iulie de la Washington este planificată lansarea unui program numit „NATO Mission Ukraine” („Misiunea NATO în Ucraina”), dar Germania se opune acestei denumiri argumentând că s-ar transmite astfel un mesaj greşit către Rusia.

Până acum, statele membre ale NATO şi-au coordonat ajutoarele prin Grupul de Contact pentru Ucraina, condus de SUA, nu prin alianță, care nu se poziţionează ca parte în războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Aliaţii europeni sunt însă îngrijoraţi că o victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din noiembrie ar putea slăbi coordonarea americană. În acest context, unul din obiectivele summitului este transferul către NATO al responsabilităţilor Grupului de Contact.

Faptul că Germania respinge numele propus pentru proiect pare să întârzie acest plan, iar mai mulţi diplomaţi au declarat agenţiei de presă DPA, preluată de Agerpres, că aproape toţi aliaţii consideră refuzul Berlinului un gest inutil de atenţie faţă de Rusia.

Guvernul german este îngrijorat că desemnarea proiectului ca misiune ar putea fi considerată o intenţie a NATO de a trimite militari în Ucraina, care ar putea alimenta propaganda rusă.

De cealaltă parte, susţinătorii numelui argumentează că Moscova ar putea vedea lansarea noului proiect ca o agresiune împotriva Rusiei indiferent cum este denumit proiectul, iar Kremlinul se va folosi oricum de acesta pentru a răspândi dezinformări.

Pentru majoritatea aliaţilor, rezistenţa izolată a Germaniei este de aceea greu de înţeles, căci Berlinul susţine fără rezerve proiectul în sine.

Conform informaţiilor obţinute de dpa, guvernul german a propus ca noua misiune să fie denumită Pledge Assistance Coordination Training (angajament – asistenţă – coordonare – instruire), cu acronimul PACT, pentru a arăta clar că obiectivul este coordonarea ajutorului şi a eforturilor de instruire pentru forţele armate ucrainene.

E posibil ca Vladimir Putin să fi dezvăluit accidental nivelul aproximativ al pierderilor armatei ruse în Ucraina, cel puțin 20.000 de morți și răniți în fiecare lună, se arată în raportul zilnic al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), relatează ediția online a săptămânalului ucrainean Novaia Gazeta.

Experții ISW au atras atenția asupra declarației lui Putin din 5 iunie, în care vorbea despre pierderile Forțelor Armate și e posibil să fi dezvăluit, din neatenție, nivelul pierderilor rusești în Ucraina. El a afirmat că armata ucraineană ar pierde până la 50.000 de oameni în fiecare lună, din cauza „pierderilor sanitare și ireversibile” (adică morți și răniți), iar acest raport, potrivit lui Putin, este de 50/50, adică jumătate morți, jumătate răniți. ISW crede că această afirmație este „absurdă” și nu există indicii că pierderile armatei ucrainene sunt atât de mari.

În același timp, analiștii subliniază cuvintele lui Putin, conform cărora raportul pierderilor „ireversibile” ale Ucrainei și Rusiei ar fi de 5:1 în favoarea Federației Ruse.

Mai multe detalii: Putin a vorbit accidental despre numărul pierderilor rușilor în războiul din Ucraina: cel puțin 20.000 de morți și răniți în fiecare lună

Doi adolescenți şi un tânăr adult au fost condamnaţi de un tribunal din Rusia după ce au dat foc unui punct de semnalizare feroviară pentru a ajuta Ucraina „prin prejudicierea capacităţilor de apărare şi a securităţii economice ruse”, informează joi DPA, citată de Agerpres.

Tânărul adult, de 20 de ani, a fost condamnat de tribunalul din Tatarstan la 17 ani de închisoare, iar cei doi adolescenţi au primit fiecare câte cinci ani într-un centru de detenţie pentru minori, potrivit presei ruse.

Mai multe detalii: Doi minori şi un tânăr, condamnaţi în Rusia la pedepse grele de închisoare pentru acte de sabotaj menite să ajute Ucraina

În noaptea de 7 iunie, rușii au lovit infrastructura critică a Ucrainei cu 5 rachete de croazieră și 53 de drone.Toate rachetele și 48 dintre drone au fost doborâte de armata, au anunțat Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.

Dronele și rachetele au fost doborâte în regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Kirovohrad, Mikolaiv, Herson, Odesa, Harkov, Kiev și Hmelnîțki, potrivit forțelor aeriene ucrainene.

Forțele ruse au lansat noaptea trecută, 7 iunie, un atac cu rachete și drone asupra Ucrainei, vizând în primul rând regiunile de vest ale țării.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat o alertă aeriană care anunță amenințarea cu rachete împotriva regiunilor Ternopil, Hmelnițki și Liov, precum și în regiunea Kiev.

În urma atacului de la Kiev, un incendiu a izbucnit la o instalație industrială din regiune, a anunțat Ruslan Kravchenko, șeful administrației militare a regiunii, pe Facebook.

„Pe tot parcursul nopții, inamicul a atacat regiunea cu UAV și rachete. Alerta de raid aerian a durat patru ore. Forțele de apărare aeriană au lucrat în regiune. Din cauza atacului aerian, un incendiu a izbucnit la o instalație industrială din regiune. Nu există victime”, a transmis șeful administrației militare din Kiev.

Președintele francez Emmanuel Macron (46 de ani) a promis Ucrainei că va livra avioane de luptă Mirage 2000. „Vor permite Ucrainei să-și protejeze terenul și spațiul aerian”, a precizat liderul de la Elysée, citat de France24, într-un interviu pentru TF1 și France2.

Dassault Mirage 2000-5 este un avion de luptă multirol francez, monomotor, din generația a cincea, produs de Dassault Aviation. A fost proiectat la sfârșitul anilor 1970.

Macron și-a reiterat disponibilitatea de a trimite instructori militari francezi în Ucraina. El a subliniat că Franța nu vrea „escaladarea războiului”, dar a spus că „pacea va fi atinsă doar dacă Ucraina va rezista”.

„Situația este dificilă”, a recunoscut președintele francez, adăugând că armata rusă dă „lovituri grele” în regiunea Harkov. „Pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, a pledat el. Pacea trebuie să vină prin negociere”.

Urmărește-ne pe Google News