Război în Ucraina, ziua 84 | Continuă atacurile în Sumî și Cernihiv. Civili uciși în Donețk, după bombardarea unui bloc

Noi imagini și înregistrări video din sud-estul Ucrainei, care arată eforturile depuse de ucraineni pentru a continua să lupte împotriva invaziei ruse, dar și despre prețul plătit de aceștia, au fost distribuite în mediul online, scrie The Guardian.

Forțele ucrainene au aruncat în aer un pod în apropierea orașului Severodonețk, pentru a încetini și sabota mașinăria militară a Rusiei.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Ukrainian forces mined and subsequently destroyed a bridge outside of Severodonetsk. Note the use of daisy chained TM-62 anti vehicular landmines. pic.twitter.com/gmkY7MNOOL

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) May 18, 2022

Alte imagini înfățișează urmările atacului aerian efectuat de trupele ruse asupra orașului Bahmut, bombardamentul omârând cinci civili ucraineni și rănind alți șase, potrivit Iuliei Mendel, o fostă purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Printre persoanele ucise în atac se numără și un copil de doi ani.

As a result of the Russian airstrike on Bakhmut, Donetsk region, on May 17, five civilians were killed, including a two-year-old child, and four residents were injured. pic.twitter.com/3M76xMe4ON

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) May 18, 2022

O altă înregistrare video arată elicopterele de luptă rusești MI-35M în acțiune în estul Ucrainei, deși locația exactă și contextul nu sunt clare.

Russian Mi-35M, eastern Ukraine pic.twitter.com/AzTQMUBCQe

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) May 18, 2022

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Secretarul american de stat Tony Blinken a anunțat miercuri că Statele Unite vor acorda un nou ajutor alimentar de urgență în valoare de 215 milioane de dolari pentru rezolvarea crizei din Ucraina, relatează CNN.

„Astăzi, având în vedere urgența crizei, anunțăm încă 215 milioane de dolari pentru un nou ajutor alimentar de urgență și vom face mult mai mult”, a declarat Blinken, la sediul Organizației Națiunilor Unite, în timpul unei reuniuni ministeriale privind securitatea alimentară globală. „Ne așteptăm ca, foarte curând, Congresul nostru să aprobe aproximativ 5,5 miliarde de dolari în fonduri suplimentare pentru asistență umanitară și securitate alimentară”, a precizat șeful diplomației americane.

Blinken a mai anunțat că SUA va aloca 500 de milioane de dolari pentru a stimula producția autohtonă de îngrășăminte. Anunțul vine în contextul în care există o nevoie crescută de îngrășăminte în țările care în mod tradițional le aduceau din Rusia, Moscova fiind cel mai mare exportator de îngrășăminte din lume. Iar costul îngrășămintelor, esențiale pentru ca fermierii să își atingă obiectivele de producție pentru culturi, a crescut și el, generând alte costuri, în contextul în carce producția din Europa a scăzut din cauza scumpirii gazului natural – un ingredient cheie în îngrășămintele pe bază de azot, precum ureea.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Blinken a făcut apel la alte țări care dispun de îngrășăminte și cereale și care se confruntă, de asemenea, cu penuria globală cauzată de războiul din Ucraina, să ajute rapid la rezolvarea acestei crize în creștere.

Cel puțin 10 civili ucraineni, inclusiv doi copii, au fost uciși miercuri de forțele ruse în regiunea Donețk din Ucraina, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, într-un mesaj online, potrivit Reuters.

Kirilenko, care nu a oferit detalii, a precizat că alte șapte persoane au fost rănite în atacurile de miercuri ale rușilor.

În prezent, este imposibil să se stabilească numărul exact al victimelor din orașele Mariupol și Volnovakha, a adăugat guvernatorul regional.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, consideră că rezultatul final al războiului ar trebui să însemne pentru Ucraina eliberarea teritoriilor ocupate și plata despăgubirilor de către Rusia, informează Ukrinform.

 „Victoria înseamnă eliberarea teritoriilor ocupate, inclusiv Crimeea și Donbasul. Plata despăgubirilor. Condamnarea criminalilor de război și a celor care au comis crime împotriva umanității. Consolidarea locului Ucrainei în integrarea europeană. Acestea sunt patru elemente care sunt integrante ale victoriei pentru mine”, a spus Dmitro Kuleba.

Ministrul ucrainean de externe a adăugat că orice război se încheie cu diplomație și în orice caz vor urma discuții cu reprezentații Federației Ruse.

„Va trebui să depășim multe emoții după toate crimele comise de Rusia, dar dacă există șansa de a pune capăt războiului și de a elibera teritoriile ocupate, suntem gata să ne așezăm cu rușii la masa negocierilor”, a precizat Dmitro Kuleba.

Peste 900 de militari ucraineni care se aflau la uzina siderurgică Azovstal de la Mariupol au fost trimiși într-o colonie de penitenciară aflată pe teritoriul controlat de Rusia, a transmis Moscova, iar soarta lor rămâne incertă.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri seară că din cei 959 de militari ucraineni despre care Rusia spune că s-au predat marți, 51 sunt tratați pentru rănile suferite, iar restul au fost trimiși într-o fostă colonie de închisoare din orașul Olenivka, aflat într-o zonă controlată de ruși din regiunea Donețk.

În ceea ce-i privește pe soldații ucraineni răniți, Maria Zakharova le-a spus jurnaliştilor că toți „vor primi îngrijiri medicale calificate”.

Ucraina nu a comentat această informație. În discursul adresat națiunii de marți seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy, a spus că „misiunea de evacuare” continuă la Azovstal cu ajutorul „celor mai influenți mediatori internaționali”.

Ambasada Statelor Unite în Ucraina și-a reluat oficial activitatea la Kiev, a anunțat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken.

„A venit ziua aceea. Astăzi ne reluăm oficial munca la Ambasada SUA de la Kiev”, a transmis Anthony Blinken într-un comunicat.

Oficialul american de rang înalt a menționat că steagul SUA a fost din nou ridicat deasupra clădirii ambasadei americane din Kiev. 

Secretarul de stat al Statelor Unite a mai indicat că „au fost luate măsuri suplimentare pentru a asigura siguranța colegilor noștri care se întorc la Kiev”.

„Reafirmăm angajamentul nostru de a lucra cu oamenii și autoritățile din Ucraina”, se mai arată în declarația lui Anthony Blinken.

Pe 26 aprilie, diplomații americani s-au întors în Ucraina din Polonia pentru prima dată de la invazia Rusiei, dar au rămas la Liov.

Pe 8 mai, Ambasada SUA a anunțat întoarcerea la Kiev a însărcinatului cu afaceri Christina Quinn și a altor diplomați americani.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a transmis, miercuri, într-un comunicat, că trupele ruse continuă să bombardeze de pe teritoriul Federației Ruse regiunile ucrainene de frontieră Sumî și Cernihiv.

Potrivit comunicatului, trupele inamice au efectuat miercuri de pe teritoriul Rusiei șapte astfel de bombardamente: cinci în regiunea Sumî și două în regiunea Cernihiv.

Inamicul a folosit mitraliere de calibru mare, lansatoare automate de grenade și salve de artilerie. Cel mai lung bombardament a durat aproximativ o oră. 

Rușii săi au tras cu mortiere din satul Zernove, pe teritoriul din apropierea uneia dintre așezările de graniță din districtul Shostka din regiunea Sumî.

Se precizează că în urma acestor bombardamente nu există victime.

În urma atacului aerian rusesc de la Bakhmut, regiunea Donețk de marți, 17 mai,, 5 civili au fost uciși, inclusiv un copil de doi ani, iar alți patru oameni au fost răniți, a anunțat, miercuri, Parchetul Regional Donețk într-un comunicat.

„Numărul victimelor bombardării unui bloc de locuințe din Bakhmut a crescut. În urma analizei rămășițelor, salvatorii au depistat cadavrele unei femei de 35 de ani și ale unui copil de 2 ani. Astfel, în acest moment, numărul total al morților este de 5 persoane, iar cel al răniților de 4″, se arată în comunicat.

⚡️Death toll in Russias airstrike on Bakhmut grows to 5 people.

Russians dropped a bomb on an apartment building in Bakhmut, Donetsk Oblast, on May 17. Among the victims was a two-year-old child, the regional prosecutors office said.

📷Donetsk Oblast Prosecutor’s Office pic.twitter.com/5tYsJhanme

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 18, 2022

Pe 17 mai, în urma unui atac aerian al Forțelor Armate Ruse la Bakhmut, unul dintre obuze a lovit o clădire de locuințe, în urma căreia au fost distruse 5 etaje.

Armata ucraineană ar fi distrus postul de comandă al brigăzii Flotei Mării Negre, potrivit informațiilor făcute publice miercuri, 18 mai, de Centrul pentru Comunicații Strategice din Ucraina.

„Conform informațiilor preliminare, în urma unei lovituri de artilerie, a fost distrus postul de comandă al Brigăzii 810 Marina Separate (unitatea 13140, Sevastopol) a Flotei Mării Negre”, se arată în comunicat.

În urma atacului au fost uciși trei ofițeri ruși, iar alți 14 membri ai personalului de comandă au fost răniți, potrivit comunicatului.

Consiliul Local Mariupol a avertizat, miercuri, într-un comunicat, că, din cauza bombardării intensive a uzinei metalurgice Azovstal, există amenințarea cu dispariția completă a vieții din Marea Azov, informează Ukrinform.

„Există o amenințare cu dispariția completă a Mării Azov. Bombardarea Azovstal ar putea deteriora o instalație tehnică care reține zeci de mii de tone de soluție concentrată de hidrogen sulfurat. Scurgerea acestui lichid va ucide complet flora și fauna din Marea Azov”, se arată în comunicat.

Consiliul Local Mariupol a atras atenția și că substanțele periculoase pot pătrunde atât în Marea Neagră, cât și în Marea Mediterană. 

Potrivit primarului Mariupol Vadim Boichenko, admiterea imediată în zonă a experților internaționali și a celor ONU este necesară pentru a studia situația și a preveni o „catastrofă de mediu la scară mondială”.

Șeful autoproclamatei republici populare Donețk, Denis Pușilin, a declarat, miercuri, că printre militarii care s-au predat până în prezent din interiorul combinatului Azovstal nu se numără și comandanţii ucraineni, informează CNN.

Atât Republica Populară Doneţk, cât şi Ministerul rus al Apărării au anunţat că aproximativ 960 dintre apărătorii din oţelăria Azovstal s-au predat. Unii au fost spitatalizaţi, dar cei mai mulţi au fost duşi cu autobuzele la un centru de detenţie din Olenivka din Doneţk.

Agenţia de presă din Doneţk l-a citat pe Puşilin spunând că „în acest moment, nu există comandanţi de rang înalt (n.r. în regiunea Doneţk) – nu au plecat (n.r. din combinatul Azovstal). Dar acest lucru este pentru moment”.

CNN nu poate verifica afirmaţiile lui Puşilin şi nu se ştie câţi militari ucraineni rămân în interiorul oţelăriei asediate.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret de prelungire a legii marțiale pentru 90 de zile, informează Nexta.

„Legea marțială se va prelungi în Ucraina începând cu 25 mai 2022, ora 05.30 pentru o perioadă de 90 de zile”, se arată în proiectul de lege numărul 7389 semnat de Zelenski.

The President of #Ukraine signed a decree extending martial law for 90 days. pic.twitter.com/gs7doXcI6X

— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022

Totodată, potrivit proiectului de lege numărul 7390 , șeful statului a solicitat prelungirea mobilizării generale cu 90 de zile, începând cu 25 mai.

Pe 18 mai, Volodimir Zelenski a prezentat spre aprobare Radei Supreme a Ucrainei proiectul de lege privind extinderea mobilizării generale și de prelungire a legii marțiale.

Vicepremierul rus Iuri Borisov, a declarat, miercuri, că Rusia foloseşte „primele prototipuri de arme puternice cu laser în Ucraina”, numite Zadira, care „ard ţintele”, relatează Reuters.

Iuri Borisov, vicepremierul însărcinat cu dezvoltarea militară, a declarat la o conferinţă la Moscova că laserul Peresvet este deja desfăşurat pe scară largă şi ar putea orbi sateliţii de până la 1.500 km deasupra Pământului.

Oficialul rus de rang înalt a spus că există deja sisteme ruseşti mai puternice decât Peresvet care ar putea arde drone şi alte echipamente miltare. Borisov a precizat că a avut loc un test marţi, care a incendiat o dronă la 5 km distanţă în cinci secunde.

„Dacă Peresvet are capacitatea de a orbi, atunci noua generaţie de arme cu laser distruge fizic ţinta – fiind o distrugere termică, acestea ard”, a declarat Iuri Borisov pentru televiziunea de stat rusă.

Întrebat dacă astfel de arme sunt folosite în Ucraina, Borisov a spus: ”Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo”.

Vicepremierul rus a mărturisit că arma cu laser se numeşte ”Zadira”.

Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu soldații ucraineni care sunt cazați la spitalul din orașul Novoazovsk. După cum se poate vedea în imaginile postate de agenția rusească de știri TASS, aceștia sunt filmați în timp ce se află în pat într-o cameră a unității medicale. 

„Atitudinea este normală. Au examinat piciorul, au spus că totul este în regulă” , a spus Victor Shaposhnikov, prizonier de război al Forțelor Armate ale Ucrainei , care se află în spitalul Novoazovsk.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat miercuri că 959 de militari ucraineni, inclusiv 80 de răniți, s-au predat din Azovstal începând cu 16 mai. Dintre aceștia, 51 au fost plasați pentru tratament în spitalul Novoazovsk din autoproclamata Republică Populară Donețk.

Mai multe informații: Ministerul rus al Apărării a publicat un videoclip de la spitalul Novoazovsk, unde au fost trimiși soldații de la Azovstal

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, miercuri, că trupele ruse au suferit în Ucraina pierderi mari, pe care nu le-au avut de zeci de ani, în timp ce mulți cetățeni ruși, sub influența propagandei, nu sunt încă conștienți de cât de mari sunt aceste pierderi.

„Forțele de ocupație au suferit deja înfrângeri în Ucraina pe care Rusia nu le-a mai avut de zeci de ani, în diferite războaie. Otrăviți de propaganda de stat, mulți ruși pur și simplu nu sunt conștienți de acest lucru”, a spus Volodimir Zelenski.

„Ei pur și simplu nu vor să vadă cât de mari sunt pierderile suferite de armata lor. Însă viața îi va face să simtă aceste pierderi”, a precizat Volodimir Zelenski.

Vorbind cu ocazia Zilei de Comemorare a Victimelor Genocidului Tătarilor din Crimeea, președintele ucrainean a afirmat că în 1944, expulzând tătarii din Crimeea de pe pământul lor, „călăii” de atunci erau convinși că niciunul dintre cei strămutați nu se va întoarce acasă.

„Acum, încercând să ocupe Ucraina și să ne distrugă viețile, actualii călăi sunt la rândul lor convinși că vor reuși și că noi nu vom supraviețui. Dar, după câte am îndurat, ne străduim să ne întoarcem la casele noastre. Și ne vom întoarce”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Șeful Poliției Naționale din regiunea Kiev, Andriy Nebytov, a anunțat că, până miercuri, au fost depistate cadavrele a 1.288 de civili uciși de ocupanții ruși, informează Interfax-Ucraina.

„Până acum (n.r. – miercuri) au fost găsite cadavrele a 1.288 de civili. Subliniez: civili! Majoritatea dintre ei au fost împușcați cu arme automate”, a spus Andriy Nebytov.

Oficialul ucrainean a adăugat că oamenii legii continuă să identifice locurile de înmormântare ale persoanelor ucise în timpul ocupație rusești.

Până la 4 mai, poliția din regiunea Kiev identificase corpurile neînsuflețite a 1.235 de civili. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri o nouă asistență macrofinanciară în acest an pentru Ucraina de până la 9 miliarde de euro, informează CNN.

„Vom continua să fim alături de ei (n.r. – de ucraineni) pe tot parcursul acestui război și în momentul în care își vor reconstrui țara. Desigur că trebuie să ne gândim la ziua de mâine și la eforturile ample de reconstrucție”, a spus Ursula von der Leyen.

„Ne propunem să suplimentăm asistența semnificativă pe termen scurt cu un nou ajutor macrofinanciar exclusiv pentru Ucraina, de până la 9 miliarde de euro în 2022”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Președintele Comisiei Europene a mai declarat că UE este responsabilă în eforturile de reconstrucție a Ucrainei, iar principiile reconstrucției ar trebui să combine investițiile cu reforma.

„Acesta ar trebui să fie un plan de viitor care să reflecte pe deplin nevoile identificate de Ucraina. Planul va aborda reforme cheie în domenii precum lupta împotriva corupției, capacitatea administrativă, statul de drept și independența justiției. Și acest lucru trebuie să fie ferm înrădăcinat în tranziția verde și digitală și în valorile europene fundamentale”, a precizat Ursula von der Leyen.

Vadim Șișimarin, un soldat rus în vârstă de 21 de ani acuzat de crime de război în Ucraina, a pledat vinovat în timpul procesului care are loc la Kiev.

Vadim Șișimarin a spus că se simte „pe deplin” vinovat, în momentul în care a fost întrebat cum pledează. Soldatul rus a apărut într-o boxă de sticlă în sala de judecată plină de la tribunalul din Kiev, în fața a zeci de camere.

El a refuzat să vorbească când a fost întrebat de instanță, fiind chestionat ulterior. Cu capul ras și într-un tricou albastru, soldatul rus a ascultat la căști interpretul favorit, de origine ruso-ucraineană, în timp ce i se citea acuzațiile.

Avocatul Viktor Ovsiannikov, a stat pe aceeași bancă cu inculpatul. Familia victimei s-a aflat și ea în sala de judecată și a depus mărturie.

Vadim Șișimarin este acuzat că a ucis un civil de 62 de ani neînarmat în regiunea Sumî, potrivit Procuraturii Generale din Ucraina.

Kaja Kallas, premierul Estoniei, a pledat într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro, publicat miercuri, pentru ca preşedintelui rus Vladimir Putin să nu-i fie oferită nicio „cale de scăpare”, apreciind totodată drept inutilă continuarea dialogului cu acesta, informează AFP.

„Nicio cale de scăpare nu trebuie să i se ofere lui Vladimir Putin pentru că ar fi un mesaj clar pentru el că poate să o ia de la capăt”, a afirmat

„Vladimir Putin este pentru mine un criminal de război şi nu văd niciun motiv să se discute cu el. Se spune că trebuie să i se arate lui Vladimir Putin că este izolat; dacă se discută cu el tot timpul, el nu se va simţi izolat, dimpotrivă, se va simţi în centrul lumii”, a apreciat Kaja Kallas.

Premierul eston a apreciat că „nu există altă opţiune decât oprirea războiului şi pedepsirea agresorilor şi tuturor celor care se fac responsabili de crime de război” în cursul invaziei ruse în Ucraina, care a intrat miercuri în cea de-a 84-a zi.

„Soluţia nu poate fi decât una militară. Ucraina trebuie să câştige acest război”, a declarat Kaja Kallas.

Denis Pușilin, șeful autoproclamatei republici populare Donețk (DNR), a afirmat că pe locul combinatului Azovstal, forțele de ocupație ruse vor să facă un parc tehnologic sau doar o zonă de agrement, informează  RIA Novosti.

La rândul lor, reprezentanții Primăriei Mariupol au anunțat că DNR intenționează să demoleze Azovstal. Autoritățile orașului explică astfel de acțiuni ale ocupanților prin faptul că armata ucraineană va avea în curând forța să recucerească Mariupol.

În aceste condiții, „rușii distrug preventiv un important complex industrial pentru Ucraina” pentru că vor să șteargă orice amintire despre apărarea eroică a ucrainenilor la Azovstal.

Totodată, Primăria Mariupol a precizat că ocupanții nu sunt interesați de restaurarea și dezvoltarea Mariupolului, deoarece pentru ei este doar un teritoriu care crează un coridor spre Crimeea.

În schimb, Denis Pușilin a afirmat că Mariupol „va fi reconstruit ca stațiune turistică”, exprimându-și speranța că Rusia va ajuta la refacerea localității ucrainene.

Înainte de război, la complexul metalurgic Azovstal lucrau 10.000 de oameni, care produceau anual 7.000 de tone de oțel de înaltă calitate, 6 milioane de tone de fontă. și 4,5 milioane de tone de metal laminat.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, spune că Suedia nu ar trebui să se aștepte ca Turcia să aprobe cererea de aderare NATO fără a fi extrădați „teroriștii” de pe teritoriul său, relatează Reuters și BBC.

Delegațiile suedeze și finlandeze nu ar trebui să meargă în Turcia pentru a o convinge să susțină solicitările lor de a se alătura alianței, a spus Erdogan într-un discurs adresat parlamentarilor din partidul său AK, aflat la guvernare.

De asemenea, Erdogan a afirmat că se așteaptă ca aliații NATO să înțeleagă sensibilitățile Turciei cu privire la securitate.

”Avem o asemenea sensibilitate ca să ne protejăm frontierele de atacurile organizațiilor teroriste. Expansiunea NATO este semnificativă pentru noi doar proporțional cu respectul care va fi arătat față de sensibilitățile noastre”, a spus liderul de la Ankara.

”Deci nu ne veți da înapoi teroriști, dar ne cereți aderarea la NATO? NATO este o entitate pentru securitate, o organizație pentru securitate. Prin urmare, nu putem spune «da» acestei organizații de securitate fiind lipsită de securitate”, a adăugat Erdogan.

Turcia acuză cele două state nordice că găzduiesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care îl consideră o organizație teroristă, și adepți ai lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă eșuată de lovitură de stat în 2016.

Potrivit agenției oficiale de știri turce, atât Finlanda, cât și Suedia au respins zeci de cereri de extrădare a militanților kurzi pe care Turcia îi descrie drept teroriști.

Suedia și Finlanda nu se pot alătura NATO fără sprijinul tuturor membrilor alianței militare.

Ministerul rus de Externe a anunțat miercuri, 18 mai, că expulzează 34 de diplomați francezi, ca răspuns la expulzarea unor diplomați ruși de la Ambasada Rusiei din Franța, relatează agenția TASS.

„34 de angajați ai instituțiilor diplomatice franceze din Rusia au fost declarați persona non grata. S-a subliniat că acest pas aduce prejudicii serioase relaţiilor ruso-franceze şi cooperării bilaterale constructive”, se precizează într-un comunicat al ministerului rus.

Diplomații au acum la dispoziție două săptămâni ca să părăsească teritoriul Rusiei.

„Decizia autorităților ruse nu are temei juridic. Nu putem decât să regretăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe în timpul unei conferințe.

Tot într-o mișcare de represalii, Moscova a anunțat că expulzează și 24 de diplomați italieni, transmite agenția de știri de stat rusă Ria, citată de The Guardian.

Luna trecută, Italia a expulzat 30 de diplomați ruși.

Mai multe informații: Rusia expulzează 34 diplomaţi francezi, în urma unei măsuri similare din partea Franței

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este acuzat de Rusia de ”minciuni și propagandă”, după ce a descris predarea luptătorilor din uzina Azovstal din Mariupol către forțele ruse drept o „operațiune de salvare” inițiată de partea ucraineană, relatează BBC.

Rusia a anunțat miercuri, 18 mai, că 959 de luptători care au fost evacuați din combinat s-au predat.

Declarația lui Zelenski este „o capodopera care a venit din condeiul celor care creează în Studioul Kvartal 95”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, referindu-se la compania de producție de televiziune creată de Zelenski înainte de a deveni președintele Ucrainei.

„Am impresia că scriu o nouă serie sau un text pentru următorul lor eveniment corporativ”, a adăugat ea în declarația pentru Sputnik Radio, un post rusesc de stat, susținând că Rusia se află în spatele planului de evacuare a luptătorilor ucraineni din fabrică.

Mai multe informații: Ucraina nu stă în spatele evacuării luptătorilor de la Azovstal, acuză Rusia: „Minciuni și propagandă”

Liderul cecen Ramzan Kadîrov, apropiat al Kremlinului, admite că au fost comise unele ”erori” în faza inițială a ”operațiunii militare speciale” din Ucraina – cum denumește Rusia invazia din țara vecină – însă susține că în acest moment totul decurge conform planului, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.

”La început au fost erori, unele deficienţe, dar în prezent totul merge 100% conform planului şi vom elibera Ucraina”, a declarat Kadîrov într-o intervenţie la forumul ”Noile orizonturi”, organizat de o societate rusă.

Kadîrov publică frecvent pe contul său de Telegram informații despre modul în care decurge așa-numita ”operațiune militară specială” a Rusiei în Ucraina.

El susține că în fiecare săptămână sute de voluntari ajung la o bază aflată la mai puțin de 40 de kilometri de capiatala cecenă Groznîi pentru a merge apoi în Ucraina.

Potrivit doctrinei sale, Rusia nu poate fi prima care să lanseze un atac nuclear, a afirmat vicepremierul Iuri Borisov, citat de agenția rusă Interfax și publicația ucraineană Ukrainska Pravda.

„Conform doctrinei noastre, conform strategiei noastre, Forțele Armate ale Federației Ruse folosesc doar o lovitură de răspuns. Conform doctrinei, noi nu atacăm mai întâi”, a spus oficialul de la Moscova.

„Președintele nostru, comandantul suprem, are doi ofițeri de marină în permanență în apropiere care poartă așa-numita servietă nucleară. Și în cazul amenințărilor care provin de la sistemele de apărare aerospațială și de avertizare a atacurilor cu rachete, în cazul unui raid, se determină atacul, traiectoria, locurile căderii – acestea sunt criteriile pentru represalii”, a adăugat viceprim-ministrul.

Publicația ucraineană notează însă că potrivit doctrinei militare a Federației Ruse, țara își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva acesteia sau a aliaților săi, precum și în cazul unei agresiuni împotriva Rusiei folosind arme convenționale, ”atunci când însăși existența statului este amenințată”.

Aproximativ 28.300 de militari ruși au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei, anunță miercuri Statul Major al Forțelor Armate ale Kievului, potrivit BBC.

În ultima zi, armata rusă ar fi piedut 400 de soldați, conform estimărilor autorităților ucrainene.

Statul Major al Forțelor Armate ale Kievului anunță în actualizarea zilnică că până acum Rusia a pierdut și aproximativ:

• 1.251 de tancuri
• 3.043 de vehicule blindate
• 586 de sisteme de artilerie
• 199 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 91 de sisteme de apărare aeriană
• 202 avioane de război
• 167 de elicoptere
• 2.137 de camioane și autocisterne
• 13 nave de război și bărci
• 102 rachete de croazieră
• 441 de drone
• 43 de echipamente speciale

Un tribunal va decide soarta luptătorilor ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol care s-au predat, a declarat liderul separatist din Donețk, Denis Pușilin, potrivit agenției ruse de presă Tass, citată de BBC.

„Dacă oponentul și-a depus armele, instanța îi va decide soarta”, a spus Pușilin, adăugând că toți ucrainenii care sunt considerați „criminali de război neonaziști” ar trebui să dea explicații în fața unui tribunal internațional.

Potrivit liderului separatist din Donețk, comandanții de top ai trupelor ucrainene sunt încă în interiorul fabricii și nu s-au predat, relatează Reuters, citând presa locală.

Anterior, autoritățile ruse au anunțat că 959 de luptători ucraineni evacuați din buncărele de la Azovstal s-au predat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, miercuri, 18 mai, că nu a existat niciun avans în negocierile de pace cu Ucraina și a susținut că autoritățile de la Kiev refuză total să continue acest proces, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

„Negocierile nu progresează și observăm că negociatorii ucraineni nu au dorința totală de a continua acest proces”, a spus Peskov.

Marți, 17 mai, agenția rusă de știri Interfax l-a citat pe viceministrul de Externe de la Moscova, Andrei Rudenko, spunând că Rusia și Ucraina nu poartă discuții „sub nicio formă” și Kievul „practic s-a retras din procesul de negociere”.

Un puternic incendiu de pădure a izbucnit în districtul Vîșhorod din regiunea Kiev, afectând o suprafață de 45 de hectare, potrivit agenției ucrainene Unian, care citează Serviciul de Stat de Urgență (SES). Potrivit canalului Nexta, focul s-ar manifesta în apopierea zonei de excludere de la Cernobîl.

O localnică a fost salvată de pompieri, iar în dimineața zilei de 18 mai, focul a fost localizat.

Bohdan Daniliuk, șef adjunct al Direcției principale a Serviciului de Stat de Urgență al Regiunii Kiev, vorbește despre două posibile cauze ale incendiului.

„Primul motiv posibil este că în timpul ocupării temporare a anumitor zone, trupele ruse au instalat o mulțime de mine și rachete. Sunt multe animale din zona de excludere, care pot declanșa rachetele, ceea ce face ca resturile din pădure să ia foc. Vremea a fost caldă și uscată mult timp, la fel și rafale de vânt, iar focul s-a extins foarte repede”, a spus reprezentantul SES.

State Emergency Service of #Ukraine reports that at night the forest near the #Chernobyl Exclusion Zone was on fire. 16 rescuers and 4 units of equipment were involved in extinguishing the fire. pic.twitter.com/qrtsOyZCOe

— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022

În plus, el a subliniat că există cazuri când populația dă foc spontan vegetației uscate, ceea ce duce la răspândirea rapidă a flăcărilor, la distrugerea pădurilor și a așezărilor.

Locuitorii din Kiev și din regiune au simțit marți, 17 mai, un miros de fum și aer poluat, însă astăzi plouă în capitala ucraineană, ceea ce a îmbunătățit calitatea aerului.

Potrivit serviciului iqair, acum nu există nicio amenințare pentru sănătatea umană.

Ministerul rus al Apărării anunță că aproape o mie de luptători ucraineni care se adăposteau în uzina Azovstal din Mariupol s-au predat, relatază BBC.

694 de luptători din armata ucraineană și batalionul Azov s-ar fi predat în ultimele 24 de ore.

În total, se presupune că 959 de luptători au fost evacuați începând de luni, 16 mai, de la Azovstal. Din totalul celor evacuați, 80 au fost răniți.

Cei care părăsesc combinatul din Mariupol sunt duși pe teritoriul controlat de Rusia, adaugă sursa citată.

Autoritățile ucrainene nu au oferit o actualizare a numărului de luptători au părăsit Azovstal astăzi.

The Ministry of Defense of #Russia claims that about a thousand #Ukrainian servicemen from the #Azovstal plant surrendered. pic.twitter.com/KQJOPfGR83

— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022

Mai multe informații: Rusia susține că 694 de luptători ucraineni din uzina Azovstal s-au predat în ultimele 24 de ore

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, spune că Regatul Unit este deschis la ideea unui tribunal penal internațional care să-l judece pe președintele Vladimir Putin și pe alți lideri ruși ca urmare a războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

”Spunem clar că Putin și toți cei care au stat în spatele crimelor de război îngrozitoare care sunt comise în Ucraina trebuie să răspundă și colaborăm foarte strâns cu curtea penală internațională”, a spus șefa diplomației de la Londra, adăugând că autoritățile britanice sprijină Ucraina în colectarea de probe.

Suntem deschiși la ideea unui tribunal, o luăm în considerare în prezent, dar ceea ce ne dorim este cea mai eficientă modalitate de a urmări în justiție acei oameni care au comis aceste crime de război îngrozitoare, inclusiv violuri, violență sexuală, țintirea nediscriminată a civililor.

Liz Truss, ministrul britanic al Externelor:

Școala Avdiivka nr. 1 din regiunea Donețk a ars din temelii în urma unui atac al forțelor ruse, anunță Administrația Regională de Stat, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, Pavel Kirilenko, susține, într-o postare pe Telegram, că în atacul asupra instituției de învățământ au fost folosite muniții interzise la nivel internațional.

„Noaptea, armata rusă a tras în școală cu muniție interzisă cu fosfor. Școala a ars din temelii. Din fericire, nu s-au înregistrat victime: în clădire se aflau doar cei de serviciu, au reușit să scape”, a scris guvernatorul.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, la școala Avdiivka nr. 1 învățau peste 200 de copii, mai precizează Kirilenko, adăugând că în momentul atacului, în clădire ”nu era niciun soldat, nici măcar un echipament militar”.

„Doar că rușii, ca întotdeauna, distrug în mod deliberat infrastructura civilă”, a continuat șeful administraței regionale.

În total, din 24 februarie, rușii din regiunea Donețk au deteriorat și distrus 416 instituții de învățământ, inclusiv 181 de grădinițe, 191 de școli, 23 de școli profesionale și 21 de universități. Vom reconstrui totul. Și rușii vor plăti pentru tot!

Pavel Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk:

Experții și anchetatorii militari notează că în Ucraina și Rusia nu există muniții cu fosfor în uz. Dar aici poate fi vorba despre muniție incendiară, care este interzisă în orașe sau în apropierea lor. Este permisă utilizarea munițiilor cu fosfor asupra țintelor militare numai dacă ele sunt îndepărtate de cele civile.

Prim-miniștrii Estoniei, Letoniei și Lituaniei susțin „deciziile istorice” ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO, potrivit unei declarații comune de miercuri, 18 mai, relatează CNN.

„Finlanda și Suedia împărtășesc aceleași valori care unesc aliații NATO și împărtășesc angajamentul nostru față de principiile care constituie fundamentul securității euro-atlantice. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va consolida securitatea noastră colectivă și va consolida Alianța”, au transmis Kaja Kallas, prim-ministrul estonian, Arturs Krišjanis Karinš, premierul leton, și Ingrida Šimonytė, șefa guvernului lituanian, în declarația comună.

Țările baltice împreună cu Finlanda și Suedia împărtășesc responsabilitatea pentru regiunea baltică nordică pașnică, sigură și prosperă.

Premierii țăriilor baltice, într-o declarație comună:

Liderii celor trei state au subliniat totodată că în contextul invaziei ruse în Ucraina, ”rolul NATO ca Alianță defensivă care luptă pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă Euro-Atlantică a devenit și mai important”.

Ambasadorii Finlandei și Suediei s-au întâlnit, astăzi, 18 mai, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, pentru a depune cererile de aderare a celor două țări la Alianță.

Trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra regiunii Odesa de la Marea Neagră, anunță miercuri dimineață, pe Facebook, Comandamentul Operațional Sud din Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda.

„Regiunea Odesa a fost lovită de un alt atac cu rachete din Marea Neagră. Inamicul continuă să încerce să distrugă infrastructura și pună presiune psihologică asupra civililor, atacând în zori așezările din regiune”, anunță sursa citată.

Conform informațiilor preliminare, nu există pagube semnificative și nici victime.

Atacul are loc după ce cu o zi în urmă, forțele ruse au lansat rachete asupra podului feroviar de peste gura estuarului Nistrului din Zatoka din aceeași regiune.

Iar pe 16 mai, podul a fost lovit într-o altă serie de atacuri care au vizat și un centru de recreere, patru persoane, printre care și un copil, fiind rănite.

„Au mai rămas mulți oameni la Azovstal și continuăm negocierile pentru a-i scoate de acolo”, a declarat pentru BBC ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, adăugând că operațiunea de salvare va fi încheiată doar atunci când toți apărătorii din uzina din Mariupol vor fi evacuați în teritorii aflate sub controlul Ucrainei.

Oficialul a subliniat că este vorba despre o operațiune sensibilă și orice comandă poate fi potențial periculoasă pentru viața oamenilor.

Apelurile politicienilor din Moscova ca unii dintre luptătorii evacuați de la oțelărie să fie judecați pentru crime de război „au fost cel mai probabil făcute pentru propagandă internă în Rusia”, adăugat Maliar.

„Negocierile sunt încă în curs și sperăm foarte mult la un rezultat pozitiv”, a mai spus ministrul ucrainean.

Organizația Human Rights Watch (HWR) anunță că a documentat o serie de presupuse crime împotriva civililor din regiunile Kiev și Cernihiv din nordul Ucrainei, relatează CNN.

O echipă HRW care a vizitat zona în aprilie și mai a declarat că „a investigat 22 de posibile execuții sumare, alte nouă crime, șase posibile dispariții forțate și șapte cazuri de tortură”, potrivit unui raport publicat miercuri.

Se crede că presupusele crime au fost comise în lunile februarie și martie de trupele ruse, pentru că ele controlau atunci o mare parte din zonă.

Reprezentanții organizației au intervievat 65 de persoane între 10 aprilie și 10 mai, inclusiv familiile victimelor și persoane care au spus că au fost reținute și torturate de trupele ruse.

HWR a spus că a adunat dovezi fizice care implică trupele ruse în „numeroase încălcări ale legilor războiului, care ar putea echivala cu crime de război și crime împotriva umanității”.

Printre mărturiile colectate echipa Human Rights Watch se numără și cea a Anastasiei Andriivna, în vârstă de 66 de ani, din regiunea Kiev, care a spus că a găsit cadavrul fiului ei adult într-un hambar după ce se pare că acesta a fost executat.

„Stătea întins acolo în poziție fetală, cu mâinile sub cap și jacheta peste umeri”, a declarat Andriivna pentru HRW.

Organizația a raportat, de asemenea, mărturii de la săteni care au spus că se numără printre cei 350 de oameni ținuți timp de 28 de zile într-un subsol înghesuit și insalubru din Yahidne, lângă Cernihiv. Alți săteni de acolo au fost uciși de trupele ruse, potrivit HRW.

”Aceste abuzuri împotriva civililor sunt crime de război evidente care ar trebui investigate prompt și imparțial și urmărite în mod corespunzător”, a spus directorul HRW pentru Europa și Asia Centrală, Giorgi Gogia.

Trupele ruse și-au intensificat eforturile de a distruge apărarea ucraineană în regiunea Luhansk, aducând 15 elicoptere pentru a întări ofensiva, spun oficiali ucraineni, citați de CNN.

Apărarea ucraineană din jurul orașelor Sievierodonețk și Lisichansk rămâne sub presiune intensă din cauza bombardamentelor de artilerie și a atacurilor aeriene care s-au intensificat.

Forțele ruse încearcă să străpungă liniile ucrainene în această zonă și să finalizeze capturarea Luhanskului. Ele controlează aproximativ 90% din regiune, conform celor mai multe estimări.

Guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, a anunțat că patru civili au fost uciși în ultimele lupte și uzina de azot din Sievierodonețk a fost lovită din nou.

„Lumea rusă distruge totul în calea ei încercând să impună acest tip de viață în regiunea Luhansk – fără oameni, case, fabrici”, a precizat oficialul, adăugând că orașul a rezistat marți în fața a 15 atacuri de artilerie.

Totodată, Statul Major al forțelor armate ucrainene a precizat că au avut loc noi atacuri ale forțelor ruse către Sloviansk, în regiunea Donețk. Trupele Moscovei încearcă să încercuiască unități ucrainene în jurul orașului Lîman și încearcă să obțină controlul deplin asupra așezării din apropiere Drobișeve.

În ceea ce privește situația din nordul țării, la Harkov, rușii au continuat să bombardeze satele din zonă pentru a împiedica contraofensiva Ucrainei, ale cărei trupe au ajuns la granița cu Rusia în mai multe locuri, mai anunță Statul Major ucrainean.

Trupele ruse au lansat, miercuri dimineață, un atac cu rachete asupra orașului Mikolaiv, care a provocat distrugeri și un incendiu, anunță Serviciul de Stat ucrainean de Urgență, potrivit publicației Ukrainska Pravda. O persoană a fost rănită.

„În dimineața zilei de 18 mai, după o lovitură cu rachete inamice, a avut loc distrugeri și a izbucnit un incendiu într-un sector de locuințe private din cartierul Ingulski al orașului Mikolaiv”, anunță Serviciul de Urgență, într-un mesaj pe Facebook.

Victima a suferit răni provocate de schije.

Focul, care a afectat o suprafață de 50 de metri pătrați, a fot stins.

CoolCola, Fancy şi Street sunt sucurile pe care rușii le vor putea alege în locul băuturilor Coca-Cola, Fanta şi Sprite, care au ieșit de pe piață după ce compania Coca-Cola şi-a suspendat activitatea în Rusia, în martie, în contextul războiului din Ucraina, relatează The Moscow Times.

Noua gamă de sucuri este creată d un producător rus, Ochakovo, care anunță pe rețelele sociale că CoolCola are „gustul renumit de cola”.

De asemenea, Fancy are aromă de portocale, iar Street are gust de lămâie şi lime.

În același timp, sticlele imită schemele de culori ale mărcilor Coca-Cola, Fanta şi Sprite.

🤡 Continuiamo a sostituire le importazioni. A #Mosca, #CoolCola, #Fancy e #Street sono ora sugli scaffali dei negozi. In generale, come Abibas invece di Adidas.#russia #sanzioni #sanctions #war #embargo #cocacola #fanta #sprite pic.twitter.com/AVpAf1ZjNi

— Luca Santarelli (@luca_santarelli) May 15, 2022

Mai multe informații: CoolCola. Rusia oferă alternative pentru sucurile Coca-Cola, Fanta şi Sprite după ce marile branduri au părăsit piaţa

Procesul în care este judecat un soldat rus, în vârstă de 21 de ani, începe miercuri, 18 mai, în Ucraina. Tânărul este acuzat că a împuşcat în cap un civil neînarmat, în regiunea Sumî, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Vadim Şişimarin va fi dus de la ora 14.00 în faţa tribunalului districtului Solomiansky din Kiev, unde va trebui să dea explicaţii cu privire la moartea unui bărbat de 62 de ani, la 28 februarie, în nord-estul Ucrainei.

Originar din Irkutsk, în Siberia, Șișimarin este acuzat de crime de război şi omor premeditat, pentru care riscă închisoarea pe viaţă.

Mai multe informații: Ucraina începe primul proces pentru crime de război al unui soldat rus. Ce pedeapsă riscă, după ce a împușcat un civil în cap

Cel două state au depus miercuri cererile de aderare la NATO. Astfel, Finlanda și Suedia sunt gata să pună capăt mai multor decenii de neutralitate prin alăturarea la alianța militară occidentală.

”Solicitările pe care le-ați făcut astăzi sunt un pas istoric. Aliații vor lua acum în considerare următorii pași pe drumul vostru către NATO. Interesele de securitate ale tuturor aliaților trebuie să fie luate în considerare și suntem hotărâți să rezolvăm toate problemele și să ajungem la concluzii rapide”, a spus Stoltenberg după ce a primit cererile de la ambasadorii finlandez și suedez la sediul NATO de la Bruxelles.

Cele două țări au decis să solicite aderarea la NATO în contextul invaziei ruse în Ucraina care a provocat noi îngrijorări legate de situația de securitate din regiune.

Diplomații NATO au declarat pentru Reuters că ratificarea cererilor ar putea dura un an, pentru că este nevoie de aprobarea Parlamentelor tuturor celor 30 de membri actuali ai NATO.

Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele de aderare, relatează CNN. Acestea includ un sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață, tratarea corectă a populațiilor minoritare, angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică, capacitatea și disponibilitatea de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO.

Rusia, care împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Finlanda, a avertizat cu privire la „consecințe de amploare” dacă cele două țări se vor alătura NATO.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și a Suediei în alianță nu este o amenințare, dar „extinderea infrastructurii militare în acest teritoriu va determina cu siguranță răspunsul nostru”.

Mai multe informații: Finlanda și Suedia și-au depus oficial cererile de aderare la NATO: ”Un moment istoric”

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, și până la sfârșitul zilei de 16 mai, biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat 7.814 victime civile în țara afectată de război. Este vorba despre 3.752 de morți și 4.062 de răniți, potrivit unui comunicat al OHCHR, citat de publicația Kyiv Independent.

Printre persoanele care și-au pierdut viața sunt 1.406 bărbați, 927 de femei, 86 de fete și 96 de băieți, precum și 68 de copii și 1.169 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

În rândul răniților există 675 de bărbați, 472 de femei, 96 de fete și 104 băieți și 165 de copii și 2.550 de adulți al căror sex nu este încă stabilit.

Agenția ONU precizează că cifrele reale sunt considerabil mai mari decât cifrele confirmate. Cele mai multe victime au fost înregistrate în urma folosirii armelor explozive cu o zonă largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de lansare de rachete.

Aliații Ucrainei trebuie să își intensifice sprijinul financiar pentru țara afectată de război, spune secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, relatează Reuters, potrivit BBC.

Într-un discurs la Forumul Economic de la Bruxelles, Yellen a spus că, pe termen scurt, Ucraina are nevoie de bani pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii, precum și pentru a opera o economie care să răspundă nevoilor de bază ale cetățenilor săi.

În curând, Ucraina va trebui să repare utilitățile și serviciile esențiale și, în cele din urmă, va avea nevoie de „sprijin masiv” la scara Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, prin care SUA au acordat 13 miliarde de dolari pentru programele de redresare din Europa de Vest, mai notează sursa citată.

Janet Yellen a sugerat și că Uniunea Europeană ar putea combina tarifele de import pentru petrolul rusesc cu embargoul treptat pe care încearcă să îl instituie pentru a micșora veniturile energetice ale Rusiei.

Conceptul de tarif va fi prezentat la o întâlnire a liderilor financiari ai G7 în cursul acestei săptămâni.

”În ciuda faptului că forțele ruse au încercuit Mariupolul timp de peste zece săptămâni, rezistența fermă a Ucrainei a întârziat capacitatea Rusiei de a obține controlul deplin asupra orașului”, transmite Ministerul britanic al Apărării, în cel mai nou raport despre evoluția războiului, adăugând că acest lucru a provocat pierderi importante de personal în rândul forțelor Moscovei, potrivit The Guardian.

În același raport se precizează că Rusia a folosit în mod semnificativ personalul auxiliar, în eforturile sale de a învinge rezistența ucraineană.

”Aceasta include o desfășurare a forțelor cecene, constând probabil din câteva mii de luptători concentrați în principal în sectoarele Mariupol și Luhansk. Aceste forțe constau probabil atât din voluntari individuali, cât și din unități Gărzii Naționale, care sunt în mod obișnuit dedicate asigurării guvernării șefului Republicii Cecene, Ramazan Kadîrov”, mai precizează Ministerul Apărării de la Londra.

Potrivit instituției britanice, Kadîrov ar supraveghea personal desfășurarea forțelor, în timp ce vărul său Adam Delimkhanov a acționat probabil ca un comandant din teren în Mariupol.

”Desfășurarea în luptă a personalului atât de disparat demonstrează problemele semnificative de resurse ale Rusiei în Ucraina și contribuie probabil la un comandament dezbinat care continuă să împiedice operațiunile Rusiei”, mai transmite ministerul.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 18 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/7wf7eAl1Pc

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/EDgWj6lYbl

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 18, 2022

Noul pachet de sancțiuni anunțat de Australia vizează mai multe persoane și grupuri legate de Rusia și Belarus, a precizat ministrul de Externe Marise Payne, citat de New York Times. Măsurile vizează persoane și instituții de presă care răspândesc dezinformări, precum și Grupul Wagner, o forță militară privată având legături cu președintele Putin, notează sursa citată.

Guvernul rus conduce o campanie de dezinformare pe scară largă atât în Rusia, cât și la nivel internațional. Președintele Putin a atacat libertatea de exprimare și disidența în Rusia pentru a suprima relatările despre războiul său împotriva Ucrainei și crimele sale flagrante de război și pentru a deteriora percepția Ucrainei și a susținătorilor săi internaționali.

Ministerul australian de Externe:

Pe noua listă de sancțiuni figurează 11 persoane și 12 entități despre care autoritățile australiene consideră că promovează propaganda și dezinformările rusești.

Printre entitățile sancționate se numără compania militară privată „Wagner”, considerată drept o armată privată a președintelui Vladimir Putin, potrivit unui comunicat al ministerului.

De asemenea, sunt sancționate întreprinderile de apărare din Belarus, Industrial-Comercial Private Unitary Enterprise Minotor-Service și OJSC KB Radar-Managing Company of Radar Systems Holding.

”Ambele companii produc echipamente sofisticate folosite de Forțele Armate din Belarus, care la rândul lor au oferit un sprijin strategic semnificativ forțelor ruse”, mai scrie în comunicat.

Sancționați pentru sprijinirea invaziei în Ucraina sunt și Aleksandr Chupriyan, ministru interimar al situațiilor de urgență pentru Federația Rusă, Serghei Korolyov, prim-director adjunct al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Nikolay Bogdanovsky, prim-adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, și Illia Kyva, fostă membră pro-rusă a parlamentului ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că sunt purtate în continuare negocieri cu Rusia în privința evacuării luptătorilor din combinatul Azovstal în timp ce misiunea continuă, relatează CNN.

”Misiunea de evacuare continuă. Este supravegheată de ofițerii noștri militari și de informații. Sunt implicați cei mai puternici mediatori internaționali”, a precizat Zelenski în mesajul său zilnic transmis națiunii.

Liderul de la Kiev a mai spus că a vorbit marți cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron despre sprjinut acordat Ucrainei în domeniul apărării și despre ”cooperarea noastră la nivelul UE”.

”Am avut o discuție de fond și lungă cu președintele francez Macron. Am discutat despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni pe care îl pregătește UE, despre procesul de negocieri cu Rusia și evacuarea eroilor noștri din Azovstal”, a spus Zelenski.

Armata ucraineană a anunțat luni seara că forțele sale și-au încheiat „misiunea de luptă” la uzina din Mariupol, care a fost timp de mai multe săptămâni ultimul bastion al rezistenței ucrainene din orașul-port de la Marea Azov.

Președintele Joe Biden îi va întâmpina joi, la Casa Albă, pe prim-ministrul Suediei și pe președintele Finlandei, la câteva zile după ce ambele țări au anunțat că vor încerca să adere la NATO, potrivit CNN.

Liderii țărilor scandinave sunt așteptați să discute despre cererile NATO, securitatea europeană și sprijinul pentru Ucraina pe fondul invaziei Rusiei, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat.

Finlanda și Suedia vor să se alăture Alianței după ce asaltul Rusiei asupra Ucrainei a stârnit îngrijorări reînnoite de securitate în regiune. SUA și alți lideri NATO și-au exprimat sprijinul pentru aderarea lor, în timp ce Rusia și-a exprimat dezacordul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marți, în obișnuitul său mesaj video difuzat zilnic, că a continuat eforturile de a pune presiune asupra Rusiei la toate nivelurile.

„Continui să adun cea mai mare audiență internațională pentru Ucraina. Pentru a susține statul nostru la toate nivelurile. Și pentru a pune presiune asupra Rusiei la toate nivelurile”, a spus liderul de la Kiev.

„Presiune mediatică, diplomatică și culturală. De asta avem nevoie. Pentru ca, la fel ca în zilele celui de-al Doilea Război Mondial, lupta pentru libertate să se bazeze în special pe puterea artei”, a adăugat Zelenski, în mesajul său.

Administrația Biden colaborează îndeaproape cu aliații europeni pentru a încerca dezvoltarea unor rute prin care grâul și porumbul să fie scoase din Ucraina, după ce marina rusă a blocat porturile ucrainene, scrie CNN. Cerealele exportate de Ucraina sunt vitale pentru aprovizionarea cu alimente în întreaga lume, în special în Africa și Orientul Mijlociu.

Nu există o soluție-minune pentru a rezolva această provocare complicată, iar oficialii americani și europeni iau în considerare o gamă largă de opțiuni pentru a scoate în siguranță exporturile de alimente pe calea ferată, pe mare și pe calea aerului, au declarat pentru CNN doi diplomați americani și patru diplomați europeni. Scenariile posibile sunt studiate și concepute indiferent dacă Rusia este de acord cu acestea sau nu.

Răspunsul dat acestei provocări va fi un obiectiv major pentru secretarul de stat american Tony Blinken atunci când acesta va convoca o reuniune ministerială privind securitatea alimentară și va prezida o discuție pe această temă la sediul ONU de la New York, miercuri și joi, au precizat diplomații.

„Este departe de a fi o afacere încheiată, sunt atât de multe piese în mișcare, atât de multe lucruri ar putea merge prost cu aceste discuții”, a declarat un alt oficial familiarizat cu discuțiile.

Pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie alimentară la nivel mondial, urgența în jurul acestui efort este din ce în ce mai mare, deoarece prețurile la grâu, cereale, porumb, soia și ulei vegetal au crescut vertiginos în ultimele săptămâni din cauza invaziei ruse în Ucraina. Cu toate acestea, nu există o soluție simplă, existând obstacole majore pentru toate variantele de transport a grânelor, pentru că războiul nu dă semne că ar înceta prea curând.

Un câine din rasa ciobănesc belgian care a ajutat anterior forțele ruse în regiunea Mikolaiv va fi folosit de acum înainte în operațiunile militare ale trupelor ucrainene, relatează Sky News.

Câinele, numit Bucks și care a fost abandonat de ocupanții ruși în urma înfrângerii lor în regiune, a reușit să învețe comenzile ucrainene în mai puțin de o lună și este acum pregătit să servească în garda națională a țării.

In Mykolayiv region #Russian occupiers were defeated in battle and left their Belgian Shepherd, Bucks.

Dog, who had previously served in the Rosguard, learned the commands in #Ukrainian in less than a month and will soon start serving in 🇺🇦 National Guard.#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/3CJ9rm83eA

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) May 17, 2022

Oficialii ruși și separatiștii proruși au publicat marți imagini despre care spun că îi arată pe soldații ucraineni de la Azovstal părăsind combinatul siderurgic din Mariupol, scrie The Guardian. Imaginile au fost publicate în contextul în care Ucraina a confirmat că peste 260 de luptători au fost evacuați din uzină și duși în zonele aflate sub controlul trupelor ruse.

Înregistrările video – publicate de autoproclamata Republică Populară Donețk și de Ministerul rus al Apărării – arată cum apărătorii Azovstalului sunt transportați pe targă. The Guardian notează că nu a reușit să verifice data sau condițiile în care au fost filmate aceste imagini.

264 de soldați ucraineni, dintre care 53 grav răniți, au fost evacuați luni de la Azovstal către teritoriul ocupat de ruși. Ucraina a anunțat că aceștia vor fi schimbați cu prizonieri de război ruși.

Trupele de la uzina siderurgică Azovstal au fost ultima redută a rezistenței ucrainene din orașul Mariupol, care s-a aflat sub asediu încă de la începutul războiului.

Cel puțin șapte civili au fost uciși, iar alți șase răniți în regiunea ucraineană Donețk, în atacurile efectuate marți de trupele ruse, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit BBC.

Într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, acesta a afirmat că două persoane au murit în orașul Bahmutske, două în Bahmut, una în Avdiivka, una în Drobysheve și una în Soledar.

Guvernatorul regional a precizat că numărul victimelor din Mariupol și Volnovakha rămâne necunoscut.

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent aceste cifre.

Donețk face parte din regiunea estică Donbas, unde Rusia își concentrează forțele. O mare parte din Donbas era deja controlată de separatiștii susținuți de Rusia înainte de invadarea Ucrainei.

Europa neglijează Polonia și Ungaria atunci când vine vorba de sprijin pentru numărul mare de refugiați ucraineni pe care aceste țări îi primesc, a declarat marți președintele polonez Andrzej Duda, potrivit BBC.

În urma unei întrevederi cu omologul său ungar, Duda a afirmat că niciuna dintre țări nu a primit suficient sprijin pentru a pune în aplicare programele necesare pentru a ajuta suficient milioanele de oameni care au fost nevoiți să își părăsească locuințele din Ucraina.

El a declarat că nu are „nicio îndoială” că această atitudine „subminează unitatea europeană”, dar a promis că va continua să facă „totul pentru ca oaspeții din Ucraina să se simtă cât mai bine posibil în Polonia”.

Cele mai recente date ale ONU arată că 6,2 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse:

• Polonia a primit 3.376.992 de refugiați ucraineni;
• România – 919.574 ;
• Rusia – 850.534;
• Ungaria – 610.076;
• Moldova – 464.294;
• Slovacia – 424.027;
• Belarus – 27.308.

Trupele ruse încearcă să avanseze spre orașul Sloviansk, în regiunea Donețk, și Severodonețk, în regiunea Luhansk, precum și de-a lungul întregii linii de front din apropierea orașului Donețk, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit portalului The Kyiv Independent.

De asemenea, trupele ruse au lansat rachete din avioane de atac Su-35 în apropiere de orașele Bahmut, Soledar, Kalynove și Vovchoiarivka, aflate în regiunile Donețk și Luhansk, a precizat Statul Major General al Ucrainei.

O înregistrare video dramatică arată un centru comunitar din orașul Derhachi, situat în apropiere de Harkov, care a fost pulverizat de rachetele rusești, scrie The Guardian.

Centrul comunitar distribuia ajutoare umanitare pentru locuitorii din zonă.

Centrul a fost lovit de două rachete rusești. În urma atacului, două persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite.

This community center in Derhachi near Kharkiv, where humanitarian aid was distributed daily to hundreds of local residents, was hit twice by Russian rockets. Two people were killed, 4 wounded. Another Russian war crime to threaten people and destroy aid centers. pic.twitter.com/RTL3ZE6jdW

— Maria Avdeeva (@maria_avdv) May 17, 2022

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a reiterat că țara sa – care nu face parte din nicio alianță militară – nu are nicio intenție de a se alătura NATO, relatează BBC.

Vorbind după o întâlnire la Praga cu omologul său ceh, Petr Fiala, cancelarul Nehammer a declarat că istoria Austriei este diferită de cea a Finlandei și Suediei și că Austria își va păstra neutralitatea militară.

Cu toate acestea, el a amintit că țara sa – în calitate de stat membru al Uniunii Europene – a dat dovadă de solidaritate cu Ucraina, a permis livrările de arme către Kiev și a susținut sancțiunile împotriva Rusiei.

Ptr Fiala a declarat că omologul său austriac a sprijinit ideea extinderii capacității oleoductului Transalpine (TAL), care alimentează rafinăriile din Austria, Germania și Republica Cehă de la un terminal din portul italian Trieste.

Mai mulți oficiali cehi au declarat că oleoductul TAL ar putea în cele din urmă să furnizeze suficient petrol – în cazul unui embargo al UE asupra importurilor rusești. Aceștia au precizat, însă, că ar fi nevoie de o perioadă de până la trei ani pentru a extinde capacitatea oleoductului.

Curtea Supremă a Rusiei va analiza solicitarea înaintată de Procuratura Generală a Rusiei de a recunoaşte Batalionul Azov ca ”organizaţie teroristă” şi de a scoate în afara legii operaţiunile acesteia în Rusia pe data 26 mai, a anunțat Ministerul rus al Justiţiei, citat de agenţia de presă TASS.

Conform legii ruse, Serviciul Federal de Securitate (FSB) pregăteşte o propunere de recunoaştere a unei organizaţii drept teroristă pe care o va trimite Procuraturii Generale a Rusiei pentru a deschide un proces în instanţă. Organizaţiile internaţionale pot fi recunoscute ca fiind teroriste doar de Curtea Supremă a Rusiei, scrie news.ro.

Membrii unei organizaţii considerate teroriste sunt supuşi urmăririi penale. Fondatorii şi liderii sunt pedepsiţi cu închisoare de la 15 la 20 de ani şi cu o amendă în valoare de un 1 milion de ruble, în timp ce membrii obişnuiţi sunt pedepsiţi cu închisoare de la 5 la 10 ani şi cu o amendă de până la 500.000 de ruble. Cei care au părăsit voluntar organizaţia înainte de începerea anchetei vor scăpa de urmărirea penală.

Deschiderea de conturi în ruble la băncile rusești pentru a plăti importurile de gaze ar încălca sancțiunile UE împotriva Rusiei, a confirmat Comisia Europeană marți, într-un ghid actualizat privind această problemă, relatează BBC.

Mai multe guverne ale UE și importatori mari au solicitat mai multe clarificări de la Bruxelles cu privire la posibilitatea de a continua să cumpere gaz, pentru încălzirea gospodăriilor, energie electrică și alimentarea fabricilor din Europa.

Într-un ghidul său actualizat, împărtășit vineri țărilor UE, Comisia și-a confirmat declarația anterioară potrivit căreia sancțiunile UE nu împiedică companiile să deschidă un cont la o bancă sancționată.

„Poziția noastră fundamentală rămâne neschimbată. Procesul de plată prevăzut în Decretul rus din 31 martie ar încălca sancțiunile UE, dar există opțiuni disponibile pentru companiile din UE să continue să plătească în euro sau dolari, în conformitate cu contractele convenite”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Mai multe detalii: UE clarifică modul în care companiile europene pot plăti legal pentru gazul provenit din Rusia

Urmărește-ne pe Google News