LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 842 | Noi bombardamente în Harkov. Germania anunță un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că aproximativ 700.000 de militari ruşi participă în prezent la ofensiva din Ucraina, transmite France Presse.

„Avem aproape 700.000 bărbaţi în zona operaţiunii militare speciale”, a declarat Putin într-o întâlnire televizată cu soldaţi decoraţi pentru faptele lor de arme, folosind termenul oficial pe care Moscova îl utilizează pentru agresiunea neprovocată lansată în februarie 2022 contra Ucrainei.

În decembrie, preşedintele rus a menţionat că 617.000 de militari ruşi sunt implicaţi în ofensiva din Ucraina.

Rusia nu a evocat pierderile sale umane pe frontul din Ucraina. Cel mai recent bilanţ, datând din septembrie 2022, era de 5.937 de soldaţi ruşi căzuţi pe front.

Însă numărul avansat de analişti independenţi şi de serviciile de informaţii occidentale pentru aceste pierderi se ridică la cel puţin câteva zeci de mii de morţi.

Forțele ruse au bombardat vineri satul Glushkivka, din regiunea Harkov, iar o femeie de 57 de ani a murit în urma atacului, a anunțat Biroul Procurorului General ucrainean.

Recomandări

Răspunsul acid venit de la Casa Albă, după ce un francez a cerut înapoi Statuia Libertății: „Dacă nu eram noi, Franța vorbea germană”

„Pe 14 iunie, în jurul orei 15.00, trupele ruse au efectuat un atac aerian asupra satului Glushkivka din raionul Kupyan. Au fost avariate clădiri de locuințe, o fermă și o grădiniță. O femeie de 57 de ani a fost ucisă”, au transmis autoritățile ucrainene.

Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include trei lansatoare multiple de rachete HIMARS, 20 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder și 10 tancuri de luptă principale Leopard, a anunțat vineri ministerul german al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Pachetul include, de asemenea, două sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T, 21.000 de cartușe de 155 mm și două vehicule Beaver pentru instalarea de poduri.

Berlinul a anunțat luna trecută că intenționează să-și majoreze ajutorul militar acordat Ucrainei cu încă 3,8 miliarde de euro în 2024, a relatat Reuters la 21 mai, citând o sursă confidențială.

Oferta de încetare a focului formulată vineri, 14 iunie, de preşedintele rus Vladimir Putin este un ultimatum, a reacţionat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Putin a cerut retragerea trupelor ucrainene din cele patru provincii ucrainene revendicate de Moscova, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

Într-un discurs susţinut în faţa oficialilor din Ministerul de Externe rus, Putin a promis că va ordona o încetare imediată a focului dacă Ucraina îşi retrage trupele din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie şi renunţă la aspiraţia de aderare la NATO. Zelenski a descris condiţiile enunţate de Putin pentru o încetare a focului şi reluarea negocierilor de pace drept un ultimatum în care nu se poate avea încredere. „Acestea sunt mesaje de ultimatum care nu diferă de mesajele din trecut”, a declarat Zelenski, la postul italian de ştiri SkyTG24, în timp ce participa în Italia la summitul G7.

Mai multe detalii: Reacția lui Zelenski la oferta de pace a lui Putin: „Un ultimatum. Este acelaşi lucru pe care Hitler obişnuia să-l facă”

Condiţiile enunţate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respectiv retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia, precum şi renunţarea de către Ucraina la aderarea la NATO, au fost respinse, vineri, de Kiev, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Aceasta nu este o „propunere de pace”, ci „pachetul standard (de pretenţii) al agresorului”, a afirmat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Ucraina respinge condițiile „absurde” ale lui Putin pentru negocieri de pace. Podoliak: „Nicio posibilitate de a găsi un compromis”

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, susţine că Vladimir Putin nu este în măsură să spună Ucrainei ce trebuie să facă pentru a obține pacea, transmite Sky News.

Putin a declarat că Rusia ar fi gata pentru discuții de pace „mâine” dacă Ucraina ar fi de acord cu cererile sale.

Printre acestea se numără retragerea imediată a trupelor ucrainene din regiunile Zaporojie, Herson, Donețk și Luhansk și asigurarea că Ucraina va renunța la planurile sale de a adera la NATO.

Austin a susținut că Putin ar putea pune capăt războiului chiar astăzi, dacă dorește acest lucru, și i-a cerut președintelui rus să își retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

„El nu este în poziția de a dicta Ucrainei ce trebuie să facă pentru a instaura pacea”, a declarat dl Austin reporterilor la sediul NATO din Bruxelles.

Acordul de securitate semnat de Statele Unite și Ucraina nu are valoare juridică, susține purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Adevărul este că (aceste acorduri) nu sunt decât nişte bucăţi de hârtie. Ele nu înseamnă nimic, nu au nicio valoare juridică”, a spus Zaharova, citată de agențiile de presă ruse.

Acordurile sunt menite „să le demonstreze cetăţenilor rămaşi în Ucraina că au alături de ei comunitatea internaţională”, dar, „în realitate, ei se degrevează de orice responsabilitate pentru viitorul Ucrainei”.

Mai multe detalii: Reacția Moscovei la acordul de securitate pe 10 ani, semnat de SUA și Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a vorbit, într-o întâlnire la Moscova, cu conducerea Ministerului Afacerilor Externe, despre condițiile care ar trebui să fie îndeplinite de Kiev pentru ca Moscova să pună capăt războiului, relatează cotidianul rus Kommersant.

El a afirmat că trupele ucrainene ar trebui retrase complet din teritoriile granițelor administrative ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, iar Ucraina ar trebui să-și exprime oficial refuzul de a adera la NATO.

„De îndată ce declară la Kiev că sunt pregătiți pentru o astfel de decizie și încep retragerea reală a trupelor din aceste regiuni și, de asemenea, anunță oficial abandonarea planurilor de aderare la NATO, imediat, literalmente, în același minut, trupele noastre vor primi un ordin de încetare a focului și de a începe negocierile. Repet, vom face acest lucru imediat”, a afirmat Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a anunțat în ce condiții pune capăt războiului din Ucraina: „Ne așezăm la masa negocierilor chiar mâine!”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că liderul chinez Xi Jinping l-a asigurat că Beijingul nu va vinde armament Rusiei, relatează AFP, citată de News.ro.

„Am discutat la telefon cu liderul Chinei. El mi-a spus că nu va vinde arme Rusiei. Vom vedea. El (Xi Jinping) mi-a dat cuvântul său”, a spus președintele ucrainean, într-o conferință de presă comună cu liderul american Joe Biden, din marja summitului G7.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Xi Jinping „mi-a dat cuvântul său” că nu va vinde arme Rusiei

Ucraina a repatriat trupurile a 254 de soldați care au murit luptând împotriva Rusiei, a anunțat vineri, 14 iunie, Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, relatează The Kyiv Independent.

Convențiile de la Geneva prevăd că persoanele care și-au pierdut viața în timpul războiului au dreptul la o înmormântare demnă. Peste 2.400 de soldați căzuți la datorie au fost repatriați în Ucraina în ultimii doi ani.

Autoritățile ucrainene au anunțat că 221 de trupuri au fost recuperate din regiunea Donețk, 25 din regiunea Zaporojie și patru din regiunea Luhansk. Alte patru cadavre au fost aduse de la morgi din Rusia.

„După identificare, trupurile apărătorilor noștri vor fi predate familiilor lor pentru o înmormântare demnă”, a transmis Comandamentul.

La sfârșitul lunii februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea că aproximativ 31.000 de soldați ai țării sale au murit de la începutul invaziei ruse.

O dronă rusească a lovit un microbuz social în districtul Șostkinski din regiunea Sumî, vineri dimineță, a anunțat Administrația militară a regiunii, relatează BBC Rusia.

„În autobuz se aflau peste 20 de persoane. Anterior, trei femei au fost rănite în diferite grade de gravitate. Toți pasagerii din autobuz au fost evacuați”, au transmis autoritățile locale.

Rusia a lansat, în noaptea de 14 iunie, lovituri aeriene asupra așezărilor de pe linia frontului din regiunea Harkov. În urma atacurilor au izbucnit incendii, dar nicio persoană nu a fost rănită, relatează Ukrainska Pravda, citând Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

„Distrugeri și incendii au avut loc în sectorul rezidențial al satului Kupiansk-Uzlovoi și al satului Glușkovka, raionul Kupiansk. Trei clădiri rezidențiale și o mașină au luat foc la adrese diferite”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

Suprafața totală a afectată de incendii este de aproximativ 200 de metri pătrați.

La Kiev a fost anunțată vineri o alertă de raid aerian, iar cetățenii au fost îndemnați să coboare la metrou sau să ajungă la alte adăposturi, relatează BBC Rusia.

„Forțele de apărare antiaeriană lucrează în regiunea Kiev. Rămâneți în adăposturi! Amenințarea cu rachete continuă”, a anunțat primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe Telegram.

Explozii au fost raportate și în regiunea Hmelnițki.

Ucraina lucrează la acorduri bilaterale de securitate cu încă 10 țări, a anunțat președintele Volodimir Zelenski joi, 13 iunie, relatează The Kyiv Independent.

Până în prezent, peste 30 de țări au aderat la Declarația comună de sprijin pentru Ucraina a G7. Statele Unite și Japonia s-au alăturat joi altor 15 țări, printre care Marea Britanie, Germania și Franța, care au semnat tratate bilaterale similare pentru a ajuta Kievul să respingă agresiunea rusă.

„Am semnat deja șapte acorduri de securitate cu toate țările G7. În total, au fost deja semnate 17 acorduri și ne pregătim să semnăm alte 10”, a declarat Zelenski în marja summitului G7 din Italia.

La summit-ul NATO de la Vilnius de anul trecut, membrii G7 și-au prezentat planul de angajamente de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Fiecare țară ar urma să ofere sprijin bilateral pentru a ajuta Kievul să respingă invazia rusă în curs de desfășurare și să descurajeze orice agresiune viitoare.

Dronele au lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Voronej în cursul nopții, a anunțat guvernatorul regional Aleksandr Gusev în dimineața zilei de 14 iunie, relatează The Kyiv Independent.

Vehicule aeriene ucrainene fără pilot au lovit rafinăria de petrol, deteriorând rezervoarele de combustibil, a declarat Gusev. Nu s-au înregistrat victime.

În ultimele luni, forțele ucrainene au lansat o serie de atacuri cu drone menite să afecteze industria petrolieră a Rusiei, ale cărei profituri alimentează eforturile de război ale Moscovei.

În noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat un atac aerian combinat asupra Ucrainei, cu 14 rachete și 17 drone kamikaze, iar apărarea aeriană ucraineană a distrus șapte rachete inamice și toate cele 17 drone, anunță Comandantul Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Nikolai Oleshchuk, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

Rachetele și dronele lansate de Rusia au fost doborâte în regiunile ucrainene Hmelnițki, Harkov, MIkolaiv, Odesa, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovograd, a mai precizat oficialul.

Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea de 14 iunie, forțele de apărare aeriană au interceptat și distrus 87 de drone ucrainene deasupra teritoriului Federației Ruse și a Crimeei, relatează Ukrainska Pravda.

„În cursul nopții trecute, a fost oprită o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot de tip aeronavă împotriva unor ținte de pe teritoriul Federației Ruse”, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, precizând că au fost distruse 70 de drone deasupra regiunii Rostov, șase deasupra regiunii Voronej, șase deasupra regiunii Kursk, două deasupra regiunii Belgorod, două deasupra regiunii Volgograd și una deasupra teritoriului Crimeei.

Canalele rusești Telegram scriu că locuitorii din Morozovsk, regiunea Rostov, au raportat explozii în timpul nopții și un incendiu a izbucnit în oraș. În Morozovsk există un aerodrom militar, care a fost atacat pe 5 aprilie, amintește canalul de Telegram Astra.

Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a declarat că, în urma atacului din districtul Morozovsk, mai multe localități au rămas fără energie electrică.

Anterior, guvernatorul regiunii Voronej din Federația Rusă, Alexander Gusev, a declarat că dronele au atacat un depozit de petrol, care a fost „ușor” avariat.

Preşedintele SUA Joe Biden și omologul său ucrainea Volodimir Zelenski au semnat joi, 13 iunie, un acord bilateral de securitate pe 10 ani, menit să ofere sprijin Kievului pentru a se apăra împotriva invaziei rusești, transmite Reuters, citată de News.ro. Acordul, semnat în marja summitului G7 din Italia, este considerat un pas spre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO.

Mai multe detalii: Joe Biden și Volodimir Zelenski au semnat un acord de securitate pe 10 ani

Trupele ucrainene încearcă să respingă acţiunile ofensive ale inamicului rus mai numeros şi mai bine echipat care câştigă teren în apropierea oraşelor Pokrovsk şi Ceasov Iar în provincia estică ucraineană Doneţk, potrivit surselor militare ucrainene, în timp ce în provincia nord-estică Harkov secretarul american al apărării Lloyd Austin consideră că acolo frontul se stabilizează după ce aliaţii Ucrainei au autorizat-o pe aceasta să lovească teritoriul rus cu armele din ajutorul militar occidental, consemnează joi agenţiile AFP, Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Deşi există un risc redus ca trupele ruse să reuşească o străpungere majoră pe termen scurt, ele continuă să avanseze uşor în zona oraşelor Pokrovsk şi Ceasov Iar, observă analiştii militari ucraineni.

Armata rusă a înaintat în apropierea a şapte localităţi, majoritatea în ofensiva sa către Pokrovsk dinspre Avdiivka, oraş pe care l-a ocupat în februarie, a confirmat joi canalul de Telegram „DeepStateUA”, apropiat armatei ucrainene.

Situaţia acolo este „dificilă” şi probabil se va înrăutăţi şi mai mult, consideră un analist al grupului ucrainean „Rezistenţa informativă”, Kostiantin Maşoveţ. „Inamicul are în continuare un avantaj semnificativ în efective şi echipamente şi reuşeşte să-şi creeze un avantaj copleşitor în unele zone”, explică acesta.

Rusia vizează oraşul Ceasov Iar cu scopul de a realiza o străpungere în direcţia Kramatorsk, principalul oraş din zonă aflat sub control ucrainean.

„Două situaţii de luptă sunt în desfăşurare în apropiere de Ivanivske (oraş învecinat cu Ceasov Iar). Situaţia este tensionată”, admite şi Statul Major ucrainean, în timp ce soldaţii de pe acel sector de front cu care presa a reuşit să vorbească confirmă lupte grele, în condiţiile în care armata ucraineană duce în continuare lipsă de oameni şi muniţii.

„Avem nevoie de arme cu rază de acţiune mai lungă, de artilerie mai modernă, de mai multe drone FPV, de mai multe drone de tot felul. Ele sosesc, dar nu în cantităţile necesare”, explică pentru AFP un ofiţer ucrainean.

În schimb, pe noul front deschis de Rusia pe 10 mai în provincia ucraineană nord-estică Harkov înaintarea rusă încetineşte şi acel sector se stabilizează după ce aliaţii Ucrainei au autorizat-o pe aceasta să lovească teritoriul rus cu armele din ajutorul militar occidental, a declarat tot joi secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

„În urmă cu câteva săptămâni exista teama că urma să vedem o străpungere semnificativă din partea ruşilor (în Harkov). Nu cred că vom vedea să se întâmple acest lucru”, a spus Austin în faţa presei la Bruxelles, unde participă la o reuniune ministerială a NATO.

„Ucrainenii au lucrat mult pentru a-şi fortifica poziţiile defensive şi folosesc bine armele şi muniţiile primite”, a adăugat şeful Pentagonului, făcând referire şi la rachetele americane ATACMS ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Urmărește-ne pe Google News