Relatarea livetext a războiului din Ucraina continuă aici: LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 844 | Summitul pentru pace: Rusia, atenționată să nu mai amenințe și să nu folosească arme nucleare
Zelenski va prezenta propuneri de pace Rusiei după ce acestea vor fi acceptate de comunitatea internaţională
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va face propuneri de pace Rusiei după ce acestea vor fi agreate de către comunitatea internaţională, relatează AFP.
„Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanţilor Rusiei, astfel încât să putem pune cu adevărat capăt războiului”, a declarat preşedintele ucrainean în deschiderea primului summit pentru pace în Ucraina, care se desfăşoară în acest weekend în Elveţia, dar fără Rusia.
Trei morți și cinci răniți după bombardamente ruse în Donețk
Forțele ruse au lovit satul Ulakly din regiunea Donețk pe 15 iunie, ucigând trei persoane și rănind cinci, a declarat guvernatorul Vadim Filashkin.
Rusia a lovit localitatea cu muniții cu dispersie lansate de un lansator de rachete Smerch în jurul orei 9 dimineața.
Printre civilii care au fost uciși se numără două femei de 32 și 39 de ani și un bărbat de 30 de ani. Două clădiri administrative, o casă, un magazin și opt mașini au fost, de asemenea, avariate, a spus Filashkin.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc2468b97adc768129c37193b21d8193.jpg)
Zelenski speră la o „pace justă cât mai repede posibil” la summitul din Elveţia
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa sâmbătă de a se ajunge la o „pace justă cât mai repede posibil”, în debutul primului summit pentru pace în Ucraina care se desfăşoară în Elveţia, fără participarea Rusiei, potrivit AFP.
„Tot ce va fi convenit la acest summit va face parte din procesul de restabilire a păcii de care avem toţi nevoie”, a declarat Zelenski, adăugând:
„Vom vedea cum se va scrie Istoria la acest summit”.
Circa 90 de ţări participă, dar această reuniune afişează ambiţii reţinute în absenţa Rusiei şi a Chinei.
„Împreună,noi facem primul pas spre o pace corectă„, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că „lumea este mai puternică” decât Vladimir Putin.
Pierderile suferite de Rusia de la începutul ofensivei din Harkov
Circa 4.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în timpul ofensivei lor din nordul regiunii Harkov între 10 mai și 10 iunie, a susținut grupul de forțe ucrainean Khortytsia, vineri 14 iunie, citat de Kyiv Independent.
Rusia a lansat ofensiva pe 10 mai, dar s-a blocat efectiv în doar două săptămâni, forțele ucrainene contraatacând în apropierea orașului de graniță Vovchansk.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c001a935ee3971f53376c9297ff82438.jpg)
Forțele armate ucrainene mai spun că au distrus 52 de tancuri rusești, 59 de vehicule blindate, 165 de sisteme de artilerie, șase unități de echipamente de apărare aeriană, 425 de buncăre și adăposturi și 37 de depozite de muniții într-o lună de lupte.
Liderii G7 acuză China că ajută la funcționarea mașinii de război a Rusiei: „Acest sprijin continuu permite un război ilegal”
Sprijinul Beijingului pentru Moscova „permite” funcționarea mașinii ruse de război și agresiunea militară împotriva Ucrainei, au semnalat vineri liderii celor mai industrializate șapte economii ale lumii (G7) într-un ton întărit împotriva Beijingului, transmite CNN, potrivit news.ro.
Avertismentul dur, emis la sfârşitul summitului anual al liderilor G7, încheiat recent în Italia, a venit în timp ce SUA îşi intensifică eforturile diplomatice pentru a convinge Europa să adopte o poziţie mai dură faţă de China cu privire la rolul său în sprijinirea sectorului militar-industrial al Rusiei.
„Sprijinul continuu al Chinei pentru baza industriei militare rusești îi permite Rusiei să-şi menţină războiul ilegal din Ucraina şi are implicaţii semnificative şi ample de securitate. Solicităm Chinei să înceteze transferul de materiale cu dublă utilizare, inclusiv componente şi echipamente de arme”, au spus liderii G7 în comunicatul făcut public vineri.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afa5b73ff7a7a49dad70b82ffc2a4589.jpg)
Mai multe detalii: Liderii G7 acuză China că ajută la funcționarea mașinii de război a Rusiei: „Acest sprijin continuu permite un război ilegal”
Lupte grele în sectorul Pokrovsk
Armata ucraineană a anunțat vineri seara că forțele ruse își concentrează puterea de foc în sectorul de luptă Pokrovsk, din regiunea Donețk, unde cel puțin șase civili au fost răniți în bombardamente efectuate în noaptea de joi spre vineri.
„Inamicul îi atacă intens pe apărătorii ucraineni din sectorul Pokrovsk. Situația este dificilă, dar sub controlul Forțelor de Apărare. Soldații noștri depun eforturi pentru a împiedica inamicul să avanseze adânc în teritoriul ucrainean”, a transmis sursa citată.
În orașul Selidove, devastat de război, lângă linia frontului din Donețk, cel puțin șase persoane au fost rănite în urma unor bombardamente efectuate de ruși în cursul nopții de joi spre vineri.
Jurnaliștii France-Presse au reușit să ajungă acolo la câteva ore după declanșarea bombardamentelor și au văzut un supermarket transformat în moloz.
Un bărbat în vârstă de 57 de ani spune că mai multe elicoptere a survolat zona înainte de bombardament.
Explozia a fost atât de puternică încât a spart ferestrele unor imobile de locuit din apropiere. „Totul a fost distrus”, a declarat pentru France-Presse o localnică în vârstă de 68 de ani rănită în urma atacului aerian.
Ce pretinde Ungaria că a obținut pentru a nu bloca deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, susține că țara sa a renunțat le vetoul asupra deschiderii negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) pentru că a obținut solicitările formulate pentru a nu bloca procesul, scrie publicația ucraineană Evropeiska Pravda.
Potrivit lui Szijjártó, după „discuții acerbe”, statele membre UE au fost de acord cu includerea cererilor Ungariei privind respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina.
Mai multe detalii: Ce pretinde Ungaria că a obținut pentru a nu bloca deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE
185 de obiective de infrastructură atacate vineri în Ucraina
Rușii au atacat vineri 185 de obiective de infrastructură din 84 de localități din Ucraina, afirmă biroul de presă al Ministerului Apărării de la Kiev.
Rușii au fost diferite tipuri de arme în aceste tacuri, printre care mortiere, artilerie, tancuri, drone, avioane tactice etc.
O femeie a fost ucisă și alte două persoane rănite în Harkov, în timp ce 1.700 de persoane au rămas fără curent electric în regiunea Cernihiv.
Olaf Scholz: propunerile de pace ale lui Putin nu sunt serioase
Liderii G7 (cele mai industrializate șapte țări din lume) nu au discutat propunerile lui Vladimir Putin pentru pace în Ucraina, deoarece toată lumea ştia că nu sunt serioase, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, citat de agenția de presă Reuters, citată de news.ro.
Vorbind din Italia cu puţin timp înainte de a pleca în Elveţia pentru summitul de pace de la Bürgenstock, Scholz a spus că propunerile lui Putin – ca Ucraina să abandoneze patru regiuni pe care Rusia le revendică după ce le-a anexat ilegal, să înceteze lupta şi să renunţe la ambiţia de aderare la NATO – au ca scop doar să distragă atenţia de la conferinţă.
„Toată lumea ştie că această propunere nu a fost gândită în mod serios, ci a avut ceva de-a face cu conferinţa de pace din Elveţia”, a declarat cancelarul german într-un interviu acordat pentru ZDF.
Două bloggerițe din Ucraina care ridiculizau soldații ruși au fost împușcate mortal
Un bărbat de 23 de ani și-a împușcat și ucis soția de 18 ani, bloggerița Vera „Pantera”, și pe prietena ei, influencerița Natașa „Banderovka”, 19 ani, la Vinnîțea, relatează radiodifuzorul public ucrainean Suspilne și publicația Telegraf. Tânărul a fost găsit, ulterior, mort.
Atacul s-a produs pe 13 iunie. La scurt timp, tânăra rănită a reușit să cheme o ambulanță, dar nu a reușit să deschidă ușa, așa că salvatorii au fost nevoiți să intre în apartamentul de la etajul 3 printr-o fereastră.
Potrivit datelor din anchetă, bărbatul a împușcat fetele cu un pistol, apoi a fugit. Ulterior, cadavrul trăgătorului a fost găsit pe malul râului Bugul de Sud, cu o rană la cap.
Mai multe detalii: Două bloggerițe din Ucraina care ridiculizau soldații ruși au fost împușcate mortal, la Vinnîțea. Suspectul, găsit decedat
Cum a călătorit Zelenski la summitul de pace din Elveția: escortat de două F-18 până la Zurich, preluat de un elicopter și apoi de o limuzină
Măsuri de securitate fără precedent la conferința de pace din Elveția. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat vineri, 14 iunie, după-amiază pe aeroportul din Zürich. Aeronava prezidențială a fost escortată de două avioane de luptă F/A-18 ale armatei elvețiene. De acolo, liderul de la Kiev a călătorit cu elicopterul la Bürgenstock, relatează Blick.
Mai multe detalii: Cum a călătorit Zelenski la summitul de pace din Elveția: escortat de două F-18 până la Zurich, preluat de un elicopter și apoi de o limuzină
Familii ucrainene traversează Europa până la summitul de pace din Elveţia, pentru a pleda pentru prizonierii deţinuţi de Rusia
Svitlana Bilous a călătorit o jumătate de Europa, de la casa ei din Ucraina până la o staţiune de munte din Elveția, pentru a sta sâmbătă pe marginea unui summit internaţional pentru pace şi a povesti lumii despre soţul ei dispărut. În timpul evenimentelor, ea se va alătura unor zeci de rude ale soldaţilor ucraineni, fluturând bannere şi strigând lozinci şi încercând să conştientizeze lumea despre soldaţii care au dispărut pe câmpul de luptă. Mulţi nu ştiu dacă cei dragi au fost ucişi sau luaţi de Rusia ca prizonieri de război, relatează news.ro.
Rusia nu este invitată la summitul de la Bürgenstock, lângă Lucerna, la care Ucraina îşi va prezenta planul de a pune capăt războiului început din ordinul lui Vladimir Putin.
Familiile doresc ca celelalte puteri mondiale de acolo să găsească modalităţi de a presa Moscova să ofere informaţii, să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale prizonierilor şi să-i trimită acasă cât mai curând posibil.
„Trebuie să fac tot ce îmi stă în putere pentru a-mi recupera soţul”, a declarat pentru Reuters Bilous, în vârstă de 34 de ani, din oraşul Harkov, din estul Ucrainei, în timp ce oficialii soseau înaintea summitului. Nu are informaţii despre el de când a dispărut în aprilie anul trecut, dar îşi păstrează speranţa că este în viaţă.
„Dorim acţiuni specifice privind întoarcerea prizonierilor de război (şi) admiterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în toate locurile de detenţie”, a spus ea.
Oficialii ucraineni au declarat în februarie că aproximativ 8.000 de persoane – civili şi soldaţi – sunt în mâinile Rusiei.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) declară că încearcă să obţină informaţii despre soarta a 28.000 de persoane – soldaţi şi civili de ambele părţi – care şi-au pierdut contactul cu familiile.
Pe bannerele purtate de Bilous şi colegii protestatari scrie „Opriţi Rusia să tortureze şi să ucidă prizonierii de război ucraineni” şi „Rusia ascunde prizonierii de război ucraineni”.
Primul mare summit de pace pentru Ucraina. Cine participă la discuţii şi de cine este reprezentată România
Cincizeci și șapte de lideri de stat și reprezentanți ai altor 35 de țări se alătură sâmbătă, 15 iunie, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la un summit în Elveţia menit explorării modalităţilor de a pune capăt celui mai sângeros conflict militar purtat în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace (1939-1945), însă evenimentul nu va reuşi să atingă obiectivul Kievului de a izola cu totul Moscova, comentează Reuters.
Vicepreşedinta SUA Kamala Harris, preşedintele francez Emmanuel Macron şi liderii Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei şi Japoniei se numără printre cei care și-au confirmat prezența la summitul de la Bürgenstock, o stațiune montană din centrul Elveției.
India, care a ajutat Moscova să supravieţuiască şocului sancţiunilor economice, este aşteptată să trimită o delegaţie, în timp ce Turcia şi Ungaria, care întreţin legături cordiale cu Rusia, vor fi reprezentate de miniştrii lor de externe, la fel ca România.
Mai multe detalii: Primul mare summit de pace pentru Ucraina. Cine participă la discuţii şi de cine este reprezentată România
Baza aeriană Morozovsk, atacată cu 70 de drone ucrainene
Șeful Direcției Principale de Informații (HUR) de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, generalul Kirilo Budanov, afirmă că baza aeriană rusă Morozovsk, din regiunea Rostov, a fost atacată în cu 70 de drone Dragon și Splash.
„Așteptăm informații”, a spus Budanov, referindu-se la eventualele pagube produse în urma acestui atac.
Imagini surprinse de Planet Labs arată că pista unui hangar a fost deteriorată în urma atacului cu drone.
Este vorba de al doilea atac asupra bazei Morozovsk din ultimele două luni. Potrivit lui Budanov, Ucraina planifică și alte atacuri aeriene asupra acestei baze aeriene, relatează Ukrainska Pravda.
Rusia simulează atacuri cu rachete
Forțele aeriene ruse au ridicat în aer bombardiere strategice Tu-95MS și avioane de vânătoare Mig-31K, declanșând sirenele antiaeriene în Ucraina.
În pofida acestui fapt, Rusia nu a lansat atacuri aeriene, ci doar a imitat un atac cu rachete Kinjal. Sirenele antiaeriene au fost oprite după trei ore de la declanșarea lor, scrie publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.
Peste 525.000 de soldați ruși morți sau răniți în Ucraina, susține Kievul
Rusia a pierdut peste 525.000 de soldați în Ucraina de la lansarea agresiunii sale neprovocate, la 24 februarie 2022, informează sâmbătă Statul Major al armatei ucrainene.
Potrivit sursei citate, Rusia a pierdut 1.090 de soldați doar în ultimele 24 de ore, iar numărul invadatorilor morți sau răniți a ajuns în total la 525.150.
În plus, Rusia a mai pierdut în ultimele 24 de ore 20 de tancuri (7.956 în total), 29 de vehicule blindate de luptă (15.263 în total), 37 de sisteme de artilerie (13.855 în total), 7 rachete de croazieră (2.293 în total), 12 echipamente speciale (2.322 în total) etc.
Uniunea Europeană va începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina
Prima conferință interguvernamentală, care este considerată începutul negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, va avea loc pe data de 25 iunie, a anunțat, vineri, preşedinţia belgiană a Consiliului UE, după ce ambasadorii celor 27 de state din blocul comunitar și-au dat „acordul de principiu”.
„Ambasadorii au ajuns la un acord de principiu asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Preşedinţia belgiană va convoca primele conferinţe interguvernamentale pe 25 iunie”, a anunţat vineri seara pe X Preşedinţia belgiană a Consiului UE.
Negociatorul–șef pentru integrarea Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a salutat decizia „istorică” a președinției belgiene, într-o reacție pe rețele de socializare.
Mai multe detalii: Uniunea Europeană va începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina pe 25 iunie
Vladimir Putin anunţă că 700.000 de militari ruşi luptă în Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că aproximativ 700.000 de militari ruşi participă în prezent la ofensiva din Ucraina, transmite France Presse.
„Avem aproape 700.000 bărbaţi în zona operaţiunii militare speciale”, a declarat Putin într-o întâlnire televizată cu soldaţi decoraţi pentru faptele lor de arme, folosind termenul oficial pe care Moscova îl utilizează pentru agresiunea neprovocată lansată în februarie 2022 contra Ucrainei.
În decembrie, liderul de la Kremlin a menţionat că 617.000 de militari ruşi sunt implicaţi în ofensiva din Ucraina.
Rusia nu a evocat pierderile sale umane pe frontul din Ucraina. Cel mai recent bilanţ, datând din septembrie 2022, era de 5.937 de soldaţi ruşi căzuţi pe front.
Însă numărul avansat de analişti independenţi şi de serviciile de informaţii occidentale pentru aceste pierderi se ridică la cel puţin câteva zeci de mii de morţi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4a22b82a731ebb3e8dca79dd36379f3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bf41938cb40c3627a907bf4b76f1eff9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e3e2963a4b584bdad8f4846234a1ebfd.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4ca81760d1a21e4c889be9539c27ac13.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_33cae733c1084d454c982b7876e46045.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4d26aaa997f9809b761823ffe308610c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cf46df0d603f91da33362c2409180012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02af433974e4a52ace6dd4eb3564d8aa.jpg)
Alex.59 16.06.2024, 13:26
Război în Ucraina ziua, 843... 😒
Daniel_DNL 16.06.2024, 09:41
Dece propunerile de pace trebuie să fie agreate de comunitatea internațională? Ucraina nu este suverana? Trebuie să ceara voie de la comunitatea internațională? La cate împrumuturi si "ajutoare" de la "aliați" a primit, Ucraina sigur nu mai are suveranitate si ultimul cuvânt
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.