LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 85 | 1.730 de luptători ucraineni din Azovstal s-au predat în 4 zile, anunță Moscova

Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi că victoria Ucrainei în războiul său pentru independență va costa pierderea a zeci de mii de vieți omenești, informează Ukrainska Pravda.

„Acest război este cu siguranță un război de independență. Putem spune că este un război amânat. Amânat de 30 de ani, având în vedere modul în care am obținut independența în 1991. Sau chiar de o sută de ani, având în vedere istoria noastră mai îndepărtată”, a declarat liderul de la Kiev, în cadrul unei videoconferințe în care studenții ucraineni i-au putut pune întrebări.

„Nu am nicio îndoială că vom învinge, iar istoria noastră va fi la fel ca istoria altor țări care au luptat pentru independență și au câștigat, care au încetat să mai fie supuse altora”, a continuat Zelenski.

„Dar trebuie să ne amintim că prețul pentru toate acestea constă în zeci de mii de vieți. Viețile tuturor celor uciși de inamic. Zeci de mii”, a punctat președintele ucrainean.

Cea mai înaltă figură militară din Ucraina s-a întâlnit joi cu omologii săi din NATO, întrevedere în cadrul căreia a prezentat o evaluare optimistă a conflictului din țara sa, scrie CNN.

„Astăzi, nu ne apărăm doar pe noi înșine. Am desfășurat o serie de contraatacuri de succes”, a declarat generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Statului Major General ucrainean, în fața Comitetului Militar al NATO.

Forțele ucrainene au pus capăt asediilor rușilor asupra orașelor Harkov și Mikolaiv și luptă în prezent în direcția Herson, a precizat el.

Valeri Zalujnîi a mai spus că, în cadrul întâlnirii, a subliniat faptul că ucrainenii plătesc un preț extrem de mare pentru libertate și opțiunile lor europene, iar Europa se confruntă cu cea mai mare criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Încă din 2014, „eram conștienți că agresiunea la scară largă va începe în cele din urmă și ne pregăteam pentru aceasta”, a adăugat el.

Armata ucraineană „a conștientizat că prima lună va fi punctul de cotitură. Am reușit să-i luăm inamicului inițiativa strategică, să provocăm pierderi critice și să îl forțăm să renunțe la obiectivul principal – capturarea orașului Kiev”, a continuat el.

Cu toate acestea, în pofida succeselor înregistrate de trupele ucrainene, a precizat Zalujnîi , „rușii mențin tiruri de rachete de mare intensitate, în medie 10-14 rachete balistice și de croazieră pe zi”. „Aceasta este o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele membre NATO” și este crucială consolidarea apărării antiaeriene, a punctat comandantul-șef al Statului Major General ucrainean.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că este „încrezător” că Suedia și Finlanda vor adera la NATO, relatează Sky News.

În cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, Olaf Scholz a afirmat că Germania salută candidaturile țărilor nordice la NATO și și-a exprimat încrederea că acestea vor fi aprobate în ciuda opoziției venite din partea Turciei.

„Dacă se identifică o voință generală, atunci aceasta este ca Suedia și Finlanda să devină rapid membre, așa că sunt încrezător că numeroasele eforturi care se fac pentru a se ajunge la o decizie comună vor avea succes”, a declarat Scholz.

Secretarul de stat american Antony Blinken a acuzat, joi, Rusia că foloseşte alimentele drept ”armă” în războiul declanşat în Ucraina, ţinând ”ostatice” rezervele de hrană în porturile ucrainene, situaţie care afectează nu doar milioane de ucraineni, ci milioane de oameni din întreaga lume care se bazează pe exporturile de grâne ale Kievului, scrie news.ro preluând Reuters.

”Guvernul rus pare să creadă că folosirea alimentelor ca armă va realiza ceea ce nu a reuşit să facă invazia sa – să distrugă spiritul poporului ucrainean”, a afirmat Antony Blinken.

”Aprovizionarea cu alimente a milioane de ucraineni şi a altor milioane din întreaga lume este ţinută ostatică de armata rusă”, a mai spus șeful diplomației americane. ”Decizia de a folosi alimentele drept armă aparţine Moscovei şi numai Moscovei”, a precizat acesta.

Antony Blinken a făcut apel la Rusia să nu mai blocheze porturile ucrainene, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. ”Ca urmare a acţiunilor guvernului rus, aproximativ 20 de milioane de tone de cereale stau nefolosite în silozurile ucrainene, pe măsură ce aprovizionarea globală cu alimente scade, preţurile cresc exponenţial”, situaţie care provoacă insecuritate alimentară, a menţionat el.

Războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la cereale, uleiuri de gătit, combustibil şi îngrăşăminte la nivel mondial.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunţat, pe Facebook, că forțele ruse s-au concentrat în principal pe direcția Donețk, unde au folosit avioane, artilerie și mortiere.

„Au intensificat operațiunile ofensive și de asalt în unele zone. În zona Severodonetsk din Luhansk, forțele ruse au bombardat, au suferit pierderi și s-au retras pe pozițiile ocupate anterior.

Luptele continuă în zonele de la nord-est de Harkov, unde trupele ruse încearcă să se mențină pe pozițiile ocupate anterior și, uneori, încearcă să lanseze contraatacuri pentru a recâștiga controlul asupra acelor așezări care au fost recucerite de forțele armate ucrainene în ultimele zile.

Forțele ruse sunt demoralizate, suferind pierderi semnificative, iar unii membri ai personalului nu primesc plățile care le-au fost promise”, a mai transmis Armata Ucrainei, conform BBC.

Administrația Biden a anunțat joi un alt pachet de securitate de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina, în timp ce președintele urmează să semneze un proiect de lege care autorizează o asistență suplimentară de 40 miliarde de dolari, transmite CNN.

Asistența suplimentară de securitate va „oferi artilerie suplimentară, radare și alte echipamente Ucrainei, pe care le folosesc deja atât de eficient pe câmpul de luptă”, a declarat Biden într-un comunicat.

„Aceste arme și echipamente vor merge direct pe linia întâi a libertății în Ucraina și reiterează sprijinul nostru ferm pentru curajoșii ucraineni în timp ce își apără țara împotriva agresiunii continue a Rusiei.”

„Autorizez a zecea noastră retragere de arme și echipamente suplimentare pentru apărarea Ucrainei din stocurile Departamentului american al Apărării, în valoare de până la 100 de milioane de dolari”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken.

„Statele Unite, precum și mai mult de 40 de aliați și țări partenere, lucrează non-stop pentru a accelera livrările de arme și echipamente esențiale pentru apărarea Ucrainei”, a declarat Blinken.

Administrația Biden a făcut o prioritate absolută din trimiterea cât mai rapidă a transporturilor în Ucraina, reducând procesul de aprobare și livrare de la săptămâni la zile.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat că a discutat cu omologul său britanic, ministrul de externe Liz Truss, despre modalitățile de „deblocare” a exporturilor de produse alimentare ucrainene, informează CNN.

Kuleba a declarat că a vorbit cu Truss despre „modalități de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea sa și de a debloca exporturile de alimente ale Ucrainei”. „Rusia poartă întreaga responsabilitate nu numai pentru uciderea, torturarea și violarea ucrainenilor, ci și pentru înfometarea oamenilor din întreaga lume, inclusiv din Africa”, a continuat Kuleba, pe Twitter.

Blocajul asupra exporturilor ucrainene a fost discutat și de președintele ucrainean Zelenski și premierul britanic Boris Johnson, în timpul unei convorbiri telefonice de joi.

Senatul Statelor Unite a aprobat cu o largă majoritate un pachet de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru a trimite ajutoare de urgență Ucrainei. Votul final a fost de 86-11. Proiectul de lege va merge acum la președintele Biden pentru a fi semnat, transmite CNN.

Toți democrații au susținut măsura, iar unsprezece senatori republicani au votat împotrivă.

Înainte de vot, liderul majorității din Senat Chuck Schumer a declarat că Senatul „își va respecta promisiunea de a fi alături de poporul ucrainean”. El a adăugat că ajutorul militar, economic și umanitar în valoare de 40 de miliarde de dolari este „mare” și „va răspunde nevoilor mari ale poporului ucrainean, care luptă pentru supraviețuirea sa”.

„În întreaga lume, dușmanii noștri urmăresc ceea ce facem în acest moment. Ce credeți că vor concluziona dacă vor începe să vadă că tot mai mulți senatori americani se opun ajutorului acordat democrațiilor atacate de autoritarism? Adversarii noștri ar putea concluziona că suntem divizați. America este divizată, ar putea concluziona că ne lipsește un scop”, a mai spus acesta.

Potrivit BBC, pachetul include:

• 6 miliarde de dolari pentru asistență în domeniul securității, inclusiv instruire, echipamente, arme și sprijin,
• 8,7 miliarde de dolari pentru refacerea stocurilor de echipamente americane trimise în Ucraina,
• 3,9 miliarde de dolari pentru operațiunile Comandamentului European,
• 9 miliarde de dolari pentru un fond de sprijin economic pentru Ucraina,
• 5 miliarde de dolari pentru a insecuritatea alimentară la nivel mondial.

Reacţia preşedintelui Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat pachetul de finanțare din partea SUA. Acesta a calificat aprobarea de către Senat a ajutorului de 40 de milioane de dolari drept „o contribuție semnificativă la restabilirea păcii și securității în Ucraina, Europa și în lume” și a spus că așteaptă ca președintele american Joe Biden să semneze aprobarea fondurilor.

Mai multe detalii: Ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina din partea SUA, aprobat de Senatul american

Liderii financiari ai G7 au căzut de acord asupra sumei de 18,4 miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina și s-au declarat pregătiți să sprijine Kievul și „să facă mai mult, dacă este necesar”, potrivit unui draft de comunicat consultat de Reuters, notează The Guardian.

Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franța și Italia poartă discuții în contextul în care Ucraina este în criză de bani.

Țările G7 au „mobilizat un sprijin bugetar de 18,4 miliarde de dolari, inclusiv 9,2 miliarde de dolari din angajamentele recente” în 2022, se arată documentul citat.

„Vom continua să fim alături de Ucraina pe toată durata acestui război și dincolo de el și suntem pregătiți să facem mai mult, dacă este necesar”, au transmis liderii G7.

„Facem apel la toți partenerii să ni se alăture pentru a sprijini redresarea pe termen lung a Ucrainei și să ne asigurăm că efortul comun masiv de reconstrucție este coordonat îndeaproape, inclusiv cu autoritățile ucrainene și instituțiile financiare internaționale”, se mai arată în comunicatul citat.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că liderii financiari ai G7 au convenit să ofere Ucrainei resursele financiare de care are nevoie, dar nu a confirmat cifra de 18,4 miliarde de dolari.

Ucraina are nevoie de ajutor pentru a face față unei crize alimentare în creștere, deşi este greu de crezut având în vedere rolul țării în alimentarea lumii înainte de război, susţine Organizația Națiunilor Unite, potrivit BBC.

Manal Fouani, reprezentant în Ucraina al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat pentru BBC că 90% dintre ucraineni vor ajunge în sărăcie până la sfârșitul anului dacă războiul continuă.

Ucraina are o populație de aproape 45 de milioane de locuitori, iar 15 milioane de persoane sunt în prezent refugiați sau strămutați în interiorul țării.

„Sună greu de crezut că trebuie să-i hrănim pe ucraineni, în timp ce ucrainenii hrănesc lumea”, spune Fouani

Ea adaugă că este „sfâșietor” faptul că silozurile de cereale din Ucraina sunt pline pentru că este prea dificil de exportat, astfel încât, dacă fermierii cultivă și recoltează mai multe culturi, nu există spațiu pentru a le depozita.

Şeful Statului Major al Armatei SUA, generalul Mark Milley, a vorbit joi la telefon cu omologul său rus, generalul Valeri Gerasimov, a anunțat purtătorului de cuvânt al Statului Major american, colonelul Dave Butler, într-un comunicat. Aceasta este prima conversație între cei doi lideri militari de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie.

„Liderii militari au discutat despre mai multe probleme de interes legate de securitate și au convenit să mențină deschise liniile de comunicare”, se arată în comunicatul, citat de CNN.

Conversația lui Milley cu Gerasimov are loc la șase zile după ce secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vorbit cu omologul său rus, ministrul Apărării Serghei Șoigu, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Conversația dintre Austin și Shoigu a durat aproximativ o oră. Austin a folosit convorbirea pentru a-l îndemna pe Shoigu să pună în aplicare o „încetare imediată a focului” în Ucraina, potrivit unei scurte lecturi a convorbirii. Ultima dată când cei doi au vorbit a fost la 18 februarie, înainte ca Rusia să înceapă războiul din Ucraina.

Maiorul Bohdan Krotevych, șeful de stat major al Regimentului Azov, a sugerat miercuri, într-o postare pe reţelele de socializare, că nu se va preda, spunând că „lupta continuă”, transmite CNN.

Într-o postare pe Instagram, Krotevych le-a spus colegilor săi de luptă: „Războiul nu s-a terminat, războiul la scară largă abia a început. Va trebui să deveniți comandanți și să preluați controlul, sau să fugiți și atunci veți suferi pierderi și mai mari”.

Krotevych a spus că „Rusia, la fel ca Statele Unite, era obișnuită să lupte împotriva unor țări mult mai slabe, iar fiecare problemă era rezolvată prin bombardamente masive de artilerie sau raiduri aeriene. Noi suntem mai slabi ca potențial militar, dar încrederea în sine este atuul nostru”.

Ministerul rus al Apărării a declarat că peste 1.700 de soldați ucraineni de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol s-au predat începând cu 16 mai.

Între timp, un oficial militar ucrainean a declarat că evacuarea uzinei continuă și că el crede că Rusia își va respecta cuvântul de a trata soldații în conformitate cu dreptul internațional. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat că a înregistrat sute de prizonieri de război ucraineni care au părăsit uzina.

Unii politicieni ruși au propus ca comandanții Azov să fie judecați ca criminali de război dacă vor fi reținuți. Presa de stat rusă se referă frecvent la ei ca fiind „neonaziști” și naționaliști militanți.

A fost o tăcere aproape totală în presa rusă controlată de stat cu privire la primul proces pentru crime de război, unde este acuzat soldat rus Vadim Șișimarin, transmite BBC.

Nu a existat nicio mențiune despre caz pe principalele canale de televiziune, în timp ce presa rusă independentă, care operează acum din străinătate, a relatat în mod proeminent despre proces, arată sursa citată.

Într-un reportaj online despre Șișimarin, postul de televiziune Russia Today, condus de Kremlin, l-a citat pe tatăl soldatului rus, care se îndoiește că acesta va avea parte de un proces corect în Ucraina. „Pentru ce este acel proces? Pentru a dovedi că este vinovat”, a declarat Evgheni Șișimarin pentru RT.

Întrebat despre Șișimarin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 18 mai că nu are suficiente informații despre soldatul capturat de Ucraina.

Mai multe informaţii: Primul soldat rus judecat pentru crime de război, confruntat în instanță de văduva victimei sale. „Spune-mi, te rog, te căiești?”

12 persoane au fost ucise în Severodonețk, controlat de Ucraina, în urma unor bombardamente ale forţelor ruse, a declarat pe Telegram șeful Administrației militare regionale Luhansk, Serhiy Hayday, informează BBC.

Acesta spune că peste 40 de persoane care au fost rănite în bombardamente primesc tratament medical – și că au existat distrugeri semnificative care au dus la întreruperi de energie electrică.

Printre victime se numără două femei găsite moarte într-un apartament lovit de o rachetă, precizează el în postarea sa.

Cel puțin opt case au fost avariate, iar salvatorii nu au putut ajunge la locurile incendiate timp de două ore din cauza bombardamentelor, a adaugat el.

„Agresiunea pe scară largă” a Rusiei împotriva Ucrainei a dus la „momentul de cotitură” pentru ca Suedia să solicite aderarea la NATO, a declarat joi premierul Magdalena Andersson, la Casa Albă, notează CNN.

„Guvernul meu a ajuns la concluzia că securitatea poporului suedez va fi cel mai bine protejată în cadrul alianței NATO, iar acest lucru este susținut de un sprijin foarte larg în parlamentul suedez”, a declarat ea, aflându-se alături de președintele american Joe Biden și de președintele finlandez Sauli Niinistö.

Ea a subliniat că NATO va fi, de asemenea, mai puternică cu Suedia și Finlanda ca membri.

„Suntem furnizori de securitate cu capacități de apărare sofisticate. Și suntem campioni ai libertății, democrației și drepturilor omului. Avem o tradiție îndelungată de cooperare militară extinsă cu NATO, incluzând toate misiunile. Și chiar acum ne intensificăm cheltuielile pentru apărare și vom ajunge la 2% din PIB cât mai curând posibil din punct de vedere practic”, a adăugat ea.

Andersson a calificat sprijinul SUA pentru aderarea Suediei la NATO drept „de o importanță fundamentală”, dar a spus că așteaptă cu nerăbdare un dialog cu Turcia pentru a aborda preocupările acesteia.

Suedia așteaptă cu nerăbdare „un proces rapid de ratificare”, a adăugat ea, afirmând că este „pregătită să își asume responsabilitatea de aliat în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”.

Președintele finlandez Sauli Niinistö a declarat, la Casa Albă, că „Finlanda va deveni un aliat puternic al NATO”, după ce s-a întâlnit cu președintele SUA, Joe Biden, împreună cu premierul suedez Magdalena Andersson. El a spus că speră că va exista o „ratificare rapidă” a cererii de aderare a Finlandei la NATO, arată CNN.

Niinistö s-a adresat și președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că va refuza atât intrarea Finlandei, cât și a Suediei în NATO.

„Finlanda a avut întotdeauna relații bilaterale bune și mândre cu Turcia. În calitate de aliați NATO, ne vom angaja față de securitatea Turciei, la fel cum Turcia se va angaja față de securitatea noastră. Luăm terorismul în serios. Condamnăm terorismul în toate formele sale și suntem angajați activ în combaterea acestuia. Suntem deschiși să discutăm în mod deschis și constructiv toate preocupările pe care Turcia le-ar putea avea cu privire la aderarea noastră. Aceste discuții au avut deja loc și vor continua în zilele următoare”, a declarat el.

La începutul acestei săptămâni, Erdogan a acuzat ambele țări că găzduiesc „organizații teroriste” kurde. El s-a referit în principal la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care urmărește obținerea unui stat independent în Turcia. Gruparea se află într-o luptă armată cu Ankara de zeci de ani și a fost desemnată organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Legislativele tuturor celor 30 de membri actuali ai NATO trebuie să aprobe noii candidați.

Niinistö a vorbit, de asemenea, despre modul în care invazia Rusiei în Ucraina a determinat țara sa să solicite aderarea la NATO.

„Pe 24 februarie, am spus că măștile au căzut și că vedem doar fețele reci ale războiului. Războiul Rusiei din Ucraina a schimbat Europa și mediul nostru de securitate. Finlanda face pasul aderării la NATO pentru a-și consolida nu doar propria securitate, ci și pentru a consolida securitatea transatlantică mai largă. Acest lucru nu este departe de nimeni. Așa cum ați spus și dumneavoastră, domnule președinte Biden, NATO este protector, defensiv, nu este o amenințare pentru nimeni”, a spus el.

Finlanda are o graniță de aproape 1.300 de km cu Rusia.

Președintele SUA, Joe Biden, și-a exprimat sprijinul pentru candidaturile la NATO ale Suediei și Finlandei, calificând-o drept „o zi importantă”, după întâlnirea cu liderii acestor țări la Casa Albă, transmite CNN.

„Astăzi sunt mândru să salut și să ofer sprijinul ferm al Statelor Unite pentru candidaturile a două mari democrații și a doi parteneri apropiați și foarte capabili, pentru a se alătura celei mai puternice alianțe defensive din istoria lumii. Două țări mândre și independente care își exercită drepturile suverane pe care le au toate statele de a-și decide propria securitate”, a declarat Biden în Rose Garden, flancat de premierul suedez Magdalena Andersson și de președintele finlandez Sauli Niinistö.

„Astăzi, nu există nicio îndoială: NATO este relevant, este eficient și este mai necesar acum decât oricând”, a declarat Biden.

„Suedia și Finlanda se numără deja printre cei mai apropiați parteneri ai noștri într-o serie de domenii”, a spus el.

„Trupele finlandeze și suedeze, au servit deja umăr la umăr cu forțele americane și NATO în Kosovo, în Afganistan și în Irak. Și atât Finlanda, cât și Suedia lucrează deja în coordonare cu Statele Unite și cu ceilalți aliați și parteneri ai noștri pentru a-i sprijini pe oamenii curajoși din Ucraina în timp ce își apără libertatea împotriva invaziei Rusiei”, a adăugat Biden.

Biden a precizat că aceste țări îndeplinesc deja toate cerințele NATO, „și încă ceva”.

Administraţia Biden va prezenta rapoarte Congresului SUA

„Astăzi, administrația mea prezintă Congresului Statelor Unite rapoarte cu privire la aderarea la NATO pentru ambele țări, astfel încât Senatul să poată trece eficient și rapid la avizarea și aprobarea tratatului”, a declarat el joi, în Rose Garden.

El a îndemnat conducerea Senatului să treacă la această aprobare „cât mai repede posibil, odată ce perspectiva tuturor aliaților este abordată și NATO adoptă protocolul de aderare”.

Cel puțin două treimi din Senat trebuie să voteze pentru a aproba noi state membre în alianța defensivă. În mod similar, legislativele tuturor celor 30 de membri actuali trebuie să aprobe noii candidați la NATO.

Mai multe informaţii: „NATO este mai necesar acum decât oricând”. Biden anunță „sprijinul puternic” al SUA pentru candidaturile Finlandei și Suediei

Peste un milion de refugiați ucraineni s-au întors acasă, după ce au fost „frustrați de disconfortul tot mai mare, de lupta tot mai mare cu diferite sisteme din Uniunea Europeană”, a declarat ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, notează BBC.

Vadim Pristaiko a declarat la un eveniment din Westminster că refugiaților ucraineni le lipsesc cei dragi, le lipsesc casele, le lipsesc locurile de muncă.

El a adăugat că primarii din Kiev și Harkov le-au spus oamenilor să nu se întoarcă în orașe, deoarece încă nu este sigur.

„Unul dintre lucrurile pe care aș dori să le abordez este cum putem fi în continuare capabili să îi ținem aici, undeva în Europa, în Uniunea Europeană, uneori peste ocean, în Canada și în Statele Unite”, a spus Pristaiko.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că este încrezător că membrii NATO vor lua o decizie rapidă pentru a primi Finlanda și Suedia în alianță, transmite BBC.

Turcia a amenințat că se va opune cererilor lor, acuzând cele două națiuni nordice că adăpostesc militanți kurzi pe care îi consideră teroriști.

Vorbind în Danemarca, Stoltenberg a declarat că alianța este în contact strâns cu Finlanda, Suedia și Turcia și că abordează preocupările Turciei.

El spune că nu este neobișnuit să existe diferențe de opinie în cadrul NATO și că alianța are experiență în găsirea de soluții.

Șeful NATO mai spune că este convins că Ucraina poate câștiga războiul. El spune că Rusia nu a reușit să cucerească Kievul, că a fost forțată să părăsească Harkovul și zonele înconjurătoare și că ofensiva din Donbas a intrat în impas.

„Nu credem că Rusia a renunțat la obiectivele sale strategice… așa că trebuie să ne pregătim pentru un drum lung”, adaugă el.

Rusia a cerut joi revizuirea sancţiunilor dictate împotriva sa pentru a da curs unui apel al ONU de a debloca accesul în porturile ucrainene de la Marea Neagră astfel încât să poată fi reluate exporturile de cereale, relatează Interfax.ru, citată de Agerpres.

Anunțul a fost făcut de Andrei Rudenko, unul dintre viceminiştrii ruşi de externe, care a declarat că pentru ca Rusia să redeschidă porturile ucrainene mai întâi trebuie ridicate sancţiunile ce i-au fost impuse de Occident.

„Trebuie nu doar să faceţi apel la Federaţia Rusă, ci şi să priviţi în profunzime întregul complex de motive care au provocat actuala criză alimentară, primul fiind sancţiunile impuse împotriva Rusiei de SUA şi Uniunea Europeană care interferează cu comerţul liber normal – ce cuprinde şi comerţul cu produse alimentare – , inclusiv cu grâu, îngrăşăminte şi altele”, a declarat Andrei Rudenko.

Reacția oficialului rus a venit după ce directorul Programului Alimentar Mondial, David Beasley, i-a adresat miercuri un apel preşedintelui rus Vladimir Putin să deblocheze porturile ucrainene: „Dacă mai ai un pic de inimă, te rog deschide aceste porturi!”, i-a transmis responsabilul ONU liderului de la Kremlin. Din cauză că Ucraina nu mai poate folosi porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, exporturile sale de cereale au scăzut luna aceasta la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai multe informaţii: Rusia vrea să-i fie ridicate sancțiunile pentru a debloca accesul în porturile din Ucraina

Tribunalul districtual Pechersk din Kiev a decis arestarea fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, potrivit unui comunicat publicat joi pe Telegram de Parchetul General al Ucrainei.

Instanța a decis această măsură în cazul fostului preşedinte, care este suspectat că a organizat trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera de stat a Ucrainei, notează CNN.

„La 23 februarie 2014, Ianukovici, împreună cu personalul Securității de Stat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, cu ajutorul a trei elicoptere ale Forțelor Armate Ruse, a trecut ilegal și a transportat cel puțin 20 de persoane peste frontiera de stat de la periferia localității Urzuf din regiunea Donețk către Anapa din Rusia”, se arată în comunicat.

Potrivit biroului procurorului, acesta a fugit în orașul rusesc Anapa. În martie, agenția de știri de stat ucraineană Ukrinform a citat rapoarte media care susțineau că Ianukovici se afla în Minsk, Belarus.

Ianukovici a fost președinte al Ucrainei din 2010 până în 2014, când a fost înlăturat din funcție în timpul protestelor de pe Maidan. Protestele au izbucnit după ce Ianukovici a respins Acordul de asociere Ucraina-Europa, care ar fi apropiat Ucraina de Uniunea Europeană și ar fi îndepărtat-o de Rusia.

Premierul britanic Boris Johnson și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat joi despre sprijinul militar și securitatea alimentară globală, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, arată CNN.

„Liderii au discutat despre progresele înregistrate în negocieri și au convenit să intensifice activitatea cu aliații, inclusiv cu SUA, Franța și Germania, pentru a defini arhitectura de securitate pe termen lung pentru Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Johnson „a prezentat sprijinul care curge către apărarea Ucrainei, inclusiv artilerie cu rază lungă de acțiune, rachete de tip „shore-to-ship” și drone fără pilot”, în urma deciziei Marii Britanii de a oferi un sprijin militar suplimentar de 1,3 miliarde de euro Ucrainei la începutul acestei luni.

În convorbirea cu Zelensky, Johnson și-a exprimat îngrijorarea „cu privire la consecințele globale din ce în ce mai mari ale invaziei ilegale a Rusiei și ale blocadei nebunești și nesăbuite a președintelui Putin asupra porturilor ucrainene din Marea Neagră, inclusiv creșterea prețurilor la alimente în țările în curs de dezvoltare”, potrivit comunicatului.

Joi, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, a declarat că „eșecul deschiderii porturilor va fi o declarație de război împotriva securității alimentare globale”, aducând milioane de oameni în pragul foametei.

Generalul de brigadă ucrainean Oleksii Gromov a declarat că „măsurile de evacuare a militarilor ucraineni din Mariupol continuă”, în timp ce Rusia a afirmat că peste 1.700 de soldați ucraineni s-au predat de la uzina Azovstal începând de luni, notează CNN.

Oleksii Gromov a declarat că „în direcția Mariupol, intensitatea ostilităților a fost redusă. În acest moment, continuă măsurile de evacuare a eroilor noștri” de la uzina Azovstal. Se crede că mai sunt câteva sute de soldați în interiorul uzinei.

„Știm că inamicul nostru este insidios, dar credem că cuvântul dat de ei va fi îndeplinit”, a spus el.

Rusia a declarat că prizonierii vor fi tratați în conformitate cu dreptul internațional.

Procesul primului soldat rus judecat pentru crime de război, după ce a ucis un bărbat neînarmat în Ucraina, a fost amânat până vineri la ora locală 11.00, transmite CNN.

Judecătorii au amânat procesul spunând că soldatul, Vadim Şişimarin, nu era „pregătit” pentru o „dezbatere” în instanță.

Soldatul în vârstă de 21 de ani a pledat miercuri vinovat că a împușcat un civil neînarmat în vârstă de 62 de ani în regiunea ucraineană Sumy, în a patra zi de război.

Acuzarea a cerut condamnarea pe viață pentru soldatul rus.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că viitorul regiunilor din Ucraina ocupate de Rusia va depinde de „voința” oamenilor care locuiesc acolo. „Toate acțiunile au un precursor, precursorul oricărei acțiuni nu poate fi decât expresia voinței locuitorilor din aceste regiuni”, a declarat Peskov în timpul convorbirii sale zilnice cu reporterii, transmite CNN.

„Nimic nu poate fi făcut fără exprimarea voinței locuitorilor din aceste regiuni, fără ca ei să decidă cum să meargă mai departe și cu cine vor să trăiască”, a adăugat el.

Peskov a precizat că motivele umanitare impun, de asemenea, controlul teritoriilor ucrainene ocupate de armata rusă.

„Multe zone sunt acum fără electricitate, canalizare și apă. Iar de acest lucru trebuie să ne ocupăm. Necesitatea acestor măsuri prioritare este dictată doar de grija față de oameni”, a spus el.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Zelenski a declarat că Ucraina a recucerit șase așezări de la forțele ruse și 1.015 în total de la începutul conflictului, în februarie.

„Reîntoarcem acolo electricitatea, alimentarea cu apă, comunicațiile, transportul, serviciile sociale”, a spus el.

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat joi că a vorbit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, despre accesul în condiții de siguranță în zonele asediate din Ucraina.

„Am discutat cu ministrul de externe Lavrov despre participarea Rusiei la problemele de sănătate la nivel mondial, despre colaborarea cu OMS și despre situația sanitară din Ucraina”, a declarat Tedros pe Twitter, conform CNN.

„Am solicitat acces în siguranță la Mariupol, Kherson, Zaporojie de Sud și alte zone asediate pentru a livra ajutoare sanitare”, a adăugat el.

Până la data de 10 mai, OMS a verificat 200 de atacuri asupra unităților sanitare din Ucraina de la începutul războiului, a spus Tedros, îndemnând Rusia „să oprească acest război”.

Vorbind de la Kiev la 10 mai, după ce a petrecut două zile în Ucraina, Tedros a declarat că a fost „profund mișcat” de ceea ce a văzut și a auzit.

Primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina, Vadim Șișimarin, i-a transmis joi unei văduve la un tribunal din Kiev că îi „pare rău” că i-a ucis soțul în timpul războiului. „Da, îmi recunosc vina. Înțeleg că nu veți putea să mă iertați, dar îmi pare rău”, a spus Șișimarin, potrivit CNN.

Când a fost întrebat dacă s-a căit pentru ceea ce a făcut, el a răspuns: „Da, îmi recunosc vina”.

Femeia l-a întrebat pe soldatul rus de ce a venit în Ucraina, întrebându-l retoric: „Ați venit să ne apărați? De cine? M-ai apărat de soțul meu pe care l-ai ucis?”.

„Ni s-a ordonat să venim cu coloana, ce urma nu am știut”, a spus Șișimarin.

Soldatul în vârstă de 21 de ani a pledat miercuri vinovat în procesul în care este judecat pentru că a împușcat un civil neînarmat de 62 de ani în regiunea ucraineană Sumy, în a patra zi de război. Acesta riscă o condamnare pe viață.

Moscova ar intenționa să decupleze Ucraina de la centrala nucleară Zporojie.

„Dacă sistemul energetic al Ucrainei este pregătit să accepte şi să plătească, atunci (centrala) va putea lucra pentru Ucraina. Dacă (Ucraina) nu acceptă, atunci (centrala) va funcţiona pentru Rusia”, a declarat vicepremierul rus Marat Husnullin, citat de agențiile ruse de presă, potrivit AFP și Agerpres.

Ocupată de armata rusă, centrala Zaporojie este cea mai mare din Europa.

Agenţia nucleară Energoatom a asigurat joi dimineaţă că centrala aprovizionează în continuare Ucraina cu electricitate.

Mai multe informații: Rusia vrea să decupleze Ucraina de la centrala nucleară Zaporijie. „Dacă vrea curent, să plătească”

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că le-a transmis aliaților că ”va spune «nu»” candidaturii Finlandei și Suediei la NATO, relatează The Guardian.

”Ne vom continua politica într-un mod hotărât. Le-am spus aliaților că vom spune «nu» aderării Finlandei și Suediei la NATO”, a afirmat liderul de la Ankara într-un interviu acordat miercuri și publicat astăzi pe contul său de Twitter.

Erdogan a acuzat din nou cele două țări nordice că găzduiesc și finanțează „teroriști” și că le-au furnizat arme.

Potrivit Ankarei, Suedia și Finlanda susțin persoane care au legături cu grupurile pe care Turcia le consideră teroriste, precum gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

”NATO este o alianță de securitate și nu putem accepta teroriști în ea”, a mai spus Erdogan.

Sute de soldați ucraineni au ieșit din buncărele fabricii Azovstal din Mariupol, potrivit datelor înregistrate de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) în această săptămână, relatează CNN.

Reprezentanții CICR au început marți „să înregistreze combatanții care părăsesc uzina Azovstal, inclusiv răniții, la cererea părților”, potrivit unui comunicat al Crucii Roșii.

„Operațiunea a continuat miercuri și era încă în curs de desfășurare joi”, adaugă organizația.

Rusia a anunțat astăzi că peste 1.700 de soldați ucraineni au părăsit uzina, dar câteva sute ar fi în continuare înăuntru.

”CICR nu transportă prizonierii de război în locurile în care sunt ținuți. Procesul de înregistrare pe care l-a facilitat CICR presupune completarea unui formular cu detalii personale precum numele, data nașterii și cea mai apropiată rudă. Această informație permite CICR să-i urmărească pe cei care au fost capturați și să îi ajute să păstreze legătura cu familia”, se mai precizează în comunicat.

În conformitate cu mandatul acordat CICR în temeiul Convențiilor de la Geneva din 1949, CICR trebuie să aibă acces imediat la toți prizonierii de război în toate locurile în care sunt deținuți. CICR trebuie să aibă voie să intervieveze prizonierii de război fără martori, iar durata și frecvența acestor vizite nu ar trebui să fie limitate în mod nejustificat.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii:

Atacurile trupelor ruse asupra orașului Bakhmut s-au intensificat și au vizat zone rezidențiale, potrivit oficialilor ucraineni. Aflat în regiunea Donețk, orașul este un punct important pentru armata Kievului, relatează CNN.

Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale Donețk, spune că joi, 19 mai, a avut loc un nou atac aerian asupra orașului, unde încă trăiesc aproximativ 20.000 de oameni. O clădire rezidențială cu cinci etaje și o clădire de birouri au fost lovite, iar șase persoane au fost salvate de sub dărâmături.

„Rușii continuă să tragă în civili, dar evacuarea la timp ne permite să salvăm sute de vieți. Din cei 73.000 de locuitori din Bakhmut, puțin peste 20.000 se mai află acum în oraș, iar datorită acestui fapt putem evita numărul de victime la care se așteaptă inamicul”, a afirmă oficialul, care face apel la cetățeni să părăsească regiunea, avertizând că nu mai există „locuri absolut sigure” în Donețk.

Armata ucraineană a raportat joi că forțele ruse care încercau să pătrundă spre Sloviansk, în regiunea Donețk, au suferit pierderi și s-au retras.

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, membru al echipei ucrainene de negocieri cu Moscova, spune că o încetare a focului este „imposibilă fără retragerea totală a trupelor ruse” din țara sa, relatează The Guardian.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, afirmă că Ucraina nu este interesată de un nou „Minsk”, referindu-se la acordul încheiat în capitala Belarusului în 2015, intermediat de Franța și Germania și care a încercat să asigure o încetare a focului între guvernul ucrainean și separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei.

”Până când Rusia este gata să elibereze complet teritoriile ocupate, echipa noastră de negocieri este formată din arme, sancțiuni și bani”, a mai precizat Podoliak.

Personalul ambasadei trebuie să părăsească Moscova în termen de 14 zile, potrivit The Guardian, care citează Ministerul rus de Externe.

Decizia de expulzare a diplomaților portughezi are loc ca măsură de represalii, potrivit Moscovei. Anunțul vine la o zi după ce Rusia a expulzat alți 85 de diplomați, dintre care 34 din Franța, 27 din Spania și 24 din Italia, ca răspuns la mișcări similare ale acestor țări.

Luna trecută, Rusia a trimis acasă și 45 de angajați polonezi și 40 de germani. Mișcări similare au fost luate și împotriva unor diplomați ai Finlandei, României, Danemarcei, Suediei, Norvegiei sau Japoniei.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, avertizează că eșecul de a deschide porturile Ucrainei de la Marea Neagră pentru a permite transportul de cereale va aduce milioane de oameni în pragul foametei, relatează CNN.

„Eșecul de a deschide porturile va fi o declarație de război la adresa securității alimentare globale, care va duce la destabilizarea națiunilor prin foamete, precum și o migrație în masă de nevoie”, a declarat David Beasley miercuri, la o reuniune pe tema securității alimentare, găzduită de secretarul de stat american Antony Blinken.

”Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi pentru că nu este vorba doar despre Ucraina. Este vorba despre cei mai săraci dintre săracii lumii, care sunt în pragul înfometării în timp ce vorbim”, a subliniat șeful agenției din cadrul ONU.

„Așa că îl întreb pe președintele Putin, dacă aveți inimă, vă rog să deschideți aceste porturi. Vă rugăm să-i asigurați pe toți cei îngrijorați că trecerile vor fi libere, astfel încât să-i putem hrăni pe cei mai săraci dintre săraci și să prevenim foametea, așa cum am făcut în trecut, când națiunile (…) au lucrat împreună”, a mai spus David Beasley.

Rusia a blocat porturile de la Marea Neagră ale țării vecine și, implicit, exporturile din Ucraina, care, potrivit șefului WFP, cultivă suficiente cereale pentru a hrăni 400 de milioane de oameni.

Uniunea Europeană trebuie să înceapă pregătirile pentru reconstrucția Ucrainei prin înființarea unui fond de solidaritate care să ajute Kievul să acopere miliardele de euro care vor fi necesare pentru reconstrucția țării, propune cancelarului german Olaf Scholz, potrivit CNN.

„Reconstruirea infrastructurii distruse și revitalizarea economiei ucrainene va costa miliarde. Noi, ca UE, trebuie să începem să punem bazele unui fond de solidaritate finanțat prin contribuții din partea UE și a partenerilor săi”, a declarat Scholz în camera inferioară a parlamentului german.

În același timp, liderul de la Berlin a spus că procesarea cererii Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană nu poate fi accelerată în ciuda invaziei ruse.

„Nu există scurtături pe drumul către UE”, a consideră Scholz, adăugând că, în aceste condiții, blocul comunitar trebuie să găsească o modalitate „rapidă și pragmatică” de a ajuta Kievul.

Din punctul său de vedere, o excepție pentru Ucraina ar fi nedreaptă față de cele șase țări din Balcanii de Vest – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo – care doresc, de asemenea, să adere la UE.

Și integrarea lor în UE este de „interes strategic”, a adăugat Olaf Scholz, făcând referire la influența „puterilor externe” din regiune, inclusiv Rusia.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că țara sa ar apăra Suedia și Finlanda dacă cele două state ar fi atacate chiar înainte de a deveni membre NATO, relatează The Guardian.

„Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa”, a declarat șeful guvernului de la Varșovia într-o conferință de presă.

„Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei sau Finlandei în timpul aderării lor, Polonia le va veni în ajutor”, a dat asiguări Mateusz Morawiecki.

231 de copii au murit și alți 427 au fsot răniți în Ucraina de la începutul războiului, potrivit datelor anunțate joi, 19 mai, de Ombudsmanul pentru Drepturile Omului, Liudmila Denisova, relatează Kyiv Independent.

Aceasta precizează că este de așteptat ca cifrele reale să fie mai mari, pentru că acest bilanș nu include victimele din zonele în care au loc ostilitățile și din ocupate de forțele ruse.

Rusia a pierdut de la începutul invaziei în Ucraina 28.500 de soldați și peste 3.000 de vehicule de luptă, potrivit celor mai noi estimări publicate de Statul Major al forțelor armate ale Kievului, citate de publicația Kyiv Independent.

Potrivit datelor anunțate astăzi, 19 mai, de autoritățile ucrainene, Rusia a mai pierdut în război și:

• 1.254 de tancuri
• 3.063 de vehicule de luptă blindate
• 595 de piese de artilerie
• 199 de sisteme de lansare multiplă de rachete
• 93 de rachete sol-aer
• 167 de elicoptere
• 203 avioane
• 13 bărci

1.730 de luptători evacuați din uzina Azovstal din Mariupol s-au predat începând de luni, 16 mai, potrivit unui anunț al Ministerului rus al Apărării, citat de The Guardian.

Dintre ei, 771 s-au predat în ultimele 24 de ore, transmite Moscova.

De asemenea, 80 de luptători au fost răniți, confom datelor anunțate de ministerul rus, care adaugă că „cei care au nevoie de tratament în spital primesc asistență în instituțiile medicale” din Novoazovsk și Donețk.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii precizează că a înregistrat „sute” de prizonieri ucraineni care au părăsit uzina siderurgică Azovstal în această săptămână.

Forțele ruse care încercau să pătrundă spre Sloviansk, în regiunea estică Donețk, au suferit pierderi și s-au retras, anunță armata ucraineană, care adaugă că în ciuda atacurilor cu artilerie și rachete din ultimele 24 de ore, nu există semne că rușii au ocupat noi zone, relatează CNN.

„Inamicul a desfășurat activități de luptă în zona Velyka Komyshuvakha cu sprijinul artileriei; nu a avut succes, a suferit pierderi semnificative în unele zone și a fost forțat să se retragă în pozițiile ocupate anterior”, notează Statul Major al forțelor armate ucrainene în actualizarea sa zilnică.

Pe celălalt front principal, în părțile din regiunea Luhansk pe care le controlează încă ucrainenii, avioanele rusești au atacat mai multe sate, potrivit Statului Major.

Apărarea ucraineană se afla în jurul orașului industrial Sievierodonețk , iar operațiunile rusești de asalt în zona Zolote nu au avut succes, mai scrie în comunicat.

Șeful administrației militare de la Luhansk, Serghei Haidai, spune că Severodonețk a suferit cel mai mult în ultimele atacuri și a confirmat că patru civili au fost uciși miercuri.

Și în alte regiuni ale Ucrainei au fost raportate lovituri de artilerie și cu rachete rusești peste noapte.

În Dnipropetrovsk, în sud, administrația militară a orașului Krivoi Rog a declarat că „au fost bombardamente inamice de-a lungul întregii linii de contact”.

Potrivit autorităților ucrainene, au avut loc bombardamente puternice zonele rezidențiale din Velyka Kostromka, un oraș care se află la aproximativ 20 de mile sud de Krivoi Rog, care se află în prima linie a luptelor de mai bine de o lună.

În cel mai nou raport despre evoluția războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării analizează situația din interiorul armatei ruse, precizând că ”o cultură a mușamalizărilor și a țapilor ispășitori este probabil răspândită în sistemul militar și de securitate” de la Moscova, relatează The Guardian.

Constatarea vine în contextul în care, ”în ultimele săptămâni, Rusia a concediat comandanți superiori despre care se consideră că au avut rezultate slabe în primele etape ale invaziei în Ucraina”.

Instituția de la Londra dă câteva exemple în acest sens: ”Generalul-locotenent Serghei Kisel, care a comandat Armata 1 de Tancuri de Gardă de elită, a fost suspendat pentru că nu a capturat Harkovul. Viceamiralul Igor Osipov, care a comandat flota rusă de la Marea Neagră, a fost, de asemenea, probabil suspendat după scufundarea crucișătorului Moskva în aprilie. Șeful Statului Major al Rusiei, Valeri Gerasimov, rămâne probabil în funcție, dar nu este clar dacă se bucură încă de încrederea președintelui Putin”.

Astfel, mulți oficiali care sunt implicați în războiul din Ucraina ”vor fi probabil din ce în ce mai distrași de eforturile de a evita vinovăția personală pentru eșecurile operaționale ale Rusiei”.

Iar asta ar putea pune ”și mai multă presiune asupra modelului centralizat de comandă și control al Rusiei”, specialiștii estimând că Moscovei ”îi va fi greu să-și recapete inițiativa în aceste condiții”.

Peste jumătate dintre luptătorii ucraineni care s-au adăpostit în uzina de oțel Azovstal din Mariupol au părăsit fabrica, potrivit șefului autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, relatează agenția de presă rusă Tass, citată de BBC și The Guardian.

Nu există informații clare cu privire la numărul exact de luptători care ar fi ieșit din buncărele de la Azovstal.

Informațiile anunțate de Pușilin nu au putut fi verificate în mod independent.

Rusia a anunțat miercuri, 18 mai, că 959 de luptători ucraineni s-au predat, dintre care 51 au fost transportați la spital. Restul au fost trimiși într-o colonie de penitenciară aflată pe teritoriul controlat de Moscova, iar soarta lor rămâne incertă.

Președintele american Joe Biden urmează să se întâlnească joi la Washington cu președintele Finlandei Sauli Niinisto și cu prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson, pentru a discuta despre solicitările lor de aderare la NATO, relatează BBC.

SUA sprijină eforturile ambelor țări nordice de a se alătura alianței militare occidentale. Finlanda și Suedia au depus miercuri, 18 mai, cererile de aderare la alianță, decizie pe care au luat-o în contextul invaziei ruse în Ucraina, începută la 24 februarie.

„Salut cu căldură și sprijin cu fermitate cererile istorice ale Finlandei și Suediei de aderare la NATO”, a spus Biden miercuri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în cel mai recent discurs al său către națiune că presupusa utilizare de către Rusia a sistemelor de arme cu laser „indică eșecul complet al invaziei”, relatează The Guardian și BBC.

Liderul de la Kiev a comparat folosirea lor cu eforturile de propagandă ale Germaniei naziste care promova „wunderwaffe” sau „armele minune” în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, deoarece devenise clar că va pierde.

„Cu cât devenea mai clar că nu aveau nicio șansă în război, cu atât era mai multă propagandă despre o armă uimitoare, care ar fi atât de puternică încât să asigure un punct de cotitură”, a spus Zelenski.

„Și așa vedem că în a treia lună a unui război la scară largă, Rusia încearcă să-și găsească «arma minune»… toate acestea arată în mod clar eșecul complet al misiunii”, a adăugat președintele ucrainean.

Un oficial al guvernului rus însărcinat cu dezvoltarea militară a declarat miercuri că armele cu laser sunt folosite pentru a arde și a dezactiva dronele ucrainene.

Incidentul a avut loc în cartierul Buchansky, între satele Lipovka și Korolovka din regiunea Kiev. Cei doi au fost răniți după ce o mină antipersonal lăsată de câmp a explodat, anunță poliția, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Bărbații, de 52 și 48 de ani, au suferit politraumatisme și au fost internați în spitalul Makarov.

Poliția a deschis o anchetă în acest caz și îi îndeamnă pe cetățeni să evite drumurile forestiere și de pe câmp în teritoriile din care s-au retras forțele ruse, iar în cazul în care descoperă obiecte suspecte să anunțe autoritățile.

Curățarea întregului teritoriu ucrainean de minele rusești, lăsate în urmă după invazie, va dura între cinci şi zece ani, a declarat recent Oleh Bondar, şeful Departamentului de Deminare Umanitară din cadrul Serviciului ucrainean de Urgență.

O greșeală „catastrofală”. Astfel califică președintele ucrainean Volodimir Zelenski invadarea țării sale de către Rusia, după ce Moscova a revendicat o victorie strategică la Mariupol, orașul-port de la Marea Azov, relatează BBC.

În mesajul său zilnic, liderul de la Kiev a spus că invazia s-a dovedit a fi un „eșec absolut” și a susținut că forțele Moscovei au rămas fără rachete cu care să lanseze atacuri.

Totodată, Zelenski a afirmat că liderilor ruși le este frică să admită „că au fost făcute greșeli catastrofale la cel mai înalt nivel militar și de stat” în timpul conflictului.

Oficialii de la Moscova au forțat soldați tineri, fără experiență, pe linia frontului și i-au aruncat „în luptă pe post de carne de tun”, acuză președintele ucrainean.

Declarația sa vine după ce un soldat rus în vârstă de 21 de ani a pledat vinovat pentru uciderea unui civil neînarmat, în primul proces pentru crime de război din Ucraina de la începutul războiului.

NATO nu se așteaptă la câștiguri semnificative pentru nicio parte pe câmpul de luptă din Ucraina în următoarele săptămâni, a declarat miercuri pentru CNN un oficial militar din cadrul alianței.

„Cred că vom fi în impas pentru o vreme”, a spus oficialul, adăugând că dezbaterea din interiorul alianței se concentrează pe întrebarea dacă este posibil ca Ucraina recupereze Crimeea și teritoriile Donbas, controlate de Rusia.

„Cred că ar putea [relua Crimeea și Donbasul], da. Nu acum, nu curând, dar dacă pot continua lupta cred că da”, a declarat oficialul.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că penuria alimentară accentuată de războiul din Ucraina ar putea provoca „malnutriție și foamete în masă, într-o criză care ar putea dura ani întregi” în toată lumea, relatează The Guardian.

Prezent la un summit alimentar la New York, Guterres a cerut Rusiei să ridice blocada asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră care împiedică transporturile de cereale din țara afectată de război către alte zone.

„Să fim clari: nu există o soluție eficientă la criza alimentară fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei. Rusia trebuie să permită exportul sigur al cerealelor depozitate în porturile ucrainene”, a spus șeful ONU, adăugând că au loc discuții „intense” cu Rusia într-o încercare de a se găsi o soluție.

Ucraina și Rusia produc 30% din grâul din lume, iar experții sunt îngrijorați că lipsa aprovizionării va însemna că milioane de oameni vor muri de foame.

Blocada a dus și la creșterea prețurilor deja ridicate ale cerealelor, cel pentru grâu aproape dublându-se în ultimul an.

Forțele ucrainene au bombardat în zorii zile de joi, 19 mai, un sat de pe teritoriul Rusiei, aflat aproape de granița dintre cel două țări, ucigând cel puțin un civil, potrivit guvenatorului regional, Roman Starovoit, citat de The Guardian.

Obuzele au lovit o fabrică de alcool din satul Tetkino din regiunea Kursk și alte câteva clădiri, a scris Starovoit pe Telegram.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a descris întâlnirea sa de miercuri de la New York cu omologul american Anthony Blinken drept „extrem de pozitivă”, în contextul în care Ankara ameninţă că va bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, transmite AFP, citată de Agerpres.

Întâlnirea ministrului turc cu secretarul de stat Blinken a avut loc în cadrul „mecanismului strategic dintre Statele Unite şi Turcia” menit să îmbunătăţească relaţiile dintre cele două ţări, marcate în ultimii ani de tensiuni puternice.

Ameninţarea Ankarei de a bloca aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO a fost, de asemenea, pe agenda întrevederii.

„Blinken a asigurat că Statele Unite vor transmite mesajele necesare pentru a înlătura preocupările Turciei” în legătură cu acest subiect, a spus Cavusoglu.

După ce cele două țări scandinave și-au anunțat intenția de a adera la Alianță, președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că nu este posibil ca Turcia, membră NATO, să vadă în mod pozitiv planurile Suediei și Finlandei de a adera la Alianță, declarând că Finlanda și Suedia sunt „casa multor organizații teroriste”.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a acuzat miercuri Rusia că foloseşte blocarea exporturilor de cereale din Ucraina ca armă de război, transmite dpa, citată de Agerpres

„Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală”, a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York.

Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa.

Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră că războiul din Ucraina a amplificat şi accelerat factorii care contribuie la criza alimentară globală.

„În doar doi ani, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă s-a dublat, de la 135 de milioane înainte de pandemie la 276 de milioane astăzi”, a avertizat secretarul general al ONU.

Noi imagini și înregistrări video din sud-estul Ucrainei, care arată eforturile depuse de ucraineni pentru a continua să lupte împotriva invaziei ruse, dar și despre prețul plătit de aceștia, au fost distribuite în mediul online, scrie The Guardian.

Forțele ucrainene au aruncat în aer un pod în apropierea orașului Severodonețk, pentru a încetini și sabota mașinăria militară a Rusiei.

Alte imagini înfățișează urmările atacului aerian efectuat de trupele ruse asupra orașului Bahmut, bombardamentul omârând cinci civili ucraineni și rănind alți șase, potrivit Iuliei Mendel, o fostă purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Printre persoanele ucise în atac se numără și un copil de doi ani.

O altă înregistrare video arată elicopterele de luptă rusești MI-35M în acțiune în estul Ucrainei, deși locația exactă și contextul nu sunt clare.

Secretarul american de stat Tony Blinken a anunțat miercuri că Statele Unite vor acorda un nou ajutor alimentar de urgență în valoare de 215 milioane de dolari pentru rezolvarea crizei din Ucraina, relatează CNN.

„Astăzi, având în vedere urgența crizei, anunțăm încă 215 milioane de dolari pentru un nou ajutor alimentar de urgență și vom face mult mai mult”, a declarat Blinken, la sediul Organizației Națiunilor Unite, în timpul unei reuniuni ministeriale privind securitatea alimentară globală. „Ne așteptăm ca, foarte curând, Congresul nostru să aprobe aproximativ 5,5 miliarde de dolari în fonduri suplimentare pentru asistență umanitară și securitate alimentară”, a precizat șeful diplomației americane.

Blinken a mai anunțat că SUA va aloca 500 de milioane de dolari pentru a stimula producția autohtonă de îngrășăminte. Anunțul vine în contextul în care există o nevoie crescută de îngrășăminte în țările care în mod tradițional le aduceau din Rusia, Moscova fiind cel mai mare exportator de îngrășăminte din lume. Iar costul îngrășămintelor, esențiale pentru ca fermierii să își atingă obiectivele de producție pentru culturi, a crescut și el, generând alte costuri, în contextul în carce producția din Europa a scăzut din cauza scumpirii gazului natural – un ingredient cheie în îngrășămintele pe bază de azot, precum ureea.

Blinken a făcut apel la alte țări care dispun de îngrășăminte și cereale și care se confruntă, de asemenea, cu penuria globală cauzată de războiul din Ucraina, să ajute rapid la rezolvarea acestei crize în creștere.

Cel puțin 10 civili ucraineni, inclusiv doi copii, au fost uciși miercuri de forțele ruse în regiunea Donețk din Ucraina, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, într-un mesaj online, potrivit Reuters.

Kirilenko, care nu a oferit detalii, a precizat că alte șapte persoane au fost rănite în atacurile de miercuri ale rușilor.

În prezent, este imposibil să se stabilească numărul exact al victimelor din orașele Mariupol și Volnovakha, a adăugat guvernatorul regional.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, consideră că rezultatul final al războiului ar trebui să însemne pentru Ucraina eliberarea teritoriilor ocupate și plata despăgubirilor de către Rusia, informează Ukrinform.

 „Victoria înseamnă eliberarea teritoriilor ocupate, inclusiv Crimeea și Donbasul. Plata despăgubirilor. Condamnarea criminalilor de război și a celor care au comis crime împotriva umanității. Consolidarea locului Ucrainei în integrarea europeană. Acestea sunt patru elemente care sunt integrante ale victoriei pentru mine”, a spus Dmitro Kuleba.

Ministrul ucrainean de externe a adăugat că orice război se încheie cu diplomație și în orice caz vor urma discuții cu reprezentații Federației Ruse.

„Va trebui să depășim multe emoții după toate crimele comise de Rusia, dar dacă există șansa de a pune capăt războiului și de a elibera teritoriile ocupate, suntem gata să ne așezăm cu rușii la masa negocierilor”, a precizat Dmitro Kuleba.

Peste 900 de militari ucraineni care se aflau la uzina siderurgică Azovstal de la Mariupol au fost trimiși într-o colonie de penitenciară aflată pe teritoriul controlat de Rusia, a transmis Moscova, iar soarta lor rămâne incertă.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri seară că din cei 959 de militari ucraineni despre care Rusia spune că s-au predat marți, 51 sunt tratați pentru rănile suferite, iar restul au fost trimiși într-o fostă colonie de închisoare din orașul Olenivka, aflat într-o zonă controlată de ruși din regiunea Donețk.

În ceea ce-i privește pe soldații ucraineni răniți, Maria Zakharova le-a spus jurnaliştilor că toți „vor primi îngrijiri medicale calificate”.

Ucraina nu a comentat această informație. În discursul adresat națiunii de marți seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy, a spus că „misiunea de evacuare” continuă la Azovstal cu ajutorul „celor mai influenți mediatori internaționali”.