Război în Ucraina, ziua 855 | Rușii au atacat pentru prima dată Harkovul cu o bombă FAB-500, anunță Ucraina

Pe 27 iunie, forțele ruse au aruncat explozibili dintr-o dronă asupra comunității Bilozerka, regiunea Herson, atac în urma căruia două persoane au fost rănite, au anunțat autoritățile ucrainene.

Trupele ruse au atacat orașul Harkov pe 26 iunie cu o bombă FAB-500 echipată cu un kit de planare, pentru prima dată de la începutul războiului, a anunțat Oleksandr Filchakov, șeful parchetului regional, citat de Kyiv Independent.

Cel puțin patru persoane au fost rănite, a informat guvernatorul reigunii Harkov, Oleh Syniehubov.

Trupele ruse au lansat bomba asupra districtului Kyivskyi din Harkov de deasupra satului Maysky din regiunea Belgorod din Rusia, a spus Filchakov.

FAB-500 este o bombă lansată aerian, de 500 de kilograme, de proiectare sovietică, cu un focos puternic exploziv.

La Kiev, o explozie și un incendiu au avut loc la o instalație energetică din districtul Shevchenkivskyi, a informat primarul Vitaliy Klychko.

„A avut loc o explozie și un incendiu la o instalație energetică din districtul Shevchenkiv al capitalei. Toate serviciile se îndreaptă spre fața locului”, a anunțat primarul Kievului, fără alte detalii.

Forțele ruse au atacat joi Harkovul, lovind clădiri rezidențiale private, a anunțat primarul din Harkov, Ihor Terekhov, transmite Pravda.

„Au fost lovite clădiri rezidențiale private. Unele dintre ele au fost distruse”, a transmis Ihor Terekhov.

Președintele Volodimir Zelenski a sosit la Bruxelles pentru a se întâlni cu oficiali europeni și a semna acordul de securitate cu Uniunea Europeană, relatează The Kyiv Independent.

„Acesta (acordul) va stabili pentru prima dată angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin larg, în ciuda oricăror schimbări instituționale interne”, a declarat Zelenski prin intermediul canalului său Telegram.

UE se va alătura celor 17 țări, inclusiv SUA, Japonia, Regatul Unit, Germania și Franța, care au semnat tratate bilaterale similare pentru a ajuta Kievul să respingă agresiunea Rusiei.

Potrivit unui diplomat de rang înalt al UE, citat de mass-media poloneză RMF la 24 iunie, viitorul acord de securitate dintre Ucraina și UE cuprinde două părți.

Prima este legată de securitate și apărare, incluzând „nouă angajamente specifice”: furnizarea de echipamente moderne pentru Ucraina, formarea personalului ucrainean, deminarea și sprijinul Ucrainei pentru securitatea nucleară și cibernetică, printre altele. A doua parte se referă la aspectele civile, în primul rând la perspectiva aderării Ucrainei la UE.

Documentul ar include, de asemenea, un angajament de a proteja refugiații ucraineni, de a-i urmări în justiție pe cei responsabili de crime de război, de a continua să impună sancțiuni Rusiei și de a utiliza activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, în special reconstrucția și economia sa.

Atacurile rusești împotriva Ucrainei au ucis doi civili și au rănit alți 31 în ultimele 24 de ore, au anunțat autoritățile regionale, potrivit The Kyiv Independent.

Victime civile au fost raportate în regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov și Herson.

Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că atacurile rusești asupra regiunii au ucis o persoană și au rănit alte 16, inclusiv două fete în vârstă de 12 și 15 ani.

Cei doi copii au fost răniți, împreună cu trei adulți, când au fost atacați de o dronă rusească, a declarat Prokudin.

În regiunea Harkov, un bărbat a fost rănit în satul Male Vesele, care se află la 10 km de granița cu Rusia, în urma unui atac cu bombă ghidată, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov.

Mai târziu în cursul după-amiezii, cinci persoane au fost spitalizate după ce forțele ruse au atacat Derhachi, un oraș situat la aproximativ 5 kilometri (3 mile) nord de orașul Harkov și la aproximativ 30 de kilometri (18 mile) de frontiera rusă.

În regiunea Donețk, un atac rusesc asupra Toretsk a ucis o persoană, a rănit alți șapte civili și a avariat șase case, a raportat Administrația militară regională din Donețk.

Un atac asupra satului Niu-York din apropiere a rănit, de asemenea, un civil, a declarat administrația.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât toate cele 23 de drone de atac de tip Shahed și cinci din cele șase rachete lansate de Rusia în cursul nopții de 27 iunie, transmite The Kyiv Independent.

Rusia ar fi lansat rachetele și dronele din diferite locații în timpul nopții, inclusiv din regiunile Tambov și Kursk, Marea Neagră și Crimeea.

În plus față de dronele lansate, Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică Kh-47 Kinzhal, 4 rachete de croazieră și o rachetă ghidată Kh-59, a declarat Forțele Aeriene.

Pe tot parcursul nopții, Forțele Aeriene au avertizat cu privire la amenințări cu rachete la nivel național. Sunete de explozii au fost auzite în orașul Kiev, precum și în regiunea Khmelnytskyi, a raportat Suspilne în jurul orei 3:30 a.m. ora locală – deși exploziile nu s-au soldat cu pagube sau victime.

În cursul nopții de 27 iunie, Ministerul rus al Apărării a afirmat, de asemenea, că apărarea sa aeriană a doborât șapte drone lansate de ucraineni deasupra regiunilor Moscova, Tver și Belgorod. The Kyiv Independent nu a putut verifica în mod independent această afirmație.

Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au solicitat Uniunii Europene să construiască o linie de apărare de-a lungul frontierei blocului cu Rusia și Belarus pentru a proteja UE de amenințările militare și de alte acțiuni dăunătoare din partea Moscovei, relatează The Kyiv Independent.

Liderii celor patru țări, care au fiecare o frontieră comună cu Rusia sau Belarus, au redactat o scrisoare adresată președintelui UE în care detaliază amploarea și costul proiectului. Țările UE ar trebui să se angajeze să ofere sprijin politic și financiar.

„Crearea unui sistem de infrastructură de apărare de-a lungul frontierei externe a UE cu Rusia și Belarus va răspunde nevoii acute și urgente de a proteja UE de amenințările militare și hibride”, se arată în scrisoare.

Oficialii serviciilor de informații occidentale ar fi avertizat cu privire la creșterea operațiunilor de sabotaj rusești în Europa. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că linia de apărare ar putea fi construită în coordonare cu NATO și cu cerințele sale militare.

Unii oficiali UE estimează costul construirii acestei linii de apărare de-a lungul graniței de 700 de kilometri a UE cu Rusia și Belarus la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Oficialii serviciilor de informații americane și aliate au observat o creștere a operațiunilor de sabotaj de nivel scăzut în Europa, care par să facă parte din strategia Rusiei de a submina sprijinul pentru Ucraina.

Forțele ruse au atacat orașul Herson pe 26 iunie, rănind cinci persoane, inclusiv doi copii, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Două surori, în vârstă de 12 și 15 ani, au suferit răni multiple după ce o dronă rusă a aruncat explozibili, a spus guvernatorul.

Copiii au fost internați cu răni la cap. Alte trei persoane au cerut, de asemenea, ajutor medical după atac, a spus Prokudin.

Forțele ruse au lansat miercuri un atac aerian asupra orașului Derhachi, regiunea Harkov, rănind cel puțin nouă persoane, a anunțat șeful administrației militare orașului Derhachi, Vyacheslav Zadorenko, într-un mesaj pe Telegram, transmite Ukrinform.

Exploziile au fost auzite în Harkov și districtul Harkov în jurul orei 15:30. Forțele aeriene au avertizat că Rusia a lansat bombe ghidate.

Kremlinul a catalogat miercuri „absurde” mandatele de arestare emise de către Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele şefului Statului Major Valeri Gherasimov şi fostului ministru al apărării Serghei Şoigu, ambii acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Noi nu recunoaştem competenţa acestui tribunal”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

„Noi considerăm (aceste mandate) absurde”, a adăugat el.

Rusia nu face parte dintre statele semnatare ale Satutului de la Roma, care stă la baza CPI, cu sediul la Haga.

Curtea nu dispune de propria forţă de poliţie pentru a executa mandate de arestare.

Însă aproximativ 124 de state membre sunt, teoretic, obligate să aresteze orice persoană vizată de un mandat de arestare, în cazul în care aceasta intră pe teritoriul lor.

În primăvara anului 2023, CPI a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi comisarului său însărcinat cu drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, acuzați de crime de război prin deportări de copii ucraineni.