Război în Ucraina, ziua 856 | Belarusul a desfășurat rachete la granița cu Ucraina. Kievul susține că a distrus un centru spațial rus din Crimeea

Ministrul srilankez de externe Tharaka Balasuriya a cerut Rusiei să despăgubească familiile concetățenilor săi uciși sau răniți pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează The Moscow Times.

Tharaka Balasuriya a făcut această solicitare în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Moscova pe 26-27 iunie, anunță Ambasada Sri Lankăi în Rusia.

Potrivit misiunii diplomatice srilankeze, ministrul Balasuriya s-a întâlnit la Moscova cu viceministrul de externe Andrei Rudenko, precum și cu viceministrul apărării Aleksandr Fomin.

Discuțiile s-au axat pe cei 17 srilankezi uciși în războiul din Ucraina, despăgubirea familiilor lor precum și ale celor răniți pe câmpul de luptă, căutarea cetățenilor srilankezi dispăruți și rezilierea contractelor cu srilankezii aflați acum pe câmpul de luptă.

Mai multe detalii aici: Sri Lanka solicită despăgubiri din partea Rusiei. Sute de srilankezi au ajuns în război prin practici înșelătoare

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri că fostul preşedinte american şi actual candidat la Casa Albă, Donald Trump, va înţelege, mai devreme sau mai târziu, că propunerea rusă de încheiere a războiului din Ucraina „nu are alternative”, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Va veni timpul şi domnul Trump, indiferent de statutul său în viitor, va înţelege că nu există alternative la ceea ce a propus preşedintele Putin”, a declarat diplomatul rus, citat de agenţia de presă de stat TASS.

În cadrul dezbaterii electorale cu actualul preşedinte, Joe Biden, republicanul Donald Trump a respins iniţiativa prezentată în urmă cu două săptămâni de Vladimir Putin de a pune capăt războiului din Ucraina, o propunere ce prevede anexarea celor patru regiuni ocupate de Moscova, retragerea trupelor ucrainene din estul şi sudul ţării şi renunţarea Kievului la planurile de aderare la NATO.

Ministerul ucrainean al Apărării a transmis vineri, 28 iunie, că forțele sale au distrus centrul de comunicaţii spaţiale instalat de Moscova în Peninsula Crimeea, anexată și ocupată de Rusia din primăvara anului 2014, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Anterior, mesaje pe reţelele de socializare au semnalat explozii în cursul acestei săptămâni în apropierea satului Vitino din Crimeea, zona unde este localizat respectivul centru.

De asemenea, publicaţia britanică The Telegraph a relatat despre incendii puternice observate din satelit în urma unui atac cu rachete americane de tip ATACMS asupra centrului de control spaţial instalat de Rusia în Crimeea.

Mai multe detalii aici: Ucraina anunță că a distrus centrul de comunicații spațiale instalat de ruși în Crimeea

Forțele armate ale Belarusului au desfășurat o divizie de rachete cu lansare multiplă Polonez lângă granița de stat cu Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării de la Minsk. Potrivit Belarusului, decizia a fost luată din cauza „situației dificile” de la frontieră.

„Divizia a intrat în zona desemnată cu muniție completă și se află în regim de luptă, fiind gata să îndeplinească sarcini de lansare de rachete cu raze de acțiune de până la 300 de kilometri în 20 de minute”, a spus comandantul diviziei.

Serviciul de Frontieră de Stat din Belarus a susținut vineri, 28 iunie, că deține informații despre prezența „Corpului Voluntarilor Ruși” în zona de responsabilitate a detașamentului de frontieră Jîtomîr. „Au fost constate activități de recunoaștere în zonă, inclusiv accesul la frontiera de stat”, a menționat departamentul respectiv, potrivit The Moscow Times. „Corpul Voluntarilor Ruși” este o unitate anti-Putin care a organizat mai multe raiduri în Rusia.

Ucraina va primi anual în următorii patru ani circa 60 de miliarde de dolari ca ajutor militar în baza celor peste 20 de acorduri de securitate pe care le-a semnat până în prezent cu aliaţii săi care o susţin în fața agresiunii militare a Rusiei, a declarat vineri premierul ucrainean Denîs Şmîhal, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Ucraina a încheiat în ultimele luni o serie de acorduri bilaterale de securitate cu state membre UE şi NATO, inclusiv cu SUA, alte acorduri fiind în pregătire.

Premierul polonez Donald Tusk a confirmat vineri că ţara sa va semna un astfel de acord cu Ucraina înaintea summitului NATO din 9-11 iulie, în timp ce omologul său ceh Petr Fiala a confirmat la rândul său că negocierile dintre Praga și Kiev pe o temă similară se vor încheia până la acel summit.

„Conform acestor acorduri, în următorii patru ani, partenerii noştri au în vedere să furnizeze Ucrainei un ajutor militar total în valoare de 60 de miliarde de dolari pe an”, a spus Şmîhal în timpul unei şedinţe de guvern, fără a detalia public cât va primi Ucraina din partea fiecărei ţări cu care a încheiat astfel de acorduri.

Acordurile de acest fel sunt încheiate bază bilaterală, nu sunt toate la fel şi cuprind de asemenea anexe secrete. În virtutea acestor înţelegeri, aliaţii Ucrainei se angajează să-i ofere acesteia pe termen lung (de regulă zece ani) ajutor militar şi alte tipuri de asistenţă (susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii, sprijinirea apărării cibernetice etc.), pentru a face faţă războiului în desfăşurare cu Rusia şi pentru a oferi Kievului aranjamente de securitate provizorii în perspectiva unei eventuale aderări la NATO.

Acordurile prevăd şi desfăşurarea unor consultări imediate pentru decizii asupra paşilor de urmat în cazul unei viitoare agresiuni din partea Rusiei, în ipoteza că războiul din prezent se va fi încheiat, explică Reuters.

Această zonă de excludere aeriană ar trebui să funcționeze ca un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică şi populaţia civilă.

„Nu înţeleg de ce NATO nu desfăşoară baterii Patriot de-a lungul graniţei poloneze. La urma urmei, rachetele ruseşti au intrat deja în spaţiul aerian polonez şi românesc. Acest lucru ar proteja graniţele Poloniei şi României şi ar crea o zonă sigură în vestul şi sudul Ucrainei”, spune deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko.

„În sectorul energetic, situaţia este extrem de dificilă” din cauza bombardamentelor ruseşti, avertizează un oficial ucrainean de securitate de rang înalt, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.

„Sunt în desfăşurare discuţii” cu aliaţii occidentali despre această „zonă de interdicţie aeriană” deasupra vestului Ucrainei, dar „nu este o decizie uşor de luat”, explică acelaşi oficial. Ţările occidentale au grijă să nu se implice direct împotriva Rusiei, ceea ce „face ca procesul să fie lent şi discret”, adaugă el.

Potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina, subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington, programat pentru 9 – 11 iulie. „Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite ţării să continue să funcţioneze pe tot parcursul acestui război”, afirmă ea.

Mai multe detalii aici: Ucraina vrea un scut aerian cu sisteme mobilizate în Polonia și în România. Subiectul ar urma să fie discutat la summitul NATO de la Washington

Pe de altă parte, după luni de criză acută, livrările de muniţii occidentale, în special de obuze de artilerie, se accelerează pe frontul din Ucraina, unde livrările s-au îmbunătăţit în mod clar în ultimele săptămâni, constată AFP, care citează surse din armata ucraineană.

Astfel, Statul Major al armatei ucrainene, precum şi membrii a trei brigăzi care luptă în regiunea Doneţk, pe frontul de est, au confirmat toţi o îmbunătăţire a aprovizionării cu muniţii faţă de începutul anului, aceasta şi în urma deblocării ajutorului american ce fusese suspendat o perioadă din cauza disputelor din Congresul SUA.

„Este mai bine faţă de aproximativ o lună în urmă şi continuă să se îmbunătăţească, cel puţin în ceea ce priveşte obuzele de artilerie de calibrul 155 de milimetri”, dezvăluie pentru AFP un sergent ucrainean pe nume Luntik.

Dacă în primul trimestru muniţia din unitatea sa era raţionalizată strict la „şase obuze pentru fiecare tun la 24 de ore”, astăzi limita este de „până la 40 pe zi”, precizează soldatul ucrainean. Iar în zonele cele mai fierbinţi, precum regiunea Harkov, unde Rusia a lansat o nouă ofensivă terestră la începutul lunii mai, „nu există limite”, adaugă el.

Finlanda a anunțat al 24-lea pachet al său de ajutor pentru Ucraina. Noul ajutor, aprobat deja de președintele Alexander Stubb, este în valoare de 2,2 miliarde de euro, relatează publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.

„Finlanda se angajează să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva atacului nejustificat al Rusiei. Nu este vorba doar despre Ucraina, ci și despre dreptul tuturor popoarelor libere de a exista. Noi, finlandezii, știm din propria noastră istorie cât de importantă este această problemă”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkänen, citat într-un comunicat.

Ministerul finlandez al Apărării nu oferă detalii despre conținutul noului său ajutor militar, dar precizează că s-a alurat inițiativei Cehiei de a achiziționa muniții pentru Ucraina.

Ministrul apărării din Rusia, Andrei Belousov, a cerut Statului Major general al armatei să vină cu variante de răspuns la „provocările” din partea dronelor strategice americane de deasupra Mării Negre, relatează The Kyiv Independent și agenția Reuters, citată de Agerpres.

Ministerul de la Moscova a precizat, într-un comunicat transmis vineri, 28 iunie, că dronele americane au fost folosite pentru a efectua recunoașteri și pentru a găsi ținte pentru „armele de înaltă precizie furnizate Forțelor Armate ale Ucrainei de către statele occidentale”.

Mai multe detalii aici: Ministrul rus al apărării cere armatei „propuneri de răspuns” la „provocările” dronelor americane în Marea Neagră

Militarul rus Irek Magasumov a fost găsit vinovat de uciderea unei tinere de 18 ani din Luhansk, Daria Kiseliova, și condamnat la 11 ani de închisoare. Soldatului, care participase la ostilitățile de pe frontul din Ucraina, i s-a retras titlul de Erou al Rusiei, a relatat portalul de investigații Agentstvo, preluat de Radio Svoboda.

Mai multe detalii aici: Vladimir Putin a retras unui militar titlul de Erou al Rusiei, pentru prima dată de la începutul războiului

Plajele din Sevastopol, port la Marea Neagră și cel mai mare oraș din Crimeea anexată în 2014, nu vor fi închise, a declarat guvernatorul Mihail Razvojaev, în urma unei reuniuni speciale a Adunării Legislative locale pe tema recentului atac cu rachete al ucrainenilor, transmite agenția TASS.

„Plajele din partea de nord [a Sevastopolului], care nu sunt echipate cu adăposturi, reprezintă, în prezent, un pericol sporit. Prin urmare, timpul petrecut acolo trebuie, desigur, minimizat și este mai bine nu mergeți la plajă o vreme, până când structurile de protecție sunt instalate acolo”, a spus Razvojaev.

Guvernatorul rus din Sevastopol a promis finalizarea sistemului de avertizare, ținând cont de faptul că orașul a fost atacat cu rachete balistice.

Mai multe detalii aici: Guvernatorul rus al Sevastopolului, după ce plajele au fost bombardate: „Evitați nordul, nu are adăposturi”

Garda Națională a Ucrainei a afirmat vineri, 28 iunie, că a doborât un alt avion de luptă rusesc Su-25 în regiunea Donețk, relatează The Kyiv Independent.

Într-o postare pe Telegram, unitatea a precizat că aeronava se afla într-o misiune de luptă când a fost vizată de o „lovitură bine țintită” de un sistem portabil de rachete antiaeriene (MANPADS).

Înregistrarea video a incidentului, publicată de Garda Națională, arată imagini neclare, însoțite de strigătele triumfătoare ale trupelor ucrainene.

Postul Gărzii Naționale nu a precizat când a avut loc incidentul sau în ce parte a regiunii Donețk.

Avionul Su-25 de concepție sovietică, poreclit de NATO „Frogfoot” (picior de broască), este unul de atac, puternic blindat, care oferă sprijin aerian apropiat trupelor ruse la sol.

Acesta este al doilea avion rusesc Su-25 pe care Ucraina susține că l-a doborât în această lună.

Bombardamentele și incendiile din apropierea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, au distrus recent o stație externă de monitorizare a radiațiilor, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) joi, 27 iunie, relatează The Kyiv Independent.

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, se află sub ocupație rusă din martie 2022.

Personalul de la centrala nucleară a informat experții AIEA că, pe 14 iunie, aceasta a pierdut legătura cu stația de monitorizare a radiațiilor, aflată la 16 kilometri sud-vest de instalația principală. Pierderea conexiunii limitează și mai mult capacitatea externă a centralei de a detecta eliberarea de radiații în caz de urgență.

„Funcționarea echipamentelor externe de monitorizare a radiațiilor este o parte esențială a securității nucleare în întreaga lume. Aceste sisteme sunt importante pentru monitorizarea continuă a nivelurilor de radiații și, în caz de urgență, pentru evaluarea rapidă a impactului radiologic actual și potențial și a măsurilor de protecție care ar putea fi necesare”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

Inspectorii AIEA au declarat că nu au putut vizita stația de monitorizare din afara amplasamentului pentru a confirma pagubele raportate, din cauza luptelor continue din zonă.

Un incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din regiunea Tambov din Rusia în urma unei lovituri cu dronă, a declarat guvernatorul Maksym Yegorov vineri, 28 iunie, relatează The Kyiv Independent.

Drona a lovit instalația la ora locală 4.35 (aceeași oră în România), a declarat Yegorov. Atacul a provocat „un mic incendiu”, care a fost localizat.

Potrivit guvernatorului, nu au fost înregistrate victime.

În ultimele luni, forțele ucrainene au lansat o serie de atacuri cu drone menite să afecteze industria petrolieră a Rusiei, ale cărei profituri alimentează eforturile de război ale Moscovei.

Războiul din Ucraina a fost una dintre temele dezbătute joi seară în prima confruntare electorală din 2024 dintre Joe Biden și Donald Trump, candidați la alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie.

Fostul președinte Donald Trump a susținut că ar putea ajunge cu ușurință la o înțelegere între Kiev și Moscova dacă va câștiga scrutinul și l-a criticat pe președintele Volodimir Zelenski, în timp ce actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden, și-a menținut sprijinul pentru continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei și pentru un NATO puternic.

„Ca președinte ales, voi rezolva acest război între Putin și Zelenski. Înainte de preluarea mandatului pe 20 ianuarie, voi rezolva acest război”, a spus Trump în timpul dezbaterii, organizate de CNN, relatează The Kyiv Independent.

Biden a răspuns numindu-l pe Putin „un criminal de război”.

„El vrea toată Ucraina. Asta este ceea ce vrea. Și apoi credeți că se va opri acolo? Credeți că se va opri când, dacă va lua Ucraina? Ce credeți că se va întâmpla cu Polonia, Belarus? Ce credeți că se va întâmpla cu aceste țări NATO?”, a adăugat democratul.

Trump a declarat că termenii declarați de Putin pentru o încetare a focului, care implică predarea de către Ucraina a regiunilor ocupate de Rusia și abandonarea candidaturii sale la NATO, sunt „inacceptabili”, însă nu a oferit niciun detaliu cu privire la soluția de pace propusă de el.

Trump a mai spus că Ucraina a primit prea mult ajutor militar din partea SUA și s-a referit la Zelenski ca la un „vânzător”. El a susținut că, dacă ar fi fost președinte al SUA în 2022, Rusia nu ar fi lansat invazia în țara vecină.

De partea sa, Biden a subliniat că aliații NATO au furnizat la fel de multe fonduri pentru Ucraina ca SUA.

Mai multe detalii: Dezbatere tensionată Biden-Trump. Principalele teme abordate și momentele în care s-au contrat. „Nu am auzit atâtea prostii în viața mea”

Un plan de acțiune detaliat ar trebui să fie pregătit pentru a fi luat în considerare la cel de-al doilea summit de pace pentru Ucraina în următoarele câteva luni, a declarat președintele Volodimir Zelenski, la Bruxelles pe 27 iunie, relatează agenția Ukrinform, citată de The Kyiv Independent.

Potrivit liderului de la Kiev, un astfel de plan ar trebui să includă măsuri legate de „toate crizele” provocate de invazia Rusiei în Ucraina.

„Nu avem prea mult timp. Avem o mulțime de răniți, uciși, atât militari, cât și civili. Așa că nu vrem ca acest război să dureze ani întregi. Prin urmare, trebuie să pregătim acest plan și să îl punem pe masă la al doilea summit pentru pace”, a declarat Zelenski, spunând că Ucraina vrea ca discuțiile să fie deschise.

Elveția a găzduit summitul global pentru pace al Ucrainei în perioada 15-16 iunie, cu participarea a peste 90 de țări și organizații. Comunicatul comun de la finalul reuniunii a fost semnat de 78 de state și patru organizații. Alte nouă state au aderat la document după eveniment.

Rusia nu a fost prezentă la summit, iar China a refuzat să participe din cauza absenței Moscvoei. Pe 13 iunie au apărut informații conform cărora Beijingul își promova planul său alternativ de pace.

Kievul intenționează să organizeze un al doilea summit mondial pentru pace înainte de sfârșitul anului 2024 și speră să dezvolte un nou plan comun de pace bazat pe propunerea în 10 puncte a lui Zelenski, afirmând totodată că este deschis opiniilor altor țări.

Pe 27 iunie, forțele ruse au aruncat explozibili dintr-o dronă asupra comunității Bilozerka, regiunea Herson, atac în urma căruia două persoane au fost rănite, au anunțat autoritățile ucrainene.

Trupele ruse au atacat orașul Harkov pe 26 iunie cu o bombă FAB-500 echipată cu un kit de planare, pentru prima dată de la începutul războiului, a anunțat Oleksandr Filchakov, șeful parchetului regional, citat de Kyiv Independent.

Cel puțin patru persoane au fost rănite, a informat guvernatorul reigunii Harkov, Oleh Syniehubov.

Trupele ruse au lansat bomba asupra districtului Kyivskyi din Harkov de deasupra satului Maysky din regiunea Belgorod din Rusia, a spus Filchakov.

FAB-500 este o bombă lansată aerian, de 500 de kilograme, de proiectare sovietică, cu un focos puternic exploziv.