Război în Ucraina, ziua 86 | Moscova anunță „eliberarea completă” a uzinei Azovstal din Mariupol. Ce se întâmplă cu luptătorii aflați acum în mâinile rușilor

Doi opozanţi în exil ai lui Vladimir Putin, fostul campion la şah Garry Kasparov şi fostul oligarh Mihail Hodorkovski, au fost trecuți vineri de Ministerul rus al Justiției pe o listă de persoane care acționează ca ”agenți străini”, relatează Reuters.

În lista actualizată de pe site-ul său, Ministerul rus de Justiţiei susţine că Mihail Hodorkovski şi Garry Kasparov au „surse” din Ucraina pentru a-şi finanţa activităţile.

Ambii sunt critici proeminenti ai guvernului rus.

Această etichetă este folosită pe scara largă împotriva opozanţilor, jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului acuzaţi că desfăşoară activităţi politice finanţate din străinătate.

Statele Unite nu au nicio ”dovadă” cu privire la utilizarea de către Rusia a armelor cu laser în Ucraina, după ce Moscova a afirmat că lansează o armă cu laser de ultimă generaţie care are puterea de a incendia dronele inamice, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează Reuters.

”Nu avem nicio dovadă cu privire la utilizarea laserelor, cel puţin arme cu lasere, în Ucraina. Nimic de confirmat în acest sens”, a declarat John Kirby, în timpul unei conferinţe de presă.

Iuri Borisov, viceprim-ministrul Rusiei responsabil cu dezvoltarea militară, a declarat la începutul acestei săptămâni că Moscova a dezvoltat o nouă generație de arme laser care le-ar arde țintele, un prototip numit „Zadira” fiind folosit în Ucraina.

Fotografiile postate de un oficial militar ucrainean arată că orașul Rubijne din estul Ucrainei se transformă în noul Mariupol, după un intens bombardament rusesc, potrivit BBC. Înainte de război, populația lui Rubijne era de aproape 60.000 de locuitori.

„Orașul industrial a fost complet distrus, nu există clădiri care să fi rezistat, lângă curți sunt cimitire”, a scris Serhii Haidai, șeful administrației militare ucrainene la Luhansk, pe Telegram:

Rubijne, chiar la nord de Severodonetsk, se află în prima linie a ofensivei Rusiei din est. Rusia și separatiștii locali încearcă să împingă forțele ucrainene din Lugansk și Donețk – regiunile cunoscute împreună sub numele de Donbas.

Haidai spune că unii locuitori din Rubijne încă se ascund în subsoluri, dar mulți au fugit sau au fost deportați în Rusia, spune el.

La începutul acestei luni, Ucraina a raportat că trupele sale au distrus trupele și echipamentele ruse care încercau o traversare a râului Doneț, lângă Rubijne.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a anunțat eliberarea completă a teritoriului uzinei Azovstal din Mariupol, potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti.

Anunțul vine în contextul în care de luni, luptătorii ucraineni care s-au baricadat în uzină au început să fie evacuați către teritoriile controlate de ruși, după ce liderii ucraineni le-au cerut să oprească luptele. Ei erau blocați în uzină din mijlocul lunii aprilie când armata rusă a reușit să preia controlul asupra orașuțui Mariupol.

„Instalațiile subterane ale uzinei, în care s-au ascuns luptătorii ucraineni, au intrat sub controlul deplin al forțelor armate ruse. În total, din 16 mai, în timpul operațiunii, 2.439 de luptători ai batalionului ucrainean Azov și cadre militare ale Forțelor Armate ale Ucrainei, care au fost blocați pe teritoriul uzinei, și-au depus armele și s-au predat”, relatează agenția RIA.

Vineri, publicația rusă Channel One a relatat că Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, a părăsit teritoriul uzinei Azovstal din Mariupol și s-a predat. Cu o seară înainte, și comandantul adjunct al batalionului Azov Svyatoslav Palamar a părăsit uzina.

Dacă va fi confirmată, abandonarea completă a buncărelor și tunelurilor centralei bombardate ar însemna sfârșitul asediului care durează de două luni.

Luptătorii blocați în uzina Azovstal din Mariupol au rămas fără opțiune. După câteva săptămâni în care s-au adăpostit în Azovstal, li s-a ordonat să se predea. Sute dintre ei sunt acum în mâinile Rusiei, iar soarta lor rămâne necunoscută.

Pentru familiile lor, a fost o așteptare nerăbdătoare. Ei speră că luptătorii se vor întoarce în curând într-un schimb de prizonieri, așa cum au sugerat autoritățile ucrainene. Dar nu este clar când sau dacă se va întâmpla asta.

Kseniia, al cărei soț se afla la fabrică, a declarat pentru BBC că nu a primit nicio informație despre unde se află, dar că crede că el se numără printre luptătorii duși pe teritoriul controlat de ruși.

„Nu există nicio listă cu cei care au fost evacuați… Suntem foarte îngrijorați pentru că țara respectivă a arătat că nu respectă regulile”, a spus ea, referindu-se la Rusia. „Sperăm cu adevărat că… misiunea de a le salva viețile va fi finalizată.”

Natalia, sora unui luptător, a spus că singurele informații pe care le-a primit provin din videoclipurile postate de unii dintre comandanți online.

„Nu au existat informații oficiale”, a spus ea. „Sperăm că va exista un acord pentru [schimbul] lor.”

Rusia spune că luptătorii vor fi tratați în conformitate cu normele internaționale. Și Crucea Roșie spune că a înregistrat sute de prizonieri de război care s-au predat la Azovstal, fără a oferi detalii.

Un număr necunoscut de combatanți rămân în interiorul fabricii. Ce se va întâmpla cu ei, de asemenea, nu este clar.

Au fost raportate lupte intense în jurul orașului ucrainean Severodonețk, din regiunea Luhansk, unde forțele ruse par să intensifice o ofensivă pentru a încercui apărătorii ucraineni, relatează The Guardian.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că provinciile din est Luhansk și Donețk – cunoscute în mod colectiv sub numele de Donbas – sunt transformate în „iad” și a avertizat privind ceea ce el a numit „etapa finală a războiului” care va fi cea mai sângeroasă.

„În Donbas, ocupanții încearcă să crească presiunea. Este un iad și asta nu este o exagerare”, a spus Zelenski. „Atentatul brutal și absolut inutil de la Severodonețk… 12 morți și zeci de răniți într-o singură zi. Bombardarea altor orașe, loviturile aeriene și cu rachete ale armatei ruse – toate acestea nu sunt doar ostilități în timpul războiului.”

Potrivit mai multor surse, trupele ruse împingeau spre vest de orașul Popasna ocupat de ruși și încercau, de asemenea, să câștige teren la nord de Severodonețk, înaintând peste 10 km în cel puțin o regiune, cu rezidenții fugind sub focul de obuze.

Principalul avans al Rusiei pare să fie orașul Soledar, pe fondul speculațiilor că scopul lor inițial a fost de a tăia una dintre principalele rute de aprovizionare pentru mii de apărători ucraineni, care sunt depășiți numeric de forțele ruse.

SUA vor menține 100.000 de soldați staționați în Europa în viitorul apropiat, dacă Rusia nu escaladează și nu amenință Suedia și Finlanda sau membrii NATO, potrivit mai multor oficiali americani citați de CNN

Cifrele ar putea crește temporar dacă NATO va organiza mai multe exerciții militare în regiune, iar SUA ar putea adăuga baze suplimentare în Europa dacă mediul de securitate se va schimba, au adăugat oficialii.

Planurile sunt luate în considerare după întâlnirea de joi a șefilor militari ai NATO de la Bruxelles, au spus oficialii. Șefii militari fac recomandările unei reuniuni a miniștrilor apărării NATO, planificată pentru iunie, iar liderii NATO, inclusiv președintele american Joe Biden, se vor întâlni la Madrid la sfârșitul acelei luni.

SUA și-au mărit numărul de soldați din Europa de la aproximativ 60.000 de soldați înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia la aproximativ 100.000 acum, adăugând trupe și mijloace militare în țările de pe flancul estic al Europei pentru a sprijini NATO și pentru a descuraja și mai mult Rusia. SUA au contribuit cu mii de trupe la Forța de răspuns a NATO, care a fost activată pentru prima dată în istoria NATO la începutul acestei primăveri.

Înalți oficiali ruși au propus o nouă lege care ar elimina limitele de vârstă pentru soldații cu contracte militare, un alt semn că țara se confruntă cu o lipsă de infanterie pentru a-și continua ofensiva în Ucraina.

Doi membri ai partidului de guvernământ Rusia Unită, care a introdus legea, au spus că această schimbare va permite armatei să folosească abilitățile profesioniștilor mai în vârstă.

„Pentru utilizarea armelor de înaltă precizie, exploatarea armelor și a echipamentelor militare, sunt necesari specialiști de înaltă profesioniști. Experiența arată că devin astfel până la vârsta de 40-45 de ani”, precizează deputații.

În prezent, rușii de 18-40 de ani și străinii de 18-30 de ani pot încheia un prim contract cu armata.

Parlamentarii au adăugat că legislația propusă va facilita, de asemenea, recrutarea de medici civili, ingineri și specialiști în operațiuni și comunicații.

Experții militari spun că Rusia se confruntă cu pierderi nesustenabile de trupe și echipamente în Ucraina, după o serie de eșecuri militare care au forțat Moscova să își reducă obiectivele de război.

Rusia a pus inițial aproximativ 80% din principalele sale forțe de luptă terestre – 150.000 de oameni – în război în februarie, potrivit oficialilor occidentali. În cele 82 de zile de după aceea, „a suferit pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o”, au susținut serviciile de informații militare britanice, săptămâna trecută.

Cel puțin șapte persoane, inclusiv un copil, au fost rănite într-un atac cu rachete rusești asupra orașului Lozova din regiunea Harkov din estul Ucrainei, potrivit The Guardian.

Racheta a vizat „Casa de Cultură recent renovată” din Lozova, a precizat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

Un videoclip al atacului împărtășit de Zelenski arată fum gros care învăluie o clădire mare în apropierea ansamblurilor rezidențiale și a mașinilor care treceau.

„Ocupanții au identificat cultura, educația și umanitatea drept dușmanii lor. Și acum nu fac economie de rachete sau bombe”, a spus Zelenski.

Șefului centrului medical de urgență local, Viktor Zabashta, a spus că cel puțin șapte persoane, inclusiv un copil de 11 ani, au fost rănite în atacul cu rachetă.

41 de state din lume, printre care și România, au semnat o declarație comună în care salută cererea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție.

„Salutăm cererea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), care încearcă să stabilească că Rusia nu are niciun temei legal pentru a întreprinde acțiuni militare în Ucraina pe baza unor acuzații nefondate de genocid”, se arată în declarația comună.

„Credem cu tărie că aceasta este o chestiune care este pe bună dreptate adusă la CIJ, astfel încât aceasta să poată judeca acuzațiile Rusiei de genocid ca bază pentru invazia sa neprovocată și brutală a Ucrainei. În calitate de organ judiciar principal al Națiunilor Unite, CIJ este un pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli și are un rol vital de jucat în soluționarea pașnică a diferendelor”, mai subliniază statele.

Scrisoarea comună a celor 41 de state și a UE a fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„42 de state (nr. 41 de state + UE) au luat partea Ucrainei în cazul împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție și intenționează să se alăture procedurilor. Mulțumesc partenerilor care au ales partea corectă a istoriei. Partea adevărului, dreptului internațional și justiției. Împreună, vom trage Rusia la răspundere”, a scris Zelenski pe Twitter.

Imagini filmate din dronă, publicate de Garda Națională a Ucrainei, arată un pod din regiunea Luhansk din estul Ucrainei fiind aruncat în aer.

Videoclipul, lansat miercuri de Garda Națională a Ucrainei, arată o operațiune specială comună a forțelor de securitate ucrainene care luptă pentru a încetini înaintarea trupelor ruse la Lugansk.

The Guardian a verificat independent locația și a stabilit că este podul de pe râului Borova, care leagă Severodonețk și Lisichansk de orașul Rubijne.

Moneda națională a Rusiei a crescut vineri la cele mai ridicat nivel față de euro și dolar din iunie 2015 și, respectiv, din martie 2018. Analiștii atribuie această creștere a ruble pe decizia țărilor UE care se pregătesc să plătească Rusiei pentru gaz în condițiile cerute de Moscova.

Rusia a declarat joi că jumătate dintre cei 54 de clienți ai companiei Gazprom și-au deschis conturi la Gazprombank, în timp ce companiile europene se apropie de termenele limită iminente pentru a-și plăti aprovizionarea cu gaz.

Deschiderea unor astfel de conturi a devenit posibilă după ce Comisia Europeană a permis statelor membre să continue să cumpere gaz rusesc fără a încălca multitudinea de sancțiuni pe care le-au impus în mod colectiv Rusiei pentru ceea ce Moscova numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina, care a început pe 24 februarie.

Unul dintre principalele motive pentru creșterea rublei este trecerea contractelor la plata în ruble din euro, a declarat Yuri Popov, strateg la SberCIB Investment Research, o unitate a creditatorului nr. 1 din Rusia, Sberbank.

De asemenea, rubla este parțial ajutată de companiile axate pe export, care sunt obligate să-și convertească veniturile în valută după ce sancțiunile occidentale au înghețat aproape jumătate din rezervele de aur și valută ale Rusiei.

Primele 15 tancuri Gepard vor ajunge în Ucraina în iulie, a confirmat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Berlin, citat de The Guardian

Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a ajuns la un acord cu această livrare într-o conversație cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, prin videoconferință, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Luna trecută, Germania a anunțat că va furniza pentru prima dată Ucrainei armament greu, și anume tancuri de apărare antiaeriană Gepard, după acuzațiile că inițial a ezitat cu privire la livrările de arme grele la Kiev.

De atunci, Germania a promis și șapte obuziere autopropulsate și a început să antreneze trupele ucrainene pentru folosirea lor.

Ucraina a respins planul Rusiei de a conecta centrala nucleară ucraineană gigantică de la Zaporojie la rețeaua de electricitate rusă.

Trupele ruse au ocupat, în cadrul invaziei, centrala nucleară de la Zaporojie, care este cea mai mare din Europa.

Personalul ucrainean încă îl operează, dar rușii și-au trimis proprii experți nucleari pentru a le monitoriza activitatea.

Viceprim-ministrul Rusiei a promis că va vinde energia produsă de centrala din sudul Ucrainei sau va conecta instalația la propria rețea dacă Kievul refuză să plătească. Dar un purtător de cuvânt al agenției nucleare de stat a Ucrainei a spus că o astfel de operațiune va dura ani.

Compania petrolieră rusă de stat Rosneft a transmis, vineri, 20 mai, că fostul cancelar german Gerhard Schröder, 78 de ani, a anunțat că nu va mai face parte din din Consiliul de Administrație, relatează Bild.

Parlamentul European ceruse joi ca Schröder să fie trecut pe „lista neagră” dacă nu părăsește CA al Rosneft, într-o acțiune menită, de asemenea, să-l descurajeze să accepte un post de conducere la Gazprom.

Fostul cancelar federal, apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi deţinător al mai multor funcţii de conducere în companii ruse, a fost privat de o parte dintre privilegiile sale de fost cancelar german, a anunțat, în paralel, legislativul german.

Mai multe informații: Gerhard Schröder a demisionat din conducerea companiei ruse Rosneft, după ce în Germania i s-au tăiat privilegii de fost cancelar

Franța a anunțat vineri că a organizat primul zbor de evacuare medicală din Polonia pentru ucrainenii răniți și copii bolnavi de cancer.

Ministerul de Externe francez a precizat că zborul de astăzi a evacuat șapte ucraineni răniți în război, plus trei copii ucraineni bolnavi de cancer și îngrijitorii lor.

Pacienții vor fi tratați pe cheltuiala Franței în diferite spitale din țară, potrivit unui comunicat de presă.

„Franța rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și a populațiilor afectate de consecințele agresiunii ruse”, a spus ministerul.

Consilierul american pentru politică externă Derek Chollet a declarat că Rusia este mai slabă acum decât era atunci când și-a lansat invazia în Ucraina, într-un interviu pentru BBC.

Moscova a suferit deja o „înfrângere strategică”, spune Chollet. El explică că economia Rusiei a fost „devastată” de sancțiuni, iar armata sa a fost epuizată.

Pe de altă parte, „Ucraina este mai puternică astăzi și mai aproape de Occident”, spune Chollet. „Și NATO este, de asemenea, mai puternică”.

„Aici vorbim despre aderarea Suediei și Finlandei la [NATO]. Acest lucru nu a fost pe niciuna dintre listele noastre de dorințe de Anul Nou”, a declarat Derek Chollet

De luni, sute de persoane au părăsit uzina Azovstal și au fost evacuați în orașe controlate de ruși. Numărul exact nu este încă clar, deși Rusia susține că aproape 2.000 s-au predat.

Luptătorii care au fost ascunși în uzina Azovstal din Mariupol, opunând o rezistență puternică împotriva forțelor ruse, sunt văzuți ca niște eroi în Ucraina. Au fost înconjurați de trupele invadatoare și, timp de săptămâni, au fost atacați aproape fără răgaz. Au jurat că vor lupta până la final, dar în cele din urmă li s-a cerut să se predea.

Ce se va întâmpla în continuare nu este încă clar. Oficialii ucraineni speră că vor face parte dintr-un schimb de prizonieri cu Rusia. Moscova, însă, nu a confirmat acest lucru.

Mulți dintre luptători aparțin regimentului Azov, care a fost înființat ca miliție voluntară de extremă-dreapta în 2014. Membrii săi neagă că sunt neonaziști, iar Ucraina spune că regimentul a fost reformat și integrat în Garda Națională.

Rudele luptătorilor, și restul țării, sunt într-o așteptare disperată. Între timp, încă nu este clar dacă cei care sunt încă la fabrică au depus armele.

Într-un clip video, locotenentul Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, a spus că este încă în curs de desfășurare operațiunea de îndepărtare a cadavrelor celor care au murit în lupte, dar nu a precizat ce se va întâmpla cu luptătorii rămași.

Armata rusă a bombardat o școală din Severodonețk, în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, unde se ascundeau peste 200 de oameni, mulți dintre ei copii, a anunțat șeful administrației regionale de stat, Serhiy Haidai, citat de BBC.

Haidai spune că trei adulți au murit și poliția încearcă să mute oamenii într-un alt adăpost.

El a mai spus că aproximativ 11.000 de case, dintre care aproape 3.000 erau clădiri înalte, au fost „parțial sau complet distruse” în Luhansk.

Președintele Vladimir Putin a spus că numărul atacurilor cibernetice asupra Rusiei de către „structuri de stat” străine a crescut și că Moscova va trebui să-și întărească apărarea cibernetică reducând riscul utilizării de software și hardware străin.

„Se fac încercări direcționate de a dezactiva resursele de internet ale infrastructurii informaționale critice a Rusiei”, a spus Putin, adăugând că mass-media și instituțiile financiare au fost vizate.

„Au fost lansate atacuri grave împotriva site-urilor oficiale ale agențiilor guvernamentale. Încercările de a pătrunde ilegal în rețelele corporative ale companiilor importante din Rusia sunt, de asemenea, mult mai frecvente”, a spus el.

Site-urile web ale multor companii de stat și site-uri de știri au suferit tentative sporadice de hacking de când Rusia și-a trimis forțele armate în Ucraina pe 24 februarie, adesea pentru a afișa informații care sunt în contradicție cu linia oficială a Moscovei privind conflictul.

Oficialii serviciilor de informații din SUA sunt sceptici că Vladimir Putin ar putea fi convins să pună capăt războiului din Ucraina, dacă ar exista o schimbare dramatică în opinia publică rusă.

Oficialii se îndoiesc, de asemenea, că războiul ar putea duce la înlăturarea președintelui rus de la putere, cel puțin pe termen scurt, scrie CNN care citează mai multe surse din rândul serviciilor de informații.

Oficialii serviciilor de informații cred că Putin este foarte sensibil la micile schimbări în percepția publică, dar capacitatea sa de a reprima protestele și de a controla mass-media i-a permis să fie protejat împotriva oricărei revolte populare semnificative.

Evaluarea reflectă măsura în care SUA consideră că Putin și-a consolidat controlul asupra Rusiei. Surse au declarat pentru CNN că Putin participă direct la luarea deciziilor, cum ar fi locația liniilor de atac și obiectivele operaționale de zi cu zi.

„El este în mod clar propriul său factor de decizie. El nu pare să se bazeze prea mult pe experții din guvern sau cabinet. Așa că este greu de imaginat că opinia populară îl influențează atât de mult”, a declarat un oficial.

Oficialii pun și sub semnul întrebării capacitatea sancțiunilor occidentale de a-i schimba poziția lui Putin.

G7. grupul celor mai puternice șapte economii ale lumii, a promis 19,8 miliarde de dolari (echivalentul a 18,7 miliarde de euro) pentru a susține finanțele publice ale Ucrainei în timp ce Kievul se luptă cu invazia Rusiei, se arată în declarație finală a miniștrilor de finanțe ai grupului.

Liderii financiari ai G7– reprezentând SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franța și Italia – au promis suficienți bani pentru a menține economia devastată a Ucrainei pe linia de plutire atâta timp cât războiul continuă.

Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a declarat reporterilor că 9,5 miliarde de dolari din total au fost mobilizați la întâlnirile miniștrilor de finanțe din G7 la Koenigswinter, Germania, săptămâna aceasta.

„Am convenit asupra acțiunilor concrete pentru aprofundarea cooperării economice multilaterale și ne-am subliniat angajamentul față de răspunsul nostru unit la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și față de sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”, a transmis G7 într-un comunicat de presă.

Vadim Șișimarin s-a prezentat vineri, 20 mai, în fața unui tribunal de la Kiev pentru a treia zi de audieri în primul proces pentru crime de război de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, relatează CNN.

Soldatul în vârstă de 21 de ani este acuzat că a ucis un civil, pe 28 februarie, în timp ce lupta în regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei.

”Îmi pare rău și mă căiesc sincer. Am fost nervos în momentul în care s-a întâmplat. Nu am vrut să ucid. Dar s-a întâmplat și nu o neg”, a spus el în timpul audierii de vineri.

În apărarea lui, un avocat a susținut că soldatul „nu era conștient de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Șișimarin și alți miltari ruși „nu erau conștienți că acțiunile care vor urma vor duce la uciderea în masă nu numai a soldaților, ci și a civililor”, a declarat avocatul.

”Șișimarin era într-o stare de stres cauzată de situația de luptă și de presiunea comandantului său. Analiza acelor circumstanțe îmi permite să concluzionez că Șișimarin nu a avut nicio intenție directă pentru crimă”, a continuat apărătorul.

Soldatul a pledat vinovat miercuri pentru că a împușcat un civil neînarmat în vârstă de 62 de ani în a patra zi de război și riscă o condamnare pe viață pentru fapta lui. El i-a spus joi văduvei bărbatului că îi pare rău că i-a ucis soțul.

Rusia va opri fluxurile de gaze către Finlanda vecină sâmbătă dimineață, a anunțat compania de stat Gasum într-un comunicat, potrivit The Guardian.

”În după-amiaza zilei de vineri, 20 mai, Gazprom Export a informat Gasum că livrările de gaze naturale către Finlanda în baza contractului de furnizare al Gasum vor fi întrerupte sâmbătă, 21 mai, la ora 04.00 (GMT)”, se precizează în comunicatul citat.

Compania va continua să furnizeze gaz clienților din Finlanda din alte surse prin conducta Balticconnector.

CEO-ul Gasum, Mika Wiljanen, le-a transmis clienților că există suficient gaz pentru lunile următoare.

”Ne-am pregătit cu atenție pentru această situație și dacă nu există întreruperi în rețeaua de transport al gazelor, ne vom putea aproviziona cu gaz toți clienții în următoarele luni”, a precizat Wiljanen.

”Conducerea militară superioară a dat ordin să fie salvate vieți, să se păstreze bunăstarea militarilor garnizoanei și să înceteze apărarea orașului”, a anunțat vineri, 20 mai, comandantul regimentului Azov, locotenent-colonelul Denis Prokopenko, printr-un mesaj video filmat în incinta uzinei Azovstal din Mariupol, relatează BBC și CNN.

Mesajul sugerează că cei rămași la Azovstal plănuiesc să părăsească fabrica în viitorul apropiat. Se crede în buncărele fabricii se mai află câteva sute de luptători.

”În ciuda luptelor grele, a apărării în timp ce suntem încercuiți și a lipsei de provizii, am continuat să reiterăm cele trei condiții care sunt cele mai importante pentru noi. Și anume, civili, răniți și cei care au fost uciși în acțiune. Am reușit să evacuăm civilii, răniții au primit îngrijirile medicale necesare și am reușit să-i evacuăm pentru a fi schimbați și returnați în teritoriile controlate de Ucraina”, a transmis Prokopenko.

Cât despre luptătorii uciși, comandantul și-a exprimat speranța ca în viitorul apropiat trupurile lor să fie trimise familiilor care ”să-i poată îngropa cu onoruri”.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat vineri că aproape 2.000 de soldaţi ucraineni de la uzina Azovstal s-au predat.

CNN precizează că cifrele nu au putut fi verificate în mod independent.

Mai mulți membri ai detașamentului de pompieri din Enerhodar, oraș din regiunea sudică Zaporojie, au participat vineri, 20 mai, la un protest față de ocupația rusă, potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, relatează CNN.

Protestul a fost declanșat de reținerea șefului unității de pompieri, Vitalii Troian.

Orașul Enerhodar se află aproape de cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse la începutul lunii martie.

În timpul manifestației ar fi avut loc episoade de violență, unii oameni fiind bătuți, potrivit sursei citate.

La începutul lunii aprilie în timpul unui alt protest au fost trase focuri de armă și au avut loc explozii în timpul dispersării manifestanților. Patru persoane au fost rănite atunci, potrivit informațiilor anunțate de compania de energie nucleară de stat ucraineană Energoatom.

Ministrul suedez de Externe, Ann Linde, răspunde acuzațiilor Turciei, potrivit cărora țara nordică găzduiește pe teritoriul său persoane având legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), declarat de Ankara organizație teroristă, relatează The Guardian.

Într-un mesaj pe Twitter, aceasta precizează că guvernul suedez a catalogat PKK drept organizație teroristă imediat după Turcia, în urmă cu aproape patru decenii.

„Din cauza dezinformării extinse despre Suedia și PKK, am dori să reamintim că guvernul Olof Palme (fost prim-ministru al Suediei – n.r.) a fost primul după Turcia care a declarat PKK drept organizație teroristă, încă din 1984. UE a urmat exemplul în 2002, când Anna Lindh era ministrul de Externe al Suediei. Această poziție rămâne neschimbată”, a scris șefa diplomației de la Stockholm.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat miercuri, 18 mai, că le-a transmis aliaților că ”va spune «nu»” candidaturii Finlandei și Suediei la NATO.

”Ne vom continua politica într-un mod hotărât. Le-am spus aliaților că vom spune «nu» aderării Finlandei și Suediei la NATO”, a afirmat liderul de la Ankara, care acuză cele două țări nordice că găzduiesc și finanțează „teroriști” și că le-au furnizat arme.

Aproape 2.000 de luptători ucraineni care de aflau în uzina Azovstal de la Mariupol s-au predat până acum, potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, citat de agenția de presă Tass, relatează The Guardian.

Publicația britanică precizează că informația nu a putut fi verificată în mod independent.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a precizat joi, 19 mai, că a înregistrat sute de soldați ucraineni care au părăsit fabrica Azovstal.

Trupele ruse au distrus orașul Rubijne din regiunea Luhansk, spune guvenratorul Serghei Haidai, precizând că nu au rămas case neatinse de bombardamente, relatează Ukrainska Pravda.

”Rubijne împărtășește soarta Mariupolului. Orașul industrial a fost complet distrus, nu există clădiri «supraviețuitoare», multe case nu pot fi restaurate. În curți – cimitire”, a scris șeful Administrației Militare Regionale Luhansk pe Telegram, unde a publicat și imagini cu amploarea distugerilor din Rubijne.

Potrivit oficialului, înainte de război, aici locuiau peste 60.000 de oameni care lucrau în fabrici, în domeniul bugetar sau aveau mici afaceri.

Astăzi orașul s-a transforma în niște ”cutii de cărămidă prădate, jefuite”.

De asemenea, potrvit oficialului, În același timp, conform lui Gaidai, oamenii care au mai rămas în Rubijne „sunt ținuți ostatici de kadîroviți în subsolurile orașului”.

Orașul-port Mariupol din sudul Ucrainei se află sub asediul forțelor ruse de la începutul lunii martie, iar potrivit oficialilor locali „nicio clădire nu a rămas întreagă” în urma bombardamentelor.

„În jur de 90% din clădiri au fost bombardate. Nicio clădire nu a rămas întreagă, este fie distrusă, fie avariată”, spunea la jumătatea lunii martie viceprimarul Serhi Orlov, într-un interviu pentru Forbes Ucraina.

China cumpără cantități record de cărbune rusesc ieftin, în timp ce Occidentul impune sancțiuni la adresa Moscovei pentru invazia Ucrainei, notează CNN.

În luna aprilie, China nu doar că a cumpărat o cantitate de cărbune rusesc mai mare decât oricând, dar a eliminat și tarifele de import pentru toate tipurile de cărbune, o mișcare de care, spun analiștii, vor beneficia în principal furnizorii ruși.

Importurile de cărbune ale Chinei din Rusia aproape s-au dublat între lunile martie și aprilie, ajungând la 4,42 milioane de tone metrice, potrivit datelor Refinitiv, furnizor americano-britanic de date de pe piața financiară.

Astfel, 19% din importurile de cărbune ale Chinei provin acum din Rusia.

Comerțul cu cărbune are beneficii pentru ambele părți, notează sursa citată. China se concentrează acum pe scoaterea economiei sale din criză și are nevoie de cărbune pentru a alimenta centralele electrice și pentru a produce oțel pentru proiecte de infrastructură, în timp ce Rusia are nevoie disperată de noi clienți pentru combustibilii fosili, în contextul sancțiunilor occidentale.

Grupul italian de securitate cibernetică Yarix a anunțat printr-un comunicat că atacul a fost lansat joi seară de grupul de hackeri cunoscut sub numele de Killnet, relatează The Guardian.

Vineri dimineață încă nu puteau fi accesate paginile web ale Ministerului italian de Externe și asociației naționale a magistraților.

Un atac similar a avut loc și pe 11 mai, iar weekendul trecut poliția a anunțat că a dejucat un atac cibernetic în timpul ultimelor etape ale concursului Eurovision care a avut loc Torino, notează Reuters.

Atacurile rusești din regiunea Luhansk din estul Ucrainei au ucis 13 civili în ultimele 24 de ore, anunță șeful Administrației Militare Regionale, Serghei Haidai, potrivit Reuters.

12 dintre aceștia și-au pierdut viața în orașul Severodonețk, unde un asalt rusesc nu a avut succes, spune guvernatorul.

Severodonețk este un oraș important din punct de vedere strategic pentru Moscova, pentru că dacă ar fi cucerit ar permite Rusiei să avanseze spre vest și să se conecteze cu trupele din zona Izium.

La uzina Azovstal din Mariupol continuă încercările de evacuare a ultimilor apărători ucraineni despre care se crede că se adăpostesc în buncăre, relatează BBC.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak spune că se poartă discuții „foarte dificile, foarte fragile” cu privire la evacuări și că ucrainenii ar trebui să se abțină de la comentarii până la încheierea operațiunii.

Potrivit datelor anunțate astăzi de Ministerul britanic al Apărării, care citează serviciile de iinformații de la Londra, până la 1.700 de luptători din fabrică s-au predat și au fost duși în zonele controlate de Rusia. Informații similare fuseseră anunțate și de Moscova cu o zi în urmă.

Un adjunct al comandantului batalionului Azov a confirmat, joi, într-un scurt videoclip că el și alți soldați se aflau încă în subsolurile de la Azovstal.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, susține, într-o postare pe Telegram, că în Suedia nu există un sprijin popular puternic pentru aderarea țării la NATO și acuză SUA că „dictează” autorităților de la Stockholm ce mesaje să transmită poporului, relatează The Guardian.

”Vorbind de «prieteni», este de remarcat faptul că senatorii americani se aflau în vizită la Stockholm în ziua în care a fost anunțată decizia «istorică»”, notează Zakharova, referindu-se la ziua în care Suedia a anunțat în mod oficial că va solicita aderarea la NATO.

”Nu membri ai Congresului, ci liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell. Suedia nu a aderat încă la Alianță, dar americanii dictează deja autorităților suedeze ce să spună poporului lor. Și aceasta este doar o demonstrație a ceea ce le este pregătit. Peste 200 de ani de neutralitate, care au garantat securitatea și prosperitatea Regatului, sunt acum istorie”, continuă purtătoarea de cuvânt a ministerului rus.

În acest context, ea se întreabă de ce nu a avut loc un referendum în țara nordică pe tema aderării la NATO.

”Doar pentru că nimeni nu a consultat de multă vreme opinia publicului suedez cu privire la nimic. Americanii dau lovitura pentru suedezi”, mai precizează Zakharova.

După Finlanda, Suedia a anunțat în mod oficial la începutul acestei săptămâni că va solicita aderarea la NATO. Reprentanții celor două state au depus împreună cererile de aderare miercuri, 18 mai.

Imediat ce Rusia va securiza orașul Mariupol, probabil că va redistribui forțele de acolo în alte părți din Donbas, notează Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă actualizare a informațiilor despre război, adăugând că, din cauza presiunii sub care se află comandanții ruși, probabil că vor face acest lucru „fără o pregătire adecvată”, relatează The Guardian.

”Rezistența fermă a Ucrainei în Mariupol de la începutul războiului înseamnă că forțele ruse din zonă trebuie reechipate și recondiționate înainte de a putea fi redistribuite efectiv. Acesta poate fi un proces de lungă durată atunci când este făcut cu atenție”, se menționează în raportul citat.

Totuși, comandanții se află sub presiunea de ”a atinge obiectivele operaționale în mod demonstrabil”. Asta înseamnă că ”probabil că Rusia își va redistribui forțele rapid fără o pregătire adecvată, ceea ce riscă o uzură suplimentară a forței”.

Un senator rus susține că progresul lent al Rusiei în Ucraina are legătură cu faptul că forțele sale luptă practic împotriva altor ruși, relatează jurnalistul Francis Scarr de la BBC, potrivit The Guardian.

„Operațiunea militară specială a Rusiei se desfășoară, să spunem, cu destule dificultăți”, a declarat Frants Klintsevici la televiziunea de stat rusă, precizând că nu vrea să jignească pe nimeni însă războiul de acum este diferit de cele din Afganistan sau Caucaz.

Astfel, el a susținut că trupele ruse avansează cu greutate în Ucraina pentru că luptă ”cu una dintre cele mai puternice și mai bine antrenate armate”.

”Luptăm împotriva soldaților și ofițerilor ruși, cu exact aceeași mentalitate ca a noastră”, a precizat Frants Klintsevici.

Cel puțin opt bărbați ucraineni au fost executați de parașutiști ruși pe 4 martie, la Bucha, o suburbie a Kievului, potrivit relatărilor martorilor și videoclipurilor obținute de jurnaliștii de la New York Times.

În imaginile video, filmate de o cameră de supraveghere și de un martor dintr-o casă aflată în zonă, se vede cum civilii sunt conduși sub amenințarea armei de parașutiști ruși pe o stradă din Bucha. Bărbații merg aplecați și ținându-se de cureaua celui din față. Ei sunt forțați apoi să se întindă la pământ. În grup se află și un civil care poartă un hanorac albastru.

Videoclipul se termină, dar opt martori au povestit pentru The New York Times ce s-a întâmplat mai departe: soldații i-au condus pe bărbați în spatele unei clădiri de birouri din apropiere, de unde s-au auzit împușcături.

Într-un alt clip video filmat a doua zi, pe 5 martie, apar cadavre întinse pe pământ, lângă clădirea de birouri, păzite de doi soldați ruși. Printre trupuri se poate zări o pată de culoarea albastră, hanoracul unui prizonier.

Mai multe informații: VIDEO | Opt ucraineni capturați au fost executați de soldații ruși la Bucha. NY Times a publicat dovezi filmate ale crimelor

Rușii sunt în ofensivă lângă Lisichansk și Severodonețk, în estul țării, anunță Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în cel mai nou raport despre evoluția războiului, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Există o amenințare cu rachete și bombe de pe teritoriul Belarusului, anunță Kievul.

Totodată, în direcția Harkov, forțele ruse își concentrează principalele eforturi pe menținerea liniilor de luptă și încearcă să lanseze contraatacuri pentru a-și relua pozițiile.

Armata ucraineană mai precizează că în direcția Donețk, trupele Moscovei și-au intensificat operațiunile ofensive și de asalt.

Kievul mai menționează în raportul citat că în ultima zi forțele ucrainene au respins 14 atacuri ruse, au distrus 8 tancuri, 14 vehicule blindate, 6 vehicule și au doborât o dronă folosită de trupele ruse.

Într-un mesaj video transmis din subsolurile uzinei Azovstal din Mariupol, Sviatoslav Palamar, adjunctul șefului Regimentului Azov dezminte informațiile anunțate de Rusia, potrivit cărora s-a predat, relatează Reuters.

”Continuă operațiunea ale cărei detalii nu le voi dezvălui. Mulțumesc întregii lumi și mulțumesc Ucrainei pentru sprijinul vostru”, a declarat Palamar în videoclipul de 19 secunde, transmis joi.

Un mesaj similar a venit și de la comandatul rezistenței din oțelăria Azovstalm, maiorului Bohdan Krotevici. El a postat pe Twitter o fotografie cu el în interiorul uzinei, imaginea fiind însoțită de textul „Lupta continuă”.

Mai multe informații: Șeful adjunct al regimentului Azov neagă că s-a predat într-un video din buncărul uzinei Azovstal

Noul guvernatorul instalat în Herson spune că regiunea ucraineană ocupată de forțele Moscovei va fi în curând integrată pe deplin în Rusia, relatează BBC.

Volodimir Saldo, care a fost instalat de forțele ruse în fruntea Hersonului după ce acestea au preluat controlul asupra zonei la începutul lunii martie, a scris pe Telegram că aceasta va deveni „regiunea Herson a Federației Ruse”.

Iar rezidenții vor putea solicita cetățenia rusă în următoarele săptămâni, când situația se va stabiliza, a dăugat adjunctul său, Kirill Stremousov.

Oficialii de la Kiev au avertizat în mod repetat că Moscova plănuiește un referendum de independență fals în regiune și în alte părți ale Ucrainei.

Oficialii ruși nu au confirmat că anexarea regiunilor ocupate din sudul Ucrainei este iminentă, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la începutul acestei luni că viitorul lor depinde de voința locuitorilor.

În orașul Mariupol, port la Marea Azov, autoritățile ruse încercau joi, 19 mai, să stabilească un control administrativ coerent, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think thank american, citat de publicația Kyiv Independent.

Petro Andirușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, susține că autoritățile locale care colaborează cu ocupanții ruși nu se raportează la conducerea din Donețk și, în schimb, sunt ghidate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei.

Oficialul mai precizează că șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, a comandat polițiiștilor aflați în prezent în Mariupol să se mute în alte zone din ale regiunii pentru a răspunde revoltelor cauzate de „o luptă internă a clanurilor politice”.

ISW precizează că nu poate confirma în mod independent aceste informații, însă ele sunt în concordanță cu lipsa generală de coerență în implementarea agendelor de ocupație de către autoritățile ruse și cele din Donețk deopotrivă.

”Luptele între facțiuni între autoritățile din Mariupol sunt probabil exacerbate de evacuarea în curs a apărătorilor ucraineni de la uzina Azovstal”, ma precizează Instututul pentru Studiul Războiului.

Peste 1.000 de mașini care transportau ucraineni au fost împiedicate să treacă pe teritoriul controlat de Kiev din Zaporojie, potrivit administrației militare regionale, citată de CNN.

Oficialii locali au anunțat vineri, 20 mai, că mașinile pline cu oameni care încercau să plece au fost blocate la un punct de control rusesc din orașul Vaîlivka.

„În Vasîlivka, ocupanții nu au permis să pătrundă mai mult de 1.000 de mașini pe teritoriul controlat de Ucraina pentru a patra zi consecutiv”, precizează administrația regională într-o postare pe Telegram, adăugând că în mașini sunt femei și copii și că cei mai mulți dintre ei nu mai ai bani pentru mâncare și apă.

Mai multe mașini au reușit totuși să intre joi în orașul Zaporojie, din sud-estul Ucrainei.

Un videoclip postat pe rețelele sociale de Centrul pentru Comunicații Strategice și Securitate Informațională al guvernului ucrainean arată un șir lung de mașini pe marginea unui drum.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj video, transmis în timpul nopții, că regiunea Donbas din estul Ucrainei a fost complet distrusă.

„Sunt lovituri constante în regiunea Odesa, asupra orașelor din centrul Ucrainei, Donbasul este complet distrus. Nimic nu are și nu poate să aibă vreo explicație militară pentru Rusia”, a declarat președintele ucrainean.

Un atac a avut loc și în regiunea Cernihiv din nordul țării, acolo unde mai multe persoane și-au pierdut viața, anunță Zelenski, care acuză Rusia de ”o încercare deliberată și criminală de a ucide cât mai mulți ucraineni”.

”Distrugeți cât mai multe case, facilități sociale și întreprinderi. Acesta este ceea ce va califica genocidul poporului ucrainean și pentru care ocupanții vor fi cu siguranță aduși în fața justiției”, a continuat liderul de la Kiev.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi că victoria Ucrainei în războiul său pentru independență va costa pierderea a zeci de mii de vieți omenești, informează Ukrainska Pravda.

„Acest război este cu siguranță un război de independență. Putem spune că este un război amânat. Amânat de 30 de ani, având în vedere modul în care am obținut independența în 1991. Sau chiar de o sută de ani, având în vedere istoria noastră mai îndepărtată”, a declarat liderul de la Kiev, în cadrul unei videoconferințe în care studenții ucraineni i-au putut pune întrebări.

„Nu am nicio îndoială că vom învinge, iar istoria noastră va fi la fel ca istoria altor țări care au luptat pentru independență și au câștigat, care au încetat să mai fie supuse altora”, a continuat Zelenski.

„Dar trebuie să ne amintim că prețul pentru toate acestea constă în zeci de mii de vieți. Viețile tuturor celor uciși de inamic. Zeci de mii”, a punctat președintele ucrainean.

Cea mai înaltă figură militară din Ucraina s-a întâlnit joi cu omologii săi din NATO, întrevedere în cadrul căreia a prezentat o evaluare optimistă a conflictului din țara sa, scrie CNN.

„Astăzi, nu ne apărăm doar pe noi înșine. Am desfășurat o serie de contraatacuri de succes”, a declarat generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Statului Major General ucrainean, în fața Comitetului Militar al NATO.

Forțele ucrainene au pus capăt asediilor rușilor asupra orașelor Harkov și Mikolaiv și luptă în prezent în direcția Herson, a precizat el.

Valeri Zalujnîi a mai spus că, în cadrul întâlnirii, a subliniat faptul că ucrainenii plătesc un preț extrem de mare pentru libertate și opțiunile lor europene, iar Europa se confruntă cu cea mai mare criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Încă din 2014, „eram conștienți că agresiunea la scară largă va începe în cele din urmă și ne pregăteam pentru aceasta”, a adăugat el.

Armata ucraineană „a conștientizat că prima lună va fi punctul de cotitură. Am reușit să-i luăm inamicului inițiativa strategică, să provocăm pierderi critice și să îl forțăm să renunțe la obiectivul principal – capturarea orașului Kiev”, a continuat el.

Cu toate acestea, în pofida succeselor înregistrate de trupele ucrainene, a precizat Zalujnîi , „rușii mențin tiruri de rachete de mare intensitate, în medie 10-14 rachete balistice și de croazieră pe zi”. „Aceasta este o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele membre NATO” și este crucială consolidarea apărării antiaeriene, a punctat comandantul-șef al Statului Major General ucrainean.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că este „încrezător” că Suedia și Finlanda vor adera la NATO, relatează Sky News.

În cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, Olaf Scholz a afirmat că Germania salută candidaturile țărilor nordice la NATO și și-a exprimat încrederea că acestea vor fi aprobate în ciuda opoziției venite din partea Turciei.

„Dacă se identifică o voință generală, atunci aceasta este ca Suedia și Finlanda să devină rapid membre, așa că sunt încrezător că numeroasele eforturi care se fac pentru a se ajunge la o decizie comună vor avea succes”, a declarat Scholz.

Secretarul de stat american Antony Blinken a acuzat, joi, Rusia că foloseşte alimentele drept ”armă” în războiul declanşat în Ucraina, ţinând ”ostatice” rezervele de hrană în porturile ucrainene, situaţie care afectează nu doar milioane de ucraineni, ci milioane de oameni din întreaga lume care se bazează pe exporturile de grâne ale Kievului, scrie news.ro preluând Reuters.

”Guvernul rus pare să creadă că folosirea alimentelor ca armă va realiza ceea ce nu a reuşit să facă invazia sa – să distrugă spiritul poporului ucrainean”, a afirmat Antony Blinken.

”Aprovizionarea cu alimente a milioane de ucraineni şi a altor milioane din întreaga lume este ţinută ostatică de armata rusă”, a mai spus șeful diplomației americane. ”Decizia de a folosi alimentele drept armă aparţine Moscovei şi numai Moscovei”, a precizat acesta.

Antony Blinken a făcut apel la Rusia să nu mai blocheze porturile ucrainene, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. ”Ca urmare a acţiunilor guvernului rus, aproximativ 20 de milioane de tone de cereale stau nefolosite în silozurile ucrainene, pe măsură ce aprovizionarea globală cu alimente scade, preţurile cresc exponenţial”, situaţie care provoacă insecuritate alimentară, a menţionat el.

Războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la cereale, uleiuri de gătit, combustibil şi îngrăşăminte la nivel mondial.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunţat, pe Facebook, că forțele ruse s-au concentrat în principal pe direcția Donețk, unde au folosit avioane, artilerie și mortiere.

„Au intensificat operațiunile ofensive și de asalt în unele zone. În zona Severodonetsk din Luhansk, forțele ruse au bombardat, au suferit pierderi și s-au retras pe pozițiile ocupate anterior.

Luptele continuă în zonele de la nord-est de Harkov, unde trupele ruse încearcă să se mențină pe pozițiile ocupate anterior și, uneori, încearcă să lanseze contraatacuri pentru a recâștiga controlul asupra acelor așezări care au fost recucerite de forțele armate ucrainene în ultimele zile.

Forțele ruse sunt demoralizate, suferind pierderi semnificative, iar unii membri ai personalului nu primesc plățile care le-au fost promise”, a mai transmis Armata Ucrainei, conform BBC.

Administrația Biden a anunțat joi un alt pachet de securitate de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina, în timp ce președintele urmează să semneze un proiect de lege care autorizează o asistență suplimentară de 40 miliarde de dolari, transmite CNN.

Asistența suplimentară de securitate va „oferi artilerie suplimentară, radare și alte echipamente Ucrainei, pe care le folosesc deja atât de eficient pe câmpul de luptă”, a declarat Biden într-un comunicat.

„Aceste arme și echipamente vor merge direct pe linia întâi a libertății în Ucraina și reiterează sprijinul nostru ferm pentru curajoșii ucraineni în timp ce își apără țara împotriva agresiunii continue a Rusiei.”

„Autorizez a zecea noastră retragere de arme și echipamente suplimentare pentru apărarea Ucrainei din stocurile Departamentului american al Apărării, în valoare de până la 100 de milioane de dolari”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken.

„Statele Unite, precum și mai mult de 40 de aliați și țări partenere, lucrează non-stop pentru a accelera livrările de arme și echipamente esențiale pentru apărarea Ucrainei”, a declarat Blinken.

Administrația Biden a făcut o prioritate absolută din trimiterea cât mai rapidă a transporturilor în Ucraina, reducând procesul de aprobare și livrare de la săptămâni la zile.