Război în Ucraina, ziua 862 | 391 de atacuri ruse în ultimele 24 de ore în regiunea Zaporojie

Președintele ucrainean Volodiir Zelenski a declarat, joi, într-un interviu pentru Bloomberg, că situația de pe front rămâne dificilă, în condițiile în care armele promise din occident ajung foarte greu, iar brigăzile de rezervă pur și simplu nu au cu ce să lupte.

„Nu suntem într-un impas, este doar o situație problematică. Problema poate fi rezolvată dacă există voință. Cum s-ar spune, nu au venit „uneltele”. Adică avem brigăzi fără arme. Avem o rezervă de 14 brigăzi cu personal insuficient, care nu dispune de arme. Ni s-a spus că ar trebui să sosească, dar livrările se fac lent”, a precizat Volodimir Zelenski.

Rușii au atacat infrastructura portuară civilă din orașul Ciornomorsk, regiunea Odesa, ucigând o persoană și rănind alte șapte, a anunțat șeful administrației militare regionale, Oleg Kiper.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra regiunii Odesa. Infrastructura portuară civilă este atacată. În urma atacului cu rachete, un civil a fost ucis și alți 7 au fost răniți”, a transmis Oleg Kipes.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Oficialul ucrainean a adăugat că în urma atacului s-au înregistrat avarii la instalațiile portuare și la spațiile administrative.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare de Sud, Dmitri Pletenciuk, a aunțat că atacul a vizat infrastructura civilă a portului din orașul Ciornomorsk.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus miercuri lui Vladimir Putin că Ankara ar putea ajuta la încheierea războiului dintre Ucraina şi Rusia, dar purtătorul de cuvânt al liderului rus a declarat că Erdogan nu poate juca rolul de intermediar în conflictul care se desfăşoară de 28 de luni, relatează News.ro, care preia Reuters.

Mai multe detalii: Reacţia Kremlinului, după ce Erdogan s-a oferit să medieze războiul din Ucraina: „Nu este posibil”

Armata ucraineană a confirmat joi că şi-a retras trupele dintr-un cartier al oraşului strategic Ceasov Iar, în estul Ucrainei, cartier a cărui cucerire a fost revendicată cu o zi înainte de Moscova, informează Agerpres, care preia AFP.

„Comandamentul a decis să se replieze pe poziţii mai sigure şi mai bine pregătite”, a declarat la televiziune purtătorul de cuvânt al grupului de forţe Hortiţea desfăşurat în zonă, Nazar Voloşin.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

Rusia a revendicat miercuri cucerirea unui prim cartier al oraşului strategic Ceasov Iar, pe care ea încearcă de mai multe luni să îl ocupe, în speranţa unei străpungeri decisive în estul Ucrainei.

Poziţia sa la înălţime ar permite trupelor ruse să atingă cu tunurile lor inclusiv Kramatorsk, cel mai mare oraş minier din regiunea Doneţk şi garnizoană ucraineană în această parte a frontului.

„Nu mai era oportun să menţinem cartierul Kanal, în care inamicul a pătruns, pentru că aceasta ameninţa viaţa şi sănătatea soldaţilor. Poziţiile apărătorilor noştri au fost distruse”, a explicat Nazar Voloşin.

Armata rusă a continuat să atace restul oraşului, situat de celălalt capăt al canalului, în speranţa de a-l captura în totalitate, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În total, „238 de bombardamente au fost înregistrate doar în zona Ceasov Iar în timpul ultimelor 24 de ore. Majoritatea tirurilor de artilerie vizau partea de sud a oraşului”, a dat el asigurări.

Canalul de Telegram DeepState, care se bazează pe surse deschise şi apropiat de armata ucraineană, a afirmat miercuri că acest cartier a fost „complet ras” şi că a te încăpăţâna să-l menţii nu ar duce decât la „pierderi sporite”.

Recomandări

Decizia UEFA: România a câștigat cu 3-0 la masa verde meciul cu Kosovo, în care oaspeții au ieșit de pe teren

„Retragerea din acest cartier este, prin urmare, o decizie logică, chiar dacă dificilă”, a conchis canalul.

Armata rusă are în ultimele luni iniţiativa pe front, câştigând teren încetul cu încetul. Ea caută să distrugă liniile de apărare ucrainene în est, pentru a ocupa partea din Doneţk pe care nu o controlează, la peste doi ani de la declanşarea invaziei şi după zece ani de când a declanşat acolo un conflict separatist.

Președintele rus Vladimir Putin ar putea fi invitat la următorul summit de pace pentru Ucraina, a declarat liderul ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Bloomberg, relatează publicația independentă The Moscow Times.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski nu exclude invitarea lui Vladimir Putin la al doilea summit de pace pentru Ucraina

Rusia a afirmat joi că a distrus un avion de luptă MiG-29 într-un atac asupra unei baze aeriene ucrainene din regiunea Dnipro, în zona central-estică a Ucrainei, informează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Ministerului Apărării rus, avionul, precum şi alte echipamente şi vehicule care se aflau la baza din Dolghinţevo, au fost distruse de o rachetă balistică Iskander. Ministerul rus a difuzat pe contul său de Telegram imagini menite să ilustreze această operaţiune.

Marţi, Rusia a afirmat că a distrus cinci avioane de luptă Su-27 la o bază aeriană din apropiere de Mirgorod, la circa 150 de km de frontiera rusă.

Aceste lovituri ruse asupra unor aerodromuri au loc în timp ce Ucraina aşteaptă cu nerăbdare livrarea de avioane de luptă F-16. Apărarea bazelor unde acestea vor fi staţionate este o provocare pentru ucraineni şi pentru aliaţii lor occidentali.

Bombardamente ruse au făcut doi morţi în regiunea Zaporojie din Ucraina, a anunţat joi dimineaţa guvernatorul regional Ivan Fedorov, informează AFP, citată de Agerpres.

„Un bărbat şi o femeie au murit în urma unor bombardamente inamice”, în timp ce un alt bărbat a fost rănit, a precizat pe Telegram guvernatorul, potrivit căruia în ultimele 24 de ore 391 de atacuri ruse au vizat zece comune din regiunea Zaporojie.

Regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei, pe care Rusia afirmă că a anexat-o, este cu regularitate scena unor bombardamente, dintre care unul s-a soldat cu şapte morţi şi aproape 40 de răniţi, la sfârşitul lui iunie.

Opt persoane au fost rănite miercuri într-un raid ucrainean cu drone asupra sitului unei substaţii a centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, potrivit grupului rus Rosatom, care a denunţat o înmulţire a atacurilor.

Chiar dacă ocupă zone întinse în această regiune, armata rusă nu o controlează în totalitate. Ea a atacat deja Zaporojie şi oraşe vecine de mai multe ore de la începutul ofensivei sale în Ucraina în 2022, însă în ultimele săptămâni ea şi-a concentrat eforturile mai degrabă în estul decât în sudul Ucrainei.

Rusia a lansat noaptea trecută din regiunea Kursk 22 de drone de atac Shahed-131/136, iar Ucraina a reușit să doboare 21 dintre acestea, relatează Forțele aeriene ale Ucrainei.

Dronele au fost doborâte în regiunile Kiev, Cernihiv, Jîtomîr, Sumî, Dnipro și Poltava, notează Ukrainska Pravda.

Valuri de soldați ruși care vin spre pozițiile defensive ale ucrainenilor, uneori de peste zece ori pe zi, sunt numite de militarii Kievului „asalturi cu carne”.

Această tactică a dus la pierderi rusești foarte mari de când Moscova și-a lansat cea mai recentă ofensivă, în urmă cu două luni. Aproximativ 1.200 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în fiecare zi, în mai și iunie, cea mai mare rată de la începutul războiului, potrivit oficialilor occidentali, relatează BBC.

Mai multe detalii: Tactica Rusiei pentru a câștiga teren în Ucraina. Soldații Kievului o numesc „asaltul cu carne”

Rusia a pierdut 547.470 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a transmis joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Numărul include 1.200 de pierderi suferite de forțele ruse în ultima zi.

Rusia a pierdut, de asemenea, 8.132 de tancuri, 15.600 de vehicule blindate de luptă, 19.923 de vehicule și rezervoare de combustibil, 14.777 de sisteme de artilerie, 1.115 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 878 de sisteme de apărare aeriană, 360 de avioane, 326 de elicoptere, 11.694 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.

Franța a transferat 41 de generatoare de electricitate la Harkov și Cernihiv, a căror infrastructură energetică a fost grav afectată de loviturile rusești, a anunțat Ministerul francez al Afacerilor Externe pe X, potrivit The Kyiv Independent.

Bombardamentele forțelor ruse au deteriorat grav infrastructura energetică a Ucrainei, ducând la reducerea producției și furnizării de energie electrică. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile împotriva infrastructurii critice a Ucrainei într-un nou asalt împotriva rețelei energetice a țării.

Partenerii internaționali, inclusiv Franța, oferă asistență financiară, tehnică și materială pentru a ajuta Ucraina să își repare instalațiile energetice și să asigure alimentarea cu energie electrică a populației sale.

Ministerul ucrainean al Energiei a anunțat pe rețelele de socializare la 2 iulie că, printr-un acord cu Comisia Europeană, Ucraina a primit 5.876 de panouri solare pentru a ajuta la alimentarea cu energie a spitalelor din întreaga țară.

La 1 iulie, Volodymyr Kudrytskyi, șeful operatorului de rețea de stat Ukrenergo, a declarat pentru Ukrainska Pravda că starea rețelei de electricitate din Ucraina ar trebui să se îmbunătățească în august.

Iuri Belousov, un reprezentant al Parchetului General al Ucrainei, a anunțat, miercuri, că sunt cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni care au fost executaţi în timp ce se aflau în captivitate în Rusia de la începutul invaziei, relatează EFE.

„În total, cel puțin 110 dintre soldaţii noştri au fost executaţi în centre de detenţie după ce au fost capturaţi. Printre ei sunt şi cei din Olenivka”, a afirmat IuriBelousov pentru Ukrinform.

Oficialul ucrainean a făcut referire la centrul de detenţie din Doneţkul ocupat, unde cel puţin 53 de soldaţi au fost ucişi în mai multe explozii în iulie 2022.

Investigarea acestor cazuri, potrivit lui, este complicată de lipsa accesului la locul faptei şi, în unele cazuri, la corpurile victimelor.Cu toate acestea, diverse tehnologii ajută Ucraina să documenteze pe cât posibil ceea ce s-a întâmplat, chiar şi fără acces fizic, a explicat el.

Pe de altă parte, măsurile de tortură aplicate prizonierilor de război ucraineni în peste 200 de centre de detenţie din Rusia au un caracter sistematic, ceea ce demonstrează că tortura este „parte integrantă” a politicii de stat ruse, a subliniat Belousov.

În momentul de faţă, anchetatorii ucraineni încearcă să stabilească unde este răspândită pe larg această practică.

„Avem o unitate separată care se concentrează pe acest gen de probleme. Este doar o chestiune de timp până când aceşti oameni vor cădea în mâinile noastre”, a declarat Iuri Belousov, referindu-se la autorii faptelor respective.

Atacurile cu drone ce au ca ţintă centrala nuclearo-electrică Zaporojie (ZNPP), din estul Ucrainei şi ocupată de Rusia, trebuie să înceteze, a declarat, miercuri, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, după ce administraţia rusă a raportat astfel de lovituri în apropierea centralei, transmite Reuters.

„ZNPP a informat AIEA despre câteva lovituri cu drone în vecinătatea centralei astăzi, care au rănit muncitori la substaţia electrică Enerhodar şi au declanşat incendii în pădurea de lângă staţia de comutare a ZNPP’, a indicat agenţia de la Viena pe platforma socială X, adăugând că astfel de atacuri pun în pericol siguranţa nucleară şi vieţi.

Rusia a anunţat în cursul zilei că opt angajaţi ai centralei au fost răniţi într-un atac cu drone asupra unei substaţii în oraşul Enerhodar, a transmis dpa.

Aceștia lucrau pentru a restabili alimentarea cu energie atunci când „au fost luaţi la ţintă în mod deliberat”, a declarat Aleksei Lihaciov, şeful autorităţii nucleare ruse Rosatom.

Atacul ucrainean a fost o „încălcare ostentativă” a reglementărilor AIEA privind siguranţa nucleară, a adăugat el.

Potrivit lui Lihaciov, substaţia este parte a infrastructurii centralei nucleare Zaporojie şi alimentează cu energie oraşul Enerhodar.

Şeful Rosatom a mai spus că au avut loc trei atacuri cu drone asupra substaţiei în interval de o oră, şi a cerut AIEA să reacţioneze.

Rusia a ocupat cea mai mare centrală nucleară din Europa la scurt timp după declanşarea invaziei în Ucraina în februarie 2022 şi are de atunci controlul asupra ei.

Autoritățile ucrainene au anunțat că numărul victimelor în urma atacului rusesc asupra orașului Dnipro a crescut. Potrivit ultimelor informații, sunt cel puțin 5 civili morți și alți 47 de răniți.

„Din nou, atacurile teroriste ale rușilor împotriva unui oraș de-al nostru a produs victime, inclusiv un copil. Doar două lucruri pot opri această teroare rusă – sistemele moderne de apărare aeriană și armele noastr”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Dimineaţa nu a fost bună pentru noi. Inamicul a lansat un atac combinat asupra oraşului nostru. Sunt cinci morți. Numărul persoanelor rănite a crescut la 47”, a declarat Serhii Lîsak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk.

Boris Filatov, primarul oraşului Dnipro, a anunţat zi de doliu pentru joi. El a declarat pe Telegram că atacul a deteriorat grădiniţe, şcoli şi spitale şi a provocat incendii în tot oraşul. Magazinele au fost, de asemenea, avariate, au declarat oficialii.

Cu o săptămână înainte ca liderii alianţei să se reunească într-un summit la Washington, cu ocazia marcării a 75 de ani de la întemeierea NATO, țările membre ale alianței au căzut de acord să finanţeze anul viitor un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de euro, au declarat miercuri doi diplomaţi occidentali pentru Reuters, citată de Agerpres.

De asemenea, aliaţii au convenit să pregătească două rapoarte în 2025 pentru a stabili ce anume furnizează fiecare ţară Ucrainei, a declarat un diplomat, pentru a răspunde cererilor de mai multă transparenţă cu privire la repartizarea sarcinilor în cadrul alianţei.

Potrivit acordului convenit, statele membre „vor încerca să îndeplinească acest angajament prin contribuţii proporţionale”.

Mai multe detalii: Membrii NATO au convenit asupra unui ajutor pentru Ucraina de 40 de miliarde de euro, susțin doi diplomați citați de Reuters

Urmărește-ne pe Google News