Război în Ucraina, ziua 867 | Atacuri cu drone și explozii în cinci regiuni din Rusia. Biden promite măsuri pentru apărarea Ucrainei

Un oficial NATO de rang înalt și-a exprimat, marți, încrederea că Ucraina va începe operațiuni ofensive în zona frontului, în momentul în care se vor crea condițiile adecvate pentru aceasta, relatează Ukrinform.

„În ceea ce privește partea ucraineană, sunt absolut sigur că va intensifica operațiunile ofensive, întrucât aprovizionarea cu arme, situația de pe câmpul de luptă și condițiile meteorologice vor permite acest lucru”, a spus oficialul NATO.

„Cred că ceea ce veți vedea săptămâna aceasta aici, la summit, în ceea ce privește tranziția la aderare și rezultatele pe care NATO le va prezenta Ucrainei, va fi destul de semnificativ”, a continuat oficialul NATO, care a subliniat că este vorba despre coordonarea acțiunilor alianței privind „formarea”, aprovizionarea cu arme și echipamente militare, logistică și alocarea anul viitor a cel puțin 40 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Primăria din Kiev a decretat, marți, 9 iulie, o zi de doliu în capitală, iar streagurile au fost coborâte în bernă.

„În această zi de doliu pentru victimele nevinovate din capitala noastră şi din alte oraşe din Ucraina, mă înclin împreună cu tot poporul ucrainean”, a anunţat comandantul Forţelor armate ucrainene Oleksandr Sîrski.

Acesta a denunţat o „crimă de război” rusă care a „şocat lumea prin cruzime” şi pe care ”noi, soldaţii ucraineni, nu o vom ierta nicodată”.

Cel puţin 31 de persoane – inclusiv patru copii – au fost ucise la Kiev, unde rachete ruseşti şi fragmente ale acestora au lovit în afară de spital o clinică privată şi imobile locuite în mai multe cartiere.

Cinci corpuri au fost scoase , marți dimineață, dintre dărâmăturile unui imobil rezidenţial, în cartierul Sîreţ (vest), potrivit primarului Vitali Kliciko, iar bilanţul persoanelor ucise în această clădire a crescut astfel la 12.

De asemenea, 64 de victime ale atacurilor erau în continuare spitalizate la Kiev.

Spitalul Ohmatdet din Kiev a fost lovit direct de o rachetă lansată de ruși, afirmă Reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Danielle Bell, precizând că informația este confirmată de înregistrări video și ancheta preliminară efectuată la fața locului.

„Analiza înregistrărilor video şi o evaluare efectuată la locul incidentului indică o probabilitate ridicată ca spitalul de copii să fi suferit o lovitură directă, mai degrabă decât să fi fost avariat de un sistem de armament de interceptare”, a declarat Danielle Bell în timpul unei conferințe de presă la Geneva, potrivit BFMTV.

„Factorii care sugerează că aceasta a fost o lovitură directă se bazează pe imagini video, care arată specificaţiile tehnice ale tipului de armă folosit”, a adăugat oficialul de rang înalt al ONU, evocând o rachetă Kh-101.

În aceste înregistrări video „se vede mai degrabă cum arma lovește direct spitalul, decât să fie interceptată în aer”, adaugă Danielle Bell, precizând că „experții noștri militari care au vizitat ieri (luni – n.r.) locul (incidentului -n.r.) au observat pagube care corespund unui impact direct”.

Mai multe detalii aici: „Spitalul de copii din Kiev, lovit direct de o rachetă rusească”, afirmă ONU. Momentul în care proiectilul lovește clădirea, surprins de camere

Volodimir Zelenski a calificat marţi vizita premierului indian Narendra Modi la Moscova pentru întărirea legăturilor cu Moscova drept „devastatoare” pentru pacea în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Este o dezamăgire enormă şi o lovitură devastatoare pentru eforturilor de pace să vezi liderul celei mai mari ţări democratice din lume strângându-l în braţe pe criminalul cel mai sângeros al lumii, la Moscova, într-o astfel de zi”, a denunţat Zelenski pe reţelele de social media, la câteva ore după un atac rusesc deosebit de sângeros asupra oraşelor ucrainene.

În acelaşi mesaj, preşedintele ucrainean a condamnat încă o dată atacul masiv al Rusiei asupra Ucrainei, care a ucis luni 42 de persoane.

În ultimele luni, Ucraina a încercat să obţină sprijin pentru cauza sa din partea Indiei şi a altor ţări importante din aşa-numitul Sud Global, notează EFE, potrivit Agerpres.

India şi-a trimis un reprezentant la summitul de pace condus de Kiev, desfăşurat fără Rusia în Elveţia, la mijlocul lunii trecute, dar nu a semnat comunicatul final întrucât – după cum a explicat – nu propunea o soluţie „acceptabilă pentru ambele părţi beligerante”.

India şi alte ţări din Sudul Global menţin contacte cu Ucraina, dar continuă să întreţină relaţii strânse şi cu Rusia.

Premierul Modi s-a deplasat luni la Moscova şi l-a îmbrăţişat pe Putin în faţa camerei de filmat.

Începutul vizitei lui Modi la Moscova a coincis cu un atac rusesc masiv asupra Kievului şi a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk (centru).

Un propagandist din Rusia a vorbit la televiziunea de stat despre un posibil atac nuclear asupra Ucrainei. După cum relatează Newsweek, Serghei Mardan, un aliat al președintelui Vladimir Putin, s-a referit la un sondaj care a arătat că o treime dintre ruși ar sprijini un atac nuclear asupra Ucrainei.

Mai multe detalii aici: „Pe cine ar trebui să atacăm?” Numărul rușilor care nu s-ar opune unui atac nuclear este „incredibil de mare”, spune un aliat al lui Putin

Joe Biden se va întâlni cu Volodimir Zelenski în marja summitului NATO care începe marţi la Washington, a informat Casa Albă, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

John Kirby, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, a explicat că probabil vor avea loc mai multe întâlniri bilaterale în cadrul summitului, care va marca aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Atlantice şi se va concentra pe aprobarea măsurilor care să garanteze sprijin pe termen lung pentru Ucraina pe fondul invaziei ruse.

Kirby nu a precizat când va avea loc întâlnirea cu Zelenski, cu care Biden s-a întâlnit în nenumărate rânduri în marginea summiturilor bilaterale, ultima dată în urmă cu mai puţin de o lună în cadrul summitului G7 (grupul celor şapte cele mai industrializate ţări din lume – n.r.) din Italia.

Totuşi, după cum a explicat Kirby, Ucraina va fi principalul protagonist al summitului, joi, când va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, un forum de consultare şi luare a deciziilor între ambele părţi, la care va participa însuşi Zelenski.

După acest eveniment, Biden şi Zelenski vor participa la o altă întâlnire cu liderii ţărilor care au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Kievul în ultimul an

Kremlinul a anunțat marţi că urmăreşte cu „maximă atenţie” summitul aniversar al NATO programat de marți până joi la Washington. Motivul invocat de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov ar fi că „Alianţa Nord-Atlantică consideră Rusia drept inamicul său” și oferă sprijin Ucrainei.

Mai multe detalii aici: Kremlinul urmărește cu „maximă atenție” summitul NATO de la Washington: „Acesta este motivul”

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte de urgenţă, marţi, după atacul aerian masiv de luni al Rusiei asupra Ucrainei, care a lovit un important spital de copii din Kiev şi a provocat moartea a cel puțin 42 de persoane.

Conform agenției de presă Unian, care citează Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), pentru a evita responsabilitatea, Moscova a declanşat o operaţiune amplă de dezinformare cu ajutorul media de stat şi al înalţilor săi responsabili, care dau vina pe antiaeriana ucraineană şi care susţin că, de fapt, acest spital ar fi fost parţial militar şi că astfel constituia o ţintă legitimă, dar dovezile de la locul tragediei infirmă afirmaţiile ruseşti.

Reuniunea de urgenţă a fost convocată de către Franţa, ţară cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate, şi de către Ecuador, care nu beneficiază de un statut asemănător, fiind programată să înceapă la ora locală 16:00 (20:00 GMT), transmite Agerpres.

Partizanii Ateș, constituit în principal din tătari din Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, au anunțat o misiune de succes în regiunea Rostov, vecină cu regiunea ucraineană Donețk, ocupată în mare parte de forțele armate ale Kremlinului.

Conform Ukrainska Pravda, partizanii Ateș au vizat calea ferată Rostov-pe-Don – Mariupol, folosită la aprovizionarea trupelor ruse din Ucraina.

Operațiunea a avut loc lângă orașul Șahtî, situat în apropiere de granița cu Ucraina.

„Continuăm să luptăm împotriva invadatorilor cu toată puterea noastră, iar numărul sabotajelor noastre va fi din ce în ce mai mare cu fiecare zi ce va trece. Nu ar trebui să se relaxeze niciun minut, răzbunarea noastră pentru acțiunile lor criminale va fi teribilă”, a transmis Ateș.

SUA nu vor permite Ucrainei să lovească mai adânc în interiorul teritoriului rus în urma atacurilor aeriene sângeroase din 8 iulie, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby, în timpul unei conferinţe de presă, potrivit Kyiv Independent, preluat de news.ro.

„Nu a existat nicio schimbare în politica noastră. Aţi văzut că preşedintele, în urmă cu câteva săptămâni, a dat îndrumări Ucrainei că poate folosi arme furnizate de SUA pentru a lovi ţinte chiar dincolo de graniţă. Acesta este în continuare cazul”, a declarat Kirby.

Consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, a declarat luna trecută la PBS News că Ucrainei i s-a permis să lovească „oriunde forţele ruseşti trec graniţa (…) pentru a încerca să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar”.

Securitatea a fost prioritatea principală la summitul pentru pace în Ucraina de la Bürgenstock (Elveția), organizat pe 15 și 16 iunie, la care au participat reprezentanți din 93 de țări și organizații internaționale. Și totuși, a avut loc un incident „periculos” care până acum a fost ținut secret, informează publicația elvețiană Blick. Un soldat a tras, accidental, într-o cazarmă de lângă stațiunea de lux.

Mai multe detalii aici: Incident în apropiere de Conferința de Pace de la Bürgenstock, făcut public la aproape o lună: „Deodată s-a tras un foc!”

Vladimir Putin l-a numit pe amiralul Vladimir Kasatonov (62 de ani) în funcția de șef al StatuluI Major al Marinei Ruse, scrie agenția RBC, care citează surse din Ministerul Apărării și din structurile Marinei. Kasatonov îl va înlocui pe amiralul Aleksandr Nosatov, care conducea sediul principal al flotei din 2021, potrivit The Moscow Times.

Mai multe detalii aici: Vladimir Putin l-a înlocuit pe șeful Statului- Major al Marinei, după pierderile suferite în Crimeea. Pe cine a numit

Atacurile ruse în Ucraina din ultima zi au ucis cel puțin 42 de persoane și au rănit cel puțin alte 206, printre victime fiind și copii, au anunțat autoritățile regionale pe 9 iulie.

Marea majoritate a victimelor sunt din timpul atacului cu rachete în masă din 8 iulie.

27 de persoane au fost ucise numai la Kiev, inclusiv patru copii, au declarat autoritățile orașului. Aproximativ 117 locuitori au fost răniți în capitală, iar cel puțin alți doi au fost răniți în altă parte a regiunii Kiev.

Cele mai mari două orașe din regiunea Dnipropetrovsk – Dnipro și Kryvyi Rih – au fost, de asemenea, lovite de rachete, iar 11 oameni au fost uciși și 68 răniți, a declarat guvernatorul Serhii Lysak.

Patru persoane au fost ucise în urma unor atacuri efectuate în ultimele 24 de ore în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, a susținut marţi guvernatorul Veaceslav Gladkov, în timp ce Ministerul rus al Apărării a anunţat că a distrus 38 de drone ucrainene, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Aceste 24 de ore au fost foarte dificile pentru regiunea Belgorod. Patru persoane au murit, 20 au fost rănite, 17 sunt încă în instituţii medicale, două fiind în stare gravă”, a scris Gladkov pe contul său de Telegram.

Primarul oraşului Belgorod, Valentin Demidov, a anunţat anterior că forţele ucrainene au lansat atacuri nocturne în toată regiunea.

Responsabili ruşi au anunţat că au avut loc atacuri şi în alte regiuni din vestul Rusiei, mai ales în Kursk, Voronej, Volgograd, Rostov şi Astrahan.

În noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au distrus 38 de drone ucrainene, susține Ministerul Apărării de la Moscova.

„Sistemele de apărare aeriană în serviciu au distrus şi interceptat trei drone în regiunea Belgorod, şapte în regiunea Kursk, două în regiunea Voronej, 21 în regiunea Rostov şi cinci în regiunea Astrahan”, a transmis ministerul pe canalul său Telegram.

Aceste atacuri au survenit după ce Rusia a lansat luni un baraj de rachete asupra Ucrainei, care a lovit un spital pentru copii și o maternitate din Kiev şi a provocat cel puțin 37 de morţi în mai multe oraşe.

Generalul de marină în retragere William F. Mullen, 59 de ani, care a supravegheat toate antrenamentele Corpul Marin al SUA, a fost găsit mort, pe 29 iunie, la centrul de antrenament Twentynine Palms, cea mai mare bază de pregătire din SUA, au informat Los Angeles Times și Marine Corps Times. Politologul Serghei Markov, citat de Moskovski Komsomoleţ și News.ru, susține că „generalul ar fi fost lichidat în zona Districtului Militar de Nord de armata rusă”, iar decesul a fost anunțat ulterior.

Serviciul de Investigații Criminale Navale din SUA (NCIS) investighează în prezent cauza morții generalului. Detaliile despre moartea sa subită nu au fost făcute publice. Corpul său a fost găsit în clădirea 1651, la centrul de antrenament Twentynine Palms, conform înregistrărilor legiștilor, a notat Military.com . Clădirea găzduiește Școala de Comunicare-Electronică a Corpului Marin.

Mai multe detalii aici: Generalul american William F. Mullen a murit subit, după ce s-a întors din Ucraina. „A fost ucis în zona Districtului Militar de Nord”, susțin rușii

Liderii statelor membre NATO vor avea multe de sărbătorit atunci când se vor reuni la Washington, de marți până joi, pentru cea de-a 75-a aniversare a alianţei de apărare, comentează Mark Webber, profesor de politică internaţională la Universitatea din Birmingham, într-un articol publicat de The Conversation și preluat de news.ro.

Secretarul general Jens Stoltenberg, aflat în ultimele trei luni de mandat, a anunțat că summitul aniversar de la Washington va avea trei teme principale: Ucraina, descurajarea şi apărarea şi parteneriatele globale.

Mai multe detalii aici: Summit NATO la Washington. Alianţa, la 75 de ani: sărbătoare umbrită de vremuri incerte. Ce teme și ce lideri sunt de urmărit?

Cel mai mare spital de copii din Ucraina, Ohmatdet, din Kiev, a fost bombardat luni, 8 iulie, de armata rusă. Doi adulți au fost uciși și șapte copii răniți, au anunțat oficialitățile ucrainene după atac. La fel ca în alte situații de acest tip, rușii susțin că, de fapt, spitalul a fost lovit de ucraineni, cu o rachetă antiaeriană.

Mai multe detalii aici: Rușii îi acuză pe ucraineni că și-au bombardat singuri cel mai mare spital de copii din țară: „Folosesc cu cinism tragedia împotriva noastră”

În afară de regiunea Volgograd, explozii au fost raportate în noaptea de luni spre marți în regiunile Belgorod și Rostov, situate la granița cu Ucraina.

În Rostov, o stație electrică a luat foc în satul Gheneralskoe. Conform unor martori de la fața locului, un zgomot de drone s-a auzit înainte de izbucnirea incendiului, urmat de o explozie.

Autoritățile locale susțin că au activat mijloacele de apărare antiaeriană pentru a respinge un atac cu drone.

În Belgorod, autoritățile susțin că au fost afectate câteva case. Guvernatorul Veaceslav Gladkov ar fi ajuns la locul unei explozii și le-ar fi transmis localnicilor că situația nu se îmbunătățește și prin urmare ar trebui să ia în considerare să-și trimită copiii în tabere de vară.

Peste 170 de persoane au fost rănite, în timp ce cel puţin 37 au fost ucise în urma atacului aerian masiv efectuat de ruși luni în Ucraina, a declarat Volodimir Zelenski, citat de The Kyiv Independent, potrivit news.ro.

„Teroriştii ruşi trebuie traşi la răspundere pentru acest lucru. Simpla îngrijorare nu opreşte teroarea. Compasiunea nu este o armă”, a declarat Zelenski. Atacul aerian a vizat Kiev, Dnipro, Krivoi Rog, Sloviansk, Pokrovsk şi Kramatorsk, a informat Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă.

Atacul din 8 iulie a fost cel mai sângeros din ultimele luni. Aproape 100 de facilităţi au fost avariate, inclusiv maternităţi şi spitale pentru copii, un centru de afaceri, un colegiu, mai multe case şi grădiniţe, potrivit lui Zelenski.

„Trebuie să doborâm rachetele ruseşti. Trebuie să distrugem avioanele de luptă ruseşti acolo își au baza. Trebuie să luăm măsuri ferme care nu vor lăsa niciun deficit de securitate”, a spus preşedintele ucrainean/.

Forţele ucrainene au doborât 30 din cele 38 de rachete lansate asupra Ucrainei în dimineaţa zilei de 8 iulie.

Premierul ungar Viktor Orban a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European Charles Michel și liderilor de stat din UE în care prezintă un rezumat al discuțiilor purtate săptămâna trecută la Kiev cu Volodimir Zelenski și la Moscova cu Vladimir Putin, informează Ukrainska Pravda.

Conform sursei citate, scrisoarea trimisă de Orban este „cinică” și reia „tezele propagandei Kremlinului” pe tema „păcii” în Ucraina.

În scrisoare, datată 5 iulie, premierul ungar dă asigurări că „nu a prezentat vreo propunere și nici nu a exprimat vreo opinie în numele Consiliului European sau al Uniunii Europene” și că declarațiile contrare „sunt neîntemeiate”.

Evocând discuția cu Putin, purtată vinerea trecută la Moscova, Orban a spus că abordarea liderului de la Kremlin față de situația de pe câmpul de luptă din Ucraina „este semnificativ diferită de interpretarea președintelui Zelenski”.

Mai multe detalii aici: Scrisoarea lui Viktor Orban după vizitele sale la Kiev și la Moscova. Volodimir Zelenski: Ungaria nu poate media pacea în Ucraina

Volodimir Zelenski a afirmat luni că Viktor Orban nu poate media între Rusia şi Ucraina. Doar economiile sau ţările cu forţe armate mult mai puternice decât cele ale Rusiei ar putea gestiona o misiune de mediere, consideră președintele ucrainean, citat de agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

„Sunt multe astfel de ţări în lume? Nu. Cred că SUA şi China sunt astfel de ţări. Şi UE, nu doar o ţară, ci întreaga UE. Asta ar putea fi într-adevăr o misiune de mediere”, a spus Zelenski în cursul vizitei efectuate luni la Varșovia, capitala Poloniei.

Un depozit de petrol din orașul Kalaci-pe-Don, din regiunea Volgograd, a luat foc după ce a fost atacat cu drone în noaptea de luni spre marți, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit localnicilor, cel puțin zece explozii au fost auzite înainte de izbucnirea incendiului, în jurul orei locale 04:00. O coloană de fum negru era vizibilă marți dimineața din diferite părți ale orașului.

Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocearov, susține că dronele au fost eliminate cu mijloace de apărare antiaeriană și de război electronic, dar fragmentele căzute în urma interceptării au provocat incendii la depozitul de petrol din Kalaci-pe-Don și la o stație electrică din orașul Frolovo.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul polonez Donald Tusk au semnat luni, la Varşovia, un acord bilateral de securitate, cu o zi înaintea începerii summitului NATO de la Washington care va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, informează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

„Cei care apără Ucraina astăzi se apără pe ei, de asemenea”, a spus Tusk.

De partea sa, Zelenski a calificat drept „ambiţios” acordul semnat luni la Varşovia. „Este capabil să protejeze viaţa popoarelor noastre şi să se opună răului rusesc”, a subliniat liderul de la Kiev.

Tratatul prevede elaborarea unui plan prin care „rachetele şi dronele ruse trase în direcţia Poloniei pot fi doborâte în spaţiul aerian ucrainean”.

Conform acordului, Polonia examinează posibilitatea de a livra suplimentar avioane de vânătoare MiG-29 Kievului. Varşovia a livrat deja Ucrainei zece astfel de avioane militare.

De asemenea, guvernul de la Varşovia va încuraja cetăţenii ucraineni aflaţi în Polonia să se alăture armatei ucrainene. Zelenski a spus că o unitate de voluntari ucraineni ar urma să fie instruită în Polonia, după care va reveni pe front în Ucraina.

Ucraina a încheiat deja acorduri de securitate cu Uniunea Europeană şi cu 19 state în mod individual, printre care SUA, Japonia şi Germania, pentru a oficializa sprijinul civil şi militar care a fost furnizat deja Kievului şi a menţine perspectivele unui ajutor suplimentar pentru o perioadă iniţială de zece ani.

„Ucraina are nevoie de o apărare aeriană chiar acum. Toţi cei responsabili de crimele de război ruse vor trebui să dea socoteală”, a reacționat șeful diplomației europene pe rețeaua X.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a condamnat atacurile aeriene efectuate luni de ruși împotriva mai multor oraşe din Ucraina, calificându-le „deosebit de șocante”.

„Lansarea de atacuri împotriva civililor este interzisă de dreptul internaţional, iar astfel de atacuri sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze imediat”, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU într-un comunicat, menţionând cele două centre medicale afectate, între care un important spital pentru copii.

Preşedintele american Joe Biden a denunţat luni atacul aerian masiv rusesc soldat cu cel puțin 37 de morţi în Ucraina. Este „un memento atroce” a „brutalităţii” demonstrate de Rusia, a condamnat liderul de la Casa Albă, promițând „noi măsuri pentru a întări apărarea antiaeriană a Ucrainei”.

„Împreună cu aliaţii noştri, vom anunţa noi măsuri pentru a întări apărarea antiaeriană a Ucrainei cu scopul de a ajuta la protejarea oraşelor şi civililor acesteia de loviturile ruseşti”, a declarat preşedintele american, care găzduieşte începând de marţi, la Washington, un summit NATO, alături, printre alţii, de Volodimir Zelenski.

Aflat luni la Varşovia, capitala Poloniei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat cu o ripostă după ce un atac cu rachete ruseşti a ucis cel puţin 37 de persoane şi a avariat un spital de copii din Kiev. Șeful statului ucrainean a făcut apel la aliaţii occidentali ai Kievului să dea un răspuns ferm.

„Vom riposta, vom da un răspuns puternic din partea noastră Rusiei, cu siguranţă. Întrebarea pentru partenerii noştri este: pot (şi) ei să răspundă?”, a declarat Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul polonez Donald Tusk, care a început cu un minut de reculegere pentru victime.

Kievul a iniţiat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu atacul de luni. Preşedinţia Consiliului este deţinută, însă, de Rusia.

„Aş dori, de asemenea, să aud de la partenerii noştri (despre) o mai mare rezilienţă şi un răspuns ferm la lovitura pe care Rusia a dat-o din nou poporului nostru, teritoriului nostru, copiilor noştri”, a spus Volodimir Zelenski.