Război în Ucraina, ziua 873 | Rusia anunță un atac cu drone ucrainene asupra Crimeei și regiunii Briansk

Senatorul republican de Ohio JD Vance (39 de ani) ar putea deveni vicepreședinte al SUA în cazul în care Donald Trump va câștiga alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.

JD Vance este un critic acerb al ajutorului militar american pentru Ucraina și chiar a susținut că este în interesul SUA ca „Ucraina să cedeze teritorii rușilor” în schimbul păcii. Senatorul s-a confruntat cu critici bipartizane pentru această opinie. În decembrie 2023, el a cerut suspendarea ajutorului pentru Ucraina pe motiv că acesta fi folosit de miniștrii de la Kiev ca „să-și cumpere un iaht mai mare”.

Mai multe detalii aici: Cine este JD Vance, senatorul ales de Donald Trump ca partener de cursă pentru Casa Albă: un critic acerb al ajutorului militar pentru Ucraina

Forțele armate ale Ucrainei desfășoară o campanie prin care încearcă să încurajeze înrolarea voluntară printr-o abordare mai personalizată, oferind viitorilor soldați opțiunea de a aplica pentru unități și roluri specifice, potrivite aptitudinilor lor. Totul, după ce reducerea vârstei de recrutare din această primăvară a făcut ca mii de tineri să încerce să se ascundă de autorități, relatează The Guardian.

Recomandări

Cum să te îmbogățești din nenorocirea altora. Avocații care s-au ocupat de victimele accidentului de la Scânteia, Iași, își conving clienții cu împrumuturi de la un ONG controlat tot de ei

Mai multe detalii aici: Noua strategie prin care Ucraina încearcă să-i convingă pe tineri să se înroleze. „Poți fi tu însuți”

Marina militară ucraineană a transmis luni, 15 iulie, că ultima navă de patrulare a Rusiei a părăsit Peninsulea Crimeea, cel mai probabil fiind relocată într-o altă bază navală pentru a fi pusă la adăpost de atacurile ucrainene, relatează agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

Ucraina nu dispune de vreo navă militară puternică, dar a compensat acest neajuns cu ajutorul dronelor maritime şi rachetelor, pe care le-a utilizat intensiv în atacuri asupra Flotei Ruse din Marea Neagră, cu cartierul general la Sevastopol, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014.

Potrivit comandantului marinei ucrainene, vice-amiralul Oleksii Neijpapa, Rusia s-a văzut obligată să-şi retragă din Crimeea aproape toate navele de război, pentru a preveni noi pierderi după ce 27 de nave ale Flotei Ruse din Marea Neagră au fost distruse sau avariate în urma unor atacuri ucrainene cu drone şi rachete.

„Ultima navă de patrulare din Flota Federaţiei Ruse la Marea Neagră pleacă din Crimeea noastră chiar acum. Să ţinem minte această zi!”, a scris pe Facebook purtătorul de cuvânt al marinei militare ucrainene, Dmitro Pletenciuk, conform căruia vasul militar la care face referire este din clasa Project 1135 Burevestnik (clasa Krivak I, conform NATO).

Recomandări

Cea mai mare pensie specială înregistrată în România de la 1 septembrie: 69.343 de lei brut. Cât a crescut comparativ cu ianuarie 2024

Mai multe detalii aici: Ultima navă de patrulare a Rusiei a părăsit Peninsula Crimeea, susține marina ucraineană

Guvernul german a respins din nou luni apelurile de a livra avioane de luptă Ucrainei, după ce liderul opoziţiei, Friedrich Merz, din partea Uniunii Creştin-Democrate (CDU, de centru-dreapta), a declarat că sprijină această idee, transmite agenția de presă DPA, citată de Agerpres.

Ucraina urmează să primească de la parteneri occidentali un număr de avioane F-16, pe care Germania nu le deţine, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.

„Nu are sens să livrăm diferite tipuri de avioane Ucrainei. Chiar dacă par să semene la exterior, avioanele diferă mult ca mod de operare. Aceasta implică o pregătire pe termen lung”, a declarat acest purtător de cuvânt.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că țara sa ar trebui să continue să ofere Ucrainei ajutor specializat. „În trecut, se adeverise – în ceea ce priveşte asistenţa pentru Ucraina – că nu este bine când fiecare încearcă să facă totul. În schimb, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce fiecare ţară sau grup de ţări poate face cel mai bine”, a afirmat el.

Recomandări

Fuziunea dintre ELCEN și Temoenergetica s-a blocat la plata datoriilor. Bucureștenii încă nu știu cât vor plăti pe gigacalorie la iarnă

Jurnalista ruso-americancă Masha Gessen, foarte critică la adresa regimului condus de președintele rus Vladimir Putin, a fost condamnată în contumacie luni, 15 iulie, la opt ani de închisoare în Rusia sub acuzația de „declaraţii mincinoase” despre armata rusă, relatează AFP, potrivit news.ro.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis la sfârşitul anului 2023 sub acuzația că răspândit „falsuri” despre implicare armatei ruse masacrul de la Bucea, în Ucraina.

Armata rusă este acuzată de faptul că a ucis sute de civili în acest oraş situat în apropiere de Kiev în timp ce se retrăgea din regiune, în primăvara anului 2022. Moscova respinge aceste acuzaţii, în pofida multor mărturii implicând militari ruşi.

Numeroşi cetăţeni ruşi au fost condamnaţi la închisoare în ultimii doi ani pentru faptul că au denunţat acest masacru.

Mai multe detalii aici: Jurnalista ruso-americancă Masha Gessen, condamnată la opt ani de închisoare în Rusia

Premierul ungar Viktor Orban le-a transmis liderilor din UE un plan de pace pentru Ucraina pe care l-a schițat după călătoriile efectuate la Kiev, Moscova, Beijing și Washington, susține consilierul său politic Balasz Orban într-un interviu acordat pentru Magyar Nemzet și citat de Zerkalo Nedeli.

„Premierul i-a informat în scris pe liderii Consiliului European cu privire la rezultatele primei faze a negocierilor, misiunea de pace și propunerile Ungariei. Dacă Europa dorește pacea și vrea să aibă o voce decisivă în rezolvarea conflictului militar și încetarea vărsării de sînge, trebuie să dezvolte și să pună în aplicare acum o schimbare a cursului său politic”, a spus consilierul politic al premierului ungar.

El a menționat că „planul lui Orban se află acum pe masa fiecărui prim-ministru al UE”.

Potrivit acestuia, SUA, UE și China pot juca un rol decisiv în eforturile de încheiere a păcii. De asemenea, potrivit lui Orban, și Turcia ar putea juca un astfel de rol, mai ales că a fost implicată în Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră, care a funcționat timp de aproape un an până când a fost denunțată de Vladimir Putin.

Premierul italian Giorgia Meloni și toți ceilalți lideri din UE au denunțat călătoria efectuată de Orban la Moscova sub pretextul unei „misiuni de pace”. Meloni a subliniat că premierul ungar nu are vreun mandat pentru a negocia cu Putin din partea UE.

Viktor Orban, considerat un cal troian al Kremlinului în UE și NATO, se pronunță adesea pentru schimbarea abordării Occidentului față de războiul din Ucraina în sensul acceptării unor cedări către Rusia lui Putin.

Președintele Ucrainei a declarat luni că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet”, a spus preşedintele ucrainean.

Primul summit pentru pace, desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru „formula de pace” propusă de Zelenski în toamna anului 2022.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski, despre eventualitatea unei colaborări cu Donald Trump: „Nu mă tem”. Un nou plan de pace pregătit până în noiembrie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat luni pe tema unei posibile victorii a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 5 noiembrie și relația conducerii de la Kiev cu Partidul Republican din SUA, relatează Zerkalo Nedeli.

Zelenski a spus că este prea devreme pentru a comenta o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă și a dat asigurări că Ucraina are sprijin bipartizan în SUA, adică atât din partea democraților, cât și din partea republicanilor.

Președintele ucrainean a subliniat că s-a întâlnit cu mai mulți republicani de rang înalt în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută la Washington, cu ocazia summitului aniversar al NATO. Potrivit lui Zelenski, republicanii pe care i-a întâlnit la Washington respectă Ucraina.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski, despre eventualitatea unei colaborări cu Donald Trump: „Nu mă tem”. Un nou plan de pace pregătit până în noiembrie

Un individ a atacat cu o grenadă în noaptea de duminică spre luni un centru militar de recrutare din Busk, în vestul Ucrainei. Acest atac survine în plină campanie de mobilizare pentru reînnoirea rândurilor armatei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Un individ necunoscut a aruncat o grenadă asupra faţadei clădirii şi a fugit”, fără a face victime, a anunțat poliţia din regiunea Liov într-un comunicat, precizând că „faţada şi ferestrele” centrului de recrutare au fost „avariate”.

Identitatea individului nu se cunoaşte până în acest moment, a precizat poliţia, care a afirmat că „ia măsuri” pentru arestarea „autorului atacului”.

Confruntată cu o lipsă de militari pe front, Ucraina a început de câteva săptămâni o campanie de mobilizare pentru a reface rândurile armatei. Această campanie se confruntă însă cu reticenţa multor ucraineni, care se tem că ar putea fi trimişi direct, fără pregătire adecvată, pe front, unde armata rusă înaintează pe mai multe direcţii.

În condiţiile în care bărbaţii cu vârsta necesară pentru recrutare nu au voie să părăsească ţara din februarie 2022, unii încearcă să fugă din țară în mod ilegal.

Resentimentele faţă de mobilizare au fost agravate de scandalurile de corupţie din armată, inclusiv de sistemul înrădăcinat de a da mită pentru a evita mobilizarea. Astfel de cazuri de atacuri asupra unei clădiri militare rămân însă rare, notează AFP.

Aproximativ 1.000 de persoane au participat la un marş organizat la Paris de Uniunea Ucrainenilor din Franţa (UUF), pentru a aduce un omagiu memoriei celor 450 de sportivi ucraineni care au murit în luptă de la începutul invaziei ruse la scară largă, informează news.ro.

„Este reconfortant să vedem toţi aceşti oameni împreună, atât pentru a aduce un omagiu eroilor noştri căzuţi, cât şi pentru curajul şi rezistenţa poporului ucrainean. Reiterăm apelul pentru pace şi dreptate care ne uneşte”, a declarat Volodimir Kogutiak, vicepreşedinte al UUF.

Mai mulţi sportivi de top şi-au pierdut viaţa în conflictul din Ucraina. Halterofilul Oleksandr Pielieșenko, care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, este unul dintre ei, la fel ca judoka Stanislav Hulenkov.

Într-un comunicat de presă, asociaţia a cerut „excluderea sportivilor ruşi şi belaruşi de la Jocurile Olimpice”, deoarece pentru guvernul rus evenimentul reprezintă „un teren de joacă pentru promovarea regimului său represiv şi belicos”.

Mai mulţi sportivi ruşi şi belaruşi vor concura sub un steag neutru.

L'Association des Ukrainiens de France a organisé une marche ce week-end à Paris en mémoire des athlètes ukrainiens tués par les troupes russes.

Le but étant de rappeler, à quelques jours de l'ouverture des #JO #ParisOlympics2024, le nombre d'athlètes ukrainiens qui ne pourront… pic.twitter.com/rBz0ocYpAL

— UkraineWorld Français (@UkraineWorldFr) July 15, 2024

Reprezentanții țărilor membre ale Uniunii Europene urmează să boicoteze summitul pentru afaceri externe de la Budapesta, relatează Politico. Ungaria, care deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului 2024, intenționează să găzduiască o reuniune a miniștrilor de externe europeni în perioada 28-29 august.

Politico notează că summitul este văzut ca o oportunitate pentru guvernul lui Viktor Orban de a modela agenda de politică externă a UE și pentru ministrul său de externe Péter Szijjártó să treacă în lumina reflectoarelor.

Publicația leagă decizia miniștrilor de externe ai UE de a sări peste summitul din Ungaria cu faptul că Orban a obstrucționat anterior asistența europeană pentru Ucraina și a efectuat, de asemenea, vizite în Rusia și China, care nu au fost convenite cu alți membri ai Uniunii. Orbán însuși a numit aceste călătorii o „misiune de pace”.

Mai multe detalii aici: Reprezentanții UE boicotează summitul pentru afaceri externe din Ungaria, după „misiunea de pace” a lui Orban în Rusia și China, scrie Politico

Aproape jumătate (49%) dintre locuitorii din centrul Ucrainei ar accepta începerea negocierilor oficiale de pace cu Rusia, în timp ce doar 35% dintre oamenii din vestul țării măcinate de război sunt pregătiți pentru acest lucru, informează Ukrainska Pravda, citată de News.ro.

Potrivit unui sondaj comandat de ZN.UA, 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul pentru discuţii oficiale de pace între Kiev şi Moscova, în timp ce 35% sunt convinşi că nu este cazul. În acelaşi timp, potrivit sondajului, majoritatea respondenţilor nu sunt de acord cu termenii liderului rus Vladimir Putin.

„Şi acum este important să reţineţi că nu vestul este cel mai reticent la negocieri, ci estul, care este atacat zilnic. Doar 33% dintre locuitorii din estul Ucrainei ar accepta negocieri şi aproape la fel de mulţi (34%) sunt împotriva acestora. Şi aproape tot la fel de mulţi (32%) sunt indecişi”, scrie ZN.UA.

Mai multe detalii aici: Sondaj. 44% dintre ucraineni cred că trebuie negociată pacea cu Rusia, însă majoritatea nu sunt de acord cu termenii lui Putin

În regiunea Odesa, patru militari ucraineni au încercat să treacă ilegal granița Ucrainei cu Moldova. În timpul unei încercări nereușite de evadare, polițiștii de frontieră au deschis focul asupra unuia dintre fugari, iar acesta a murit, informează Biroul de Investigații de Stat al Ucrainei.

Mai multe detalii aici: Un dezertor ucrainean care voia să fugă în Republica Moldova, ucis de polițiștii de frontieră din Odesa când încerca să treacă granița

Permisiunea acordată Kievului de Statele Unite și de alți aliați de a folosi arme occidentale pentru a lovi ținte militare situate în interiorul Rusiei a avut un impact uriaș, iar ajutorul începe să se vadă, au declarat mai mulți soldați ucraineni pentru CNN.

Ofensiva rușilor lansată la începutul lunii mai asupra regiunii Harkov a determinat mai multe state membre NATO, inclusiv SUA, să autorizeze Kievul să utilizeze armamentul furnizat de către acestea pentru a lovi ţinte militare pe teritoriul rus.

După multe luni în care s-a aflat în dezavantaj din cauza deficitului de muniții și forță de luptă, Kievul poate acum, în sfârșit, să profite din plin de ajutorul militar occidental care a început să sosească luna trecută.

„Am distrus ținte în interiorul Rusiei, ceea ce a permis mai multe contraofensive de succes. Armata rusă nu mai poate avea sentimentul de impunitate și siguranță”, a declarat pentru CNN un ofițer superior al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a cerut să fie identificat doar prin indicativul său de apel, Bankir.

Mai multe detalii aici: Schimbarea de pe front după ce Ucraina a primit acordul să atace pe teritoriul Rusiei cu arme occidentale

O reţea de laboratoare, adăpostite în sute de ateliere secrete din Ucraina, construieşte roboţi care urmează să fie folosiți pe frontul din Ucraina împotriva rușilor. Mașinile construite folosesc chiar și componente de la drone prăbuşite și astfel sunt mult mai ieftine, transmite Sky News.

Citeşte întreaga ştire: O „armată de roboți” este construită în sute de ateliere secrete din Ucraina pentru a lupta cu rușii

Forțele ruse au ucis 561 de copii în Ucraina de la începutul invaziei și au rănit alți cel puțin 1.462 de copii, a anunțat Procuratura Generală într-un mesaj pe Telegram.

„Peste 2.023 de copii au suferit în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. În dimineața zilei de 15 iulie 2024, potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 561 de copii au fost uciși și mai mult de 1.462 au fost răniți de o gravitate”, a transmis Procuratura Generală.

Majoritatea copiilor au fost răniți în regiunea Donețk – 564, Harkov – 406, Herson – 155, Dnipropetrovsk – 158, Kiev – 131, Zaporojie – 121.

Un atac cu drone ucraineane luni dimineața, 15 iulie, a vizat o zonă de coastă la sud de Sevastopol, în Crimeea, a susținut Mikhail Razvozhayev, guvernator instalat de Moscova la orașul Sevastopol

Razvozhayev a anunțat la ora 4:10 că apărarea rusă a doborât cel puțin o dronă deasupra Capului Fiolent, pe coasta de sud a Crimeei. Atacul s-a încheiat la 6:20, rezultând pagube după ce un fragment de dronă a căzut peste o casă, dar nu a lăsat victime, a adăugat el.

Ministerul rus al Apărării a susținut că forțele sale au doborât până la șase drone deasupra Crimeei.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că forţele sale au preluat controlul asupra satului Urozhaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de cuceriri de după capturarea oraşului strategic Avdiivka în februarie, relatează Reuters.

Bloggeri ucraineni au afirmat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă.

„Ca urmare a unor acţiuni de succes, grupul de forţe „est” a preluat controlul asupra localităţii Urozhaine din regiunea Doneţk… şi desfăşoară operaţiuni de curăţare a zonei şi deminare”, a transmis Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Yaly în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1.000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.

Apărare aeriană rusă au distrus 15 drone în atacuri separate care au vizat noaptea trecută, 15 iulie, regiunea Briansk din vestul Rusiei, a informat guvernatorul Alexander Bogomaz pe Telegram, citat de Kyiv Independent.

În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile împotriva țintelor de pe teritoriul rus, cu scopul de a deteriora industria petrolieră și instalațiile militare de producție a Rusiei.

Potrivit lui Bogomaz, dronele au fost interceptate peste districtele Sevsky, Pogarsky, Braskovsky, Zlynkovsky și Trubchevsky din regiune. Serviciile de urgență au fost trimise la toate locurile de atac. Nu au existat victime sau pagube ca urmare a loviturilor cu drone, a susținut Bogomoz.

Noul președinte al Republicii Islamice Iran, Masoud Pezeshkian, a anunțat că administrația sa va depune eforturi de pace între Rusia și Ucraina, informează Tehran Times, potrivit Zerkalo Nedeli.

Potrivit lui Pezeshkian, Iranul vrea „pentru pace pentru popoarele Federației Ruse și Ucrainei”, iar noua conducere a țării este pregătită să sprijine activ inițiativele care vizează atingerea acestui obiectiv.

El a mai menționat că Federația Rusă rămâne un aliat strategic valoros pentru Iran, iar administrația sa va rămâne angajată în extinderea și intensificarea cooperării cu Rusia.

„Voi continua să acord prioritate cooperării bilaterale și multilaterale cu Federația Rusă, în special în cadrul unor structuri precum BRICS, Organizația pentru Cooperare de la Shanghai și Uniunea Economică Eurasiatică”, a spus Pezeshkian.

Urmărește-ne pe Google News