Război în Ucraina, ziua 875 | Proiectile considerate expirate au fost redate armatei ucrainene pentru a fi folosite pe front

O nouă tranşă, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit Ucrainei până în anul 2027 a fost aprobată, miercuri de Comisia Europeană, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Este vorba despre implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Ucraina şi UE, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar.

Mai multe detalii aici: Comisia Europeană a aprobat plata unei noi tranşe din ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

Chiar dacă obiectivul anunţat de Vladimir Putin de a crea o „zonă tampon„ pentru a împiedica tirurile în direcţia Rusiei nu a fost atins, Kremlinul a negat miercuri că ofensiva sa în regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, a eşuat, relatează AFP, citată de Agerpres.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Marți, Rusia a anunţat restricţionarea accesului, începând din data de 23 iulie, în 14 localităţi din regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, din cauza bombardamentelor. „Nu, asta nu înseamnă că ofensiva rusă a eşuat”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic. „Operaţiunea continuă şi va continua până îşi va îndeplini obiectivul”, a asigurat el. Măsurile anunţate, marţi, în regiunea Belgorod, a spus Peskov, nu demonstrează un eşec, ci „noi practici” de „asigurare a securităţii populaţiei”.

Mai multe detalii aici: Rusia nu recunoaște eşecul ofensivei sale în Harkov. „Operaţiunea va continua până îşi va îndeplini obiectivul”, afirmă Peskov

Britanicul Patrick Turner a fost numit în calitate de reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina. Anunțul a fost făcut miercuri de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează EFE şi DPA, conform Agerpres.

Turner va prelua conducerea Reprezentanţei Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina (NRU) în septembrie. Anterior, aceasta a fost secretar general adjunct pentru operaţiuni în cadrul NATO şi secretar general adjunct pentru politica de apărare şi planificare, şi a ocupat funcţii de conducere în administraţia publică din Regatul Unit.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

„Patrick Turner aduce ani de leadership şi experienţă în această poziţie. Ca funcţionar public dedicat, el are o experienţă solidă în obţinerea de rezultate. Sunt încrezător că va excela în această poziţie importantă, în timp ce NATO continuă să îşi sporească sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg.

Mai multe detalii aici: Britanicul Patrick Turner, numit reprezentant al NATO în Ucraina. „Are o experiență solidă”, afirmă Jens Stoltenberg

Rusia, cu o populație de cinci ori mai mare decât cea a Ucrainei, a fost considerată într-o poziție mai bună decât țara invadată în cazul unui război de uzură.

Între timp, forțele armate ale Kremlinului s-au împotmolit în ofensiva transfrontalieră din Harkov, în timp ce micile progrese înregistrate în alte sectoare de luptă, în principal în regiunea Donețk, sunt nesemnificative din punct de vedere strategic și obținute cu pierderi imense.

Întrebarea nu mai este dacă Ucraina mai poate rezista, ci dacă Rusia își mai poate menține ritmul actual al operațiunilor. Problema-cheie nu o constituie resursele umane de mobilizare pe câmpul de luptă, ci reducerea imenselor stocuri de arme moștenite de Rusia de la Uniunea Sovietică, notează The Economist.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Mai multe detalii aici: Rusia rămâne fără armele din epoca sovietică | Analiză The Economist

Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război, informează presa ucraineană. 190 de soldați – câte 95 de fiecare parte – s-au întors acasă.

„Continuăm să ne aducem oamenii acasă. Alți 95 de apărători au fost eliberați din captivitatea rusă. Aceștia sunt soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și grăniceri. Sunt recunoscător echipei noastre implicate în schimburi și Emiratelor Arabe Unite, pentru că au mediat această eliberare. Indiferent cât de dificil ar fi, îi căutăm pe toți cei care ar putea fi în captivitate. Trebuie să-i aducem pe toți înapoi”, a reacționat președintele Zelenski.

Conform Cartierului General de Coordonare, printre cei eliberați se numără 49 de soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei, 21 de membri ai Gărzi Naționale, 10 marinari, șapte soldați din Forțele Teritoriale de Apărare, cinci grăniceri, doi membri ai Serviciului Special de Transporturi de Stat și un voluntar.

Fostul președinte american Donald Trump, candidat din nou la președinția SUA, spune într-un interviu acordat pentru Bloomberg că ar lua în considerare relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei în cadrul unor eventuale eforturi privind încheierea războiului din Ucraina.

„Nu-mi plac sancțiunile”, afirmă candidatul republican la Casa Albă în alegerile programate pe 5 noiembrie în SUA.

„Mi s-au părut foarte utile cu Iranul, dar nici în cazul Iranului nu a fost nevoie atât de mult”, a adăugat el.

Donald Trump a susținut totodată că s-a înțeles „bine” cu Vladimir Putin pe vremea când a fost președinte, în perioada 2017-2021, iar liderul de la Kremlin nu ar fi invadat Ucraina dacă ar fi rămas la Casa Albă.

Mai multe detalii aici: Donald Trump spune că ar putea lua în calcul relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei: „Nu-mi plac”

Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție de susținere a Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, 495 din cei 679 de eurodeputați prezenți în plen au aprobat textul rezoluției, care reafirmă sprijinul pentru „independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.

Rezoluția conține îndemnuri la continuarea asistenței militare, financiare și de altă natură pentru Ucraina, susținerea aderării la UE și utilizarea activelor rusești înghețate ca urmare a sancțiunilor impuse Moscovei din cauza declanșării războiului.

Separat, rezoluția condamnă bombardamentul efectuat de ruși asupra spitalului Ohmatdet din Kiev și atacurile hibride ale Kremlinului împotriva UE. În plus, eurodeputații denunță vizita lui Orban la Moscova sub pretextul unei „misiuni de pace”, precizând că premierul ungar „nu a reprezentat UE“ și s-a dedat unei „încălcări flagrante a tratatelor UE și a politicii externe comune”.

Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina, în ciuda unei posibile reveniri la Casa Albă a republicanului Donald Trump, care a ameninţat că, sub conducerea lui, SUA ar putea sista ajutorul militar oferit Kievului în războiul cu Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ajutorul militar furnizat Ucrainei de Germania va fi diminuat la 4 miliarde de euro, faţă de 8 miliarde de euro anul acesta.

Guvernul german estimează că Ucraina îşi va putea finanţa nevoile militare cu ajutoarele oferite de UE şi SUA şi cu creditul de 50 de miliarde de dolari acordat de statele G7 şi garantat cu veniturile produse de activele îngheţate în Occident în urma sancţiunilor impuse Rusiei.

Deşi Germania este, după SUA, a doua ţară în ordinea finanţatorilor ajutorului militar oferit Ucrainei, ea este criticată pentru că nu atinge ţinta NATO de 2% din PIB pentru bugetul alocat apărării, dar a promis că va îndeplini aest obiectiv anul viitor, alocând armatei 75,3 miliarde de euro în proiectul de buget.

După decenii în care a neglijat investiţiile în sectorul apărării, Germania va trebui de acum înainte să cheltuie sume semnificative pentru a-şi completa stocurile de arme şi mai ales de muniţii, diminuate considerabil în urma ajutorului oferit Ucrainei, care include şi trei sisteme antiaeriene americane Patriot.

Circa 40% dintre cetăţenii germani chestionaţi într-un sondaj în publican în luna mai au sugerat reducerea finanţării destinate susţinerii Ucrainei printre soluţiile pentru bugetul Germaniei, ţară unde o prevedere constituţională limitează marja de manevră a guvernului federal de se îndatora, notează Reuters.

Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a anunţat un pachet de ajutor în sumă de 100 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina să se pregătească pentru iarnă, a anunțat biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Zelenski s-a întâlnit cu Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, cu prilejul celei de-a cincea vizite a acestuia din urmă în Ucraina de la începutul invaziei ruse la scară largă, relatează agenția de presă DPA, preluată de Agerpres.

„Salutăm anunţul de astăzi privind un nou pachet de asistenţă din partea UNHCR în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a pregăti Ucraina pentru iarnă. Având în vedere bombardarea constantă a facilităţilor energetice, este o asistenţă foarte importantă”, a subliniat Zelenski, citat într-un comunicat.

El a menţionat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru refacerea locuinţelor distruse şi amenajarea de adăposturi în şcoli şi spitale.

Filippo Grandi a scris pe reţeaua de socializare X că i-a dat asigurări lui Zelenski că UNHCR va continua „să fie alături de guvernul” ucrainean pentru a-i ajuta pe ucrainenii afectaţi de război.

„Pregătirea pentru iarnă este o prioritate: UNHCR poate deja să angajeze 100 de milioane de dolari şi va continua să mobilizeze şi mai multe resurse”, a precizat Grandi.

Operațiunea militară specială (SVO), așa cum e numit oficial în Rusia războiul din Ucraina, va fi finalizată până la sfârșitul anului 2024, pentru care există toate premisele. Acest lucru a fost declarat de șeful adjunct al Direcției Principale Militar-Politice a Forțelor Armate a Federației Ruse, comandantul forțelor speciale Ahmat, generalul-maior Aptî Alaudinov, citat de agenția rusă de presă de stat TASS.

Mai multe detalii aici: Un general rus care a condus trupele cecene în Ucraina anunță: „Operațiunea militară specială va fi finalizată până la sfârșitul anului 2024”

Majoritatea eurodeputaţilor reuniți miercuri în plenul Parlamentului European s-au pronunţat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, însă au existat şi unii aleşi europeni care au criticat poziţia UE faţă de agresiunea militară nejustificată lansată de Rusia împotriva ţării vecine, informează Agerpres.

„Avem un nou Parlament, dar sprijinul nostru pentru Ucraina nu trebuie să fie diminuat”, a declarat eurodeputatul Andrzej Halicki, membru al Partidului Popular European (PPE), cel mai important grup politic din noul Parlament European.

Potrivit eurodeputatei spaniole Iratxe Garcia Perez, reprezentată a grupului Socialiști și Democrați (S&D), „sprijinul UE pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe un singur principiu, acela al respingerea folosirii forţei în relaţiile internaţionale”.

Mai multe detalii aici: Războiul din Ucraina, dezbătut în noul Parlament European. Cum s-au poziționat grupurile politice

Ministerul rus al Apărării a publicat un videoclip care arată lansarea și căderea unui FAB-3000 M54, fiind pentru pentru prima dată când apar astfel de înregistrări. Cântărind trei tone, este cea mai grea bombă glisantă din arsenalul Rusiei. În același timp, este probabil cea mai grea bombă glisantă din lume în uz activx, scrie site-ul austriac Future Zone.

În filmare, pilotul unui Su-34 poate fi văzut mai întâi verificând bomba montată pe avionul lui. Apoi trece la o vedere a jetului în aer. Apoi bomba este aruncată din avion și i se deschid aripile.

După ce bomba planează și zboară singură spre țintă, e filmat impactul, într-o zonă care pare populată. Ceea ce este remarcabil este că bomba se întoarce cu susul în jos la scurt timp după ce aripile ei sunt extinse. Mai întâi se rotește în jurul propriei axe înainte de a începe zborul real de planare.

Video of giant fab-3000 winged kit launch. Reports say work ongoing on bigger control surfaces/wings for more terminal accuracy pic.twitter.com/Peqjfoek49

— dharmic aeroplate v2 (@daeroplate_v2) July 14, 2024

Mai multe detalii aici: Rusia a publicat prima oară imagini cu cea mai mare bombă glisantă din lume, pe care o folosește în războiul din Ucraina: „Mai ieftin și mai rapid”

Circa 42.000 de persoane sunt date dispărute în prezent în Ucraina, cifră ce include atât soldaţi, cât şi civili, a anunţat miercuri un oficial al Ministerului de Interne de la Kiev.

Numărul a fost la un moment dat de 51.000, dar a scăzut uşor după ce mii de prizonieri de război au fost înregistraţi, a subliniat pentru agenţia de presă Ukrinform şeful departamentului pentru persoane date dispărute al Ministerului de Interne, Dmitro Bohatiuk.

Invazia la scară mare a Rusiei, declanşată la 24 februarie 2022, a făcut ca mii de ucraineni să fie ucişi în atacuri, strămutaţi din calea luptelor sau transferaţi cu forţa pe teritoriul aflat sub controlul ruşilor. În jur de o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat în prezent de Rusia.

O altă provocare este identificarea morţilor găsiţi pe câmpul de luptă. Potrivit lui Bohatiuk, Ministerul Apărării nu ia mostre genetice de la soldaţii pe care îi trimite la luptă, informează DPA, potrivit Agerpres.

Australia s-a angajat miercuri să ceară socoteală Rusiei la zece ani după doborârea zborului MH17 deasupra Ucrainei, o tragedie aviatică soldată cu moartea celor 298 de persoane aflate la bord, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Pe 17 iulie 2014, un Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines care făcea legătura între Amsterdam şi Kuala Lumpur a fost doborât de o rachetă sol-aer BUK de fabricaţie rusă deasupra unei zone din regiunea Donețk aflate sub controlul separatiştilor proruşi. Toţi cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului au fost ucişi, printre care 38 de australieni, reamintește AFP.

Australia „nu se va lăsa descurajată în ceea ce priveşte angajamentul său de a cere socoteală Rusiei”, a declarat şefa diplomaţiei australiene Penny Wong în faţa familiilor victimelor şi reprezentanţilor guvernului, în timpul unei ceremonii în Parlamentul de la Canberra.

Mai multe detalii aici: Zece ani de la doborârea zborului MH17: Australia s-a angajat să ceară socoteală Rusiei

Senatorul de Ohio JD Vance a vorbit despre războiul din Ucraina într-unul dintre primele sale interviuri de când a fost ales partenerul de cursă al lui Donald Trump.

În cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, Trump va negocia cu Moscova şi Kievul pentru „a încheia rapid acest lucru, astfel încât America să se poată concentra asupra problemei reale, care este China”, a spus JD Vance pentru Fox News.

Mai multe detalii aici: JD Vance, ales de Trump să-i fie vicepreşedinte, afirmă că cea mai mare ameninţare pentru SUA este China. Ce spune despre războiul din Ucraina

Forțele ucrainene au atacat, în cursul nopții de marți spre miercuri, un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-300 instalat pe teritoriul ocupat al regiunii Donețk, a declarat șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, citat de The Kyiv Independent.

Stația radar și mai multe lansatoare ale sistemului S-300 au fost lovite, a precizat Sîrskîi într-un mesaj publicat pe Telegram.

Potrivit acestuia, rachetele și alte componente ale forțelor de apărare ale Ucrainei au distrus anterior peste 20 de lansatoare rusești și aproximativ 15 stații radar.

The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica aceste informații.

Ministerul Apărării din Ucraina a returnat soldaților ucraineni „o cantitate semnificativă” de muniție care urma să fie eliminată înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, a anunțat instituția marți, 16 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Penuria de muniție a fost resimțită de Ucraina în special în prima jumătate a anului 2024. În lunile de iarnă, forțele armate ucrainene au suferit o lipsă critică de obuze de artilerie, în mare parte din cauza întârzierilor în acordarea ajutorului militar american, care a avut un impact direct pe câmpul de luptă.

Proiectile ucrainene de diferite calibre au fost transferate producătorilor ca surplus, dar, după testarea calității, acestea au fost restituite armatei ucrainene pe fondul cererii în creștere, a precizat ministerul.

Această muniție este deja folosită pe câmpul de luptă, notează sursa citată.

„Căutăm rezerve interne pentru a furniza muniție soldaților ucraineni. Înțelegem că fiecare lovitură, rachetă și obuz este vitală pe câmpul de luptă astăzi. Oferim o a doua viață tuturor lucrurilor care pot fi reparate și utilizate ulterior”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Iurii Djîhar.

Oficialul a adăugat că ministerul cooperează cu întreprinderile din industria de apărare și monitorizează stocurile pentru a se asigura că armele sunt livrate fără probleme soldaților ucraineni.

Potrivit Washington Post, Ucraina va începe producția internă de obuze de 155 mm conform standardelor NATO cel mai devreme în a doua jumătate a anului 2024.

Atacurile ucrainene au declanșat peste noapte un incendiu la o fabrică care produce dispozitive electrice și au rănit cel puțin șase persoane în zonele rusești de la granița cu Ucraina, au declarat marți guvernatorii locali, citați de Reuters.

Un atac cu dronă asupra unei fabrici din orașul Korenevo din regiunea rusă Kursk a provocat un incendiu care a fost stins până dimineață și nimeni nu a fost rănit. O persoană a fost rănită când o dronă a aruncat un dispozitiv exploziv într-o casă în altă parte din regiune, a declarat guvernatorul interimar Alexei Smirnov.

Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, lângă granița cu Ucraina, a declarat că patru persoane au fost rănite de bombardamentele ucrainene.

În regiunea Voronej, o persoană a fost rănită într-un atac cu drone, a declarat guvernatorul local Aleksander Gusev.

Cotidianul rus Kommersant a raportat marți că autoritățile au în vedere evacuarea oamenilor din 14 sate din regiunea Belgorod, care este adesea atacată de Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News