Război în Ucraina, ziua 880 | Rusia anunță că a distrus 75 de drone lansate de ucraineni. Rafinăria Tuapse, avariată în atac

Anul trecut, Volodimir Prîsiajniuk s-a certat cu socrul său, Iurii. Ambii bărbați erau beți. „Am băut un litru de bere”, își aminteșe Prîsiajniuk. Cearta a escaladat, iar Volodimir i-a aplicat lui Iurii două lovituri la nivelului capului. Bătrânul a căzut mort. În instanță, Prîsiajniuk și-a recunoscut vinovăția și i-a spus judecătorului că a chemat o ambulanță. A primit opt ​​ani de închisoare pentru omor din culpă, relatează The Guardian.

Volodimir Prîsiajniuk se împăcase cu ideea de a sta o perioadă lungă după gratii. În iunie, însă, a ieșit din colonia penală 67 din orășelul Sokîreanî (Târgu Secureni), din regiunea Cernăuți, și s-a urcat într-un autobuz, împreună cu alți câțiva deținuți, pentru a fi dus într-o tabără militară din sud-estul Ucrainei. Prîsiajniuk este unul dintre cei 3.800 de deținuți eliberați în virtutea unui nou program de recrutare conceput pentru a acoperi golurile din rândurile forțelor armate ucrainene. După doi ani și jumătate de război total, conducerea de la Kiev depune eforturi să găsească recruți. O lege adoptată în mai le permite pușcăriașilor să se ofere ca voluntari pentru armată, după ce ideea fusese respinsă multă vreme.

Mai multe detalii: Mărturisirile pușcăriașilor ucraineni care au ales să lupte: „Vreau să îmi apăr casa. Putin este un ticălos”

Letonia a pregătit un lot de peste 500 de drone pentru a fi trimise Ucrainei, a declarat ministrul leton al apărării Andris Spruds, informează The Kyiv Independent. La începutul acestei luni, Riga a anunțat că va trimite mai mult de 2.500 de drone de luptă de diferite tipuri în Ucraina în luna iulie, în valoare de 4 milioane de euro.

Letonia și Regatul Unit sunt liderii coaliției internaționale înființate pentru a aproviziona Ucraina cu drone, care au devenit o capacitate crucială pe câmpurile de luptă ucrainene. Republica Cehă s-a alăturat inițiativei la 11 iulie, aducând numărul total al membrilor coaliției la 16.

Spruds a anunțat în luna mai că guvernul leton va investi în acest an aproximativ 20 de milioane de euro în coaliția pentru drone și o sumă similară pentru dezvoltarea capacităților proprii ale Letoniei în materie de drone.

Ucraina lucrează, de asemenea, pentru a crește producția internă, cu scopul de a produce cel puțin 1 milion de drone în 2024. Kievul folosește drone cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus, vizând infrastructura militară, cum ar fi aerodromurile și logistica, precum și rafinăriile și depozitele de petrol.

Următoarele reuniuni informale ale miniştrilor de externe din UE vor avea loc la Bruxelles în loc de Budapesta, a anunţat luni, 22 iulie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.Așadar, reuniunea informală a miniştrilor de externe din UE programată la sfârşitul lunii august se va desfăşura la Bruxelles în loc de Budapesta, transmit agențiile de presă DPA, EFE și Reuters, preluate de Agerpres.

„Trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic” împotriva acţiunilor premierului ungar Viktor Orban, a declarat Josep Borrell după o întâlnire avută de miniştrii de externe la Bruxelles. Borrell a precizat că majoritatea miniştrilor participanţi la această întâlnire au protestat la adresa Ungariei şi își doresc consecinţe „simbolice” după ce Orban a vizitat Moscova într-o pretinsă „misiune de pace” unilaterală. Premierul ungar a efectuat la începutul acestei luni o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar, trei zile mai târziu, Orban s-a deplasat Moscova pentru o întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin, care l-a prezentat pe premierul ungar drept un reprezentant al UE.

Mai multe detalii: Reuniunile miniștrilor de externe din UE, mutate de la Budapesta la Bruxelles. „Trebuie să transmitem un semnal” lui Orban, spune Borrell

Consiliul Uniunii Europene a prelungit luni pentru şase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive contra Rusiei, având în vedere continuarea acţiunilor Moscovei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, indică un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu, conform Agerpres.

Aceste sancţiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, sancţiunile cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricţii privind comerţul, sectorul financiar, tehnologia şi produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile şi produsele de lux. Ele acoperă, de asemenea, o interdicţie privind importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse şi suspendarea activităţilor şi a licenţelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată ocolirea sancţiunilor.

Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce interdicţia privind folosirea forţei, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligaţiilor prevăzute de dreptul internaţional, este oportun să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

Kremlinul a apreciat luni în mod pozitiv declaraţia lui Volodimir Zelenski despre posibilitatea unor negocieri între Ucraina şi Rusia pentru încheierea războiului, relatează agenţiile de presă EFE şi DPA, preluate de Agerpres.

„Aceasta, desigur, este mai bine decât declaraţiile Kievului de excludere a oricărui contact cu partea rusă şi cu şeful statului rus” Vladimir Putin, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la briefingul său de presă zilnic.

Totuşi, el a adăugat că vor trebui „aşteptate acţiuni concrete” pentru a putea judeca cât de serioase sunt intenţiile părţii ucrainene. Dar, „evident, a vorbi despre dialog, pe un ton sau altul, este mult mai bine decât a vorbi despre obiectivul de a lupta până la ultimul ucrainean”, a susținut purtătorul de cuvânt al lui Putin.

La sfârşitul anului 2022, Zelenski a propus o „formulă de pace”, fără a insista atunci asupra negocierilor cu Rusia, după ce a interzis orice negocieri cu Putin din cauza anexării ilegale a patru regiuni ucrainene.

Jurnalista Alsu Kurmaşeva, cu dublă cetăţenie – rusă şi americană -, a fost condamnată la şase ani şi jumătate de închisoare în Rusia pentru răspândirea de „informaţii false” despre armata rusă, informează agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

Sentinţa a fost pronunţată vineri, 19 iulie, în aceeaşi zi cu a jurnalistului american Evan Gershkovich, corespondent al ziarului Wall Street Journal, condamnat la 16 ani de închisoare pentru „spionaj” în Rusia.

Kurmaşeva este angajată a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL – Europa Liberă/Radio Libertatea). Preşedintele-director general al acestei instituții de presă, Stephen Capus, a declarat pentru The Associated Press că această condamnare a avut loc după o „parodie de justiţie” şi „singurul final just este ca Alsu să fie eliberată imediat din închisoare de cei care au luat-o ostatică”.

Mai multe detalii aici: Jurnalista Alsu Kurmașeva, condamnată la șase ani și jumătate de închisoare pe motiv că ar fi răspândit „informații false” despre armata rusă

Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Okeksandr Sîrskîi, a declarat luni că forțele rusești se dedau unor atacuri necruțătoare în tentativa lor de a avansa spre orașul Pokrovsk, un centru logistic din regiunea Donețk (est), în timp ce lupte intense au loc de-a lungul întregii linii de front, relatează Reuters.

La aproape 29 de luni de la lansarea invaziei ruse la scară largă, Ucraina și-a intensificat eforturile de mobilizare pentru a acoperi deficitul de soldați și s-a întărit cu obuze primite din Vest, dar trupele rusești caută în continuare să înainteze pe câmpul de luptă.

„Inamicul nu acordă atenție nivelului său destul de ridicat de pierderi și continuă să împingă spre Pokrovsk”, spune generalul Sîrskîi într-un raport privind situația de pe front.

Orașul Pokrovsk, care numără aproximativ 60.000 de locuitori, este situat la mai puțin de 25 de kilometri de teritoriul ocupat de ruși și la o intersecție de drumuri și o cale ferată, ceea ce îl face un punct logistic important atât pentru militari, cât și pentru civili.

Mai multe detalii aici: Trupele rusești pun presiuni pe centrul logistic Pokrovsk. „Inamicul nu acordă atenție pierderilor” sale imense, spune generalul Sîrskîi

Ucraina a primit cel de-al treilea sistem de apărare antiaeriană Patriot donat de Germania, a anunţat duminică seara Volodimir Zelenski.

„Patriot-ul german a sosit”, a declarat președintele ucrainean în mesajul obişnuit către țară.

Germania a livrat astfel Ucrainei trei sisteme de apărare antiaeriană Patriot, notează agenția de presă DPA, preluată de Agerpres.

„Vom putea să facem mai multe pe cer. Desigur, mai sunt încă multe de făcut şi protecţia nu este în niciun caz garantată, dar este totuşi un câştig pentru Ucraina”, a subliniat Zelenski.

Șeful statului ucrainean a subliniat în mod repetat în ultimele săptămâni că țara sa are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, vorbind despre un număr de 6-25 sisteme Patriot.

Nu este clar câte sisteme au fost livrate până acum Ucrainei şi dacă toate acestea mai sunt operaţionale, menţionează DPA.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, se va afla de marţi până vineri la Beijing în prima sa vizită în capitala Chinei de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în ţara sa, la 24 februarie 2022, relatează Politico, potrivit news.ro.

Ministerul chinez de Externe a furnizat puţine detalii în afară de un anunţ al purtătorului de cuvânt Mao Ning, care a declarat că Dmitro Kuleba se va afla în China de marţi până vineri. Vizita lui Kuleba a fost făcută la invitaţia omologului său chinez, Wang Yi, scrie agenţia de presă de stat Xinhua.

Ucraina a confirmat, de asemenea, că întâlnirea va avea loc. Principala temă de discuţie va fi „căutarea de modalităţi pentru (a opri) agresiunea rusă şi rolul posibil al Chinei în obţinerea unei păci stabile şi juste”, se arată într-un comunicat al Ministerului ucrainean de Externe.

Deplasarea lui Kuleba are loc la câteva săptămâni după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat deschis Beijingul pentru că a ajutat Moscova să saboteze o conferinţă de pace desfăşurată în Elveţia luna trecută.

Rusia a desfășurat unități de asalt suplimentare în apropierea satului Hlyboke din regiunea Harkov pentru a se pregăti pentru operațiuni ofensive, a declarat Nazar Voloșhin, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe Khortytsia, pentru Interfax Ucraina pe 21 iulie.

Satul Hlyboke este situat în nordul regiunii Harkov, la 7 kilometri de granița cu Rusia și la 39 de kilometri de orașul Harkov. Rusia și-a lansat ofensiva în regiunea Harkov pe 10 mai, dar atacul a încetat rapid. Aproximativ 20.000 de soldați ruși au fost uciși în timpul împingerii eșuate în regiunea de nord-est, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

În prezent, Rusia adună noi trupe în apropierea satului Hlyboke, inclusiv grupuri de asalt ale Brigăzii Marine Separate 155 a Flotei Ruse din Pacificul și Diviziei 18 de puști motorizate a Corpului 11 de armată, potrivit lui Voloshyn.

Trupele ruse folosesc drone pentru exploatarea de la distanță a zonei, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În regiunea Herson, nouă persoane au fost rănite în loviturile rusești din ultima zi, 21 iulie, a anunțat șeful Administrației Regionale de Stat Oleksandr Prokudin, pe Facebook, potrivit Ukrinform.

Potrivit acestuia, 16 localități au fost bombardate de ruși: Antonivka, Komyshany, Pervomaiske, Prydniprovske, Sadove, Kizomys, Stanislav, Shyroka Balka, Veletenske, Beryslav, Novoberyslav, Olhivka, Burhunka, Tiahynka, Mykhailivka și Herson.

Trupele ruse au lovit o infrastructură critică, o școală, o tipografie, un magazin, o cafenea și o stație de service, două blocuri și patru case. Au fost avariate și garaje și mașini private, iar nouă persoane au fost rănite, a spus Prokudin.

Rafinăria Tuapse din Rusia, deţinută de gigantul petrolier Rosneft (ROSN.MM), a fost avariată într-un atac cu drone ucrainene în cursul nopţii, au declarat luni oficiali din regiunea Krasnodar, potrivit Reuters.

Resturi de la o dronă doborâtă de ruşi au declanşat un incendiu la rafinărie, care a fost între timp controlat, a precizat administraţia regională pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Nu au existat victime, a adăugat aceasta.

Deocamdată nu se ştie dacă rafinăria era operaţională şi nici amploarea pagubelor suferite.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de duminică spre luni, sistemele de apărare aeriană au doborât 75 de drone ucrainene peste teritoriul Federației Ruse și în apele Mării Negre și Azov.

47 de drone au fost distruse peste Rostov, 17 peste apele Mării Negre și Azov, opt peste regiunea Krasnodar și alte drone peste regiunea Belgorod, Voronezh și Smolensk, a anunțat ministerul în aplicația de mesagerie Telegram.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru BBC, că nimeni nu poate forța Ucraina să cedeze teritorii pentru a obține pacea, notează The Kyiv Independent.

Zelenski a comentat afirmaţiile fostului președinte al SUA și candidat republican la președinție Donald Trump, care a afirmat că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore.

„Dacă o singură persoană din lume, și această persoană este Donald Trump, poate opri războiul în 24 de ore, întrebarea este cu ce preț și cine va plăti?” a declarat Zelenski, într-un interviu acordat BBC.

O modalitate simplă de a obține o pace în 24 de ore ar fi să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale și să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, dar „nimeni din lume” nu poate forța Ucraina să facă acest lucru, a spus Zelensky.

Zelensky a adăugat că războiul nu se referă la un președinte sau la zece persoane, ci la o întreagă națiune, și a remarcat că, după ce atât de mulți ucraineni au fost uciși de ruși, „nu putem uita și nu putem ierta”.