Război în Ucraina, ziua 881 | Kievul solicită un „dialog direct” cu Beijingul privind un plan de pace

Statul Major al armatei ucrainene a confirmat atacul care a vizat luni dimineață feribotul Slavianin în timp ce se afla în portul Kavkaz, la câțiva kilometri de podul Kerci, care leagă Crimeea anexată de partea continentală a Rusiei.

Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, acest feribot era folosit de armata rusă pentru a transporta arme și echipamente militare în peninsula Crimeea.

„Continuăm să distrugem inamicul, echipamentele și infrastructura militară ale acestuia”, a transmis Statul Major de la Kiev, citat de publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.

Armata rusă a pierdut astfel al treilea și utimul său feribot folosit în Marea Azov în scopuri militare.

Pompeyo Gonzalez Pascual, un septuagenar care a trimis scrisori-capcană la ambasada Ucrainei la Madrid și la cea a SUA, precum și premierului spaniol Pedro Sanchez, a fost condamnat marți, 23 iulie, la 18 ani de închisoare pentru „terorism” și „fabricare de material explozibil”, informează AFP, potrivit sudouest.fr.

Recomandări

Destinul tragic al Mariei, femeia care a murit la 45 de ani operată la mandibulă, deși suferise un infarct. Malpraxis „pedepsit” de justiție cu 150.000 de euro

Pompeyo Gonzalez Pascual a trimis aceste scrisori în noiembrie 2022 în semn de protest față de susținerea Ucrainei în fața agresiunii militare ruse.

La un an și opt luni de la actele sale, septuagenarul spaniol a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru terorism și la opt ani de închisoare pentru fabricare de material explozibil.

Mai multe detalii aici: Pensionarul spaniol care a trimis scrisori cu explozibil la ambasada Ucrainei a fost condamnat la 18 ani de închisoare

Volodimir Zelenski l-a primit marţi, la Kiev, pe secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, în faţa căruia a subliniat necesitatea de a pune capăt cât mai repede războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.

„Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus Zelenski în timpul întâlnirii cu trimisul Papei Francisc.

Zelenski i-a mulţumit cardinalului Parolin pentru participarea sa la prima ediţie a summitului pentru pace, care a reunit la jumătatea lunii iunie în Elveţia circa o sută de state şi organizaţii internaţionale şi care a abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, notează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

Cardinalul Pietro Parolin a sosit la Kiev în ceea ce Vaticanul numeşte o „călătorie pentru pace”. El a participat duminică la un serviciu religios în oraşul Berihov, la circa 180 de kilometri sud-vest de Kiev, unde s-a rugat pentru pace în Ucraina.

Recomandări

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani

Dmitro Kuleba i-a cerut marţi Beijingului, cu ocazia primei sale vizite în China de la începerea războiului cu Rusia, să aibă un „dialog direct” pentru a se pune capăt conflictului, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Discuţii aprofundate, detaliate şi substanţiale sunt prevăzute cu omologul meu chinez, Wang Yi, cu privire la mijloacele de a ajunge la o pace justă”, a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Instagram.

„Trebuie să evităm concurenţa între planurile de pace. Este foarte important ca Beijingul şi Kievul să se angajeze într-un dialog direct şi într-un schimb privind poziţiile lor”, a adăugat el.

Guvernul Estoniei va sprijini Ucraina până la „victorie” în războiul cu Rusia, a declarat noul premier eston Kristen Michal într-un interviu acordat marţi agenţiei de presă Reuters.

Kristen Michal (49 de ani) a înlocuit-o pe Kaja Kallas, care a demisionat recent pentru a deveni şefă a diplomaţiei Uniunii Europene şi care s-a remarcat ca una dintre cei mai vehemente voci critice la adresa Rusiei şi dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei în UE şi în NATO, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Recomandări

Andrew Tate, plasat în arest la domiciliu, iar Tristan, sub control judiciar, în dosarul în care cei doi sunt acuzaţi de trafic de minori

„Vom sprijini Ucraina până la victoria ei în acest război. Suntem în asta pe termen lung, sper că şi aliaţii noştri sunt”, a spus Kristen Michal după depunerea jurământului.

„Mesajul către inamicii noştri este că Estonia este bine apărată; ne vom spori cheltuielile pentru apărare”, adăugat el.

Ungaria va bloca finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina din „Facilitatea Europeană pentru Pace” până când autoritățile de la Kievul vor permite reluarea livrărilor de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria şi Slovacia, relatează agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

„Vom continua să blocăm plăţile din Facilitatea Europeană pentru Pace, până când Ucraina rezolvă chestiunea Lukoil”, a declarat marți ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.

Ungaria şi Slovacia au cerut luni Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina pentru a debloca tranzitul petrolului exportat de Lukoil prin conductele ce tranzitează teritoriul ucrainean.

Livrările ar fi fost oprite de Ucraina în urma plasării Lukoil pe lista sa de sancţiuni legată de invazia rusă. Ucraina permite în schimb tranzitul petrolului livrat de alți furnizori ruşi.

Mai multe detalii aici: Ungaria amenință Ucraina cu blocarea ajutorului militar și sesizarea unei instanțe internaționale în urma sancțiunilor impuse Lukoil

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a sosit marţi în China, un partenerul apropiat al Rusiei, într-o vizită fără precedent în care vor fi discutate modalităţi de găsire a unei soluţii paşnice la războiul dintre Kiev şi Moscova, transmite AFP, potrivit Agerpres.

În pofida legăturilor sale economice, diplomatice şi militare strânse cu Moscova, consolidate şi mai mult după lansarea invaziei ruse în teritoriul ucrainean, Beijingul susține că vrea să joace un rol de mediator în acest conflict.

Vizita lui Dmitro Kuleba, programată să dureze până vineri, este prima sa deplasare în China de la lansarea invaziei ruse la scară șargă şi are loc după criticile dure din partea NATO la adresa ajutorului economic chinez pentru Moscova, dar, mai ales, la o săptămână după ce preşedintele Volodimir Zelenski a deschis, pentru prima dată, uşa discuţiilor cu Rusia. El a spus că este în favoarea prezenţei Moscovei la un viitor summit de pace.

„Principalul subiect de discuţie” în cadrul acestei vizite „va fi căutarea mijloacelor de oprire a agresiunii ruse şi rolul Chinei în realizarea unei păci durabile şi juste”, a subliniat Ministerul de Externe al Ucrainei.

Întrebată marţi despre vizita lui Kuleba, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Mao Ning, a declarat că discuțiile se vor concentra în special pe „cooperarea sino-ucraineană şi pe alte probleme de interes comun”.

China, care împărtăşeşte cu Rusia dorinţa de a constitui o contrapondere la influenţa americană, nu a condamnat niciodată invazia rusă şi acuză NATO că neglijează preocupările de securitate ale Moscovei. Dar China a cerut anul trecut respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor, deci şi a Ucrainei, notează AFP.

Circa 32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, arată rezultatele unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie din Kiev.

Deşi minoritar, totuși acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este cel mai mare de la lansarea invaziei la scară largă, pe 24 februarie 2022.

În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii în schimbul păcii, procent care a continuat să crească, ajungând în februarie anul acesta la 26% şi după numai două luni mai târziu la 32%, constată agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

În același timp, 55% dintre ucraineni se opun oricăror cedări teritoriale pentru încheierea unui acord de încetare a focului cu țara agresoare.

Mai multe detalii aici: Aproape o treime din ucraineni sunt dispuși la cedări teritoriale în schimbul încetării războiului – sondaj

Forțele ruse au lansat un atac cu drone asupra localității Marganets din regiunea Dnipropetrovsk, trei adolescenți fiind răniți în urma loviturii, a declarat președintele administrației militare regionale, Serghei Lisak, relatează BBC Rusia.

„Doi băieți de 14 ani și unul de 13 ani au fost răniți de șrapnel. Adolescenții au fost spitalizați. Starea lor este moderată”, a declarat Lisak, adăugând că mai multe case au fost avariate.

O instalație energetică din regiunea ucraineană Sumî a fost ținta unui atac în noaptea de luni spre marți, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică pentru 50.400 de consumatori, au anunțat oficiali ucraineni, citați de Reuters, relatează News.ro.

Ministerul Energiei nu a menționat cu ce fel de armă a fost lovită instalația, însă a precizat că pentru aproximativ 24.500 de consumatori a fost restabilită alimentarea.

Autoritățile ucrainene au anunțat marți dimineață că au interceptat în timpul nopții șapte dintre cele opt drone lansate de Rusia. Moscova a atacat și cu o rachetă aeriană ghidată Kh-69, armata Ucrainei precizând că aceasta „nu şi-a atins ţinta”.

Nu au existat victime în urma atacului, a precizat administraţia militară a regiunii.

O persoană a murit și altele au fost rănite după ce Ucraina a lovit cu drone un feribot în portul Kavkaz, la câțiva kilometri de podul Kerci, care leagă Crimeea anexată de partea continentală a Rusiei, au anunțat autoritățile ruse, relatează BBC. În urma atacului, feribotul a fost cuprins de flăcări.

„Din păcate, există răniţi şi morţi printre membrii echipajului şi angajaţii portului”, a anunţat pe Telegram guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Agenția rusă de presă de stat TASS relatează, citând serviciile de urgență, că o persoană a murit și cinci au fost rănite și că toate victimele au cetățenia rusă.

Mai multe detalii: Ucrainenii au lovit cu drone un feribot în apropiere de Crimeea: un mort și mai mulți răniți, anunță Rusia

Forțele ucrainene au doborât un avion rusesc de atac Su-25 în apropiere de Pokrovsk, în regiunea Donețk, a declarat grupul de forțe Khortytsia, marți, 23 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Unitățile antiaeriene au doborât avionul în timp ce încerca să tragă asupra pozițiilor ucrainene, a precizat grupul, care a publicat un videoclip care arată lansarea unei rachete antiaeriene și lovirea unui avion în depărtare.

Avionul Su-25 de concepție sovietică, supranumit „Frogfoot” de NATO, este unul de atac la sol, puternic blindat. Aeronava a fost folosită pe scară largă de ambele părți în războiul din Ucraina.

Statul Major al forțelor armate ucrainene a anunțat pe 23 iulie că Rusia a pierdut 362 de avioane de la începutul războiului.

Zona de lângă Pokrovsk, oraș aflat la mai puțin de 50 de kilometri nord-vest de orașul ocupat Donețk, a devenit una dintre zonele în care se poartă cele mai intense lupte.

În noaptea de luni spre marți, Rusia a atacat Ucraina cu opt drone de atac de tip Shahed și o rachetă aeriană ghidată Kh-69, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, citate de BBC Rusia.

Șapte drone au fost doborâte, precizează autoritățile ucrainene, adăugând că racheta nu și-a atins ținta.

BBC precizează că nu poate confirma independent aceste informații.

Ministerul rus al Apărării anunță că 21 de drone ucrainene au fost „interceptate și distruse”, în timpul nopții, deasupra Crimeei anexate, relatează BBC Rusia. Alte patru drone au fost doborâte deasupra regiunilor Briansk și Belgorod, au mai transmis autoritățile de la Moscova.

Anterior, guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvozhaev, a anunțat că „peste 15 drone” au fost doborâte deasupra Mării Negre și că „niciun obiectiv din oraș nu a fost avariat”.

Guvernatorul din Belgorod, Viacheslav Gladkov, a transmis că o lovit a atacat o mașină care se deplasa pe o șosea, trei bărbați fiind răniți.

La rândul său, șeful regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a raportat că două drone au fost doborâte de forțe de apărare aeriană deasupra districtului Sevsky, fără a fi înregistrate victime sau pagube materiale.

Partea ucraineană nu a comentat aceste declarații, iar BBC menționează nu le poate verifica independent.

Începând de marți, 23 iulie, autoritățile ruse restricționează intrarea în 14 zone din regiunea Belgorod, de la granița cu Ucraina, din cauza atacurilor lansate de forțele ucrainene, relatează Reuters, care precizează că măsura este, probabil, parte din strategia Moscovei de a stabili o zonă tampon în regiune.

Măsura se aplică în baza unui ordin al Kremlinului de a proteja teritoriul rus de loviturile ucrainene și de a securiza zonele și instalațiile astfel încât să fie în afara razei de acțiune a atacurilor.

Restricțiile se aplică localităților „unde situația operațională pertinentă este extrem de dificilă”, a declarat guvernatorul Belgorodului, Viacheslav Gladkov, citat de agenția rusă de presă de stat Interfax.

Regulile prevăd că în afara localităților vor fi instalate puncte de control, transportul public este interzis, iar oricine dorește să viziteze localitatea trebuie să anunțe în prealabil autoritățile.

„Intrarea va fi permisă doar adulților de sex masculin, cu reguli stricte: în vehicule blindate cu echipament electronic militar și purtând îmbrăcăminte și căști antiglonț, însoțiți de militari sau oficiali locali”, a precizat Gladkov.

Guvernatorul nu a vorbit explicit despre evacuarea civililor, dar a afirmat că este „inacceptabil” să fie permis accesul femeilor și copiilor în zonele restricționate, adăugând că toate bunurile vor fi ținute sub pază strictă.

Regiunile de frontieră ale Rusiei au fost vizate, în ultimele luni, de bombardamente și atacuri cu drone.

Armata rusă a doborât peste 15 drone în zona orașului Sevastopol, a anunțat guvernatorul numit de Moscova, Mihail Razvozhaev, relatează BBC Rusia.

„În Sevastopol, forțele de apărare aeriană și unitățile de război electronic au respins un atac cu UAV. Potrivit informațiilor preliminare, în zona părții de nord și Fiolent, militarii au distrus mai mult de 15 drone deasupra zonei de apă. Niciun obiectiv din oraș nu a fost deteriorat”, a scris Razvozhaev pe Telegram.

Potrivit guvernatorului instalat de Rusia în Crimeea, în urma căderii fragmentelor de la una dintre drone, geamul unui camion a fost spart, iar fragmentele de la o alta au căzut în apropierea unei case.

De la începutul invaziei ruse, 1.642 de unități medicale din Ucraina au fost deteriorate, iar alte 214 au fost complet distruse, a raportat Ministerul Sănătății de la Kiev luni, la 22 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Rusia a vizat în mod regulat instituții medicale și spitale prin atacuri cu drone și rachete în întreaga țară, lovind inclusiv după ce primele echipaje de salvare au ajuns la locul atacurilor inițiale.

La 8 iulie, forțele ruse au atacat spitalul pentru copii Okhmatdyt din Kiev – cel mai mare centru medical pentru copii din Ucraina – ucigând 2 persoane și rănind cel puțin 32, inclusiv copii.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Sănătății din Ucraina, Rusia a îndreptat atacurile împotriva spitalelor, maternităților, clinicilor ambulatorii și policlinicilor.

Instalațiile medicale din regiunile Harkov, Donețk, Mikolaiv, Herson, Cernihiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Sumî au suferit cele mai frecvente daune.

În același timp, Ministerul ucrainean al Sănătății anunță că 885 de instituții medicale au fost complet sau parțial restaurate în întreaga țară.

Numărul instituțiilor medicale avariate în zonele ocupate ale Ucrainei nu poate fi determinat în prezent și nu este inclus în acest bilanț, a adăugat Ministerul Sănătății.

Șeful diplomației europene Josep Borrell a declarat că Ucraina va continua să caute modalități de a organiza următoarea conferință de pace cu participarea Rusiei, dar nu în termenii președintelui Vladimir Putin, relatează Ukrainska Pravda.

„Sunt convins că președintele Zelenski va continua ofensiva în aceste negocieri pentru a avea următoarea conferință în prezența Rusiei. Acest lucru este real, desigur. Am spus deja ceea ce a fost de spus – următorul pas necesită implicarea Rusiei. Dar cum ar trebui să percepem ceea ce a spus Putin în timpul vizitei premierului (Ungariei – n.r.) Orban la Moscova? Uite, acestea sunt premisele pe care Putin le prezintă. Da, desigur, trebuie să ne punem speranțele în pace prin negocieri diplomatice, dar pe o anumită bază. Și aceasta nu este baza lui Putin”, a declarat Borrell într-o conferință de presă la Bruxelles după Consiliul Afaceri Externe al UE.

Josep Borrell a mai precizat că primul summit pentru pace, organizat în luna iunie în Elveția, „a avut un rezultat bun, dar trebuie îmbunătățit”.

„Aproximativ 90 de țări au fost de acord cu declarația finală a acestei reuniuni, dar trebuie să mergem mai departe pentru a contracara propaganda rusă, pentru a clarifica și a explica tuturor celor din lume ce se întâmplă exact. Că Rusia este cea care desfășoară un atac împotriva Ucrainei. Să reamintim că există un agresor și că există o parte care este agresată. Că Ucraina se apără, iar noi ajutăm Ucraina în autoapărare”, a adăugat oficialul european.

„Susținem formula de pace a președintelui Zelenski, care este singurul plan de pace în acest oraș, la Bruxelles. Singurul plan de pace pe care Uniunea Europeană îl susține”, a mai spus șeful diplomației UE.

Anul trecut, Volodimir Prîsiajniuk s-a certat cu socrul său, Iurii. Ambii bărbați erau beți. „Am băut un litru de bere”, își aminteșe Prîsiajniuk. Cearta a escaladat, iar Volodimir i-a aplicat lui Iurii două lovituri la nivelului capului. Bătrânul a căzut mort. În instanță, Prîsiajniuk și-a recunoscut vinovăția și i-a spus judecătorului că a chemat o ambulanță. A primit opt ​​ani de închisoare pentru omor din culpă, relatează The Guardian.

Volodimir Prîsiajniuk se împăcase cu ideea de a sta o perioadă lungă după gratii. În iunie, însă, a ieșit din colonia penală 67 din orășelul Sokîreanî (Târgu Secureni), din regiunea Cernăuți, și s-a urcat într-un autobuz, împreună cu alți câțiva deținuți, pentru a fi dus într-o tabără militară din sud-estul Ucrainei. Prîsiajniuk este unul dintre cei 3.800 de deținuți eliberați în virtutea unui nou program de recrutare conceput pentru a acoperi golurile din rândurile forțelor armate ucrainene. După doi ani și jumătate de război total, conducerea de la Kiev depune eforturi să găsească recruți. O lege adoptată în mai le permite pușcăriașilor să se ofere ca voluntari pentru armată, după ce ideea fusese respinsă multă vreme.

Mai multe detalii: Mărturisirile pușcăriașilor ucraineni care au ales să lupte: „Vreau să îmi apăr casa. Putin este un ticălos”

Urmărește-ne pe Google News