LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 89 | Kievul cere sprijin pentru redeschiderea porturilor, Moscova cere ridicarea sancțiunilor

Rusia a dus cu forța 1,4 milioane de ucraineni pe teritoriul său, a declarat avocatul poporului pentru drepturile omului de la Kiev, Liudmila Denisova, potrivit agenției de presă Interfax.

Există „dovezi convingătoare” că Rusia a pregătit aceste deportări în avans și că se aștepta să elimine peste două milioane de ucraineni, a adăugat ea.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că peste un milion de persoane au fost „evacuate” din Ucraina în Rusia.

Serghei Loznița, unul dintre cei mai apreciați regizori ucraineni, a declarat luni pentru Reuters că intenționează să realizeze un documentar despre ”atrocitățile” care au loc acum în țara sa.

”Încă nu m-am întors în Ucraina de când a început războiul, dar bineînțeles că intenționez să merg acolo și intenționez să fac un film, despre acele atrocități care au loc în acest moment”, a spus Loznița.

Loznița și-a apărat și poziția conform căreia regizorii ruși nu ar trebui boicotați ca răspuns la războiul din Ucraina.

”Cultura în general, prin definiție, se opune războiului – este ceva care este absolut împotriva oricărui război”, a adăugat regizorul ucrainean.

Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) a declarat că războiul din Ucraina a afectat perspectivele pentru economia globală și ar putea duce la recesiune în țările mai vulnerabile.

Kristalina Georgieva a prezis că 2022 va fi un an dificil și a refuzat să excludă o recesiune globală întrucât condițiile s-au înrăutățit semnificativ.

Întrebată într-o sesiune despre economia mondială la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, dacă FMI prognozează o recesiune globală, Georgieva a răspuns: „Nu în acest moment. Nu înseamnă că ceva este exclus.”

Directorul general al FMI a declarat că organizația ei a redus recent perspectivele de creștere pentru 143 dintre statele sale membre, care reprezintă 80% din producția globală.

„De atunci orizontul s-a întunecat”, a spus ea, subliniind că impactul războiului din Ucraina a fost amplificat de o înăsprire a condițiilor financiare, o creștere a dolarului american și o încetinire a creșterii economice în China. „2022 va fi un an greu”, a concluzionat Georgieva.

Ihor Terekhov, primarul orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei, a anunțat că sistemul de metrou al orașului va relua activitatea marți, după luni în care a servit drept adăpost pentru cetățenii care doresc să ferească de bombardamentul rusesc.

„Mâine, pe 24 mai, vom deschide metroul”, a anunțat primarul. „Toate liniile vor fi redeschise. Traficul cu metroul va fi de la 7:00 la 19:00. Intervalele nu vor fi aceleași ca pe timp de pace. Depoul de metrou a fost avariat în timpul bombardamentelor, astfel că intervalele vor fi mai lung.”

În timpul apogeului bombardamentului rusesc asupra Harkovului — al doilea oraș ca mărime al Ucrainei — mulți locuitori din Harkov s-au refugiat în stațiile de metrou ale orașului.

Terekhov a spus că mulți dintre cei care au rămas în subteran au fost mutați în cămine, în zone mai îndepărtate de bombardamente.

„Dacă este necesar, oamenii pot folosi metroul ca adăpost împotriva bombelor, în special pasajele subterane”, a spus Terekhov.

Metroul din Harkov a devenit un adăpost în orele de debut ale invaziei Rusiei din 24 februarie. Locuitorii au ocupat băncile, treptele și etajele stației, precum și vagoane de metrou.

Lituania își va retrage ambasadorul din Rusia de la 1 iunie, potrivit unui decret prezidențial. Niciun înlocuitor nu a fost numit, relatează Reuters.

La 4 aprilie, Ministerul de Externe lituanian a decis expulzarea ambasadorului rus, după ce Ucraina a prezentat dovezi că forțele ruse au ucis civili în orașul Bucha de lângă Kiev.

Diplomația lituaniană a spus că intenționează să reducă nivelul de reprezentare diplomatică între cele două țări.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că „strategia generală” a președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina este „necunoscută”.

Întrebat de CNN dacă Putin își strategie pentru a se folosi de arme precum foametea, resursele energetice și imigrația, Austin a spus că lumea a văzut liderul rus „folosind o serie de pârghii diferite de la bun început”.

Austin a remarcat că la începutul războiului, Putin „și-a imaginat că poate să folosească o forță copleșitoare, viteza și puterea pentru a cuceri foarte rapid Kievul și a schimba guvernul, dar acest lucru a eșuat și forțe ruse au fost respinse”.

„Întrucât i-am văzut avansând foarte lent și cu multe nereușite pe câmpul de luptă, ne-am putea aștepta să cauta alte pârghii de putere sau alte instrumente, și fac acest lucru, dar când vine vorba de strategia lui generală (nr. a lui Putin), aceasta este necunoscută”, a spus șeful Pentagonului.

Întrebat dacă Uniunea Europeană ar putea ajunge la un acord cu privire la următoarea rundă de sancțiuni, inclusiv un embargo petrolier, vicecancelarul german Robert Habeck a spus că este încrezător că se poate ajunge la un acord în câteva zile.

„Mă aștept ca toată lumea – și Ungaria – să lucreze pentru a găsi o soluție și nu să spună că vor o excepție și apoi renunță și vor contrui pe baza parteneriatului cu Putin”, a declarat Habeck, într-un interviu acordat pentru CNN în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Habeck a discutat și despre dependența Germaniei de gazul rusesc, spunând că industria germană s-ar prăbuși fără energia rusească.

Întrebat dacă Germania va plăti pentru gazul rusesc în ruble, Habeck a afirmat că firmele germane vor plăti gazul în euro, iar dacă Rusia ar decide apoi să schimbe acești euro în ruble, va fi o măsură de „salvare a situației” pentru Putin.

El a insistat că orice astfel de mișcare a fost aprobată de Comisia UE și nu a încălcat sancțiunile occidentale.

Trupele ruse și-au concentrat eforturile pentru a încercui pozițiile ucraineanilor care au fost blocați în jurul orașului Severodonețk, un punct important din punct de vedere strategic.

Oficiali occidentali, citați de The Guardian, afirmă că, deși rușii vor reuși în cele din urmă să încercuiască Severodonețk, asta nu înseamnă neapărat înfrângere pentru ucraineni.

Un oficial a precizat că, chiar dacă nu mai pot primi sprijin, ucrainenii au arătat că sunt dispuși să continue lupta, provocând daune suplimentare armatei ruse.

„Cred că acest lucru se reduce în mare parte la voința politică. Ucrainenii nu vor să renunțe la niciun teritoriu. Ei vor să-i facă pe ruși să lupte pentru fiecare bucățică de pământ”, a spus un oficial.

Continuând să lupte, aceste trupe ucrainene ar îndeplini o misiune militară importantă, „prin afectarea capacității Rusiei de a avansa și prin obținerea de timp pentru ca forțele ucrainene să continue să-și îmbunătățească apărarea în altă parte”, a spus oficialul.

„Din punct de vedere al pierderilor de vieți, predarea ar putea fi de dorit, dar din punct de vedere militar și politic, ucrainenii vor intenționa să lupte. Ne-am aștepta ca ei să lupte pentru fiecare bucată de teritoriu pe care o pot păstra”, au spus oficialii.

Presa ucraineană relatează că soldații ruși au început să ia cu asalt orașul Liman din regiunea Donețk.

Imagini obținute din satelit de către NASA, distribuite pe Twitter de platforma Twitter, prezintă amploarea luptelor din Liman.

Danemarca a fost de acord să furnizeze un lansator Harpoon și rachete pentru a „ajuta Ucraina să-și apere coasta”, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la încheierea celei de-a doua reuniuni, în format virtual, a Grupului de Contact al Ucrainei.

De asemenea, Cehia a fost de acord să trimită „sprijin substanțial” Ucrainei, inclusiv „o donație recentă de elicoptere de atac, tancuri și sisteme de rachete”, a declarat Austin într-o conferință de presă la încheierea întâlnirii.

În total, 20 de țări „au anunțat noi pachete de asistență în materie de securitate”, după întâlnire, a spus Austin, inclusiv „donarea de muniție de artilerie necesară, sisteme de apărare de coastă și tancuri și alte vehicule blindate”.

„Alții au venit cu noi angajamente pentru antrenarea forțelor Ucrainei și susținerea sistemelor sale militare”, a adăugat Austin.

Un total de 47 de țări au participat la cea de-a doua întâlnire a Grupului de Contact, a declarat președintele Șeful Statelor Majore ale Armatei, generalul Mark Milley.

Secretarul Austin va găzdui cea de-a treia întâlnire a Grupului de Contact al Ucrainei care se va desfășura în format fizic la Bruxelles pe 15 iunie, a declarat Austin la încheierea celei de-a doua întâlniri virtuale a grupului de contact de luni.

„Voi convoca Grupul de Contact pentru a treia întâlnire a noastră luna viitoare și ne vom reuni personal de data aceasta, pe 15 iunie, în marja Ministerului Apărării NATO de la Bruxelles”, a spus Austin. „Desigur, nu va fi un eveniment NATO, dar vrem să ținem pasul, să menținem ritmul acestor întâlniri și am vrut să-mi folosesc călătoria în Europa pentru a mă asigura că ne dezvoltăm impulsul”.

Lituania, Slovacia, Letonia și Estonia vor cere marți confiscarea bunurilor rusești înghețate de Uniunea Europeană pentru a finanța reconstrucția Ucrainei după invazia Rusiei, arată o scrisoare comună scrisă de oficialii celor patru state și citată de Reuters.

Pe 3 mai, Ucraina a estimat la aproximativ 600 de miliarde de dolari suma de bani necesară pentru a reconstrui țara după distrugerile aduse de Rusia. Dar, având în vedere că războiul este încă în plină desfășurare, este probabil ca suma să fi crescut brusc, se menționează în scrisoare.

„O parte substanțială a costurilor pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv compensarea victimelor agresiunii militare ruse, trebuie să fie acoperită de Rusia”, se precizează în scrisoare, care urmează să fie prezentată marți miniștrilor de finanțe din UE.

Scrisoarea, văzută de Reuters, cere, de asemenea, ca blocul celor 27 de națiuni să înceapă pregătirea de noi sancțiuni împotriva Moscovei.

„În cele din urmă, dacă Rusia nu oprește agresiunea militară împotriva Ucrainei, nu ar trebui să rămână deloc legături economice între UE și Rusia – asigurându-ne că niciuna dintre resursele, produsele sau serviciile noastre financiare nu contribuie la mașina de război a Rusiei”, cere cele patru state.

Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat pentru The Washington Post că „mai mult de 13.000 de cazuri de presupuse crime de război ale Rusiei” sunt investigate. Ultima estimare a unor astfel de cazuri aflate în curs de investigare era de aproximativ 11.000, semn că numărul lor crește rapid.

Kievul a acuzat în mod constant Rusia de atrocități împotriva civililor în timpul invaziei, dar Kremlinul neagă că trupele sale au vizat civili nevinovați.

„Am inițiat deja aproape 13.000 de cazuri care sunt legate doar de crime de război. La această categorie au fost semnalate suspiciuni asupra a 49 de persoane, pe care am început să le urmărim penal pentru crime de război”, a declarat procurorul.

Oficialii ucraineni au o listă cu aproximativ 600 de suspecți despre care se crede că s-au implicat în crime de război, a spus ea, în timp ce două dosare care implică trei persoane au fost înainte deja instanțelor.

Venediktova a spus că amploarea dosarelor împotriva Rusiei sugerează o toleranță sistemică sau chiar o încurajare a crimelor de război împotriva ucrainenilor

Rusia spune că, dacă va deschide porturile ucrainene, sancțiunile impuse Moscovei vor trebui revizuite, potrivit agenției de presă Interfax.

Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, folosea porturile maritime pentru majoritatea exporturilor sale. Acum folosește trenuri și porturile sale mici pe Dunăre.

Săptămâna trecută, ONU a cerut Rusiei să deschidă accesul în porturile Ucrainei de la Marea Neagră – pentru a permite reluarea exporturilor de cereale.

Șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, a sugerat că ținerea lor închisă agravează o criză alimentară globală.

Programul Alimentar Mondial ajunge la 125 de milioane de oameni și cumpără 50% din cereale din Ucraina.

Comunitatea internațională ar trebui să ajute la ridicarea blocajului impus asupra porturilor maritime ale Ucrainei pentru a-i permite acesteia să exporte milioanele de tone de cereale blocate în silozurile sale, a declarat viceprim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko

„Avem nevoie de asistența partenerilor noștri internaționali pentru a ne asigura exporturile prin porturile maritime”, a spus oficialul ucrainean.

Ea a sugerat că ar putea fi necesare mijloace militare pentru a realiza acest lucru.

„Avem nevoie de o garanție din partea partenerilor, o garanție de apărare, o garanție de securitate, pentru a putea exporta [folosind] aceste nave. Și să o facă, nu o dată, ci în mod regulat. Asta este cel mai important.”

Incapacitatea Ucrainei de a-și exporta cerealele a dus la creșterea prețurilor la alimente în întreaga lume și a crescut perspectiva de foamete în țările care depind de exporturile sale.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, a declarat că Moscova analizează o propunere de plan de pace, primită din partea Italiei, pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

„L-am primit recent și îl studiem”, a declarat Rudenko pentru presa rusă, fără a oferi detalii suplimentare, relatează AFP.

El a spus că nu au avut loc discuții între Rusia și Italia, adăugând că Rusia va comenta într-o etapă ulterioară.

Kremlinul i-a acuzat luni pe „naţionaliştii ucraineni” că au comis un „atac terorist” împotriva unui oficial instalat de Rusia în sudul Ucrainei, transmite agenţia de presă AFP.

Andrei Shevchik a fost numit primar al orașului Enerhodar, în regiunea Zaporojie, după ce trupele ruse au preluat controlul orașului. Duminică, Shevchik și doi oficiali responsabili cu securitatea au fost răniți într-o explozie în timp ce intrau într-o clădire.

„Elementele naționaliste ucrainene folosesc astfel de metode”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Un oficial al poliției locale, Alexei Selivanov, a declarat agenției de presă de stat ruse RIA Novosti că Șevcik „a suferit arsuri și răni”, dar viața lui și a gărzilor sale de corp nu era în pericol.

El a spus că oficialul pro-Moscova a fost vizat de un dispozitiv exploziv instalat într-un panou de tablou electric.

Oraș de aproape 50.000 de locuitori, Enerhodar a fost construit în anii 1970 în jurul centralei nucleare, situată pe râul Nipru, care este cea mai mare din Europa.

Dmitro Orlov, primarul orașului Enerhodar, din sud-estul Ucrainei, a susținut luni că o coloană de vehicule care părăseau teritoriul controlat de Rusia a fost blocată de forțele ruse.

„De acum, este imposibil să părăsești teritoriile ocupate temporar – de la Melitopol și Enerhodar spre Zaporojie”, a spus Orlov într-un comunicat postat pe Telegram. „Din motive necunoscute, transportul nu este permis prin punctul de control al inamicului din Vasilivka. Există o coadă de peste 400 de mașini”.

Orlov a spus că vehiculele se îndreptau pe ruta sore Zaporojie, un oraș deținut de guvernul ucrainean, care a fost o destinație pentru civilii care fug din zonele căzute sub controlul rusilor din sud-estul Ucrainei.

Administrația Biden se află în fazele incipiente ale procesului potențial de trimitere a forțelor pentru operațiuni speciale (SOF) în Ucraina pentru o misiune foarte limitată de a ajuta la paza Ambasadei SUA la Kiev, potrivit mai multor oficiali americani. Ideea utilizării SOF este în stadii preliminare și nu a fost încă prezentată președintelui Joe Biden pentru o decizie, au spus sursele citate de CNN.

Ambasada Statelor Unite la Kiev a fost redeschisă săptămâna trecută după ce a fost închisă timp de aproximativ trei luni în contexul izbucnirii războiului.

Deocamdată, ambasada și numărul său limitat de personal sunt protejate de securitatea diplomatică din cadrul Departamentului de Stat. Discuția se concentrează asupra faptului dacă este necesară o creștere a securității dacă numărul de personal crește și SOF este cel mai bine echipat pentru a îndeplini aceste cerințe.

Pușcașii marini americani păzesc de obicei ambasadele SUA din întreaga lume, dar la Kiev, deocamdată, există un acord general conform căruia personalul obișnuit pentru pază ar putea să nu fie potrivit pentru situația incertă a securității din Ucraina fără forțe suplimentare, spun oficialii.

Mai multe informații:  SUA în considerare trimiterea forțelor pentru operațiuni speciale pentru a proteja ambasada americană de la Kiev

Noua Zeelandă va trimite un număr redus de trupe din forțele sale de apărare în Marea Britanie pentru a instrui soldații ucraineni în utilizarea tunurilor de artilerie de câmp, a anunțat luni guvernul, potrivit BBC.

Premierul Jacinda Ardern a declarat că 30 de persoane vor fi trimise în Marea Britanie până la sfârșitul lunii iulie pentru a instrui forțele ucrainene în utilizarea tunurilor L119 de 105 mm.

Aproximativ 230 de soldați ucraineni vor fi instruiți în grupuri de câte 30, fiecare echipaj având nevoie de aproximativ o săptămână pentru a învăța să utilizeze tunurile.

„Răspunsul nostru nu a inclus doar condamnarea Rusiei, ci și sprijin practic pentru Ucraina”, a declarat Ardern.

Pe teren, în Ucraina, forțele vor primi în curând un transport de tunuri de artilerie din Marea Britanie – deși nu este încă clar câte. Marea Britanie se numără printre aliații care vor furniza armele, potrivit BBC.

Aceste obuziere au fost folosite de armata britanică de la sfârșitul anilor 1970 și au fost vândute către mai multe țări.

Economia rusă „rezistă impactului sancțiunilor”, a declarat luni președintele Vladimir Putin, în pofida unor previziuni economice sumbre pentru țară, după invazia din 24 februarie în Ucraina, informează CNN.

„În pofida tuturor dificultăților, economia rusă rezistă impactului sancțiunilor și rezistă destul de bine”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu președintele belarus Alexander Lukașenko în orașul Soci de la Marea Neagră. „Acest lucru este conform tuturor principalilor indicatori macroeconomici”.

„Da, nu este ușor. Tot ceea ce se întâmplă necesită o atenție specială din partea blocului economic al guvernului. În ansamblu, aceste eforturi au un efect pozitiv”, a adăugat el.

Banca Centrală a Rusiei a declarat la sfârșitul lunii aprilie că se așteaptă ca economia rusă să se reducă cu 8 până la 10% în 2022, menționând o scădere a activității economice în martie după impunerea sancțiunilor internaționale asupra Rusiei.

La începutul aceleiași luni, Banca Mondială a prezis că PIB-ul rusesc se va contracta cu 11,2% în 2022.

Lituania, Slovacia, Letonia și Estonia vor cere, într-o scrisoare comună, confiscarea activelor rusești înghețate de UE pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, transmite Reuters, potrivit The Guardian.

”O parte substanțială a costurilor de reconstrucție a Ucrainei, inclusiv despăgubirile pentru victimele agresiunii militare rusești, trebuie să fie acoperite de Rusia”, se arată în scrisoarea celor patru țări, care va fi prezentată mâine miniștrilor de finanțe din UE.

De asemenea, cele patru state solicită ca UE să înceapă să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei. ”În cele din urmă, dacă Rusia nu oprește agresiunea militară împotriva Ucrainei, nu ar trebui să mai existe niciun fel de legături economice între UE și Rusia – asigurându-ne că niciuna dintre resursele noastre financiare, produsele sau serviciile noastre nu contribuie la mașina de război a Rusiei”.

Cele patru țări solicită identificarea unor modalități legale de „maximizare” a utilizării activelor înghețate de UE pentru a acoperi „costurile eforturilor continue ale Ucrainei de a rezista agresiunii rusești și pentru reconstrucția postbelică a țării”.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a declarat că va verifica dacă este posibilă confiscarea activelor rusești înghețate pentru a finanța Ucraina în conformitate cu legislația națională și cu cea a UE.

În cazurile în care nu vor fi identificate modalități legale de confiscare a activelor, acestea ar trebui să fie folosite ca pârghie și eliberate numai după ce Rusia compensează Ucraina pentru toate daunele aduse, se mai arată în scrisoare.

Începând de mâine, refugiații ucraineni din Germania vor putea converti banii pe care i-au adus de acasă în euro, fără taxe de schimb, anunță Ministerul german de Finanțe, citat de BBC.

Fiecare refugiat va putea schimba până la 10.000 de grivne ucrainene (340 de dolari) la băncile germane participante, la cursurile de schimb actuale.

Aceasta face parte dintr-un program de schimb convenit de comun acord de Ministerul de Finanțe de la Berlin, de băncile centrale din Germania și Ucraina și de Comitetul Industriei Bancare Germane.

Suma totală de numerar care poate fi schimbată a fost stabilită inițial la 1,5 miliarde de grivne (50,8 milioane de dolari). Sistemul va dura trei luni. Vor fi acceptate bancnote de 100, 200, 500 și 1.000 de hrivne.

Peste 80 de persoane au fost ucise într-un atac rusesc asupra unei baze militare din Desna, în nordul Ucrainei, la începutul acestei luni, a declarat președintele ucrainean Zelenski în timpul unui discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, notează BBC.

Pe 17 mai a avut loc atacul, în urma căruia au murit 87 de persoane. Desna este un sat din regiunea Cernihiv și găzduiește o bază militară care a fost recucerită de forțele ucrainene în urma retragerii trupelor rusești.

„Astăzi, sub dărâmăturile din Desna, există 87 de victime. Optzeci și șapte de cadavre, victime care au fost ucise”, a declarat Zelenski în timpul summitului de la Davos.

„Viitorul Ucrainei va fi fără acești oameni”, a adăugat Zelenski.

Boris Bondarev, consilier al misiunii ruse la biroul ONU de la Geneva, și-a dat demisia și a criticat ministerul rus de Externe, unde a lucrat timp de 20 de ani, pentru creșterea „nivelului de minciună și neprofesionalism”, relatează The Guardian.

”În cei douăzeci de ani de carieră diplomatică am văzut diferite turnuri ale politicii noastre externe, dar niciodată nu mi-a fost atât de rușine de țara mea ca la 24 februarie. Războiul declanșat de Putin împotriva Ucrainei și, de fapt, împotriva întregii lumi occidentale, nu este doar o crimă împotriva poporului ucrainean, ci și, probabil, cea mai gravă crimă împotriva poporului rus, cu o literă Z îndrăzneață care ne traversează toate speranțele și perspectivele pentru o societate liberă și prosperă în țara noastră”, a declarat Bondarev.

Potrivit acestuia, ”cei care au conceput acest război doresc un singur lucru – să rămână la putere pentru totdeauna, să trăiască în palate pompoase și de prost gust, să navigheze pe iahturi comparabile ca tonaj și cost cu întreaga marină rusă, bucurându-se de putere nelimitată și de impunitate totală. Pentru a realiza acest lucru, ei sunt dispuși să sacrifice oricâte vieți ar fi necesare. Mii de ruși și ucraineni au murit deja doar pentru asta”.

El a declarat că activitatea ministerului de externe a devenit „pur și simplu catastrofală” în ultimii ani. ”În locul informațiilor imparțiale, al analizelor imparțiale și al previziunilor sobre, există clișee propagandistice în spiritul ziarelor sovietice din anii 1930. A fost construit un sistem care se autoînșală”.

Acesta l-a criticat în special pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, despre care a spus că a trecut de la „intelectual profesionist și educat” la „o persoană care transmite constant declarații contradictorii și amenință lumea… cu arme nucleare”.

”Astăzi, Ministerul Afacerilor Externe nu se ocupă de diplomație. Este vorba despre belicism, minciuni și ură. Acesta servește interesele a câtorva, foarte puțini oameni, contribuind astfel la izolarea și degradarea în continuare a țării mele. Rusia nu mai are aliați și nu este nimeni de vină decât politica sa nesăbuită și prost concepută”, a spus oficialul rus.

El a încheiat spunând că nu mai poate continua să lucreze pentru ministerul rus de Externe.

Cel puțin 6,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei rusești, la sfârșitul lunii februarie, potrivit celor mai recente date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), transmite CNN.

În plus, peste 8 milioane de persoane – aproape una din cinci persoane din populația Ucrainei de dinainte de război – sunt strămutate în interiorul țării, după ce au fost forțate să își părăsească locuințele, potrivit ultimului raport al Organizației Internaționale pentru Migrație.

Se așteaptă ca 8,3 milioane de refugiați să fugă din Ucraina, a declarat UNHCR la sfârșitul lunii aprilie.

Numărul victimelor civile confirmate în urma războiului din Ucraina, declanșat de Rusia, a ajuns la 4.600, inclusiv 232 de copii, transmite portalul Ukrainska Pravda.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat, la Davos, că ”aceste cifre nu includ date din teritoriile ocupate temporar. Totuși, ceea ce putem observa din imagini din satelit și din alte surse este că situația acolo este catastrofală. Multe orașe sunt complet distruse”.

Potrivit procurorului general ucrainean, crimele de război ale Rusiei sunt confirmate de investigații interne și internaționale, investigații jurnalistice și reportaje.

”Atrocitățile comise de forțele armate ruse, documentate de anchetatori și de parchet, vorbesc despre cruzime și violență deliberată împotriva civililor”, a spus procurorul general.

Conform unor date, doar în Mariupol numărul victimelor din rândul populației civile poate ajunge la 20.000. În prezent, teritoriul este ocupat, iar invadatorii încearcă să-și acopere urmele îngropând localnicii morți în tranșee, mai arată sursa citată.

Guvernul polonez a reziliat un acord de 30 de ani cu Rusia cu privire infrastructură și aprovizionarea cu gaze, a anunțat luni ministrul Climatului, Anna Moskwa, potrivit CNN.

„Polonia denunță acordul interguvernamental privind gazele din 1993 privind [conducta] Yamal. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat corectitudinea hotărârii guvernului polonez în direcția independenței complete față de gazul rusesc. Am știut întotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a scris Moskwa pe Twitter.

Acordul include furnizarea de gaz prin conducta Yamal și construirea și întreținerea infrastructurii legate de tranzitul gazului prin Polonia.

Începând din 22 mai, Lituania a redus complet importurile de surse de energie rusești, inclusiv petrol, electricitate și gaze naturale. Măsura a venit la o zi după ce Rusia și-a oprit exporturile de gaze naturale către Finlanda.

Iar la sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt livrările de gaz către Polonia și Bulgaria au fost întrerupte la sfârșitul lunii aprilie pentru că cele două țări nu au efectuat plăți în moneda rusă, o mișcare pe care liderii UE au descris-o la acea vreme drept „șantaj” din partea Moscovei.

Soldatul rus Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, a fost condamnat luni, 23 mai, la închisoare pe viață de o instanță din Ucraina, în primul proces pentru crime de război deschis de la începutul invaziei ruse, relatează BBC.

Purtând un hanorac cu glugă albastru și gri, tânărul a urmărit în tăcere procedurile dintr-o cutie de sticlă armată din sala de judecată și nu a schițat nicio emoție în timp ce verdictul a fost citit, notează agenția de presă Reuters.

Tânărul a fost găsit vinovat pentru uciderea unui civil neînarmat, un bărbat în vârstă de 62 de ani, în satul Ciupohovka, din nord-estul Ucrainei, pe 28 februarie.

Soldatul a recunoscut că l-a împușcat pe bărbat și i-a cerut iertare văduvei sale. Șișimarin a spus însă că nu a vrut să ucidă, ci a acționat în urma unui ordin primit.

Totul s-a întâmplat după un atac al armatei ucrainene, când coloana din care făcea parte Şişimarin a fost distrusă, iar acesta și alți patru militari au fugit cu o mașină furată. Pe drum, soldații ruși au văzut la Ciupahovka un bărbat care se întorcea acasă și vorbea la telefon. Unul dintre ruși i-a ordonat unui sergent să-l ucidă pe civil, pentru ca acesta să nu transmită informații armatei ucrainene.

Mai multe informații: Primul militar rus judecat pentru crime de război în Ucraina și-a aflat pedeapsa

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat luni, 23 mai, Forumului Economic de la Davos, ocazie cu care a cerut înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei și a susținut că dacă ar fi fost impuse astfel de măsuri mai devreme, războiul poate ar fi fost prevenit.

”Nu i-am ascultat pe cei care spuneau că apărarea noastră nu va rezista mai mult de câteva zile. Am oprit armata rusă, considerată a doua cea mai mare din lume, am îndepărtat ocupații de pe teritoriul nostru. Ar fi trebuit să facem asta dacă ar fi fost aplicate sancțuni preventive Rusiei la timp? Sunt sigur că răspunsul este nu”, a continuat liderul de la Kiev.

Astfel, Zelenski a cerut impunerea unor ”sancțiuni maxime” la adresa Rusiei.

”Este un moment de cotitură. Nu dați agresorului impresia că lumea nu va reacționa pentru a apăra libertatea. Sancțiunile trebuie să fie maxime, astfel încât Rusia și orice alt potențial agresor să știe că vor exista consecințe pentru acțiunile lor”, a spus liderul de la Kiev.

Astfel, liderul ucrainean cere ca toate băncile din Rusia să fie interzise, să nu existe niciun fel de comerț cu Rusia și să fie impus un embargo complet asupra petrolului rusesc.

Mai multe informații: Zelenski cere „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei. ”Este un moment de cotitură”

29.200 de soldați ruși au murit în Ucraina de la începutul războiului, potrivit estimărilor publicate luni, 23 mai, de Statul Major al Forțelor Armate ale Kievului, relatează Kyiv Independent.

Autoritățile ucrainene mai precizează că Rusia a pierdut până acum și:

• 1.293 de tancuri
• 3.166 de vehicule de luptă blindate
• 604 piese de artilerie
• 201 sisteme de lansare multiplă de rachete
• 93 de rachete sol-aer
• 170 de elicoptere
• 204 avioane
• 476 de drone
• 13 ambarcațiuni

Legea, adoptată de Rada Supremă pe 12 mai, este menită să aducă bani la bugetul Ucrainei, precum și să îmbunătățească eficacitatea sancțiunilor legate de bunurile persoanelor fizice care susțin invazia rusă, relatează RBC-Ukraine, potrivit publicației Kyiv Independent.

Legea instituie un nou tip de sancțiuni sub forma colectării bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice, precum și a bunurilor de care aceasta le poate înstrăina, direct sau indirect, către stat.

„Procedura de identificare și confiscare a bunurilor persoanelor sancționate care susțin într-un fel sau altul agresiunea invadatorilor împotriva Ucrainei va face posibilă completarea rapidă și eficientă a bugetului ucrainean în detrimentul inamicilor. Legea prevede instrucțiuni clare pentru organele responsabile de acest proces”, a spus Volodimir Zelenski.

La 21 aprilie 2021, Rada Supremă a votat pentru această lege, dar președintele Zelenski a returnat-o cu propunerile sale Parlamentului pentru a fi reexaminată. După adoptarea legii modificate, aceasta a fost semnată de Zelenski.

Pacea din Ucraina este un ”obiectiv comun”, dar nu poate fi atinsă „cu orice preț”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, într-un interviu pentru ziarul italian La Repubblica, citat de publicația Ukrainska Pravda.

Întrebat dacă este de acord ca planul de pace italian să fie promovat, șeful Guvernului de la Varșovia a răspuns: ”Pacea este scopul nostru comun, dar nu poate fi pace cu orice preț. Nu putem fi de acord cu un dialog pe care Putin îl poate folosi, un dialog peste capetele ucrainenilor”.

”Această națiune vărsă sânge pentru libertatea și securitatea noastră. Trebuie să fim loiali Ucrainei”, a adăugat Morawiecki.

În ceea ce privește negocierile cu președintele rus, Vladimir Putin, premierul polonez a precizat: ”Vă rog să vă amintiți cel puțin un succes la care ar duce negocierile cu Vladimir Putin. Mulți politicieni au încercat și s-au încheiat întotdeauna în același mod – umilirea. Unii politicieni occidentali încă mai cred că Rusia se va opri în cele din urmă. Am un sfat: fără iluzii. Putin nu se va opri, la fel cum Hitler nu s-a oprit în Austria, Cehoslovacia și Polonia. De data aceasta putem fi mai înțelepți înainte ca Rusia să dea foc Europei”.

Planul italian pentru încheierea războiului din Ucraina cuprinde patru etape-cheie, printre care încetarea ostilităților și începerea negocierilor cu asistența unui grup internațional, negocieri în care să se discute despre neutralitatea militară a Ucrainei cu sprijinul altor țări, care ar acționa ca garanți, și cu posibilitatea de aderare la UE.

Președintele american Joe Biden consideră că sancțiunile împotriva Rusiei ar trebui menținute, precizând că Moscova trebuie să „plătească un preț pe termen lung” pentru „barbaria sa din Ucraina”, relatează BBC și Ukrainska Pravda.

În opinia lui, acest lucru ar putea descuraja China să încerce să atace Taiwanul.

„Unul dintre motivele pentru care Putin trebuie să plătească un preț mare pentru barbaria din Ucraina… motivul este că acest lucru nu privește numai Ucraina”, a spus Joe Biden, aflat într-o vizită în Japonia.

Întrebat dacă SUA ar apăra Taiwanul în cazul în care China ar declanșa un atac asupra insulei despre care Beijingul crede că ar trebui să fie unificată cu continentul, Biden a răspuns: „Acesta este angajamentul pe care l-am luat”.

„America recunoaște politica unei singure Chine, dar asta nu înseamnă că China are dreptul de a folosi forța pentru a cuceri Taiwanul. Așteptările mele sunt că acest lucru nu se va întâmpla”, a adăugat președintele SUA.

Mai multe informații: SUA vor apăra militar Taiwanul, dacă acesta va fi atacat de China, asigură Joe Biden

În ultimele zile, forțele ruse și-au concentrat acțiunile pe orașul Severodonețk din regiunea estică Luhansk, unde guvenatorul Serghei Haidai acuză că trupele Moscovei folosesc ”tactici ale pământului pârjolit, distrugând în mod deliberat” orașul, relatează BBC.

Haidai susține că Moscova atrage forțe retrase din regiunea Harkov, precum și militari implicați în asediul orașului Mariupol, miliții separatiste pro-ruse și chiar trupe proaspăt mobilizate din Siberia pentru a se concentra asupra regiunilor Donețk și Luhansk.

Haidai mai spune că forțele ruse au distrus toate podurile, cu excepția unuia, peste râul Siversky Doneț, astfel că Severedonețk a fost aproape izolat.

În acest context, ombudsmanul Ucrainei pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, spune că orașul riscă să aibă aceeași soartă ca Mariupol, oraș aflat de la începutul lunii martie sub asediul forțelor ruse și pe care ultimii luptători au renunțat să-l mai apere la finalul săptămâni trecute, în urma unui ordin de la conducerea centrală.

Severodonetsk are o populație de aproximativ 100.000 de locuitori.

Noua Zeelandă va desfășura încă 30 de trupe ale forței sale de apărare în Marea Britanie, pentru a ajuta la antrenarea a 230 de soldați ucraineni, relatează The Guardian și CNN.

”Soldații vor fi staționați în Regatul Unit până la sfârșitul lunii iulie”, a precizat premierul Jacinda Ardern.

”Am fost clar de-a lungul atacului Rusiei asupra Ucrainei, că un astfel de atac flagrant asupra vieților nevinovate și a suveranității unei alte țări este greșit, iar răspunsul nostru nu a inclus doar condamnarea Rusiei, ci și sprijinul practic pentru Ucraina”, a continuat ea, adăugând că acest sprijin vine în plus față de asistența extinsă oferită deja Ucrainei, care include, printre altele, aspecte militare, umanitare și juridice.

Guvernul neo-zeelandez va furniza Ucrainei și 40 de sisteme de țintire și o cantitate mică de muniție pentru antrenament.

Premierul britanic Boris Johnson le-a transmis o scrisoare copiilor ucraineni în care îi laudă pentru că țin capul sus în „cele mai grele vremuri” și îi asigură că nu sunt singuri, relatează PA Media, potrivit The Guardian.

„Nu îmi pot imagina cât de greu trebuie să fi fost anul acesta pentru voi”, scrie șeful Guvenului de la Londra declarându-se ”foarte trist” că nu a văzut tineri pe străzile și în parcurile din Kiev când a vizitat luna trecută capitala Ucrainei.

”De la începutul invaziei, mulți dintre voi ați fost forțați să vă părăsiți casele. Ați lăsat în urmă familia, prietenii, animalele de companie, jucăriile și tot ce este familiar, căutând refugiu în stații de metrou, orașe îndepărtate, chiar și alte țări. Nu-mi pot imagina cât de greu trebuie să fi fost anul acesta pentru voi. Mulți dintre voi ați văzut sau experimentat lucruri la care niciun copil nu ar trebui să fie martor”, a scris Johnson.

Cu toate acestea, în fiecare zi, copiii ucraineni ne învață pe toți ce înseamnă să fii puternic și demn, să ții capul sus chiar și în cele mai grele momente. Nu mă pot gândi la un model mai bun pentru copiii și adulții de pretutindeni.

Boris Johnson, priemierul Marii Britanii:

Anterior, Johnson a hotărât să „dubleze eforturile” pentru a oferi hrană vitală și ajutor umanitar Ucrainei și pentru a se asigura că țara poate face exporturi.

Într-un apel telefonic de duminică, 22 mai, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Johnson a spus că britanicii sunt „1000%” alături de poporul Ucrainei.

În cele trei luni care au trecut de la începutul invaziei în Ucraina, Rusia ar fi suferit un număr similar de morți cu cel înregistrat de Uniunea Sovietică în timpul războiului de nouă ani din Afganistan, estimează Minsterul britanic al Apărării care citează date ale serviciilor de informații de la Londra, potrivit The Guardian.

O combinație de „tactici slabe, acoperire aeriană limitată, lipsă de flexibilitate și o abordare de comandă care este pregătită să întărească eșecurile și greșelile repetate a dus la o rată ridicată a victimelor”, rată care continuă să crească în timpul ofensivei din Donbas, se precizează în raportul britanic.

”Publicul rus s-a dovedit, în trecut, sensibil la victimele suferite în timpul războaielor purtate din alegere. Pe măsură ce victimele suferite în Ucraina continuă să crească, acestea vor deveni mai evidente, iar nemulțumirea publicului față de război și dorința de a o exprima vor crește”, mai notează Minsterul Apărării de la Londra.

Forțele armate din Belarus efectuează intens recunoașteri și desfășoară unități suplimentare în zonele de graniță, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

Activitățile de recunoaștere au loc în direcțiile Volyn și Polesye, iar unități suplimentare sunt desfășurate în zonele de frontieră ale regiunii Gomel, precizează armata ucraineană, adăugând că există în continuare amenințarea cu rachete și lovituri aeriene de pe teritoriul Republicii Belarus.

În direcția Donețk, trupele ruse nu abandonează încercările de a sparge apărarea ucraineană și de a ajunge la granițele administrative ale regiunii Luhansk, se mai precizează în raportul Statului Major.

Totodată, în direcția Liman, rușii au lovit infrastructura din zonele așezărilor Liman, Ozernoe și Dibrova, mai anunță Kievul.

În același timp, forțele ruse și-au concentrat eforturile spre cucerirea orașului Severodonețk.

”Ca urmare a pierderilor din timpul ostilităților, inamicul este nevoit să scoată din depozit tancurile T-62 pentru a completa grupările tactice de batalion de rezervă formate pentru trimiterea în Ucraina.

În plus, echipamentele deteriorate și restaurate la întreprinderile de reparații și restaurare sunt folosite pentru a compensa pierderile de arme și echipamente militare”, se mai menționează în raportul citat.

Războiul din Ucraina a grăbit atingerea unui record negativ, peste 100 de milioane de oameni la nivel mondial fiind nevoiți să-și părăsească locuințele pentru a scăpa de violență, conflicte, persecuții și încălcări ale drepturilor omului, a anunțat luni, 23 mai, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), relatează CNN și Reuters.

”Numărul de persoane forțate să fugă de conflicte, violență, încălcări ale drepturilor omului și persecuții a depășit acum uimitoarea piatră de hotar de 100 de milioane pentru prima dată, amplificat de războiul din Ucraina și alte conflicte mortale”, se precizează într-un comunicat al UNHCR.

100 de milioane este o cifră cruntă și îngrijorătoare în același timp. Este un record care nu ar fi trebuit niciodată stabilit. Asta trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru a rezolva și a preveni conflictele distructive, pentru a pune capăt persecuțiilor și pentru a aborda cauzele care forțează oamenii nevinovați să-și părăsească locuințele.

Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi:

Războiul din Ucraina a fost unul dintre factorii care au determinat milioane de oameni să fugă, iar conflictele prelungite în locuri precum Etiopia și Republica Democrată Congo au fost alți factori din spatele numărului mare de persoane, mai precizează agenția ONU.

Datele UNHCR includ refugiați, solicitanți de azil și pe cei strămuți în propriile țări.

„Pentru a inversa această tendință, singurul răspuns este pacea și stabilitatea”, a subliniat Filippo Grandi.

„S-a ajuns la o soluție care revoluționează ordinea la granița noastră”, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cel mai nou mesaj al său către națiune, adăugând că „unitatea ucrainenilor și polonezilor este o constantă pe care nimeni nu o va rupe”, potrivit CNN.

”Introducem control vamal comun cu Polonia. Acest lucru va accelera semnificativ procedurile de la frontieră. Va elimina majoritatea riscurilor de corupție. Dar este și începutul integrării noastre în spațiul vamal comun al Uniunii Europene. Acesta este un adevărat proces istoric”, a afirmat liderul de la Kiev în urma vizitei pe care președintele polonez Andrzej Duda a făcut-o duminică la Kiev.

Zelenski a descris relațiile ucraineano-poloneze ca fiind „în sfârșit pe o bază complet curată, sinceră, fără certuri și vechi moșteniri conflictuale”.

Vreau ca frăția dintre ucraineni și polonezi să fie păstrată pentru totdeauna. După cum am vorbit astăzi despre asta în fața deputaților, unitatea noastră de ucraineni și polonezi este o constantă pe care nimeni nu o va rupe.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Devenit primul lider străin care a susținut un discurs în Parlamentului Ucrainei, Rada Supremă, de la începutul invaziei ruse, Duda a vorbit la rândul său despre unitatea dintre cele două țări.

Aproape 3,5 milioane de refugiați ucraineni au intrat în Polonia de la începutul războiului. Astfel, Polonia este țara care a găzduit cele mai multe persoane care au fugit din calea conflictului, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați.

Ucraina nu va fi de acord cu o încetare a focului care ar presupune cedarea de teritorii către Rusia, în contextul în care trupele Moscovei și-au intensificat atacurile în regiunea estică Donbas, a declarat șeful de cabinet prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, citat de The Guardian.

„Războiul trebuie să se încheie cu restabilirea completă a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, a subliniat Yermak.

Precizarea sa vine în contextul în care Rusia a anunțat că este dispusă să reia negocierile de pace, a declarat duminică negociatorul principal al Moscovei, dar inițiativa de a le continua a fost a Kievului, potrivit sursei citate.

Într-un interviu pentru televiziunea din Belarus, negociatorul Vladimir Medinski a afirmat că „Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile”.

„Înghețarea discuțiilor a fost în întregime inițiativa Ucrainei”, a spus el, adăugând că „mingea este complet în terenul lor”.

Forțele ruse au bombardat trei așezări în districtul Krîvîi Rih, a declarat duminică șeful consiliului regional Dnipro, Mikola Lukashuk, citat de CNN.

Lukashuk a spus într-o postare pe contul său de Telegram că „zece obuze au zburat în satul Maryanske și alte două lovituri au lovit comunitatea Apostolove”.

El a mai raportat că o rachetă rusă a căzut în râul Samara din districtul Pavlograd. Potrivit lui Lukashuk, nu au existat victime.

„Alte districte din regiunea Dnipro nu au fost atacate astăzi. Nu există trupe de ocupație ruse în regiune”, a spus oficialul ucrainean.

Rusia este dispusă să reia negocierile de pace, a declarat duminică negociatorul principal al Rusiei, dar inițiativa de a le continua este a Kievului. Associated Press relatează că consilierul de la Kremlin, Vladimir Medinski, a declarat într-un interviu pentru televiziunea din Belarus că „Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile”.

„Din partea noastră, suntem gata să continuăm dialogul”, a spus Medinski. „Înghețarea discuțiilor a fost în întregime inițiativa Ucrainei”, a spus Medinski, adăugând că „mingea este complet în terenul lor”.

Discuții între delegațiile ruse și ucrainene au avut loc în mod regulat atât în persoană, cât și prin videoconferință, de când invazia rusă a început pe 24 februarie.

În martie, miniștrii de externe ucraineni și ruși s-au întâlnit pentru discuții neconcludente în Turcia. Apoi, a urmat o nouă rundă de negocieri a delegațiilor la Istanbul, care nici aici nu s-a reușit obținerea de rezultate concrete.

Marți, negociatorul principal al Kievului, Mihailo Podoliak, a declarat că discuțiile cu Moscova au fost puse „în așteptare”.

Centrul de Comandă Aeriană al Ucrainei a anunțat duminică că forțele ruse au lansat rachete asupra infrastructurii din regiunea Jîtomîr. Cel puțin o persoană a murit în atacul rusesc asupra localității Malyn, regiunea Jîtomîr, potrivit guvernatorului locale.

Guvernatorul regiunii Jîtomîr, Vitali Bunechko, a declarat că numărul real de victime ar putea crește, pe măsură ce autoritățile continuă să curățeze molozurile.

Centrul a precizat că „patru rachete de croazieră rusești au fost distruse de unitățile de apărare aeriană ale Centrului”. Trei rachete au fost distruse de aeronave, iar una de o unitate de rachete antiaeriene a forțelor aeriene ucrainene, au adăugat aceștia.

Regiunea Jîtomîr se află la vest de Kiev.

Locația folosită în mod obișnuit de Rusia pentru a se promova la Forumul Economic Mondial (WEF) din Davos a fost redenumită Casa Rusă pentru Crimele de Război, relatează CNN.

Casa Rusiei a fost folosită de ruși pentru mulți ani pentru a găzdui evenimente la WEF. Un om de afaceri ucrainean, care lucrează cu WEF, a transformat locul într-o expoziție care prezintă modul în care războiului declanșat de Rusia a dus la devastrarea și distrugerea Ucrainei.

Organizată de Fundația Victor Pinchuk și PinchukArtCentre, un centru internațional de artă contemporană cu sediul la Kiev, „expoziția își propune să informeze despre principalele fapte, să împărtășească chipuri, nume și date și să ofere cel puțin unora dintre victime o platformă de unde să fie expusă povestea lor reală”, a spus fundația într-un comunicat de presă.

Björn Geldhof, curatorul expoziției, a declarat pentru CNN că procesul de colectare și verificare a imaginilor a durat aproximativ o săptămână și jumătate, colectând peste 4.600 de imagini care arată „o cantitate copleșitoare de dovezi ale crimelor de război”.

„O expoziție ca aceasta este unul dintre pașii de conștientizare cu privire la necesitatea absolută de a aduce criminalii de război în fața justiției și aceasta nu este sarcina exclusivă a Ucrainei, aceasta este o sarcină comună, aceasta este o sarcină pentru toate țările din lume”, a declarat Geldhof pentru CNN.

El a adăugat că acest proiect este „despre oamenii” care au fost atacați și uciși. „Și trebuie să-i onorăm, trebuie să le dăm o voce și trebuie să le dăm o față”, a spus el.

Politicienii și oamenii de afaceri ruși nu au fost invitați la Forumul Economic Mondial de anul acesta, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Deportările de civili din orașul Mariupol în alte teritorii controlate de Rusia cresc într-un ritm din ce în ce mai rapid, potrivit unui consilier al primarului din orașul cucerit de ruși, relatează BBC.

Petro Andryushchenko a scris pe Telegram că 313 locuitori din Mariupol au fost duși sâmbătă într-o așa-numită „tabără de filtrare” din Bezimenne, ocupată de ruși. 55 dintre ei erau copii.

Andriușcenko a spus că mulți dintre cei duși în lagăre au fost ulterior trimiși în Rusia. BBC nu a putut confirma afirmațiile, iar Rusia a negat anterior orice deportări forțate.

Mariupol se află acum sub controlul total al Rusiei, după ce ultimii săi apărători, care se adăposteau în fabrica Azovstal, s-au predat vineri.

Volodimir Zelenski a declarat că nu înțelege pe deplin cui i se adresează petiția de ridicare a interdicției de a părăsi țara pentru bărbații de vârstă militară și a amintit că între 50 și 100 de ucraineni mor zilnic pentru a apăra țara de atacurilor rușilor în regiunile de est, în timpul unei întrevederi avute duminică cu președintele polonez Andrzej Duda, transmite publicația ucraineană Channel 24.

„Nu înțeleg pe deplin cui i se adresează această petiție. Mie sau poate că această petiție ar trebui adresată părinților acelor soldați care au apărat Ucraina cu prețul vieții, când astăzi de la 50 la 100 de oameni pot muri în țara noastră în zona cea mai grea, în est”, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a atras atenția că acești militari apără independența Ucrainei despre care vorbește toată lumea și a subliniat că obiectul petiției nu depinde în totalitate de el.

Mai multe informații:  Zelenski a reacționat dur la solicitările de a permite bărbaților să părăsească Ucraina

Andrei Shevchik, numit primar al orașului Enerhodar de către rusi după ocuparea orașului în urma invaziei, este internat terapie intensivă după explozia de duminică, a confirmat agenția de presă rusă RIA.

Dmytro Orlov, primarul orașului recunoscut de Ucraina, a declarat duminică seara că Shevchik a fost dus în orașul Melitopol ocupat de ruși pentru a se recupera și că va fi înlocuit temporar în funcția de lider al orașului.

Shevchik și bodyguarzii său au fost răniți în ceea ce pare a fi un „atac precis și țintit”, potrivit primarului ales al orașului.

Președintele polonez a transmis un mesaj de sprijin puternic pentru Ucraina în timpul primului discurs în persoană a unui lider străin în parlamentul de la Kiev de la începutul invaziei ruse.

În timpul discursului său, Andrzej Duda a mulțumit Ucrainei pentru că a apărat Europa împotriva a ceea ce el a numit „imperialismul rus”. „Lumea liberă”, a spus el, „are chipul Ucrainei”.

Duda a spus că apelurile recente către Kiev de a negocia cu președintele Putin și chiar de a răspunde unora dintre cererile sale sunt tulburătoare. „Nicio decizie cu privire la viitorul tău nu va fi luată fără tine”, a spus el.

Polonia a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, primind milioane de refugiați care fugeau de lupte și trimițând tancuri și lansatoare de rachete către armata ucraineană.

Duda, care a primit ovație în picioare după discursul său, a spus că Polonia va face tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să adere la Uniunea Europeană.

O expoziție de tancuri rusești distruse se dovedește foarte populară în rândul publicului de la Kiev, relatează BBC.

Vehiculele au fost expuse în Piața Mykhailivska din capitala ucraineană. Numeroși ucraineni au mers pentru a le privi și a se fotografia cu această dovadă a rezistenței ucrainene în fața invadatorilor.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană mai devreme de „15 sau 20 de ani”, a estimat duminică ministrul francez pentru afaceri europene Clement Beaune, relatează BBC.

„Trebuie să fim sinceri. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi sigur 15 sau 20 ani, este foarte mult”, a declarat Beaune.

În schimb, Ucraina poate intra în „comunitatea politică europeană” propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, care ar putea-o ajuta mai repede la integrarea cu blocul, a mai spus Beaune.

Mai multe informații: Aderarea Ucrainei la UE va lua sigur „15 sau 20 de ani”, spune un ministru francez: „Trebuie să fim sinceri”

Soldații ruși care controlează Mariupol au început să solicite permise pentru mașinile care intră și ies din orașul ucrainean ocupat, a declarat duminică un consilier al primarului ucrainean al orașului, Petro Andrușcenko, care a subliniat că deportările ucrainenilor din regiune sunt în creștere.

Conform restricțiilor introduse sâmbătă, mașinile și pasagerii care intră în oraș au nevoie de permise de unică folosință emise de un comandant rus în Manhush sau Vynohradne, orașe aflate la vest și la est de orașul ocupat, a spus Andrușcenko.

Permisele pentru a părăsi orașul trebuie obținute de la Ministerul Afacerilor Interne din Republica Populară Donețk, susținută de Rusia.

Există deja un timp de așteptare de câteva săptămâni pentru un permis, a spus el, iar călătoria în district fără a intra în oraș necesită și un permis.

„Pentru cei care urmează să viziteze Mariupol, amintiți-vă, deocamdată, este o călătorie dus”, a avertizat el.

Mariupol, un oraș-port important din punct de vedere strategic de la Marea Azov, a căzut săptămâna trecută sub controlul complet al Rusiei, odată cu predarea uzinei Azovstal, ultimul bastion al ucrainenilor care apărau orașul.