Război în Ucraina, ziua 891 | Ucrainenii se pronunță pentru negocieri de pace cu Rusia, dar fără concesii

Centrul de criză și sprijin din cadrul Ministerului francez al Afacerilor Externe a donat 28 de generatoare unei școli din Cernihiv, a anunțat Gaël Veyssière, ambasadorul Franței în Ucraina. Delegația Uniunii Europene în Ucraina a anunțat săptămâna trecută livrarea a 68 de generatoare mari pentru a susține infrastructura critică a țării atacate de Rusia.

La rândul său, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a anunțat achiziționarea a 18 autotransformatoare pentru a sprijini rețeaua electrică a Ucrainei.

„În timp ce Rusia încearcă fără milă să distrugă rețeaua energetică a Ucrainei, noi ne angajăm să o restaurăm. Mândră că USAID a procurat 18 autotransformatoare, altele fiind pe drum. Aceasta va ajuta la menținerea rețelei ucrainene în funcțiune în pofida atacurilor rusești și la furnizarea de electricitate pentru 38 de milioane de ucraineni”, a scris pe X ambasadoarea SUA la Kiev, Bridget Brink.

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, a avertizat vineri, 2 august, că apa din iazul de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, aflată sub controlul forţelor ruse, continuă să scadă, deşi este „crucială pentru securitatea” uzinei, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„Nivelul apei din iazul de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie continuă să scadă”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

Experţii AIEA au observat în ultimele săptămâni o scădere continuă a nivelului apei din iazul de răcire şi, dacă această tendinţă persistă, va fi dificil de pompat apă de acolo, o problemă agravată de caniculă.

După distrugerea barajului de la Kahovka, în iunie 2023, în perimetrul centralei nucleare au fost săpate 11 puţuri pentru a furniza aproximativ 250 de metri cubi de apă pe oră iazurilor de stropire, suficient pentru a răci cele şase reactoare în starea lor actuală de oprire la rece, notează EFE.

Planul chinezo-brazilian pentru pace în Ucraina este susținut de 110 țări, susține Ministerul de Externe de la Beijing.

Potrivit MAE chinez, reprezentantul său pentru Ucraina, Li Hui, a efectuat o călătorie în Brazilia pentru a discuta despre planul de pace.

Beijingul afirmă că Brazilia și China au ajuns la un consens asupra a șase puncte, care prevede găsirea unei soluții politice, iar 110 țări ar fi răspuns pozitiv la propunerile lor.

„China este pregătită să consolideze în continuare comunicarea și coordonarea cu Brazilia pentru a promova împreună o soluționare politică finală”, se arată în comunicatul transmis de MAE chinez, care interpretează agresiunea militară rusă din Ucraina drept „criza ucraineană”.

Kremlinul a exclus vineri orice avansare imediată în eventualele negocieri legate de conflictul în Ucraina pe fondul schimbului masiv de deţinuţi între Moscova şi Occident, subliniind că cele două procese se bazează pe principii „complet diferite”, transmite AFP.

„Când vorbim de Ucraina şi de probleme internaţionale mai complexe, principiile sunt complet diferite, acestea sunt principiile intereselor naţionale, ale securităţii naţionale”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat cu privire la posibilitatea unui progres diplomatic între Kiev şi Moscova după acest schimb de deţinuţi.

„Munca se face într-un mod cu totul diferit, după alte principii”, a insistat el.

Negocierile între Kiev şi Moscova, la peste doi ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, sunt blocate, fiecare tabără având cerinţe aparent ireconciliabile, notează AFP, potrivit Agerpres.

Majoritatea ucrainenilor (57%) cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului provocat de invazia Kremlinului în Ucraina, conform rezultatelor unui sondaj publicat vineri, o anchetă realizată în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţată prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul.

Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului.

În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei.

Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia.

Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare.

Trupele ruse au lovit orașul Kupiansk, regiunea Harkov. Au lovit în apropierea unei clădiri de locuințe, în urma căreia o femeie a murit, alta a fost rănită, a anunțat poliția din regiunea Harkov.

„Pe 2 august, în jurul orei 11:40, rușii au atacat orașul Kupiansk. O lovitură a fost înregistrată în apropierea unei clădiri rezidențiale. Anterior, armata rusă a bombardat așezarea cu muniții cu dispersie”, a transmis poliția ucraineană.

În dimineața zilei de 2 august, trupele ruse au atacat cu o dronă un autobuz cu muncitori în regiunea Harkov, în urma căreia șase civili au fost răniți, o persoană fiind în stare gravă, a anunțat Oleg Sinegubov, guvernatorul regional.

„În jurul orei 9:00, ocupanții au lovit un autobuz cu oameni din Dergachivska cu o dronă”, a spus guvernatorul. Potrivit acestuia, șase civili au fost răniți, un bărbat fiind în stare gravă.

În noaptea de 2 august, 4 drone rusești au fost doborâte deasupra regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat guvernatorul Serhii Lisak. Forțele Aeriene au avertizat despre o amenințare cu dronă de atac asupra regiunii.

De asemenea, potrivit lui Lisak, rușii au atacat și Nikopol, cu artilerie și drone kamikaze.

„Nikopol și comunitatea Marganeț au fost afectate. Nu au fost victime sau răniți. Au fost avariate o casă privată și 3 anexe. Încă se stabilește amploarea pagubelor produse de grevele de dimineață”, a conchis guvernatorul.

Autoritățile din orașul Sevastopol, controlat de ruși, din Crimeea au evacuat în noaptea de joi spre vineri o clădire rezidențială de nouă etaje după ce a fost lovită de un fragment de rachetă ATACMS, a anunțat vineri guvernatorul orașului numit de ruși Mihail Razvozhaev, relatează Reuters.

Potrivit acestuia, nimeni nu a fost rănit în incident și i-a avertizat pe localnici să nu se apropie de alte fragmente de rachete interceptate de apărarea antiaeriană în ceea ce el a descris drept un atac „masiv” peste noapte asupra orașului.

„După ce am examinat una dintre casele de pe strada Simonka, s-a dovedit că nu erau părți dintr-o dronă care au căzut pe acoperișul clădirii de nouă etaje, ci o parte doborâtă, puternic explozivă, a unei rachete ATACMS”, a transmis Razvozhaev.

În timpul lucrărilor de pirotehnică, oamenii vor fi evacuați într-o locație temporară și se vor putea întoarce acasă după ce serviciile speciale își vor termina munca, a precizat acesta.

Mai mulți critici ai războiului din Ucraina au fost eliberați de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu țări din Occident, în special SUA.

Jurnalistul Evan Gershkovich, arestat în Rusia în timp ce realiza un reportaj despre război, şi fostul puşcaş marin Paul Whelan se află printre cei 16 deținuți predați de Kremlin. Pe listă se mai află Vladimir Kara-Murza, un critic acerb al agresiunii ruse din Ucraina.

Turcia, care a coordonat acest schimb, a declarat că zece persoane, inclusiv doi minori, au fost transferate în Rusia, 13 în Germania şi trei în SUA. În cadrul schimbului au mai fost implicate Polonia, Slovenia, Norvegia şi Belarus.

Spionii Vadim Krasikov (din Germania), Artiom Viktorovici Dulţev (din Slovenia), Anna Valerievna Dulţeva (din Slovenia), Mihail Valerievici Mikuşin (din Norvegia), Pavel Alekseevici Rubţov (din Polonia) și Vadim Konoşenok (din SUA), plus hackerul Roman Selezniov (din SUA) și presupusul antreprenor Vladislav Kliuşin (din SUA) s-au întors în Rusia.