LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 90 | Luptele din Donbas „ar putea decide soarta Ucrainei”, spun oficialii ucraineni care avertizează că invazia rusă a ajuns în „cea mai activă” fază

Rusia ar rămâne o amenințare pentru pacea în Europa chiar și după o eventuală încetare a focului în Ucraina, a declarat marți ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, conform CNN.

„Faptul că Rusia se schimbă imediat după ce a fost convenită o încetare a focului este o visare cu ochii deschiși. Ar rămâne un pericol pentru pacea în Europa”, a declarat Rau în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său german Annalena Baerbock.

Rau a spus că se teme de o invazie rusă în Polonia, precum și de „pericolul unei invazii armate a țărilor din flancul estic al NATO”.

Polonia și Germania trebuie să depună eforturi pentru ca Rusia „să sufere o înfrângere strategică, iar forțele sale de ocupație să părăsească Ucraina în cadrul granițelor recunoscute de dreptul internațional”, a mai spus Rau.

De asemenea, Baerbock a precizat că regiunea Donețk aparține Ucrainei, afirmând: „Ucraina este un stat suveran în interiorul granițelor sale și acest lucru este valabil în prezent, este valabil din 2014 și este valabil și în viitor”.

Liderul autoproclamat al regiunii separatiste Donețk, susținută de Moscova, a declarat că forțele ruse și separatiste luptă pentru a prelua controlul total al orașului Liman, după ce au capturat deja jumătate din el, relatează Agenția France-Presse, conform The Guardian.

„Eliberarea oraşului Liman este în curs de desfășurare”, a declarat liderul separatist Denis Pușilin în cadrul programului YouTube Solovyov Live, pro-Kremlin.

Situat în nordul regiunii Donețk, Krasny Liman este vechiul nume al orașului ucrainean Liman. Liman se află pe drumul spre Sloviansk și Kramatorsk, capitala părții controlate de ucraineni din regiunea Donețk.

Pușilin a declarat că armata rusă și trupele separatiste au intrat în oraș și controlează aproximativ jumătate din el.

Krasny Liman va fi, de asemenea, în curând o așezare eliberată. Svyatogorsk va veni după aceea și apoi Slavyansk. El a precizat că forțele ruse și separatiste au preluat acum controlul asupra a 28 de așezări din nordul regiunii Donețk.

În regiunea Donețk se află, de asemenea, Svyatogorsk și Slavyansk. Afirmațiile lui Pușilin nu au putut fi verificate în mod independent, notează sursa citată.

Pe de altă parte, armata ucraineană a anunțat că rușii au preluat controlul asupra orașului Svitlodarsk, tot în regiunea Donețk.

Guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat pe Telegram că trupele ucrainene „s-au regrupat pentru a ocupa o poziție mai favorabilă”.

Reuters adaugă că forțele rusești erau în curs de asalt total pentru a încercui marți trupele ucrainene în două orașe gemene situate de-a lungul unui râu din estul Ucrainei, o bătălie care ar putea determina succesul sau eșecul principalei campanii a Moscovei în estul țării.

Civilii fuseseră evacuați din zona din jurul orașului Liman la începutul lunii mai.

Polonia a trimis un „număr foarte mare” de tancuri în Ucraina, afirmă președintele polonez Andrzej Duda. În timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, Duda a declarat că acest transfer a redus capacitățile de apărare ale Poloniei, potrivit BBC.

„Ne bazăm pe sprijinul comunității, care este NATO, și ne bazăm pe sprijinul SUA și, de asemenea, al Germaniei”, a spus el.

În aprilie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a recunoscut pentru prima dată că Polonia a trimis tancuri în Ucraina.

Nu au fost publicate detalii, dar rapoartele mass-media sugerează că au fost furnizate tancuri T-72 din epoca sovietică. Președintele Duda a declarat că armata poloneză folosește acum multe tancuri germane Leopard 2.

„Dacă am fi sprijiniți de aliații noștri germani cu un lot de tancuri care să le înlocuiască pe cele pe care le-am dat Ucrainei, am fi foarte recunoscători. Am avut o astfel de promisiune, auzim că Germania nu este dispusă să îndeplinească această promisiune, este o mare dezamăgire pentru noi”, a spus el.

Guvernul Ungariei a declarat stare de urgenţă din cauza conflictului armat din ţara vecină, la scurt timp după de Parlamentul de la Budapesta a amendat Constituția pentru ca o astfel de măsură să poată fi luată, informează Agerpres, care preia agenția MTI. Starea de urgență va intra în vigoare începând de la miezul nopţii de marţi spre miercuri.

Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Viktor Oban declarat că războiul din Ucraina prezintă un pericol constant pentru „Ungaria, siguranţa noastră fizică, aprovizionarea cu energie şi siguranţa financiară a familiilor şi economiei”.

„Guvernul învestit astăzi a început să lucreze imediat. Având în vedere războiul dintr-o ţară vecină, nu am pierdut nicio singură secundă. Un război căruia nu îi vedem sfârşitul deocamdată”, a susținut şeful guvernului ungar.

„Am văzut că războiul şi sancţiunile de la Bruxelles au provocat o mare perturbare economică şi creşteri drastice de preţuri. Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să stea departe de acest război şi trebuie să protejeze securitatea financiară a familiilor”, a precizat Orban.

Mai multe informaţii: Ungaria declară stare de urgenţă din cauza conflictului din Ucraina. Viktor Orban va avea puteri sporite

Doi înalți oficiali ruși au semnalat că Moscova este pregătită pentru un conflict prelungit în Ucraina. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că ofensiva va continua până când toate obiectivele sale vor fi atinse, transmite BBC.

El a declarat în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară eurasiatică formată din cinci foste republici sovietice și Rusia – că Kremlinul își va continua obiectivele „indiferent de ajutorul masiv acordat de Occident regimului de la Kiev și de sancțiunile împotriva Rusiei”.

Între timp, un alt aliat apropiat al președintelui Putin, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a declarat pentru un ziar că ofensiva Moscovei va dura atât timp cât va fi necesar.

„Nu ne grăbim să respectăm termenele limită”, a spus el, adăugând că „toate obiectivele stabilite de președintele Rusiei vor fi îndeplinite”.

Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de Reuters, informează Agerpres.

„Observăm acum cea mai activă fază a agresiunii pe scară largă pe care Rusia a desfăşurat-o împotriva ţării noastre”, a declarat Motuzianik într-o conferinţă de presă transmisă de posturile de televiziune ucrainene.

„Situaţia pe frontul de est (în Donbas) este extrem de dificilă, pentru că soarta acestei ţări s-ar putea să fie decisă (acolo) chiar acum”, a subliniat reprezentantul Ministerului ucrainean al Apărării.

La trei luni după invadarea Ucrainei, forţele ruse încearcă să încercuiască trupele ucrainene în oraşele gemene Severodoneţk şi Lisiceansk, situate pe râul Siverski Doneţ din estul Ucrainei. Motuzianik a spus că forţele ruse nu au renunţat la încercările de a traversa râul.

Armata rusă şi-a aruncat toate forţele în luptă pentru a finaliza încercuirea şi apoi cucerirea celor două oraşe, ceea ce i-ar permite să controleze întreaga regiune Luhansk, unul dintre obiectivele sale declarate în Donbas, relatase anterior Reuters.

Forţele ucrainene opun rezistenţă de mai multe săptămâni trupelor ruse în acest sector, dar confruntându-se cu o intensificare a atacurilor care nu lasă nicio clădire intactă, par să întâmpine din ce în ce mai multe dificultăţi.

„Inamicul îşi concentrează toate eforturile pe ofensiva care vizează încercuirea Severodoneţk şi Lisiceansk”, a declarat anterior guvernatorul regiunii Luhansk (partea controlată de ucraineni) Serhii Gaidai, care se află încă în regiune.

„Intensitatea tirurilor împotriva Severodoneţk a crescut considerabil, ei distrug oraşul”, a declarat el unui post de televiziune ucrainean, precizând că încă 15.000 de locuitori s-ar afla în continuare în acest oraş.

Un jurnalist de la Reuters care s-a deplasat la Bahmut, puţin mai la vest, a văzut şi auzit bombardamente intense de-a lungul autostrăzii care duce spre Lisiceansk. Tancuri, vehicule blindate, lansatoare de rachete multiple şi soldaţi ucraineni se îndreptau marţi spre liniile de front pentru a întări apărarea celor două oraşe.

Armata ucraineană a publicat pentru prima dată imagini cu forțele speciale care folosesc drone kamikaze de fabricație străină pentru a ataca poziții ale trupelor ruse. Potrivit armatei ucrainene, drona era echipată cu un explozibil puternic care a provocat daune unui tanc rusesc, după ce l-a lovit, relatează CNN.

„Utilizarea în luptă a UAV-urilor (aparate fără pilot, n.r.) kamikaze este o practică constantă a Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei în războiul cu invadatorii ruși”, a transmis armata ucraineană. „Acesta este un bun exemplu al modului în care ajutorul partenerilor străini, împreună cu pregătirea și profesionalismul soldaților noștri, dau rezultate pozitive pe front”, au precizat reprezentanții armatei ucrainene.

Mai multe informaţii: Dronele kamikaze trimise de americani, în acțiune. Momentul în care un tanc rusesc, cu soldați deasupra, este lovit în plin

Canada a cumpărat 20.000 de cartușe de artilerie din muniția standard NATO pentru Ucraina, pentru a o sprijini împotriva invaziei Rusiei, a declarat ministrul apărării, Anita Anand, conform The Guardian.

Muniția a fost achiziționată din SUA pentru aproximativ 98 de milioane de dolari canadieni (61 de milioane de lire sterline) și ar urma să fie livrată în curând Ucrainei sub formă de donație.

Acestea pot fi trase din tunuri de artilerie, inclusiv din obuzierele M777 Howitzers pe care Canada le-a trimis deja.

Anand a declarat că transportul de ajutor militar va fi „esențial în lupta actuală a Ucrainei pentru a-și apăra teritoriul din estul țării” și că „se lucrează deja pentru a livra acest ajutor Ucrainei cât mai curând posibil”.

Uniunea Europeană trebuie să adopte în curând cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit ministrului francez pentru Europa și Afaceri Externe, Catherine Colonna, transmite CNN.

Colonna a subliniat, în timpul unei conferințe de presă comune la Berlin cu omologul său german, necesitatea „de a ne consolida sprijinul pentru Ucraina”.

„Trebuie să adoptăm rapid cel de-al șaselea pachet de sancțiuni care va prevede încetarea progresivă a importurilor de petrol rusesc”, a declarat Colonna, care a fost numită în funcție săptămâna trecută.

În pofida opoziției unor țări precum Ungaria, Colonna a declarat că este „optimistă” că pachetul va fi aprobat și a lăudat unitatea „remarcabilă” de care a dat dovadă UE în a trage Rusia la răspundere.

„Trebuie să continuăm, deoarece această unitate este forța noastră”, a subliniat Colonna.

Metroul din cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, care a fost folosit ca adăpost antiaerian de la începutul invaziei rusești, și-a reluat serviciile astăzi, în ciuda bombardamentelor sporadice din regiunea de nord-est. „Am repornit astăzi metroul din Harkov și aproape toate stațiile sale”, a declarat jurnaliștilor primarul Igor Terekhov, conform BBC.

El a spus că a decis să relanseze serviciile „pentru că trebuie să relansăm economia”, adăugând că călătoriile cu trenul vor fi gratuite în următoarele două săptămâni.

Metroul din Harkov, cu 30 de stații, a adăpostit mii de civili care încercau să scape de bombardamentele asupra orașului. Forțele ucrainene au îndepărtat acum majoritatea forțelor rusești de Harkov, împingându-le înapoi spre graniță.

Campania militară a Rusiei în Ucraina a intrat în faza cea mai activă, afirmă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, scrie BBC.

Forțele ruse încearcă să încercuiască trupele ucrainene în două orașe situate de-a lungul râului Siversky Donets, în estul Ucrainei – Severodonetsk și Lysychansk.

Ucraina spune că forțele rusești nu au renunțat la încercările de a traversa râul.

Danemarca s-a angajat să trimită Ucrainei rachete anti-navă Harpoon fabricate în SUA și un lansator. Astfel, Ucraina va dispune de arme mai avansate care îi vor mări raza de acțiune pentru prima dată de la începutul războiului.

Armele ar putea fi folosite pentru a îndepărta marina rusă de porturile din Marea Neagră, permițând astfel reluarea exporturilor de cereale și produse agricole, notează BBC.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că este „deosebit de recunoscător” Danemarcei pentru furnizarea de arme „pentru a ajuta Ucraina să-și apere coasta”.

Ucraina a cerut arme mai avansate, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, rachete anti-navă și rachete cu rază lungă de acțiune, dar până acum majoritatea ajutoarelor au fost acordate pentru sisteme cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi arme antitanc Javelin și artilerie.

Premierul maghiar i-a transmis președintelui Consiliului European că, în absența unui consens, dezbaterea pachetului de sancțiuni impuse Rusiei ar fi contraproductivă, scrie Financial Times.

Viktor Orban vrea ca liderii europeni care se vor reuni la Consiliul European din 30-31 mai să nu mai discute despre embargoul petrolier propus împotriva Rusiei. Poziția lui Orban reprezintă o nouă lovitură dată blocului comunitar, care încearcă să adopte un pachet substanțial de sancțiuni, cu potențialul de a drena resursele financiare ale Moscovei.

Potrivit Financial Times, premierul maghiar i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, spunând că țara sa nu poate susține sancțiunile fără mai multe detalii despre banii pe care UE este dispusă să îi plătească pentru a ajuta Budapesta să se debaraseze de petrolul rusesc.

Refuzul lui Orban înseamnă că planurile Bruxelles-ului de a interzice importurile de petrol rusesc sunt la un pas de a se prăbuși. „Discutarea pachetului de sancțiuni la nivel liderilor, în absența unui consens, ar fi contraproductivă”, a scris Orban în scrisoarea consultată de Financial Times. „Nu ar face decât să evidențieze diviziunile noastre interne fără a oferi o șansă realistă de a rezolva problemele. Prin urmare, propun să nu abordăm această chestiune la următorul Consiliu European”, a spus Orban.

Mai multe informaţii: Lovitură pentru UE. Viktor Orban nu vrea să discute despre embargoul petrolier împotriva Rusiei, la summitul de săptămâna viitoare

Un nou sondaj de opinie a arătat că 82% dintre ucraineni consideră că țara lor nu ar trebui să cedeze niciun teritoriu în cadrul unui acord de pace cu Rusia, în nicio circumstanță, transmite The Guardian.

Cercetătorii de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev au discutat cu 2.000 de cetățeni adulți din Ucraina între 13 și 18 mai. Ei au constatat că 82% dintre respondenți au declarat că nu susțin concesiile teritoriale.

Doar 10% au crezut că unele teritorii ar putea fi abandonate pentru a obține pacea și a păstra independența, au declarat cercetătorii.

Potrivit sondajului, 77% dintre ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia s-au opus oricăror concesii de teritorii.

În estul țării, unde au loc în prezent cele mai intense lupte cu forțele rusești, doar 19% dintre respondenți s-au declarat pregătiți să facă concesii teritoriale; 68% s-au declarat împotrivă.

În sudul Ucrainei, 83% dintre respondenți s-au declarat împotriva oricăror concesii teritoriale, iar 9% au considerat că este acceptabil ca Ucraina să cedeze teritoriu pentru a obține pacea.

La Moscova, o bloggeriţă și autoare de cărți de bucate a fost arestată în lipsă pentru că a încălcat legile lui Vladimir Putin care interzic „lipsa de respect” față de guvernul și armata Rusiei, scrie BBC.

Veronika Belotserkovskaia, în vârstă de 51 de ani, nu mai locuiește în Rusia. Aceasta locuiește în Franța, ceea ce înseamnă că a fost arestată în lipsă și riscă să fie urmărită penal dacă se va întoarce vreodată în Rusia.

Vedeta rețelelor de socializare, care are aproape 950.000 de urmăritori pe Instagram, a fost pusă anterior pe lista de urmăriți federali din Rusia după ce a făcut o serie de postări în care l-a acuzat pe președintele Putin că a transformat „băieții cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani … în carne tocată pentru ambițiile [sale] imperiale”, trimițându-i la război cu Ucraina.

Născută în Odesa, Belotserkovskaia este bine cunoscută în înalta societate moscovită, numărând printre prietenii săi apropiați numeroase personalități.

În martie, ea a devenit una dintre cele trei rusoaice acuzate în temeiul noilor legi care prevăd o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare, marcând o escaladare a represiunii Kremlinului împotriva retoricii anti-război.

Forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Svitlodarsk din districtul Bakhmut din regiunea ucraineană Donețk, potrivit oficialilor ucraineni și Republicii Populare Donețk – o zonă din estul Ucrainei controlată de rebeli, formată de separatiștii pro-ruși, transmite BBC.

Armata rusă a intrat în oraș în această dimineață, a declarat șeful administrației militare ucrainene din Svetlodar, Serghei Goshko, pentru un post de radio ucrainean. „În prezent, ei își întind cârpa pe clădirea administrativă”, a spus Goshko, referindu-se la steagul rusesc.

Înainte de începerea războiului, Svitlodarsk avea o populație de 11.000 de persoane. BBC susţine că nu a reușit să verifice independent aceste afirmații.

Președintele Poloniei spune că războiul ar putea provoca penurii de alimente în Africa de Nord, care, la rândul lor, vor duce la o migrație în masă spre Europa, noează BBC.

„Dacă se va dovedi că există foamete în Africa de Nord… atât Spania, cât și întreaga Europă de Sud vor avea o problemă uriașă de migrație”, a declarat Andrzej Duda în cadrul unui panel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

„Astăzi ar trebui să ne concentrăm ca Ucraina să poată să își exporte cerealele”, a spus acesta

Marea Britanie nu intenționează să trimită nave de război ale Marinei Regale în Marea Neagră pentru a ajuta la scoaterea exporturilor de alimente, cum ar fi cereale, din portul ucrainean Odesa, blocat, anunţă un purtător de cuvânt al guvernului, citat de The Guardian.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că a vorbit cu omologul său britanic, Liz Truss, despre crearea unui „coridor de protecție” din portul Odesa, relatează The Times. Operațiunea ar implica o „coaliție de bunăvoință” care să furnizeze nave pentru a elibera portul.

„Blocajul josnic al lui Putin asupra Odesa împiedică ca alimentele să ajungă la oamenii care au nevoie de ele. Vom continua să lucrăm intens cu partenerii internaționali pentru a găsi modalități de a relua exportul de cereale din Ucraina. Cu toate acestea, nu există planuri actuale de a desfășura nave de război britanice în Marea Neagră”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a declarat.

Ministrul ucrainean al Externelor, Dmitro Kuleba, acuză că „hoții ruși” fură cereale din țara sa pentru a le vinde în străinătate. Acestea ar fi încărcate pe nave, care trec prin strâmtoarea Bosfor pentru a fi vândute mai apoi altor state, precizează oficialul, citat de BBC.

„Facem apel la toate țările să rămână vigilente și să refuze orice astfel de propuneri. Nu le cumpărați pe cele furate. Nu deveniți complici la crimele rusești”, a scris Kuleba pe Twitter.

BBC precizează că nu a putut verifica informațiile.

Rusia a catalogat drept „false” imaginile care par să arate nave umplute cu cereale în Crimeea.

Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că folosește hrana ca armă în războiul din Ucraina, adăugând că Moscova confiscă cereale și blochează nave pe teritoriul pe care îl controlează.

Consecințele au fost deja observate în creșterea prețurilor globale la alimente, îngrășăminte și energie – provocând și mai multă suferință celor care au cea mai mare nevoie de aceste mărfuri, a mai spus șefa Executivului comunitar.

Sancțiunile occidentale ”secătuiesc mașina de război a lui Vladimir Putin”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial de la Davos, în timp ce blocul comunitar continuă să negocieze o înăsprire a măsurilor impuse Moscovei, relatează CNN și The Guardian.

Războiul Rusiei nu este doar o chestiune de supraviețuire a Ucrainei sau de securitatea UE, ci „pune în discuție întreaga noastră ordine globală”, a spus Ursula von der Leyen, adăugând că Uniunea Europeană trebuie să facă tot ce este nevoie pentru a ajuta la înfrângerea Rusiei.

”Ucraina trebuie să câștige acest război. Și agresiunea lui Putin trebuie să fie un eșec strategic”, a declarat von der Leyen.

De asemenea, șefa Executivului comunitar a spus că UE va juca un rol important în reconstrucția Ucrainei.

”Vom ajuta, mână în mână, Ucraina să se ridice din cenușă”, a promis oficialul european, precizând și că activele rusești înghețate în străinătate ar putea fi folosite și pentru a finanța reconstrucția țării afectate de război.

”Nu ar trebui să lăsăm nicio piatră neîntorsă, inclusiv posibil să folosim activele rusești pe care le-am înghețat”, propune Ursula von der Leyen.

Forumul Economic Mondial a început luni în Elveția. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Forumului printr-un mesaj video în care a cerut ”sancțiuni maxime” la adresa Rusiei pentru a descuraja acțiunile Moscovei, precum și orice alte posibile agresiuni viitoare.

Opozantul Kremlinului Aleksei Navalnîi, aflat în detenție, a făcut aceste declarații în timpul unei ședințe de judecată, relatează BBC și Reuters.

„Acesta este un război stupid pe care Putin l-a început. Acest război a fost construit pe minciuni. Un nebun și-a băgat ghearele în Ucraina și nu știu ce vrea să facă cu ea, acest hoț nebun”, a declarat Navalîi despre Putin în timp ce se afla într-o conexiune video cu o Curte de Apel din Moscova, el fiind încarcerat într-o colonie penală de corecție.

„Ce vrei să obții – vrei control pe termen scurt, să lupți cu generațiile viitoare, să lupți pentru viitorul Rusiei? Veți suferi cu toții o înfrângere istorică”, a adăugat Navalnîi.

Instanța a respins un recurs al opozantului rus împotriva unei pedepse de nouă ani de închisoare pe care o execută pentru fraudă pe scară largă și sfidare a instanței, acuzații pe care el le neagă.

Ministru ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, spune că ofensiva rusă din regiunea estică Donbas este „cea mai mare de pe pământ european de la Al Doilea Război Mondial”, relatează BBC.

”Prea devreme pentru a concluziona că Ucraina are deja toate armele de care are nevoie. Ofensiva rusă în Donbas este o bătălie nemiloasă, cea mai mare pe pământ european de la Al Doilea Război Mondial”, a scris șeful diplomației ucrainene pe Twitter.

Astfel, Kuleba i-a îndemnat pe aliații Ucrainei să accelereze aprovizionarea țării cu arme și muniție, în special sisteme de lansare de rachete multiple (MLRS), artilerie cu rază lungă de acțiune și transportoare blindate de personal (APC).

Circa 200 de trupuri neînsuflețite au fost găsite printre ruinele unei clădiri din Mariupol, potrivit consilierului primarului din orașul-port, Petro Andriușcenko, relatează Ukrainska Pravda.

Vă avertizăm că urmează imagini și detalii ce pot avea impact emoțional

”În timpul degajării molozului de la o clădire înaltă din zona benzinăriei suburbane-2 de-a lungul bulevarului Mira, aproximativ 200 de cadavre ale unor persoane care au murit la subsol s-au găsit printre dărâmături, având un grad ridicat de descompunere”, a scris Andriușcenko pe Telegram.

Potrivit oficialului, localnicii au refuzat să colecteze trupurile, iar reprezentanții Ministerului rus pentru Situații de Urgență au plecat de la fața locului.

Andriușcenko mai spune că procesul de reînhumare din curțile clădirilor s-a oprit. Așa-numita „Corporație de stat” din Donețk se ocupă acum de ritualul înhumării sau deshumării, iar pentru asta, oamenii trebuie să transporte singuri cadavrele, să spună că trupul tocmai au fost descoperite sau să fie de acord să înregistreze un videoclip în care să declare că persoanele respective au fost ucise de armata ucraineană.

Într-o morgă improvizată din Mariupol, mai multe cadavre au fost așezate în saci, direct pe stradă.

”Orașul s-a transformat într-un cimitir”, scrie Andriușcenko.

Oficiali de nivel înalt din cele două țări nordice vor ajunge marți seară în Turcia unde au programate discuții cu reprezentanții Ministerului de Externe de la Ankara despre cererile lor de aderare la NATO, relatează canalul de știri NTV, potrivit BBC.

Vizita are loc în contextul obiecției Turciei cu privire la solicitarea Finlandei și Suediei de a se alătura alianței militare occidentale.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat săptămâna trecută că niciuna dintre țări nu ar trebui să se obosească să viziteze Turcia pentru a încerca să o convingă să accepte aderarea lor.

Turcia acuză cele două state că găzduiesc pe teritoriul lor persoane având legături cu grupări teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, inamic personal al lui Erdogan, pe care Turcia îl acuză că a coordonat o tentativă eșuată de lovitură de stat din 2016.

Finlanda și Suedia au depus oficial marți, 18 mai, documentele pentru aderarea la NATO.

Patru civili au murit în urma bombardamentelor asupra orașului Severodonețk din regiunea Luhansk, anunță guvernatorul Serghei Haidai, citat de BBC și The Guardian.

”Rușii bombardează centrul regional în mod haotic și neîntrerupt. Tragedia a avut loc în zonele vechi ale orașului. La sosirea poliției, au fost găsite cadavrele a doi bărbați și a unei femei fără semne vitale. O altă femeie a fost grav rănită. A primit primul ajutor și a fost internată, dar a murit în sala de operație. Probabil că toți patru locuiau în același bloc. Ieri, această stradă a fost puternic bombardată – mai multe case au fost avariate. În oraș, în general, cel puțin șase case au fost avariate, precum și în Lisichansk, unde un bărbat a fost salvat dintr-o clădire”, a exlicat guvernatorul regional, într-o postare pe Telegram.

Serghei Haidai mai precizează că a fost informat că au avut loc noi bombardamente asupra clădirii internatului regional pentru copii din Hirske. Există, de asemenea, rapoarte despre locuințe distruse în Popasna și Rubijne.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate independent.

Cei patru soldați ruși ar fi fost răniți în urma unei operațiuni de deminare care a avut loc în uzina Azovstal din Mariupol, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram de Petro Andriușcenko, consilier al primarului din orașul-port, relatează Ukrainska Pravda.

”Mariupol. În timpul deminarii Azovstalului, patru săpători ruși au fost aruncați în aer de o mină. Unul este în stare gravă, doi sunt răniți moderat și unul ușor. Cred că aceasta este o veste care poate fi considerată bună”, a afirmat oficialul ucrainean.

Potrivit consilierului primarului, represaliile împotriva miilitarilor ruși sunt inevitabile.

Moscova a anunțat vineri, 20 mai, ”eliberarea completă” a uzinei Azovstal din Mariupol. Asta după ce liderul regimentului Azov anunțase că luptătorii ucraineni au încetat să mai apere Mariupolul, în urma unui ordin primit de la conducerea militară superioară, care le-a cerut să salveze viețile militarilor.

Ministrul britanic al transportului, Grant Shapps, spune că există riscul ca lipsa de cereale și alimente, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, să provoace mai multe decese decât războiul în sine. Într-o declarație pentru postul britanic Sky News, oficialul și-a exprimat preocupările în legătură cu situația din Ucraina, în contextul ”invaziei barbare a lui Putin”.

”Ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este că am văzut multe vieți pierdute în Ucraina și am putea vedea și mai multe vieți pierdute în alte locuri din lume din cauza penuriei de cereale și alimente, (numărul deceselor – n.r.) ar putea fi chiar mai mare decât viețile pierdute în mod direct în război”, a declarat Grant Shapps.

Oficialul britanic spune că a vorbit cu omologul său ucrainean, Oleksandr Kubrakov, despre tipul de infrastructură care necesară pentru a se asigura că cerealele ar putea părăsi țara, subliniind că este esențial să se organizeze o trecere sigură a mărfurilor.

Ucraina a cerut sprijin internațional pentru deschiderea porturilor sale. Rusia a anunțat că va permite redeschiderea lor dacă sunt revizuite sancțiunile împotriva sa.

Înainte de război, Rusia și Ucraina produceau aproximativ 30% din oferta mondială de grâu, iar blocajul porturilor ucrainene a dus la creșterea prețurilor.

Moscova anunță că își retrage oferta de a fi gazda Expo 2030 pe motiv că aceasta nu va fi evaluată „echitabil și imparțial” în cadrul actualei „campanii anti-ruse” purtate de țările occidentale, transmite ministerul rus de Externe, care a notificat luni, 23 mai, Biroul Internațional de Expoziții (BIE) în legătură cu decizia sa, potrivit CNN.

„Este clar că oferta Moscovei de a găzdui Expo 2030, în fața concurenței celorlalți patru candidați, nu va fi evaluată în mod corect și imparțial”, se precizează într-un comunicat al ministerului.

Moscova consideră că Expozițiile Mondiale au devenit o altă victimă a unei „campanii anti-ruse la scară largă” purtată de țările occidentale, menită să îndepărteze Rusia din toate domeniile de cooperare, mai scrie în comunicat.

BIE a confirmat că a primit notificarea cu privire la decizia Rusiei și a precizat că premierul rus Mihail Mișustin și-a exprimat speranța că țara sa va fi candidată la găzdiurea expoziției „în viitorul apropiat”.

Țara gazdă a World Expo 2030 va fi aleasă de cele 170 de state membre ale BIE la sfârșitul anului 2023.

Și Ucraina și-a depus candidatura. Odesa, orașul-port sudic de la Marea Neagră, este unul dintre cele patru orașe rămase care au licitat pentru drepturile de găzduire. Celelalte sunt Roma (Italia), Busan (Coreea de Sud) și Riad (Arabia Saudită).

Naționaliștii ruși critică din ce în ce mai mult eșecurile așa-numitei „operațiuni militare speciale” a Rusiei în Ucraina și cer măsuri suplimentare, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american, citat de BBC.

Veteranii și comentatorii militari cer din ce în ce mai mult o mobilizare suplimentară „pe care Kremlinul probabil nu și-o dorește și nu este capabil să o pună în practică pe termen scurt”, se menționează într-un raport al ISW.

Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie, o asociație independentă a veteranilor pro-ruși, i-a cerut președintelui Putin „să recunoască faptul că forțele ruse nu mai «de-nazifică» Ucraina, ci duc un război pentru teritoriile istorice ale Rusiei și pentru existența în ordinea mondială”, mai precizează specialiștii americani.

În același timp, ofițerii au cerut pedeapsa cu moartea pentru dezertorii ruși.

Reprezentanții Adunării ofițerilor spun că Moscova nu și-a îndeplinit obiectivele în trei luni ale ”operațiunii militare speciale din Ucraina” – așa cum numește Rusia războiul purtat în țara vecină – mai ales după o trecere eșuată a râului Siverski Doneț, în care un batalion rus și-a pierdut aproape toate vehiculele blindate.

Orașul Severodonețk din regiunea estică Luhansk se află acum în centrul operațiunilor militare ruse, însă, potrivit guvernatorului regional, Serghei Haidai, Ucraina păstrează controlul asupra zonei, relatează The Guardian.

”Severodonețk deține apărarea – orașul este complet sub controlul autorităților ucrainene”, a anunțat guvernatorul din Luhansk.

Potrivit oficialului, Rusia și-a concentrat 25 de grupuri tactice de batalion, adică ”aproape toate forțele”, pentru a cuceri orașul.

”Numărul bombardamentelor a crescut de multe ori. În satele din jur au loc bătălii. Este foarte greu să evacuezi oamenii”, mai precizează Serghei Haidai.

”Președintele Federației Ruse decide totul. Dacă vorbim despre încheierea acestui război fără el, personal, acea decizie nu poate fi luată”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video adresat Forumului Economic Mondial de la Davos, relatează The Guardian.

”Nu pot accepta nici un fel de întâlnire cu nimeni care vine din Federația Rusă în afară de președinte. Și numai în cazul în care există o problemă pe masă: oprirea războiului. Nu există alte motive pentru orice alt tip de întâlnire”, a adăugat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski a adăugat că organizarea oricăror discuții cu Rusia devine din ce în ce mai dificilă, în lumina a ceea ce el a spus că este o dovadă a acțiunilor Rusiei împotriva civililor aflați sub ocupație.

Cele mai grele lupte din Ucraina au loc acum în regiunea estică Donbas, unde trupele ruse comit un ”masacru”, spune președintele Volodimir Zelenski, citat de The Guardian.

”Cea mai dificilă situație de luptă astăzi este în Donbas. Bakhmut, Popasna, Severodonețk – în această direcție ocupanții au concentrat cea mai mare activitate până acum. Au organizat un masacru acolo și încearcă să distrugă tot ce este viu. Literalmente. Nimeni nu a distrus Donbasul la fel de mult ca armata rusă acum”, a spus Zelenski.

Totodată, forțele ruse încearcă să-și apere pozițiile ocupate în din regiunile Harkov, Herson și Zaporojie.

„Ei intră în ofensivă în unele zone. În unele zone se acumulează rezerve. În altele încearcă să-și consolideze pozițiile”, a adăugat președintele ucrainean.

”Săptămânile următoare de război vor fi dificile. Și trebuie să fim conștienți de asta. Totuși, nu avem altă alternativă decât să luptăm. Luptă și câștigă. Eliberați pământul și poporul nostru. Pentru că ocupanții vor să ne ia nu doar ceva, ci tot ce avem. Inclusiv dreptul la viață pentru ucraineni”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Rusia și-a intensificat operațiunile din Donbas și încearcă să încercuiască orașele Severodonețk, Lischansk și Rubijne pentru a prelua controlul astfel asupra întregii regiuni Luhansk, precizează Ministerul britanic al Apărării în cel mai nou raport despre evoluția războiului, citat de The Guardian.

În acest moment, axele nordice și sudice ale operațiunii Rusiei sunt separate de aproximativ 25 de kilometri de teritoriu controlat de Ucraina.

Deși trupele ruse se lovesc de o puternică rezistență ucraineană, ele au obținut totuși unele succese punctuale, datorate în parte concentrării unităților de artilerie.

”Capturarea de către Rusia a zonei Severodonețk ar aduce întreaga regiune Luhansk sub ocupație rusă. Deși în prezent efortul principal al Rusiei, se concentrează aici, această operațiune este doar o parte a campaniei Rusiei de a ocupa Donbasul.

Dacă linia frontului Donbas se va deplasa mai spre vest, aceasta va extinde liniile de comunicație ruse și probabil că forțele sale se vor confrunta cu noi dificultăți logistice de reaprovizionare”, mai precizează Ministerul britanic al Apărării.

Administrația desemnată de Rusia a regiunii Herson din Ucraina va cere Moscovei să înființeze o bază militară pe teritoriul său, transmite agenția de presă rusă RIA Novosti, citată de The Guardian.

Trupele ruse au cucerit orașul Herson din sudul Ucrainei în luna martie. De atunci, Rusia a instalat aici o nouă administrație, a început să introducă rubla ca monedă și plănuiește o integrare a regiunii ca parte a teritoriului rus.

”Ar trebui să existe o bază militară rusă în regiunea Herson. Vom cere asta și asta își dorește întreaga populație. Acest lucru este esențial și va fi un garant al securității pentru regiune și locuitorii săi”, a declarat pentru RIA Novosti Kirill Stremousov, șeful adjunct al ceea ce Rusia numește „administrația regională civil-militară” a Hersonului.

”Nu intenționăm să fim o republică independentă separată. Sarcina noastră principală este să fim subiect în cadrul Federației Ruse”, a mai spus Stremousov, adăugând că orice rezultat al unui referendum „oricum nu va fi recunoscut de țările occidentale” și „a-l organiza astăzi este o pierdere de timp”.

Conform planului nostru de integrare în Federația Rusă, trebuie să finalizăm procesul de tranziție la toate standardele legislației ruse până la sfârșitul anului și abia atunci vom putea decide asupra unui referendum și a statutului nostru viitor.

Kirill Stremousov, șeful adjunct al așa-numitei administrații regionale civil-militare a Hersonului:

„Limba rusă, alături de ucraineană, va deveni limba de stat în regiunea Herson. Limba rusă va deveni limba principală pentru munca de birou, comunicare și toate problemele de importanță națională. Nu interzicem limba ucraineană și nu vom juca în niciun fel povești lingvistice”, a mai spus Kirill Stremousov.

Președintele filipinez în exercițiu, Rodrigo Duterte, îl critică pe liderul rus Vladimir Putin pentru faptul că au fost uciși civili nevinovați în Ucraina, relatează The Guardian.

„Mulți spun că eu și Putin suntem amândoi ucigași. (…) Eu omor criminali, nu ucid copii și oameni în vârstă. Suntem în două lumi diferite”, a spus Duterte într-o întâlnire săptămânală televizată cu oficiali cheie ai cabinetului.

Duterte, care îl numește deschis pe Putin un idol și un prieten, și-a exprimat pentru prima dată nemulțumirea față de invadarea Ucrainei de către Rusia în declarații difuzate marți de Associated Press.

Deși a subliniat că nu îl condamnă pe președintele rus, Duterte nu a fost de acord cu etichetarea de către Putin a invaziei drept „operațiune militară specială” și a spus că este într-adevăr un război pe scară largă purtat împotriva „unei națiuni suverane”.

Ministrul de externe al Rusiei spune că Moscova se va concentra pe dezvoltarea relațiilor cu China, deși va lua în considerare și ofertele din vest pentru restabilirea relațiilor, relatează The Guardian.

Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri la un eveniment de la Moscova, șeful diplomației ruse a acuzat țările occidentale că au îmbrățișat „rusofobia” de la începutul conflictului din Ucraina.

”Dacă ei [vestul] vor să ofere ceva în ceea ce privește reluarea relațiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu”, a spus Lavrov, potrivit unei transcrieri a declarației sale de pe site-ul ministerului de Externe.

Totodată, Lavrov a susținut că Occidentul caută să schimbe regulile relațiilor internaționale în detrimentul Rusiei.

”Trebuie să încetăm să fim dependenți în vreun fel de aprovizionarea cu absolut orice din Occident pentru a asigura dezvoltarea unor sectoare de importanță critică pentru securitate, economie sau sfera socială a patriei noastre”, a mai spus Serghei Lavrov.

În acest context, ministrul a afirmat că obiectivul Moscovei este să dezvolte în contiuare relațiile cu China.

Acum că Occidentul a luat o «poziție a dictatorului», legăturile noastre economice cu China vor crește și mai repede. Pe lângă veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o șansă de a dezvolta estul îndepărtat și estul Siberiei.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe:

Într-o declarrație pentru agenția rusă Ria Novosti, Lavrov a adăugat: ”Acum, centrul dezvoltării mondiale s-a mutat în Eurasia. În acest moment, avem cea mai extinsă rețea de parteneriate din regiunea Eurasiatică. Trebuie să ne bazăm pe ei în dezvoltarea ulterioară a țării noastre, a capacităților sale de transport, tranzit și logistică. Sunt convins că aceasta este calea corectă”.

„Partenerii noștri occidentali au dovedit, și nu pentru prima dată, că sunt incapabili de a negocia”, a mai spus ministrul rus de Externe.

Uniunea Europeană este aproape de a ajunge la un acord privind un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia, a declarat luni seară ministrul german al Economiei, Robert Habeck, pentru postul ZDF, relatează BBC.

„Vom ajunge la o înțelegere în câteva zile”, a spus Robert Habeck, adăugând că o astfel de interdicție nu va afecta imediat Rusia, în condițiile în care creșterea prețului petrolului la nivel mondial înseamnă că Moscova câștigă mai mult pentru volume mai mici.

Totodată, oficialul german a precizat că UE și SUA iau în considerare o propunere de a plafona prețurile globale ale petrolului. O „măsură neobișnuită”, a admis Habeck, înainte de a adăuga că „acestea sunt vremuri neobișnuite”.

Rusia furnizează 40% din gazele naturale ale UE și 27% din petrolul importat, pentru care blocul comunitar plătește aproximativ 400 de miliarde de euro pe an.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, îi acuză pe politicienii occidentali că „învață prost la școală și nu știu ce este Rusia” atunci când vorbesc despre înfrângerea țării sale, relatează Ukrainska Pravda, citând agenția rusă Ria Novosti și publicația Lenta.

„Ei spun că Rusia trebuie să «sufere o înfrângere», trebuie să «înfrângă Rusia», să se asigure că Rusia «pierde pe câmpul de luptă»… Probabil că ei (politicienii) nu au studiat bine la școală. Trag concluzii greșite din înțelegerea lor asupra trecutului și a ceea ce este Rusia”, a spus Lavrov.

Declarația sa vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că înfrângerea strategică a Rusiei este „evidentă”, doar că ”lașii” din Federația Rusă nu au curajul să o recunoască.

Și consilierul prezidențial ucrainean Mihail Podolyak a spus că țara sa va obține victoria în război atunci ”când Rusia va pierde totul, pentru că trebuie să piardă complet”.

Forțele ruse și-au îmbunătățit poziția tactică în zona Vasilyevka din Zaporojie, în direcția Bakhmut, și se pregătesc să reia ofensiva în zonă, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în raportul publicat marți, 24 mai, despre evoluția războiului, relatează Ukrainska Pravda.

Ofensiva continuă și în estul țării.

”Cea mai mare activitate a ostilităților este în zona operațională Donețk, nu departe de Lisichansk și Severodonețk”, se precizează în raport.

În același timp, este în creștere amenințarea cu rachete și lovituri aeriene asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului.

”Agresorul a mutat divizia Iskander-M OTRK în regiunea Brest la o distanță de până la 50 de kilometri de granița de stat a Ucrainei”, mai transmite Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Totodată, în direcția Limansky, trupele ruse ar putea încerca să forțeze trecerea peste râul Seversky Doneț în sectorul Dronovka-Belogorovka și au desfășurat unități de artilerie de rachete și tunuri pentru a acoperi trecerea cu focuri de armă.

”În direcția Seversk, inamicul continuă să întreprindă măsuri pentru a întări acoperirea frontierei în regiunile Bryansk și Kursk și pentru a preveni transferul trupelor noastre în alte direcții”, mai scrie în raportul Kievului.

În zona Harkov, trupele Moscovei își concentrează principalele eforturi pe menținerea pozițiilor și îmbunătățirea poziției lor tactice.

Iar în Krivoy Rog și Mikolaiv continuă bombardamentele.

În același timp, armata Ucrainei anunță în că în ultima zi a respins 16 atacuri rusești în direcțiile Donețk și Luhansk, iar opt tancuri, 22 de vehicule blindate, șase drone, o rachetă de croazieră și 30 de vehicule blindate de luptă au fost distruse.

„Este o problemă umanitară și o decizie politică ce depinde de sprijinul multor state. Câteva mii de oameni sunt în captivitate după blocada de la Mariupol, după blocada de la Azovstal. În plus, sunt și oamenii din Donbas. Ei sunt astăzi în captivitate”, a spus Volodimir Zelenski, făcând apel la comunitatea internațională să facă presiuni asupra Rusiei, relatează Ukrinform.

„Este important să facem presiuni politice la orice nivel, prin afaceri puternice, prin închiderea afacerilor, embargoul petrolului şi prin aceste ameninţări intensifică activ schimbul oamenilor noştri cu militari ruşi. Nu avem nevoie de militari ruşi, avem nevoie doar de ai noştri”, a continuat liderul ucrainean.

Totodată, Zelenski a afirmat că țara sa este pregătită ”și mâine” pentru un schimb de prizonieri cu Rusia.

Mai multe informații: Zelenski a cerut lumii să facă presiuni asupra Rusia pentru un schimb de prizonieri. „Suntem pregătiţi şi mâine”

„Parcurgem într-o etapă întunecată din istoria noastră comună”, a spus președintele american Joe Biden, marți, în deschiderea summitului Quad (Dialogul Cvadrilateral de Securitate – n.r.) de la Tokyo, abordând importanța alianței din care fac parte Australia, India, Japonia și SUA pe fondul războiului din Ucraina, relatează CNN.

„Războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat o catastrofă umanitară. Iar civilii nevinovați au fost uciși pe străzi și milioane de refugiați sunt strămutați în interior, precum și exilați. Și aceasta este mai mult decât o problemă europeană, este o problemă globală”, a declarat Joe Biden.

Totodată, liderul de la Casa Albă l-a acuzat pe Vladimir Putin că „încearcă să facă să dispară o cultură”, în condițiile în care Rusia lovește școlile, bisericile și muzeele ucrainene.

Invazia Rusiei în Ucraina, a adăugat Biden, „nu face decât să sporească importanța” obiectivelor și valorilor comune ale Quad.

„Principiile fundamentale ale ordinii internaționale, integrității și suveranității teritoriale, dreptul internațional, drepturile omului trebuie întotdeauna apărate, indiferent de locul în care sunt încălcate. Deci Quad-ul are mult de lucru”, a adăugat președintele american.

Rusia a dus cu forța 1,4 milioane de ucraineni pe teritoriul său, a declarat avocatul poporului pentru drepturile omului de la Kiev, Liudmila Denisova, potrivit agenției de presă Interfax.

Există „dovezi convingătoare” că Rusia a pregătit aceste deportări în avans și că se aștepta să elimine peste două milioane de ucraineni, a adăugat ea.

La sfârșitul lunii trecute, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că peste un milion de persoane au fost „evacuate” din Ucraina în Rusia.

Serghei Loznița, unul dintre cei mai apreciați regizori ucraineni, a declarat luni pentru Reuters că intenționează să realizeze un documentar despre ”atrocitățile” care au loc acum în țara sa.

”Încă nu m-am întors în Ucraina de când a început războiul, dar bineînțeles că intenționez să merg acolo și intenționez să fac un film, despre acele atrocități care au loc în acest moment”, a spus Loznița.

Loznița și-a apărat și poziția conform căreia regizorii ruși nu ar trebui boicotați ca răspuns la războiul din Ucraina.

”Cultura în general, prin definiție, se opune războiului – este ceva care este absolut împotriva oricărui război”, a adăugat regizorul ucrainean.

Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) a declarat că războiul din Ucraina a afectat perspectivele pentru economia globală și ar putea duce la recesiune în țările mai vulnerabile.

Kristalina Georgieva a prezis că 2022 va fi un an dificil și a refuzat să excludă o recesiune globală întrucât condițiile s-au înrăutățit semnificativ.

Întrebată într-o sesiune despre economia mondială la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, dacă FMI prognozează o recesiune globală, Georgieva a răspuns: „Nu în acest moment. Nu înseamnă că ceva este exclus.”

Directorul general al FMI a declarat că organizația ei a redus recent perspectivele de creștere pentru 143 dintre statele sale membre, care reprezintă 80% din producția globală.

„De atunci orizontul s-a întunecat”, a spus ea, subliniind că impactul războiului din Ucraina a fost amplificat de o înăsprire a condițiilor financiare, o creștere a dolarului american și o încetinire a creșterii economice în China. „2022 va fi un an greu”, a concluzionat Georgieva.

Ihor Terekhov, primarul orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei, a anunțat că sistemul de metrou al orașului va relua activitatea marți, după luni în care a servit drept adăpost pentru cetățenii care doresc să ferească de bombardamentul rusesc.

„Mâine, pe 24 mai, vom deschide metroul”, a anunțat primarul. „Toate liniile vor fi redeschise. Traficul cu metroul va fi de la 7:00 la 19:00. Intervalele nu vor fi aceleași ca pe timp de pace. Depoul de metrou a fost avariat în timpul bombardamentelor, astfel că intervalele vor fi mai lung.”

În timpul apogeului bombardamentului rusesc asupra Harkovului — al doilea oraș ca mărime al Ucrainei — mulți locuitori din Harkov s-au refugiat în stațiile de metrou ale orașului.

Terekhov a spus că mulți dintre cei care au rămas în subteran au fost mutați în cămine, în zone mai îndepărtate de bombardamente.

„Dacă este necesar, oamenii pot folosi metroul ca adăpost împotriva bombelor, în special pasajele subterane”, a spus Terekhov.

Metroul din Harkov a devenit un adăpost în orele de debut ale invaziei Rusiei din 24 februarie. Locuitorii au ocupat băncile, treptele și etajele stației, precum și vagoane de metrou.

Lituania își va retrage ambasadorul din Rusia de la 1 iunie, potrivit unui decret prezidențial. Niciun înlocuitor nu a fost numit, relatează Reuters.

La 4 aprilie, Ministerul de Externe lituanian a decis expulzarea ambasadorului rus, după ce Ucraina a prezentat dovezi că forțele ruse au ucis civili în orașul Bucha de lângă Kiev.

Diplomația lituaniană a spus că intenționează să reducă nivelul de reprezentare diplomatică între cele două țări.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că „strategia generală” a președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina este „necunoscută”.

Întrebat de CNN dacă Putin își strategie pentru a se folosi de arme precum foametea, resursele energetice și imigrația, Austin a spus că lumea a văzut liderul rus „folosind o serie de pârghii diferite de la bun început”.

Austin a remarcat că la începutul războiului, Putin „și-a imaginat că poate să folosească o forță copleșitoare, viteza și puterea pentru a cuceri foarte rapid Kievul și a schimba guvernul, dar acest lucru a eșuat și forțe ruse au fost respinse”.

„Întrucât i-am văzut avansând foarte lent și cu multe nereușite pe câmpul de luptă, ne-am putea aștepta să cauta alte pârghii de putere sau alte instrumente, și fac acest lucru, dar când vine vorba de strategia lui generală (nr. a lui Putin), aceasta este necunoscută”, a spus șeful Pentagonului.

Întrebat dacă Uniunea Europeană ar putea ajunge la un acord cu privire la următoarea rundă de sancțiuni, inclusiv un embargo petrolier, vicecancelarul german Robert Habeck a spus că este încrezător că se poate ajunge la un acord în câteva zile.

„Mă aștept ca toată lumea – și Ungaria – să lucreze pentru a găsi o soluție și nu să spună că vor o excepție și apoi renunță și vor contrui pe baza parteneriatului cu Putin”, a declarat Habeck, într-un interviu acordat pentru CNN în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Habeck a discutat și despre dependența Germaniei de gazul rusesc, spunând că industria germană s-ar prăbuși fără energia rusească.

Întrebat dacă Germania va plăti pentru gazul rusesc în ruble, Habeck a afirmat că firmele germane vor plăti gazul în euro, iar dacă Rusia ar decide apoi să schimbe acești euro în ruble, va fi o măsură de „salvare a situației” pentru Putin.

El a insistat că orice astfel de mișcare a fost aprobată de Comisia UE și nu a încălcat sancțiunile occidentale.

Trupele ruse și-au concentrat eforturile pentru a încercui pozițiile ucraineanilor care au fost blocați în jurul orașului Severodonețk, un punct important din punct de vedere strategic.

Oficiali occidentali, citați de The Guardian, afirmă că, deși rușii vor reuși în cele din urmă să încercuiască Severodonețk, asta nu înseamnă neapărat înfrângere pentru ucraineni.

Un oficial a precizat că, chiar dacă nu mai pot primi sprijin, ucrainenii au arătat că sunt dispuși să continue lupta, provocând daune suplimentare armatei ruse.

„Cred că acest lucru se reduce în mare parte la voința politică. Ucrainenii nu vor să renunțe la niciun teritoriu. Ei vor să-i facă pe ruși să lupte pentru fiecare bucățică de pământ”, a spus un oficial.

Continuând să lupte, aceste trupe ucrainene ar îndeplini o misiune militară importantă, „prin afectarea capacității Rusiei de a avansa și prin obținerea de timp pentru ca forțele ucrainene să continue să-și îmbunătățească apărarea în altă parte”, a spus oficialul.

„Din punct de vedere al pierderilor de vieți, predarea ar putea fi de dorit, dar din punct de vedere militar și politic, ucrainenii vor intenționa să lupte. Ne-am aștepta ca ei să lupte pentru fiecare bucată de teritoriu pe care o pot păstra”, au spus oficialii.

Presa ucraineană relatează că soldații ruși au început să ia cu asalt orașul Liman din regiunea Donețk.

Imagini obținute din satelit de către NASA, distribuite pe Twitter de platforma Twitter, prezintă amploarea luptelor din Liman.

Danemarca a fost de acord să furnizeze un lansator Harpoon și rachete pentru a „ajuta Ucraina să-și apere coasta”, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la încheierea celei de-a doua reuniuni, în format virtual, a Grupului de Contact al Ucrainei.

De asemenea, Cehia a fost de acord să trimită „sprijin substanțial” Ucrainei, inclusiv „o donație recentă de elicoptere de atac, tancuri și sisteme de rachete”, a declarat Austin într-o conferință de presă la încheierea întâlnirii.

În total, 20 de țări „au anunțat noi pachete de asistență în materie de securitate”, după întâlnire, a spus Austin, inclusiv „donarea de muniție de artilerie necesară, sisteme de apărare de coastă și tancuri și alte vehicule blindate”.

„Alții au venit cu noi angajamente pentru antrenarea forțelor Ucrainei și susținerea sistemelor sale militare”, a adăugat Austin.

Un total de 47 de țări au participat la cea de-a doua întâlnire a Grupului de Contact, a declarat președintele Șeful Statelor Majore ale Armatei, generalul Mark Milley.

Secretarul Austin va găzdui cea de-a treia întâlnire a Grupului de Contact al Ucrainei care se va desfășura în format fizic la Bruxelles pe 15 iunie, a declarat Austin la încheierea celei de-a doua întâlniri virtuale a grupului de contact de luni.

„Voi convoca Grupul de Contact pentru a treia întâlnire a noastră luna viitoare și ne vom reuni personal de data aceasta, pe 15 iunie, în marja Ministerului Apărării NATO de la Bruxelles”, a spus Austin. „Desigur, nu va fi un eveniment NATO, dar vrem să ținem pasul, să menținem ritmul acestor întâlniri și am vrut să-mi folosesc călătoria în Europa pentru a mă asigura că ne dezvoltăm impulsul”.

Lituania, Slovacia, Letonia și Estonia vor cere marți confiscarea bunurilor rusești înghețate de Uniunea Europeană pentru a finanța reconstrucția Ucrainei după invazia Rusiei, arată o scrisoare comună scrisă de oficialii celor patru state și citată de Reuters.

Pe 3 mai, Ucraina a estimat la aproximativ 600 de miliarde de dolari suma de bani necesară pentru a reconstrui țara după distrugerile aduse de Rusia. Dar, având în vedere că războiul este încă în plină desfășurare, este probabil ca suma să fi crescut brusc, se menționează în scrisoare.

„O parte substanțială a costurilor pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv compensarea victimelor agresiunii militare ruse, trebuie să fie acoperită de Rusia”, se precizează în scrisoare, care urmează să fie prezentată marți miniștrilor de finanțe din UE.

Scrisoarea, văzută de Reuters, cere, de asemenea, ca blocul celor 27 de națiuni să înceapă pregătirea de noi sancțiuni împotriva Moscovei.

„În cele din urmă, dacă Rusia nu oprește agresiunea militară împotriva Ucrainei, nu ar trebui să rămână deloc legături economice între UE și Rusia – asigurându-ne că niciuna dintre resursele, produsele sau serviciile noastre financiare nu contribuie la mașina de război a Rusiei”, cere cele patru state.

Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat pentru The Washington Post că „mai mult de 13.000 de cazuri de presupuse crime de război ale Rusiei” sunt investigate. Ultima estimare a unor astfel de cazuri aflate în curs de investigare era de aproximativ 11.000, semn că numărul lor crește rapid.

Kievul a acuzat în mod constant Rusia de atrocități împotriva civililor în timpul invaziei, dar Kremlinul neagă că trupele sale au vizat civili nevinovați.

„Am inițiat deja aproape 13.000 de cazuri care sunt legate doar de crime de război. La această categorie au fost semnalate suspiciuni asupra a 49 de persoane, pe care am început să le urmărim penal pentru crime de război”, a declarat procurorul.

Oficialii ucraineni au o listă cu aproximativ 600 de suspecți despre care se crede că s-au implicat în crime de război, a spus ea, în timp ce două dosare care implică trei persoane au fost înainte deja instanțelor.

Venediktova a spus că amploarea dosarelor împotriva Rusiei sugerează o toleranță sistemică sau chiar o încurajare a crimelor de război împotriva ucrainenilor