LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 91 | Oficial ucrainean: 95% din regiunea Luhansk a fost ocupată de ruși, situația în Donbas e critică

Armata rusă încarcă rachete de croazieră pe submarinele aflate în porturile din Peninsula Crimeea, scrie presa ucraineană.

Potrivit publicației Krym Realii, două submarine rusești din clasa Varshavyanka ancorate la cheiul din sudul golfului Sevastopol, ocupat de Rusia, sunt încărcate în prezent cu rachete de croazieră Kalibr.

Turcia a anunțat miercuri, în urma unor discuții cu delegațiile din Suedia și Finlanda, că procesul de aderare a celor două țări nordice la NATO nu va avansa dacă acestea nu vor aborda preocupările de securitate ale Ankarei, scrie agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Am transmis mesajul nostru în termeni foarte clari – și anume că procesul nu va avansa decât dacă preocupările de securitate ale Turciei vor fi abordate prin pași concreți și în cadrul unui anumit calendar”, a declarat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Erdogan, după întâlnirea de la Ankara cu reprezentanții suedezi și finlandezi.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Turcia, membră a NATO, se opune candidaturilor Suediei și Finlandei de aderare la alianța militară din cauza a ceea ce consideră a fi indulgența arătată de cele două state scandinave față de grupurile militante kurde.

Stockholmul și Helsinkiul și-au depus săptămâna trecută candidaturile pentru a adera la alianța de apărare condusă de SUA, după decenii de nealiniere militară, în contextul amenințărilor de securitate cauzate de invazia rusă în Ucraina. Aderarea trebuie să fie aprobată în unanimitate de toți membrii NATO, iar Turcia este singura țară care pune piedici acestui proces.

Ankara acuză mai ales Suedia că găzduiește militanți ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii și catalogat drept grup terorist de Turcia și de aliații săi occidentali.

„Ne-au spus că înțeleg preocupările de securitate ale Turciei, dar vom vedea ce măsuri vor lua”, a declarat Kalin, adăugând că dialogul va continua.

Suedia a impus mai multe embargouri asupra vânzărilor de arme către Turcia, începând din 2019, din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria.

Kalin a precizat miercuri că observă o atitudine „pozitivă” în ceea ce privește eliminarea sancțiunilor din industria de apărare.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

„Nu credem că este potrivit ca aliații să-și impună reciproc sancțiuni, acest lucru ar slăbi alianța și i-ar face fericiți pe inamici”, a adăugat purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat miercuri că ofițerii de poliție din regiune au ajuns să desfășoare activitatea de care se ocupau înainte casele de pompe funebre. Potrivit acestuia, 150 de persoane au fost înmormântate într-o groapă comună din orașul Lisichansk, informează Ukrainska Pravda.

„În regiunea Luhansk, ofițerii de poliție au înlocuit casele de pompe funebre. Într-unul dintre districtele din Lisichansk, 150 de persoane au fost îngropate într-o groapă comună”, a afirmat Haidai.

În prezent, polițiștii din regiunea Luhansk se ocupă de prestarea mai multor servicii publice, o echipă fiind special înființată pentru serviciile funerare, a precizat oficialul ucrainean.

„Ofițerii de poliție merg în locurile unde cetățenii au murit din cauza bombardamentelor sau din cauze naturale și îi îngroapă în gropi comune”, a explicat Haidai.

Potrivit acestuia, după terminarea războiului, rudele îi vor putea reînhuma pe cei dragi.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Poliția eliberează documente rudelor victimelor, care le vor oferi ulterior posibilitatea de a obține certificate de deces.

Ucraina a luat miercuri decizia de a înceta să accepte călătoriile fără vize ale cetățenilor ruși, invocând necesitatea de a îmbunătăți securitatea frontierelor în urma invaziei Moscovei, relatează Sky News.

Anterior, cetățenilor ruși li se permitea să viziteze Ucraina fără vize de intrare în țară.

Într-un ordin publicat pe site-ul administrației prezidențiale, președintele Volodimir Zelenski a motivat că a susținut o petiție depusă de un cetățean ucrainean care cerea încetarea acestei practici.

„Pe fondul unei agresiuni rusești pe scară largă, problema ridicată este importantă și vitală. Susțin necesitatea de a consolida controalele privind intrarea cetățenilor ruși”, a afirmat liderul ucrainean.

Zelenski a precizat că i-a trimis o scrisoare premierului Denis Șmihal, cerându-i să se ocupe de această problemă. Liderul de la Kiev e nu a furnizat alte detalii.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat, la începutul lunii aprilie, un decret care introduce restricții de viză pentru cetățenii țărilor pe care Moscova le consideră „neprietenoase” – inclusiv pentru cetățenii ucraineni.

Statele Unite au denunţat miercuri decizia Rusiei de a facilita emiterea unor paşapoarte ruse locuitorilor din sudul Ucrainei drept o încercare de „subjugare” a populaţiei asupra căreia deţine controlul, scrie news.ro citând AFP.

Acest plan este „o tactică a Rusiei de subjugare a poporului ucrainean, de a-şi impune voinţa cu forţa”, a denunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price.

Statele Unite ”resping hotărât” un astfel de plan, a subliniat Price.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, anunțat miercuri că 95% din teritoriul regiunii a fost ocupat de trupele ruse. Potrivit acestuia, situația din Donbas este critică, scrie Ukrainska Pravda.

„95% din teritoriul regiunii Luhansk a fost ocupat. Situația din Donbas este extrem de dificilă. Regiunea Luhansk continuă să țină în frâu hoarda care face prăpăd în orașele și satele noastre. Bombardamentele sunt neîncetate”, a declarat oficialul ucrainean.

Potrivit lui Haidai, drumul care face legătura între orașele Lisichansk și Bahmut se află sub tirul permanent al forțelor ruse.

Marți, un grup de sabotaj și recunoaștere al rușilor a reușit să intre pe drum și să își instaleze punctele de control. Cu toate acestea, începând de miercuri, drumul nu mai este blocat și a fost posibilă livrarea de provizii umanitare către părțile din regiunea Luhansk aflate sub control ucrainean, a precizat oficialul.

Haidai a adăugat că Sievierodonețk nu a fost încercuit și că 15.000 de civili au rămas în așezările și satele din jurul orașului.

În total, peste 40.000 de civili au rămas pe teritoriul controlat de Ucraina din regiunea Luhansk. Potrivit lui Haidai, 99% dintre ei nu doresc să fie evacuați.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, în actualizarea de miercuri seară a situației de pe front, că armata rusă încearcă să avanseze spre orașele Bahmut și Lyman din estul țării, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, ocupanții ruși „și-au concentrat principalele eforturi în direcția Bahmut” și încearcă, de asemenea, să avanseze spre orașul Lyman.

Forțele ruse atacă orașele Lyman și Komyshuvakha din regiunea Donețk, precum și orașele Sievierodonețk și Novozvanivka din regiunea Luhansk, cu artilerie și lovituri aeriene, a precizat Statul Major General, într-o postare pe Facebook.

Secretarul american de stat Antony Blinken a anunțat miercuri lansarea unui nou grup comun al Marii Britanii, UE și SUA care va sprijini eforturile Procurorului General al Ucrainei de a documenta crimele de război și alte atrocități comise în Ucraina, informează CNN.

Noul mecanism, numit Grupul Consultativ pentru Crime de Atrocitate, va „oferi consiliere strategică și asistență operațională unităților pentru investigarea crimelor de război ale Parchetului General, autoritatea legal constituită care este responsabilă cu urmărirea penală a crimelor de război și a altor atrocități din Ucraina”, a declarat Blinken.

„Deși Statele Unite și partenerii noștri sprijină o serie de eforturi internaționale pentru a urmări tragerea la răspundere pentru atrocități, Parchetul General al Ucrainei va juca un rol crucial în asigurarea faptului că cei responsabili de crime de război și alte atrocități sunt trași la răspundere”, a precizat șeful diplomației americane.

Blinken a adăugat că „Grupul Consultativ pentru Crime de Atrocitate va ține legătura cu Departamentul de Justiție în timp ce va urmări să obțină tragerea la răspundere în instanțele din SUA”.

Pe lângă eficientizarea eforturilor de investigație, noul grup va oferi, de asemenea, o finanțare extinsă pentru echipa de procurori internaționali și alți experți în crime de război deja desfășurați în regiune, a precizat secretarul american de stat.

La începutul acestei săptămâni, un soldat rus în vârstă de 21 de ani a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea unui civil neînarmat, în cadrul primului proces din Ucraina pentru crime de război de când a început invazia rusă.

Imagini filmate din dronă suprind pagubele provocate unei instalații feroviare din orașul Pokrovsk, situat în regiunea Donețk, de un atac cu rachete efectuat de trupele ruse, scrie The Guardian.

Înregistrarea video arată urmările atacului, care a distrus mai multe clădiri și infrastructura din zonă. Bombardamentul survine în contextul în care oficialii ucraineni au anunțat că forțele ruse și-au intensificat asaltul asupra a două orașe cheie din regiunea Donbas.

Liderul autoritar al republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, afirmă că intenționează să atace Polonia, după ce conflictul din Ucraina se va termina, anunță portalul Nexta TV.

„Ucraina este deja o problemă închisă. Sunt interesat de Polonia. După Ucraina, dacă va exista un ordin, vom arăta în 6 secunde ce suntem capabili să facem. Ar fi bine să vă luați armele de la mercenari”, a spus Ramzan Kadîrov, adresându-se polonezilor.

⚡️Kadyrov said that he plans to attack Poland

“Ukraine is already a closed issue. I’m interested in #Poland. After #Ukraine, if there is an order, we will show what we are capable to do in 6 seconds. Better take your weapons (Poles) from the mercenaries.” pic.twitter.com/WLesxJjX2b

— NEXTA (@nexta_tv) May 25, 2022

Liderul cecen a mai cerut autorităților din Polonia să-și ceară scuze în urma incidentului în care ambasadorul rus la Varșovia a fost stropit cu vopsea roșie când depunea o coroană de flori în memoria soldaților sovietici

„Nu vom lăsa acest lucru fără răspuns, țineți minte”, a amenințat Kadîrov.

⚡️Kadyrov demanded an apology from #Poland for the situation with the #Russian ambassador: “we will not leave this without answer, keep in mind”, said Ramzan „don-don” Kadyrov. pic.twitter.com/EgkPW9NfA1

— NEXTA (@nexta_tv) May 25, 2022

Miliardarul Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a declarat într-un interviu acordat publicației ucraineane NV, că va intenta un proces împotriva Rusiei, cerând „compensații corespunzătoare pentru toate pierderile și afacerile pierdute”.

Potrivit lui Akhmetov, pierderile înregistrate de uzinele sale siderurgice Azovstal și Ilici din Mariupol din cauza războiului declanșat de Rusia variază între 17 și 20 de miliarde de dolari.

#Ukrainian billionaire Rinat Akhmetov will file a lawsuit against #Russia for 17-20 billion dollars due to the destruction of the #Azovstal plant and damage to the #Mariupol Ilyich Iron and Steel plant. pic.twitter.com/j6DglqACgP

— NEXTA (@nexta_tv) May 25, 2022

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a acuzat miercuri NATO că „nu a făcut literalmente nimic” în fața invaziei Rusiei în țara sa, relatează The Guardian.

Kuleba a lăudat UE pentru deciziile sale „revoluționare” de sprijinire a Kievului, dar a afirmat că alianța militară NATO a fost „complet trecută în plan secund”.

„NATO, ca alianță, ca instituție, este complet lăsată în plan secund și nu face literalmente nimic. Îmi pare rău să o spun”, a declarat șeful șeful diplomației ucrainene, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Acesta a precizat că, la începutul invaziei ruse din Ucraina, „a existat un sentiment public că NATO era forța puternică, iar UE era capabilă doar să exprime diferite niveluri de îngrijorare”. „Dar războiul este întotdeauna un test care dă jos măștile”, a continuat ministrul ucrainean de Externe.

Kuleba a lăudat Bruxelles-ul pentru „deciziile revoluționare, deschizătoare de drumuri, pe care nici măcar ei înșiși nu se așteptau să le ia”, și a recunoscut faptul că unii aliați din NATO „ne ajută”.

Guvernul elvețian confiscă bunuri în valoare de peste 100 de milioane de franci elvețieni (82 de milioane de lire sterline) de la un asociat al fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, informează Sky News.

Sechestrul vizează activele lui Iuriy Ivanyushchenko și ale familiei sale, care au fost înghețate după revoluția din Ucraina din 2014, au transmis autoritățile elvețiene într-un comunicat de presă, subliniind că această măsură nu are legătură cu sancțiunile impuse de Berna împotriva rușilor în acest an.

Viktor Ianukovici a fost destituit în 2014, în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de revoluția Maidan, care a făcut ca Ucraina să devină pro-occidentală și să se îndepărteze de sfera de influență a Rusiei.

Unii experți consideră că destituirea lui Ianukovici a fost un element esențial în decizia Rusiei de a anexa Peninsula Crimeea, în 2014, și că a condus, în cele din urmă, la invazia din acest an.

Producătorul american de echipament sportiv Nike a anunţat miercuri suspendarea vânzărilor sale în magazinele partenere din Rusia şi întreruperea tuturor parteneriatelor sale cu retailerii din ţară, la două luni după ce şi-a închs temporar cele 116 magazine proprii, scrie news.ro citând AFP.

Grupul de la Beaverton (Oregon) îşi justifică această decizie prin ”dificultăţi operaţionale în Rusia”.

Cotidianul rus Vedomosti scrie că acordurile de distribuţie ale Nike cu principalii săi doi parteneri comerciali din Rusia expiră joi. Este vorba inclusiv despre grupul Inventive Retail Group (IRG), care gestionează reţeaua de magazine dedicate Up & Run.

Nike ”a luat decizia de a nu prelungi acorduri comerciale sau de încheia altele noi, inclusiv cu franciza Up & Run”, a transmis producătorul american.

Nike a anunţat la începutul lui martie, la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, că-şi închide temporar toate sucursalele pe care le gestionează în mod direct în Rusia, adică cele 116 magazine.

Grupul mai anunţă că activităţile sale ”rămân suspendate” în Rusia şi că va continua să-şi plătească angajaţii. Anunţul înseamnă că Nike îşi suspendă vânzarea produselor în toate magazinele dedicate, adică în cele care nu propun doar produsele sale.

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că victoria Ucrainei „nu pare a fi o opțiune” și că Berlinul „așteaptă ca Putin să anunțe că obiectivele sale de război au fost atinse”, relatează The Guardian.

„Victoria Ucrainei nu pare a fi o opțiune. Strategia ar putea fi numită așteptare activă. Germanii furnizează cu prudență arme, participă la boicoturi și așteaptă ca Putin să spună că obiectivele sale de război au fost atinse”, a spus Olaf Scholz, într-un briefing de presă ținut la bordul avionului în care se afla, potrivit Der Spiegel.

Der Spiegel after a plane brief with Scholz on his war goals.”Victory for Ukraine does not seem to be an option. The strategy could be called active waiting. The Germans are cautiously supplying arms, participating in boycotts & waiting for Putin to say his war goals are reached”

— Patrick Wintour (@patrickwintour) May 25, 2022

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost fotografiat miercuri întâlnindu-se cu soldații răniți în timpul războiului din Ucraina, scriu The Guardian și Sky News.

Liderul de la Kremlin a fost fotografiat dând mâna cu medicii și pacienții de la Spitalul Clinic Militar Mandryk din Moscova.

Purtând un halat medical alb, Putin a discutat cu soldații internați aici, în prima vizită de acest fel de când a trimis trupe în Ucraina.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

După ce s-a întâlnit cu răniții, Putin a declarat, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți oficiali guvernamentali, care a fost televizată: „Aceștia sunt oameni care își riscă sănătatea și viața de dragul oamenilor și copiilor din Donbas, de dragul Rusiei. Cu toții sunt eroi”.

Oficialii regionali din Ucraina spun că două persoane au fost ucise în bombardamentele efectuate de forțele ruse asupra orașului Balaklia, care se află pe linia frontului, în regiunea Harkov, transmite CNN.

Nataliya Popova, consilieră a șefului Consiliului Regional din Harkov, a declarat că șapte persoane au fost rănite în bombardamentele de miercuri, inclusiv un copil care se află în stare critică.

Orașul Balaklia se află la nord-vest de Izium, oraș ocupat de forțele ruse și care a devenit platforma acestora pentru lansarea unor atacuri în sudul regiunii Donețk.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, spune că cerințele țării sale pot fi rezumate în două abrevieri: MLRS (Multiple Launch Rocket Systems – sisteme de rachete cu lansare multiplă) și ASAP („as soon as possible” – cât se poate de curând, în limba engleză), relatează Sky News.

Dmytro Kuleba argumentează că Ucraina sa are nevoie urgentă de lansatoare multiple de rachete pentru că situația din regiunea estică Donbas „este extrem de proastă”.

Vorbind în marja reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, Kuleba a declarat că a avut aproximativ 10 întâlniri bilaterale cu alți lideri ale căror țări dețin astfel de sisteme. „Răspunsul pe care îl primesc este: «V-au dat americanii deja?»”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

„Așadar, aceasta este povara de a fi lider. Toată lumea se uită la tine. Așa că Washingtonul trebuie să se țină de promisiune și să ne furnizeze sisteme de rachete cu lansare multiplă cât mai curând posibil. Vor face și alții la fel”, a continuat Kuleba.

„Dacă nu primim sisteme de lansatoare multiple de rachete cât mai curând posibil, situația din Donbas se va înrăutăți și mai mult decât în prezent”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, sistemele de rachete vor ajuta forțele ucrainene să încerce să recucerească zone precum orașul Herson din sudul țării.

Ministerul ucrainean de Externe consideră că planul Moscovei de a simplifica procesul de acordare a cetățeniei ruse rezidenților din regiunile ucrainene ocupate de Rusia și de a emite pașapoarte rusești încalcă dreptul internațional, relatează The Guardian și CNN.

Ministerul a afirmat că inițiativa de a facilita obținerea cetățeniei ruse pentru ucrainenii care locuiesc în regiunile sud-ucrainene Zaporojie și Herson este o dovadă în plus a obiectivelor de război „criminale” ale Kremlinului.

„Eliberarea de pașapoarte ilegale în regiunile Herson și Zaporojie, precum și în Crimeea și în părțile temporar ocupate ale regiunilor Donețk și Luhansk, reprezintă o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, a normelor și principiilor dreptului umanitar internațional și a obligațiilor Rusiei în calitate de putere ocupantă, în conformitate cu articolul 45 din Convenția de la Haga din 1907 și cu articolul 47 din Convenția din 1949 pentru protecția persoanelor civile în timp de război”, a transmis, într-un comunicat de presă, Ministerul de Externe de la Kiev.

„Decretul președintelui Rusiei este nul din punct de vedere legal și nu va avea consecințe juridice. Această decizie nu va afecta cetățenia ucrainenilor de pe teritoriile ocupate temporar de Rusia”, a precizat ministerul.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri un decret care simplifică procesul de eliberare a pașapoartelor pentru ucrainenii din regiunile ocupate Herson și Zaporojie. Rusia a înmânat deja sute de mii de pașapoarte rezidenților din zonele separatiste din estul Ucrainei și din Crimeea, teritoriu ucrainean anexat în 2014, precum și rezidenților din republicile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, din Georgia, și Transnistria, din Republica Moldova. Analiștii spun că aceste mișcări au ajutat Moscova să creeze un pretext pentru continuarea intervenției în aceste zone.

Evhen Iaroshenko, un analist al organizației pentru drepturile omului Crimea SOS, a declarat că politica de „pașapoarte” a Moscovei poate servi, de asemenea, unui program de furnizare de recruți pentru invazia rusă din Ucraina.

Grupul Auchan nu intenţionează să îşi schimbe strategia sau structura operaţiunilor de pe piaţa rusă, a anunţat miercuri divizia din Rusia a retailerului francez, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

Anunțul companiei vine ca răspuns la informaţiile apărute în presa locală conform cărora Auchan Russia ar putea să cedeze controlul asupra operaţiunilor sale către o terţă parte.

Auchan, care are aproximativ 30.000 de angajaţi, 231 de magazine şi afaceri online în Rusia, este una dintre puţinele companii occidentale care continuă să opereze în Rusia după invadarea Ucrainei. „Principala misiune a Auchan Retail Russia este să ofere populaţiei produse de calitate la preţuri accesibile. La acest moment, Auchan nu intenţionează să facă schimbări în strategia sau modul de organizare a companiei”, a transmis Auchan Russia, într-un comunicat de presă.

Înainte de începerea războiului din Ucraina, Auchan intenţiona să cheltuie peste 20 de miliarde de ruble (340 milioane de dolari) pentru dezvoltarea serviciilor digitale în Rusia până în 2024, în ideea de a-şi creşte vânzările online pe fondul creşterii concurenţei din partea rivalilor.

Două mame ale marinarilor ruși de pe crucișătorul Moskva, pe care Ucraina l-a distrus într-un atac cu rachete în luna aprilie, au declarat că li se cere să recunoască moartea fiilor lor ca fiind cauzată de un „accident”, scrie publicația The New Voice of Ukraine, citând ediția europeană a ziarului rus Novaia Gazeta.

Novaia Gazeta relatează că, la mai bine de o lună de la distrugerea crucișătorului Moskva – o navă de război capabilă să transporte până la 500 de persoane – în Marea Neagră, Ministerul rus al Apărării recunoaște că doar o singură persoană a murit și 27 sunt date dispărute.

Între timp, părinții marinarilor care și-au pierdut viața pe crucișătorul Moskva au confirmat moartea a cel puțin 40 de persoane. În acest moment, nu este clar câți membri ai echipajului de pe Moskva au supraviețuit în urma scufundării navei-amiral a flotei ruse din Marea Neagră.

Un birou de recrutare militară din Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a invadat-o și a ocupat-o în 2014, a informat-o pe mama unuia dintre militarii de pe Moskva că fiul ei se află pe o listă a celor despre care nu se știe încă unde se află.

„Murtazaev, Muhammed Serverovici, care a servit ca recrut, a fost dat dispărut după un accident pe mare în care a fost implicat crucișătorul Moskva pe 13 aprilie 2022”, scrie în scrisoarea primită de aceasta.

Mama unui alt marinar a primit o scrisoare similară. Aceasta a cerut publicației Novaia Gazeta să nu i se dezvăluie numele de familie.

Potrivit celor două femei, Ministerul rus al Apărării le-a cerut părinților celor care au murit sau au fost dați dispăruți să semneze documente prin care să recunoască faptul că a avut loc un „accident” în care a fost implicată nava Moskva, dar nu și participarea crucișătorului la „operațiunea specială” a Rusiei în Ucraina – așa cum își numește Kremlinul războiul de agresiune neprovocat.

„Mi s-a spus că fiul meu nu se află nici pe lista celor dispăruți, nici pe lista celor care au fost răniți sau care au murit”, a declarat una dintre mame pentru Novaia Gazeta.

„Am întrebat ce înseamnă acest lucru. Am primit răspunsul: «Înseamnă că încă își desfășoară serviciul». Apoi am auzit un discurs despre eroi, acțiuni militare și așa mai departe. (…) Am întrebat de ce Ministerul Apărării nu-l pune pe fiul meu pe niciuna dintre liste? Apoi mi-au spus că încă își desfășoară serviciul militar. Comandantul a fost foarte surprins de întrebarea mea și m-a asigurat că va mai verifica încă o dată acest lucru. Am mai pus o întrebare: există vreo probabilitate ca marinarii, ca fiul meu, să fi putut supraviețui, să fi avut vreo barcă, să fi putut fi duși de un flux într-un alt loc? Comandantul s-a uitat la mine și aproape că a râs. «Nu, este imposibil»”, a spus el”, a mai mărturisit femeia.

Pe 13 aprilie, forțele armate ucrainene au lovit crucișătorul Moskva, nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, cu două rachete Neptun. Crucișătorul s-a scufundat ulterior. Inițial, Rusia a susținut că a avut loc un incendiu la bordul navei și că aceasta se întorcea în port, dar în seara zilei de 14 aprilie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut că Moskva s-a scufundat.

Pe 16 aprilie, Ministerul rus al Apărării a publicat o înregistrare video care arată o întâlnire a șefului Flotei Militare cu marinarii de pe Moskva care au reușit să se evacueze. O parte a videoclipului nu avea sunet, astfel că era imposibil să se audă ce se vorbea.

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, care este și șeful echipei de negociatori ucraineni, a anunțat miercuri că țara sa exclude concesii teritoriale făcute Moscovei și semnarea unui alt acord de la Minsk, în schimbul încheierii unui acord de încetare a focului, relatează The Kyiv Independent.

Mihailo Podoliak a afirmat, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că a accepta cedarea unor teritorii este imposibil și că acest lucru s-ar întoarce împotriva sa, deoarece Rusia ar folosi o eventuală pauză pentru a se pregăti pentru noi ofensive.

„Va duce la un război mai mare și mai sângeros”, a explicat negociatorul-șef.

„Ca să nu existe nicio ambiguitate: Ucraina nu va lua parte la această discuție. Noi nu ne tranzacționăm cetățenii, teritoriile sau suveranitatea. Aceasta este o linie roșie clară. Societatea ucraineană a plătit un preț teribil și nu va permite nimănui să facă măcar un pas în această direcție – niciunui guvern și niciunei țări. Orice aluzie în acest sens din partea oricăruia dintre parteneri va primi un răspuns de principiu”, a scris Podoliak.

„Orice război se termină la masa negocierilor, iar acesta nu va face excepție. Dar negocierile vor fi posibile doar atunci când părțile sunt pregătite să cadă de acord. Pentru a face acest lucru, Rusia trebuie să înceapă să evalueze sobru situația. Este puțin probabil ca acuzațiile de concesii, salvarea aparenșelor sau înghețarea conflictului să ajute”, a continuat consilierul prezidențial.

„Nimeni în lume nu este interesat de un război lung. Nimeni nu este interesat de înrăutățirea crizei alimentare. Dar astăzi, cea mai scurtă cale de a pune capăt războiului este cu arme, sancțiuni și asistență financiară pentru Ucraina”, a punctat Podoliak.

Un oficial local al orașului ocupat Mariupol, reprezentant al noii administrații impuse de ruși, a anunțat că prima navă care va pleca din port, după capturarea acestuia de către forțe ruse, va ridica ancora în zilele următoare, relatează The Guardian.

Konstantin Ivaşcenko, noul lider prorus al Mariupolului, a declarat, potrivit agenției ruse de stat TASS, că o primă navă urmează să plece din port „în zilele următoare”, cu aproximativ 3.000 de tone de produse metalurgice la bord către Rostov-pe-Don, un oraş rusesc important situat în apropiere.

Konstantin Ivaşcenko a precizat că peste 400 de persoane lucrează deja în portul Mariupol, iar „aproape toate resturile au fost îndepărtate”.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a anunțat că portul Mariupol „funcționează normal”.

Procurorii ucraineni au publicat marți seară numele și fotografiile a opt bărbați care sunt căutați pentru uciderea unor civili ucraineni în zonele în care au acționat din apropierea Kievului. Printre ei se numără cetățeni belaruși, parte a miliției private Wagner, asociată Kremlinului. Ei devin astfel primii străini care sunt puși sub acuzare în Ucraina, relatează The Guardian.

Între cei opt bărbați puși sub acuzare se numără cinci soldați ruși, un mercenar rus din gruparea Wagner și cei doi cetățeni belaruși. Despre câțiva dintre acești bărbați se știe că au activitat anterior în Siria. Ei sunt acuzați de crime de război – printre care tortură și ucideri – comise în localitatea Motyzhyn.

🇺🇦Security Service has identified 8 🇷🇺 soldiers who committed atrocities against civilians in Kyiv Region, Motyzhyn – the family of Motyzhyn village head Olga Sukhenko, her son and husband. I wrote earlier about them. In particular: 5 servicemen, 3 Wagner Group members pic.twitter.com/gyNyx3UwqI

— Nataliya Gumenyuk (@ngumenyuk) May 24, 2022

Au existat anterior relatările despre implicarea grupării Wagner în comiterea atrocităților descoperite după ce forțele ruse s-au retras de lângă Kiev, dar anunțul procurorilor ucraineni reprezintă prima confirmare oficială privind impliarea unor cetățeni străini în comiterea de crime de război.

Mai multe detalii: Doi mercenari din gruparea Wagner, primii cetățeni străini acuzați de uciderea unor civili lângă Kiev

Armata rusă a utilizat până acum, în cadrul invaziei din țara vecină, 60% din stocurile sale de arme de înaltă precizie, susține Serviciul de informații al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Vadym Skibitskyi, un reprezentant al Direcției de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat, pentru publicația Krym Realii , că Rusia nu își poate reface rapid rezervele de arme de înaltă precizie.

#ГУРінформує
❗ росія використала 60 відсотків запасів високоточної зброї

💬”Є відповідні нормативні вимоги по тому пороговому рівню, який необхідно тримати в військах, і по тих же самих “Іскандерах” цей пороговий рівень майже настав”

🔗Детальніше: https://t.co/R62AqJhi9d pic.twitter.com/zlfKabYXRA

— Defence intelligence of Ukraine (@DI_Ukraine) May 25, 2022

Președintele rus Vladimir Putin a sosit miercuri la un spital militar din Moscova pentru a-i vizita pe soldații ruși răniți în „operațiunea militară specială” din Ucraina, anunță agenția de stat TASS.

Путин пожал руки военнослужащим, которые были ранены в ходе спецоперации pic.twitter.com/LyIIYmTkQe

— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA) May 25, 2022

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că este de așteptat ca Putin să vorbească cu militarii în timpul acestei întâlniri.

Oficialul a precizat că președintele rus „se interesează în mod constant și ține sub control subiectul condițiilor oferite celor răniți în cursul operațiunii militare speciale”. Acum, a precizat Peskov, programul președintelui „i-a permis să meargă personal și să se familiarizeze [cu condițiile] și, cel mai important, să vorbească cu militarii [ruși]”.

Putin a fost surprins în imagini dând mâna cu medicii și pacienții de la Spitalul Clinic Militar Mandryk din Moscova.

Liderul de la Kremlin a fost însoțit în vizita sa de către ministrul său al Apărării, Serghei Șoigu. Este pentru prima dată când Putin îi vizitează pe militarii ruși răniți în războiul din Ucraina.

With the war now in its fourth month, Vladimir Putin has finally visited a hospital with wounded Russian soldiers pic.twitter.com/9KV1ZzGimm

— Francis Scarr (@francis_scarr) May 25, 2022

Cele mai recente hărți ale războiului din Ucraina, întocmite de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, arată că orașul Severodonețk se află chiar pe linia de control dintre forțele ruse și cele ucrainene, scrie Sky News.

Guvernatorul regional din Luhansk, Serhiy Haidai, a acuzat trupele ruse că au vizat în mod deliberat adăposturi în care se ascundeau civili.

„Situația este gravă”, a spus el. „Orașul este bombardat în mod constant cu toate armele posibile aflate în posesia inamicului”, a precizat guvernatorul regional.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a acuzat miercuri Rusia că încearcă să „șantajeze lumea” spunând că este pregătită să deblocheze porturile din Marea Neagră în schimbul ridicării sancțiunilor, relatează The Guardian.

„Orice politician sau oficial străin care se gândește să accepte acest joc ar trebui mai întâi să viziteze mormintele copiilor ucraineni uciși și să vorbească cu părinții lor”, a scris Kuleba, ]ntr-un mesaj publicat pe Twitter.

Russia now blackmails the world by demanding to lift sanctions in exchange for them unblocking Ukraines food exports. Any foreign politician or official who may think of accepting this game should first visit the graves of killed Ukrainian children and talk to their parents.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 25, 2022

Rusia a recuperat cadavrele soldaților și o serie de echipamente de pe crucișătorul Moskva scufundat în Marea Neagră, susține Serviciul de informații al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

Vadym Skibitskyi, reprezentant al Direcției de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat pentru Krym Realii că Rusia a desfășurat o „operațiune de salvare” care a durat cel puțin două săptămâni pentru a acoperi numărul marinarilor morți și pentru a împiedica Ucraina să pună mâna pe echipamentele de la bordul crucișătorului.

„Au fost implicate între 5 și 7 nave. Cele mai multe dintre ele au fost nave de salvare, bărci, remorchere, care au scos cadavrele, au scos tot echipamentul secret de acolo și au curățat acest crucișător – au luat ceea ce a rămas acolo și ceea ce nu trebuia să cadă în mâinile unei țări terțe”, a declarat Vadym Skibitskyi.

Armata rusă nu a anunțat public că ar desfășura o operațiune de salvare de pe crucișătorul scufundat Moskva. Potrivit Ministerului rus al Apărării, echipajul navei, de peste 500 de persoane, a fost evacuat.

Ucraina nu are suficient spațiu pentru a mai depozita cerealele, după ce acestea vor fi gata de recoltare, a declarat miercuri un parlamentar ucrainean la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit Sky News.

Evgheniia Kravchuk a declarat că timpul se scurge în privința exportării celor 22 de milioane de tone de cereale care se află în prezent în depozitele din Ucraina, înainte ca următoarea recoltă să fie gata de depozitare.

Cerelale din depozitele ucrainene nu mai pot fi exportate, în contextul în care Rusia continuă să blocheze porturile din Marea Neagră ale Ucrainei.

„Mai avem aproximativ o lună și jumătate până când vom începe să strângem noua recoltă”, a precizat Evgheniia Kravchuk, în marja evenimentului din stațiunea elvețiană.

Au existat din ce în ce mai multe avertismente cu privire la o criză alimentară globală, deoarece Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproape o treime din rezervele globale de grâu.

Ucraina este, de asemenea, un important exportator de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui și ulei de rapiță la nivel mondial.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Moscova trebuie să discute despre exportul grâului care nu mai poate fi scos din Ucraina în urma blocadei rusești din Marea Neagră.

Miercuri, Interfax l-a citat pe ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, care a declarat că Moscova este pregătită să ofere un coridor umanitar pentru ca navele care transportă alimente să părăsească Ucraina, în schimbul ridicării unor sancțiuni impuse Rusiei.

Ministrul ucrainean de externe a declarat că Rusia încearcă să „șantajeze” Occidentul cu această ofertă de deblocare a porturilor din Marea Neagră în schimbul relaxării sancțiunilor.

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a respins, de asemenea, ideea ridicării sancțiunilor pentru a înlătura blocada din Marea Neagră. Acesta a declarat, în cadrul unei întâlniri cu omologul său spaniol, Margarita Robles, în Spania, că Rusia trebuie să „facă ceea ce trebuie”, .

În schimb, el a salutat sugestia potrivit căreia alte națiuni de la Marea Neagră, cum ar fi Turcia, ar putea escorta transporturile de cereale ale Ucrainei.

Ucraina spune că se așteaptă ca recolta din acest an să fie de aproximativ 70% din cea de anul trecut, deoarece o parte din câmpuri se află acum sub controlul rușilor sau au fost minate.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a anunțat că Rusia a început să elibereze pașapoarte pentru rezidenții orașului-port Mariupol și pentru locuitorii din teritoriile ocupate din regiunea Donețk, potrivit The Kyiv Independent.

Oficialul local mai susține că Moscova a început, astfel, o „anexare de facto” a Mariupolului.

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat miercuri că se duc „lupte crâncene” în jurul orașului industrial Severodonețk, din estul regiunii Luhansk, iar un înalt oficial militar a declarat că bombardamentele asupra orașului s-au intensificat „exponențial”, potrivit CNN.

Un comunicat de presă al administrației prezidențiale menționează că se dau „lupte crâncene pentru Severodonețk”, cu bombardamente constante cu mortiere, adăugând: „În această dimineață, cu sprijinul artileriei, ocupanții ruși avansează spre Severodonețk”.

Potrivit comunicatului, șase civili au murit și opt au fost răniți în regiune, pe fondul intensificării luptelor.

Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a anunțat că bombardamentele asupra orașului Severodonețk au „crescut exponențial” în ultimele ore.

„Trupele ruse sunt foarte aproape, pot deja să tragă cu mortiere”, a spus el. „Luptele au avut loc ieri la periferia orașului. Forțele (ruse) sunt transferate aici din diferite regiuni – din Harkov, Mariupol, chiar și din Donețk, pentru a pătrunde cu orice preț în regiunea Luhansk”, a precizat acesta.

⚡️The head of the #Luhansk regional administration, Serhiy Haidai, showed the destruction in #Severodonetsk, around which there are fierce battles. According to Haidai, the shelling of the city by the #Russian army does not stop, there are casualties. pic.twitter.com/SSYxDrh5Gc

— NEXTA (@nexta_tv) May 25, 2022

El a adăugat că „următoarea săptămână este importantă; dacă (rușii, n.r.) nu reușesc până sâmbătă sau duminică, se vor epuiza, iar situația se va stabiliza, cel puțin pentru noi”.

Tot miercuri, armata rusă a recunoscut că a lansat rachete de croazieră asupra unor ținte din Dnipropetrovsk și Zaporojie. Generalul-maior Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a precizat că loviturile asupra regiunii Zaporojie au vizat atelierele de producție ale uzinei Motor Sich – o instalație aerospațială.

Anterior, oficialii ucraineni au raportat atacuri ale rușilor în Zaporojie și Dnipropetrovsk, fără a oferi detalii ample despre instalațiile vizate. Oficialii din Zaporojie au postat ulterior o înregistrare video care arată pagubele produse la un centru comercial.

Trupele ruse încearcă să încerce să înconjoare orașul Severodonețk și să taie principalul său drum de aprovizionare, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Sky News.

Purtătorul de cuvânt al ministerului a declarat că forțele ruse încearcă să învăluie acest oraș, care a devenit focarul unor lupte intense în regiunea Donbas, dar și să înconjoare orașul Lisichansk.

Încercările au loc pe fondul unui contraatac lansat de ruși în trei localități din regiunea Harkov.

„Luptele pentru drumul (spre Severodonețk) sunt în curs de desfășurare. Autostrada cheie către Severodoneșk rămâne sub control ucrainean”, a declarat Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

„Există căi alternative de aprovizionare a unităților ucrainene în cazul în care pierdem controlul asupra drumului spre Severodonețk. Mai devreme sau mai târziu, Ucraina va organiza contraatacuri pe scară largă”, a precizat acesta.

Purtătorul de cuvânt a recunoscut că forțele ruse au înregistrat unele succese temporare în jurul Donbasului. Acestea au fost obținute în contextul în care rușii și-au intensificat asaltul asupra celor două orașe cheie din regiunea industrială Donbas.

Zona a fost supusă unui bombardament constant cu mortiere. În urma acestuia, multe case au fost distruse, mai mulți civili au fost uciși, iar ultima lor cale de scăpare este acum amenințată, au declarat oficialii ucraineni.

Autorităţile instalate de către Rusia în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată în cea mai mare parte de armata rusă, a impus rubla ca mijloc de plată, instituind astfel o zonă cu monedă dublă, a anunţat un membru al Consiliului Regional prorus, potrivit agenției France Presse, preluată de news.ro.

”Puteţi plăti atât în grivne, cât şi în ruble, iar toate taxele vor fi plătite în ruble”, a dat acesta asigurări, conform agenției ruse de stat RIA Novosti.

”Noile autorităţi” ale regiunii Zaporojie se vor orienta către o aderare la Rusia, a subliniat el.

Această alipire va avea loc ”după eliberarea completă a regiunii de naţionaliştii ucraineni”, a mai anunțat oficialul prorus.

”Regiunea Zaporojie nu poate avea decât un viitor (…) şi anume să devină parte integrantă a Federaţiei ruse”, a subliniat acest membru al Consiliului Regional prorus.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că planul de pace italian pentru Ucraina este o „fantezie”, relatează Reuters.

Săptămâna trecută, ministrul de externe al Italiei, Luigi Di Maio, a prezentat liniile generale ale acestui plan și a declarat că a discutat despre acesta cu secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul unei vizite la New York.

Planul ar implica mai multe organizații internaționale precum ONU, UE și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, care să acționeze ca organisme care să faciliteze și să organizeze inițial încetarea focului la nivel local, a precizat Di Maio, într-o conferință de presă organizată vinerea trecută în Italia.

„Nu poți să aprovizionezi cu arme Ucraina, cu o mână, și să vii cu planuri pentru o rezolvare pașnică a situației, cu cealaltă mână”, a declarat Zaharova, în cadrul unui briefing de presă.

Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu a văzut încă planul de pace italian, dar că speră să îl primească pe canale diplomatice.

„Dacă ei speră că Federația Rusă va profita de orice plan occidental, atunci nu au înțeles mare lucru”, a adăugat Zaharova.

Portul Mariupol a fost complet curățat de mine și a început să funcționeze din nou, a anunțat Ministerul rus al Apărării, potrivit BBC.

Generalul Igor Konașenkov, un reprezentant al ministerului, a declarat, conform presei ruse de stat, că lucrările de deminare și demilitarizare a portului au fost finalizate.

Agenția de știri TASS a citat Ministerul rus al Apărării, care a precizat că peste 12.000 de obiecte explozive și arme au fost găsite și dezamorsate.

Ieri, Mihail Mizintsev, șeful Centrului Național de Control al Apărării din Rusia, a declarat că este în curs de amenajare un „coridor umanitar” de la Mariupol spre Marea Neagră, cu o lungime de 185 km și o lățime de 3,2 km.

Dar nu a existat nicio reacție oficială din partea Ucrainei și nu este clar dacă mai există mine pe traseul acestui coridor.

Adjunctul ministrului de externe de la Kremlin a declarat anterior că Rusia este pregătită să ofere o rută sigură de ieșire din Ucraina dacă sancțiunile vor fi ridicate și dacă Kievul va demina apele din apropiere.

Suedia nu dă nici bani și nici nu oferă arme ”organizațiilor teroriste”, a declarat miercuri premierul Magdalena Andersson. Afirmațiilor oficialului suedez vin în contextul în care liderul turc Erdogan ameninţă că va bloca aderarea țării la NATO, întrucât este „casa multor organizații teroriste”, relatează BBC.

Suedia și Finlanda au depus oficial miercuri, 18 mai, cererea de aderare la NATO, renuntând la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina, însă negocierile de aderare a celor două state au fost blocate de Turcia.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susține că cele două țări adăpostesc persoane care ar avea legături cu grupuri pe care Ankara le consideră teroriste, inclusiv gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi adepţii lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.

Mai multe detalii: Suedia asigură Turcia că nu finanţează sau înarmează ”organizaţii teroriste”

Uniunea Europeană încă speră că va reuși să ajungă la un acord privind sancțiunile împotriva petrolului rusesc înainte de următoarea reuniune a Consiliului European, a declarat miercuri președintele Consiliului, Charles Michel, potrivit Sky News.

„Sunt în continuare încrezător că putem rezolva subiectul înainte de Consiliul European”, a declarat Charles Michel la Stockholm, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul suedez.

„Depunem eforturi serioase pentru a putea rămâne uniți… dar și pentru a lua decizii care să pună pe butuci mașinăria de război rusă și pentru a încerca să punem presiune asupra Kremlinului, pentru a pune capăt războiului”, a precizat acesta.

Declarațiile șefului Consiliului European vin după ce ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat, în urma unor discuții cu ministrul de finanțe al Serbiei, că țara sa nu va susține propunerea UE de impunere a unui embargo petrolier asupra Rusiei până când nu va exista o soluție care să asigure securitatea energetică a Ungariei.

Ungaria a anunțat de asemenea că dorește ca propunerea privind embargoul asupra petrolului să fie eliminată de pe ordinea de zi a summitului liderilor UE de săptămâna viitoare.

Ungaria, care își importă cea mai mare parte a gazului din Rusia printr-o conductă care trece prin Serbia, a anunțat că va permite Serbiei să stocheze 500 de milioane de metri cubi de gaz în instalațiile sale de depozitare a gazului, pentru iarna viitoare.

Cele două țări intenționează, de asemenea, să dubleze gradul de interconectare a rețelelor lor electrice, dar acest lucru va dura 6-8 ani.

Ministrul de finanțe al Serbiei, Sinisa Mali, a declarat că țara sa, care este de asemenea dependentă aproape în totalitate de gazul rusesc, va avea un total de 3 miliarde de metri cubi în depozite până în octombrie, incluzând aici și gazul care va fi stocat în Ungaria.

Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri pentru a facilita confiscarea averilor oligarhilor ruşi şi pentru a armoniza pedepsirea în Uniunea Europeană a încălcării sancţiunilor decise ca răspuns la războiul dus de Rusia contra Ucrainei, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Conform unui proiect de directivă, o confiscare a averilor ar fi posibilă în cazul indivizilor şi al entităţilor care încalcă sau ocolesc sancţiunile şi al celor care sunt implicaţi în activităţi infracţionale. Banii astfel confiscaţi vor fi vărsaţi ”într-un fond comun pentru a ajuta Ucraina”, a explicat comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, într-o conferinţă de presă.

Comisarul a adăugat că, în UE, au fost îngheţate averi în valoare de 10 miliarde de euro ale persoanelor sancţionate, iar tranzacţii implicând 200 de miliarde de euro au fost blocate.

De asemenea, Bruxellesul a propus adăugarea faptei de încălcare a sancţiunilor la lista infracţiunilor, pentru unificarea răspunsului penal al Celor 27 şi pentru a facilita urmărirea în justiţie.

Douăsprezece state membre UE consideră încălcarea sancţiunilor drept infracţiune penală. În alte 13 state membre, ea este considerată infracţiune sau contravenţie, în funcţie de gravitate. În două state membre, încălcarea sancţiunilor este doar faptă cu caracter administrativ. Pedepsele – închisoare sau amendă – variază de la o ţară la alta.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri un decret care simplifică procedura pentru ca rezidenții din regiunile Herson și Zaporojie, aflate sub controlul trupelor ruse, să obțină cetățenia și pașapoarte ruseși, relatează Reuters.

Decretul extinde o schemă disponibilă din 2019 care viza cetățenii din zonele controlate de separatiștii proruși din Donețk și Luhansk.

Decizia vine într-o perioadă în care regiunea Herson, din sudul Ucrainei, face eforturi tot mai mari spre o intregrare în Federația Rusă.

Mai multe detalii: Rusia oferă procedură simplificată pentru obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din teritoriile ocupate din Ucraina

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, a declarat că Moscova se îndoiește de sinceritatea planurilor Ucrainei de a găsi o soluție pașnică pentru rezolvarea conflictului, relatează agenția de stat rusă Ria Novosti citată de gazeta.ru.

Diplomatul a numit propunerile și condițiile impuse de Ucraina pentru reluarea negocierilor cu Federația Rusă drept neconstructive.

„Aș vrea să amintesc că Ucraina a participat activ în negocieri, chiar din prima zi a operațiunii speciale și nu a stabilit nicio condiție”, a declarat Rudenko.

Declarațiile oficialului rus vin drept răspuns la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski care a cerut ca toate teritoriile ucrainene cucerite după declanșarea invaziei să fie înapoiate forțelor ucrainene.

Mai multe detalii: Moscova cataloghează neconstructive condițiile puse de Ucraina pentru reluarea negocierilor de pace

Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a adoptat miercuri o nouă lege privind desființarea limitei de vârstă pentru încheierea primului contract de serviciu militar. Măsura reflectă un nou indiciu că Rusia se confruntă cu o lipsă de infanterie pentru a-și continua ofensiva în Ucraina, scrie The Guardian.

Proiectul de lege în acest sens a fost depus în parlamentul rus vineri, 20 mai. Prin renunțarea la limita de vârstă, deputații cred că vor atrage mai mult personal calificat, căci, potrivit proiectului de lege, cei care știu să utilizeze „armele de înaltă precizie” sunt mai bine pregătiți când înaintează în vârstă.

Până acum, doar rușii de 18-40 de ani și străinii de 18-30 de ani au putut încheia un prim contract cu armata.

Mai multe detalii: Rusia a desfiiințat limita de vârstă pentru serviciul militar. Nou semn că Moscova se confruntă cu pierderi grele în Ucraina

Premierul slovac Eduard Heger a avertizat miercuri că țara sa va fi următoarea țintă dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina și a criticat membrii Uniunii Europene care nu acceptă să-și reducă dependența de sursele de energie din Rusia, în cadrul întâlnirii cu oamenii de faceri prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos, relatează CNN.

„Dacă Ucraina pică, Slovacia este următoarea”, a declarat premierul Eduard Heger. „Trebuie să câștige”, a punctat acesta.

El a cerut liderilor din Uniunea Europeană să „oprească compromisurile” în relația cu Rusia, principala critică îndreptându-se spre statele dependente de energia rusească.

Mai multe detalii: „Dacă Ucraina pică, Slovacia este următoarea”. Avertismentul oficialilor de la Bratislava

Kaja Kallas, şefa guvernului eston, a declarat, miercuri, că Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze cu Rusia de pe o poziţie de forţă astfel încât Moscova să nu fie încurajată să adopte alte acţiuni agresive, informează Reuters.

„Trebuie să evităm o pace nefavorabilă, o pace negociată prost pentru Ucraina ar însemna o pace proastă pentru noi toţi”, a declarat Kaja Kallas.

„Este mult mai periculos să cedăm în faţa lui Putin decât să îl provocăm. Toate aceste aparente mici concesii făcute agresorului conduc la mari războaie. Am făcut această greşeală deja de trei ori: Georgia, Crimeea şi Donbas”, a spus Kaja Kallas.

Miniştrii de externe din Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia s-au întrunit marţi şi miercuri la Kristiansand, în sudul Norvegiei, în prezenţa şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Rusia nu este reprezentată întrucât s-a retras din această organizaţie în 17 mai, după ce în 3 martie fusese suspendată.

„Agresiunea rusă este absolut incompatibilă cu modelul de cooperare ce guvernează relaţiile internaţionale în regiunea Mării Baltice, are un impact negativ pe termen lung asupra securităţii regionale şi este contrară ordinii internaţionale bazate pe reguli”, au afirmat reprezentanţii celor zece ţări participante, într-o declaraţie comună.

„Relaţiile Consiliului cu Rusia şi Belarus (ţară cu statut de observator, n.red.) vor rămâne întrerupte până când cooperarea va redeveni posibilă în cadrul principiilor fundamentale ale dreptului internaţional”, se arată în document.

Prim-ministrul Belarusului, Roman Golovchenko, a confirmat, miercuri, că țara sa furnizează arme și pentru „nevoile Federației Ruse”, informează Radio Svaboda.

Roman Golovchenko, care a condus Comitetul militar-industrial de stat între 2018 și 2020, a recunoscut dificultățile cu exporturile din cauza sancțiunilor occidentale împotriva complexului militar-industrial din Belarus.

„Sunt restricții foarte mari la import. Nu este un secret că am folosit și componente occidentale. Dar complexul industrial belarus care furnizează arme nu este primul an sub sancțiuni”, a declarat Roman Golovchenko.

„Producătorii s-au angajat să înlocuiască importurilor, au consolidat legăturile cu producătorii ruși. Și, desigur, armele sunt acum la mare căutare nu numai pentru nevoile interne ale republicii, ci și pentru Federația Rusă. Avem programe comune”, a spus Roman Golovchenko.

Premierul belarus a adăugat că, în prezent, „lucrăm intens pentru a îmbunătăți ceea ce a fost, desfășurăm lucrări de cercetare și dezvoltare, inclusiv luând în considerare experiența evenimentelor din Ucraina”.

Președintele rus Vladimir Putin va vizita miercuri unul dintre spitalele militare din Moscova, unde sunt tratați militari răniți în timpul a ceea ce Moscova numește „operațiunea specială din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de Interfax.ru.

„Președintele Putin îi va vizita pe soldații noștri care au fost răniți în timpul operațiunii militare speciale și care se află într-unul dintre spitalele militare din Moscova. Îi va vizita, va vorbi cu ei. Acest lucru s-a întâmplat de multe ori înainte, vă amintiți”, a spus Dmitri Peskov.

Purtătorul de cuvânt prezidențial a dat un răspuns negativ la întrebarea dacă vizita lui Vladimir Putin la spitalul militar este legată de debutul unei noi etape privind „operațiunea militară specială din Ucraina”. 

„Nu, nu este o situație nouă, nu e o etapă nouă. Președintele este în permanență interesat și ține sub control subiectul legat de condițiile oferite celor care au fost răniți în timpul operațiunii militare speciale. Este preocupat în permanență de această temă”, a explicat Dmitri Peskov.

Mai multe informații: Vladimir Putin îi vizitează în spital pe militarii ruși răniți în războiul din Ucraina

Ministrul lituanian al apărării, Arvidas Anushauskas, a anunțat, miercuri, pe Twitter, că țara sa pregătește o nouă livrare militară pentru Ucraina..

„Pregătim un nou lot de sprijin pentru Ucraina. În curând vor fi livrate în Ucraina 20 de transportoare blindate M113, 10 camioane militare și 10 SUV-uri (pentru lucrări de deminare)!”, a scris Arvidas Anushauskas.

Potrivit Ministerul Apărării din Lituania, valoarea totală a ajutorului militar care va ajunge în Ucraina se ridică la valoarea de 15,5 milioane de euro.

De asemenea, Lituania a început să antreneze militari ucrainenii în folosirea armelor furnizate. La sfârșitul lunii aprilie a fost finalizată prima etapă de pregătire – au fost pregătiți 20 de instructori în sisteme antitanc.

Lituania a trimis Ucrainei primul ajutor militar înainte de 24 februarie. Această asistență a inclus sisteme de apărare antiaeriană Stinger, arme antitanc, veste antiglonț și căști de protecție, dar și mortiere de 120 mm, arme de calibru mic, muniție, drone sau radare de supraveghere.

În total, asistența militară acordată de Lituania Ucrainei se ridică în prezent la aproximativ 100 de milioane de euro.

Ministrul-adjunct de externe rus, Andrei Rudenko, a anunțat, miercuri, că Rusia este pregătită să asigure un coridor umanitar pentru ca navele care transportă produse alimentare să poată părăsi Ucraina, informează Reuters.

„Am vorbit în mod repetat pe acest subiect că soluția la problema alimentară necesită o abordare cuprinzătoare, inclusiv eliminarea restricțiilor de sancțiuni care au fost impuse exporturilor și tranzacțiilor financiare rusești. De asemenea, despre cererea Ucrainei de eliberare a porturile în care sunt andocate navele. Rusia este pregătită să asigure un coridor umanitar, dacă este necesar”, a subliniat Andrei Rudenko.

Porturile Ucrainei de la Marea Neagră sunt închise din cauza invaziei ruse, iar zeci de tone tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate.

Ucraina a cerut sprijin internațional pentru deschiderea porturilor sale, în timp ce Moscova a spus că va permite redeschiderea porturilor dacă sunt revizuite sancțiunile împotriva ei.

Mai multe informații: Rusia susține că este gată să creeze un coridor umanitar pentru ca navele cu alimente să poată ieși din Ucraina

Andrei Rudenko, viceministrul de externe al Federației Ruse, a anunțat, miercuri, că problema referitoare la un posibil schimb de prizonieri ar putea fi luată în discuție doar după ce soldații ucraineni care s-au predat la combinatul Azovstal din Mariupol vor fi condamnați, informează Interfax.ru.

„Vom lua în considerare toate aceste lucruri după ce cei care s-au predat (n.r. – la combinatul Azovstal) vor fi condamnați, după ce se va pronunța o sentință (n.r. – în acest caz). Apoi pot fi alți pași. Înainte de asta, toate discuțiile despre un schimb (n.r. – de prizonieri) sunt premature”, a spus Andrei Rudenko.

Oficialul rus de rang înalt a răspuns astfel la întrebarea dacă Rusia va lua în considerare un posibil schimb de prizonieri în care să fie implicat și militarul rus Vadim Șișimarin, condamnat în Ucraina.

Luni, 23 mai, Tribunalul Districtual Solomenski din Kiev l-a condamnat pe Șișimarin la închisoare pe viață, găsindu-l vinovat de uciderea unui civil în regiunea Sumî.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis, miercuri, în cadrul unui discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, că este dispus să vorbească direct cu Vladimir Putin și nu prin intermediari, informează Reuters și The Guardian.

Volodimir Zelenski a adăugat că dacă președintele rus „înțelege realitatea” există posibilitatea de a găsi o ieșire diplomatică din conflict.

Președintele ucrainean a precizat că Moscova ar trebui să-și retragă trupele înapoi la liniile existente înainte ca Rusia să-și înceapă invazia din 24 februarie.

„Acesta ar putea fi un prim pas către discuții”, a spus Volodimir Zelenski, adăugând că Rusia trage de timp în discuțiile cu Ucraina.

„Mi se pare că actualul președinte al Federației Ruse nu este conștient în totalitate de ce se întâmplă. Mi se pare că trăiește în lumea lui virtuală, fără să-și dea seama că Ucraina nu pleacă nicăieri și va nu face concesii”, a spus Volodimir Zelenski.

„Nu luptăm împotriva cuiva pe pământul nostru, acesta este războiul Ucrainei pentru noi, pentru pământul nostru, pe pământul nostru și pentru libertatea noastră”, a precizat Volodimir Zelenski.

„Este greu să evaluăm această declarație ca fiind una constructivă. Aș dori să reamintesc că Ucraina a participat activ la negocieri încă din prima zi a operațiunii speciale și nu a pus nicio condiție. Dacă acum pun condiții, asta ne face să ne îndoim de sinceritatea dorinței lor de a găsi o soluție pașnică”, a declarat viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a declarat, marți, că viitoarea pace în Ucraina ar trebui să recunoască că deciziile „finale” au fost deja luate cu privire la viitorul regiunilor separatiste Donețk și Luhansk și că orice acord de pace care sugerează că Rusia ar trebui să renunțe Crimeea ar fi tratat ca o declarație de război.

Miliardarul american George Soros a atenţionat marţi că civilizaţia „ar putea să nu supravieţuiască” războiului din Ucraina, apreciind totodată că Europa ar putea fi într-o „poziţie mai puternică” decât crede în ceea ce priveşte gazul rusesc, informează AFP.

„Invazia (n.r. – din Ucraina) a fost poate începutul celui de-Al Treilea Război Mondial şi civilizaţia noastră poate să nu-i supravieţuiască. Cel mai bun şi singurul mod de a ne proteja civilizaţia este de a-l învinge pe Putin (n.r. – președintele Federației Ruse) cât mai repede posibil”, a declarat George Soros.

„Eu cred că Putin este foarte inteligent şi într-un fel îi dictează Europei, ameninţând cu tăierea gazului. Însă în realitate dosarul lui este mai puţin solid decât crede el”, a declarat George Soros.

Potrivit miliardarului american, preşedintele rus „este într-o criză şi el a reuşit într-un mod sau altul să îngrozească Europa”. Or, „el este într-o situaţie tensionată. El trebuie să facă ceva cu acest gaz şi singurul loc care poate să-l absoarbă, pentru că acolo sunt conducte, este Europa”, a subliniat George Soros.

În afară de Vladimir Putin, miliardarul l-a criticat din nou pe preşedintele chinez Xi Jinping, calificându-i pe amândoi drept „cei doi dictatori”.

„Astăzi, China şi Rusia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru o societate deschisă”, a afirmat George Soros.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat, miercuri, printr-un comunicat pe Telegram, că de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, 238 de copii au fost uciși și alți 433, răniți.

„Până în dimineața zilei de 25 mai, cel puțin 671 de copii au fost victime în Ucraina, ca urmare agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor, 238 de copii au fost uciși și cel puțin 433 au fost răniți”, se arată în comunicat.

Datele sunt în curs de actualizare din cauză că în unele zone se duc lupte intense, iar în teritoriile care au fost ocupate temporar de armata rusă cercetările sunt în plină desfășurare

Cei mai mulți copii afectați au fost în regiunea Donețk – 149, regiunea Kiev – 116, regiunea Harkov – 104, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Luhansk – 50, regiunea Herson – 49, regiunea Mykolaiv – 45, regiunea Zaporizhia – 28, regiunea Sumy – 17, orașul Kiev – 16 și regiunea Zhitomir – 15.

Șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko, a anunțat, pe Telegram , că miercuri dimineață, rușii au tras trei rachete asupra orașului Krivoi Rog, distrugând o fabrică.

„Noaptea a fost din nou o alarmă aeriană continuă. Dimineața (n.r. – miercuri dimineață) inamicul a tras trei rachete spre Krivoi Rog. Au vizat o întreprindere care a fost grav avariată”, a spus Valentin Reznichenko.

În plus, în regiunea Krivoi Rog, rușii au bombardat localitățile Shirokivska și Apostolovska. Nu s-au înregistrat victime, dar Apostolovska a rămas parțial fără curent electric.

Statul Major al Armatei ucrainene a anunțat, miercuri, că rușii dezvoltă în prezent o ofensivă în direcția orașului industrial Severodonețk, din regiunea Luhansk.

„În direcția  Severodonețk, cu sprijinul focului de artilerie, ocupanții ruși desfășoară o ofensivă în direcția localității Severodonețk. Luptele continuă”, a comunicat armata ucraineană.

Sergiy Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk, a declarat că Severodonețk este lovit de atacuri aeriene, rachete, focuri de artilerie și de mortiere, în încercarea de a consolida controlul asupra provinciei și de a continua ofensiva în Ucraina.

„Situația este foarte dificilă și, din păcate, nu face decât să se înrăutățească. Armata rusă a decis să distrugă complet Severodonețk. Pur și simplu îl șterg de pe fața pământului”, a spus Sergiy Gaidai, citat de The Guardian.

Descriind o „ofensivă la scară largă în toate direcțiile”, Sergiy Gaidai a precizat că mii de soldați ruși au fost trimiși să ocupe regiunea Luhansk și a anunțat că, din cauza bombardamentelor violente, 15.000 de civili au fost blocați la Severodonețk.

Cehia a asigurat transferul de elicoptere de atac către Forțele Armate ale Ucrainei și, împreună cu Slovacia, repară în prezent zeci de vehicule blindate din Ucraina, care uterior vor putea reveni în luptă, anunță Pentagonul, citat de  The Wall Street Journal.

„Ministrul Apărării Lloyd Austin le-a mulțumit cehilor pentru contribuția lor”, a notat ziarul american.

Ucrainenii au primit din Cehia elicoptere de luptă Mi-24 de fabricație sovietică, care au fost deja trimise în țara devastată de război în contextul eforturilor comune de recăpătare a controlului spațiului aerian.

În plus, Republica Cehă și Slovacia au primit mai multe eșaloane de vehicule blindate din Ucraina pentru a fi reparate.

În aprilie, Republica Cehă a devenit prima țară NATO care a raportat transferul de tancuri în Ucraina. Acum Cehia a fost prima care a anunțat livrarea de elicoptere de luptă către Forțele Armate ale Ucrainei.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, miercuri, pe  Facebook, că în ultimele 24 de ore, armata ucraineană ar fi respins nouă atacuri ale trupelor ruse și a distrus peste 30 de unități de echipamente inamice în regiunile Donețk și Lugansk.

„În ultimele 24 de ore, nouă atacuri ale invadatorilor ruși au fost respinse în zonele Donețk și Luhansk. Trei tancuri, opt sisteme de artilerie, optsprezece vehicule blindate de luptă, un vehicul blindat special și un alt vehicul au fost distruse. Pe această direcție, unitățile de apărare aeriană au distrus șase UAV-uri Orlan-10 și un vehicul aerian operațional-tactic fără pilot ZALA”, se se arată în raportul armatei ucrainene.

Statul Major constată că de niercuri, începând cu ora 06.00, unitățile inamice nu au mai întreprins acțiuni active, ci și-au concentrat principalele eforturi pe menținerea pozițiilor, efectuarea de recunoașteri și crearea condițiilor pentru reluarea ofensivei. 

Oficialii primăriei din Mariupol cred că cel puțin 22.000 de locuitori ai orașului au fost uciși în trei luni de război, a declarat consilierul Petro Andriușcenko, pentru CNN. Cifrele nu au putut fi verificate în mod independent.

„Mariupol este acum un oraș al fantomelor”, a declarat marți, 24 mai, consilierul primarului din orașul-port de la Marea Azov.

Andriușcenko, care nu se mai află în Mariupol, a explicat că bilanțul de 22.000 de morți se bazează pe numeroasele contacte pe care el și alți oficiali ai primăriei continuă să le aibă cu oficialii rămași în oraș. Dar el crede că cifra reală ar putea fi mult mai mare.

Totodată, consilierul primarului a explicat că procesul de reîngropare a morților a fost complicat de insistența oficialilor ruși ca trupurile recuperate să fie aduse la o morgă și ca o persoană care vine cu un cadavru să accepte să înregistreze un videoclip în care spune că decedatul a fost ucis de armata ucraineană.

„Este absolut întuneric în interiorul orașului. Singurele lumini sunt de la trupele ruse și patrulele rusești. Peste tot este miros de moarte și miros de foc”, mai spune Andriușcenko, care a vorbit despre o adevărată catastrofă umanitară în Mariupol.

Oamenii rămași aici au foarte puține contacte cu lumea exterioară, conexiunile la rețelele de telefonie mobilă abia încep să fie restabilite, locuitorii nu se pot deplasa liber pe străzi, fiind necesare permise speciale pentru orice mișcare în interiorul orașului și un sistem de filtrare îi împiedică să fugă cu totul din Mariupol.

Orașul-port a căzut oficial în mâinile forțelor ruse vineri, 20 mai, când ultimul grup de luptători din uzina Azovstal s-a predat.

Rusia ar rămâne o amenințare pentru pacea în Europa chiar și după o eventuală încetare a focului în Ucraina, a declarat marți ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, conform CNN.

„Faptul că Rusia se schimbă imediat după ce a fost convenită o încetare a focului este o visare cu ochii deschiși. Ar rămâne un pericol pentru pacea în Europa”, a declarat Rau în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său german Annalena Baerbock.

Rau a spus că se teme de o invazie rusă în Polonia, precum și de „pericolul unei invazii armate a țărilor din flancul estic al NATO”.

Polonia și Germania trebuie să depună eforturi pentru ca Rusia „să sufere o înfrângere strategică, iar forțele sale de ocupație să părăsească Ucraina în cadrul granițelor recunoscute de dreptul internațional”, a mai spus Rau.

De asemenea, Baerbock a precizat că regiunea Donețk aparține Ucrainei, afirmând: „Ucraina este un stat suveran în interiorul granițelor sale și acest lucru este valabil în prezent, este valabil din 2014 și este valabil și în viitor”.

Liderul autoproclamat al regiunii separatiste Donețk, susținută de Moscova, a declarat că forțele ruse și separatiste luptă pentru a prelua controlul total al orașului Liman, după ce au capturat deja jumătate din el, relatează Agenția France-Presse, conform The Guardian.

„Eliberarea oraşului Liman este în curs de desfășurare”, a declarat liderul separatist Denis Pușilin în cadrul programului YouTube Solovyov Live, pro-Kremlin.

Situat în nordul regiunii Donețk, Krasny Liman este vechiul nume al orașului ucrainean Liman. Liman se află pe drumul spre Sloviansk și Kramatorsk, capitala părții controlate de ucraineni din regiunea Donețk.

Pușilin a declarat că armata rusă și trupele separatiste au intrat în oraș și controlează aproximativ jumătate din el.

Krasny Liman va fi, de asemenea, în curând o așezare eliberată. Svyatogorsk va veni după aceea și apoi Slavyansk. El a precizat că forțele ruse și separatiste au preluat acum controlul asupra a 28 de așezări din nordul regiunii Donețk.

În regiunea Donețk se află, de asemenea, Svyatogorsk și Slavyansk. Afirmațiile lui Pușilin nu au putut fi verificate în mod independent, notează sursa citată.

Pe de altă parte, armata ucraineană a anunțat că rușii au preluat controlul asupra orașului Svitlodarsk, tot în regiunea Donețk.

Guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat pe Telegram că trupele ucrainene „s-au regrupat pentru a ocupa o poziție mai favorabilă”.

Reuters adaugă că forțele rusești erau în curs de asalt total pentru a încercui marți trupele ucrainene în două orașe gemene situate de-a lungul unui râu din estul Ucrainei, o bătălie care ar putea determina succesul sau eșecul principalei campanii a Moscovei în estul țării.

Civilii fuseseră evacuați din zona din jurul orașului Liman la începutul lunii mai.

Polonia a trimis un „număr foarte mare” de tancuri în Ucraina, afirmă președintele polonez Andrzej Duda. În timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, Duda a declarat că acest transfer a redus capacitățile de apărare ale Poloniei, potrivit BBC.

„Ne bazăm pe sprijinul comunității, care este NATO, și ne bazăm pe sprijinul SUA și, de asemenea, al Germaniei”, a spus el.

În aprilie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a recunoscut pentru prima dată că Polonia a trimis tancuri în Ucraina.

Nu au fost publicate detalii, dar rapoartele mass-media sugerează că au fost furnizate tancuri T-72 din epoca sovietică. Președintele Duda a declarat că armata poloneză folosește acum multe tancuri germane Leopard 2.

„Dacă am fi sprijiniți de aliații noștri germani cu un lot de tancuri care să le înlocuiască pe cele pe care le-am dat Ucrainei, am fi foarte recunoscători. Am avut o astfel de promisiune, auzim că Germania nu este dispusă să îndeplinească această promisiune, este o mare dezamăgire pentru noi”, a spus el.

Guvernul Ungariei a declarat stare de urgenţă din cauza conflictului armat din ţara vecină, la scurt timp după de Parlamentul de la Budapesta a amendat Constituția pentru ca o astfel de măsură să poată fi luată, informează Agerpres, care preia agenția MTI. Starea de urgență va intra în vigoare începând de la miezul nopţii de marţi spre miercuri.

Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Viktor Oban declarat că războiul din Ucraina prezintă un pericol constant pentru „Ungaria, siguranţa noastră fizică, aprovizionarea cu energie şi siguranţa financiară a familiilor şi economiei”.

„Guvernul învestit astăzi a început să lucreze imediat. Având în vedere războiul dintr-o ţară vecină, nu am pierdut nicio singură secundă. Un război căruia nu îi vedem sfârşitul deocamdată”, a susținut şeful guvernului ungar.

„Am văzut că războiul şi sancţiunile de la Bruxelles au provocat o mare perturbare economică şi creşteri drastice de preţuri. Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să stea departe de acest război şi trebuie să protejeze securitatea financiară a familiilor”, a precizat Orban.

Mai multe informaţii: Ungaria declară stare de urgenţă din cauza conflictului din Ucraina. Viktor Orban va avea puteri sporite

Doi înalți oficiali ruși au semnalat că Moscova este pregătită pentru un conflict prelungit în Ucraina. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că ofensiva va continua până când toate obiectivele sale vor fi atinse, transmite BBC.

El a declarat în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară eurasiatică formată din cinci foste republici sovietice și Rusia – că Kremlinul își va continua obiectivele „indiferent de ajutorul masiv acordat de Occident regimului de la Kiev și de sancțiunile împotriva Rusiei”.

Între timp, un alt aliat apropiat al președintelui Putin, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a declarat pentru un ziar că ofensiva Moscovei va dura atât timp cât va fi necesar.

„Nu ne grăbim să respectăm termenele limită”, a spus el, adăugând că „toate obiectivele stabilite de președintele Rusiei vor fi îndeplinite”.

Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de Reuters, informează Agerpres.

„Observăm acum cea mai activă fază a agresiunii pe scară largă pe care Rusia a desfăşurat-o împotriva ţării noastre”, a declarat Motuzianik într-o conferinţă de presă transmisă de posturile de televiziune ucrainene.

„Situaţia pe frontul de est (în Donbas) este extrem de dificilă, pentru că soarta acestei ţări s-ar putea să fie decisă (acolo) chiar acum”, a subliniat reprezentantul Ministerului ucrainean al Apărării.

La trei luni după invadarea Ucrainei, forţele ruse încearcă să încercuiască trupele ucrainene în oraşele gemene Severodoneţk şi Lisiceansk, situate pe râul Siverski Doneţ din estul Ucrainei. Motuzianik a spus că forţele ruse nu au renunţat la încercările de a traversa râul.

Armata rusă şi-a aruncat toate forţele în luptă pentru a finaliza încercuirea şi apoi cucerirea celor două oraşe, ceea ce i-ar permite să controleze întreaga regiune Luhansk, unul dintre obiectivele sale declarate în Donbas, relatase anterior Reuters.

Forţele ucrainene opun rezistenţă de mai multe săptămâni trupelor ruse în acest sector, dar confruntându-se cu o intensificare a atacurilor care nu lasă nicio clădire intactă, par să întâmpine din ce în ce mai multe dificultăţi.

„Inamicul îşi concentrează toate eforturile pe ofensiva care vizează încercuirea Severodoneţk şi Lisiceansk”, a declarat anterior guvernatorul regiunii Luhansk (partea controlată de ucraineni) Serhii Gaidai, care se află încă în regiune.

„Intensitatea tirurilor împotriva Severodoneţk a crescut considerabil, ei distrug oraşul”, a declarat el unui post de televiziune ucrainean, precizând că încă 15.000 de locuitori s-ar afla în continuare în acest oraş.

Un jurnalist de la Reuters care s-a deplasat la Bahmut, puţin mai la vest, a văzut şi auzit bombardamente intense de-a lungul autostrăzii care duce spre Lisiceansk. Tancuri, vehicule blindate, lansatoare de rachete multiple şi soldaţi ucraineni se îndreptau marţi spre liniile de front pentru a întări apărarea celor două oraşe.

Armata ucraineană a publicat pentru prima dată imagini cu forțele speciale care folosesc drone kamikaze de fabricație străină pentru a ataca poziții ale trupelor ruse. Potrivit armatei ucrainene, drona era echipată cu un explozibil puternic care a provocat daune unui tanc rusesc, după ce l-a lovit, relatează CNN.

„Utilizarea în luptă a UAV-urilor (aparate fără pilot, n.r.) kamikaze este o practică constantă a Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei în războiul cu invadatorii ruși”, a transmis armata ucraineană. „Acesta este un bun exemplu al modului în care ajutorul partenerilor străini, împreună cu pregătirea și profesionalismul soldaților noștri, dau rezultate pozitive pe front”, au precizat reprezentanții armatei ucrainene.

#Ukraine: Ukrainian SSO (SOF) published rare footage of a kamikaze drone in action, which we identied as a US-supplied Switchblade 300 – hitting a Russian T-72B3 tank with its crew on top.
The tank is unlikely to receive any serious damage, which cannot be said about the crew. pic.twitter.com/sRm5GQNRyL

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) May 24, 2022

Mai multe informaţii: Dronele kamikaze trimise de americani, în acțiune. Momentul în care un tanc rusesc, cu soldați deasupra, este lovit în plin

Urmărește-ne pe Google News