Război în Ucraina, ziua 911 | Rușii au ocupat încă trei sate în regiunea Donețk. Zelenski anunță întăriri în sectorul Pokrovsk

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat joi că este „foarte încântat” și susţine iniţiativa premierului indian Narendra Modi de a-și asuma rolul de mediator între Ucraina şi Rusia, relatează dpa.

Mai multe detalii: Tusk susţine iniţiativa lui Modi de a fi mediator în războiul din Ucraina: „Sunt foarte încântat”

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi, 22 august, capturarea unui nou sat rusesc în regiunea Kursk, în timpul unei vizite în zona de frontieră din care forţele ucrainene au intrat în Rusia în urmă cu peste două săptămâni. Moscova, în schimb, susţine că a împiedicat o nouă incursiune ucraineană şi a declarat, la rândul său, că trupele sale au cucerit încă un sat din estul Ucrainei, relatează agenţia Reuters, preluată de News.ro.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski anunţă cucerirea unui nou sat în regiunea Kursk

Un incendiu a izbucnit joi în portul rusesc Kavkaz din sudul regiunii Krasnodar, în urma unui atac ucrainean asupra unui feribot încărcat cu rezervoare de combustibil, au declarat autoritățile locale, citate de Reuters.

Recomandări

Nave iraniene supuse sancțiunilor SUA circulă nestingherite prin Portul Constanța. Vapoarele sunt monitorizate pentru că ar transporta armament pentru Hezbollah

Mai multe detalii: Incendiu în portul rusesc Kavkaz, după un atac ucrainean. Un feribot cu rezervoare de combustibil, scufundat. VIDEO

Adăposturi antiaeriene modulare au început să fie instalate pe străzi în mai multe oraşe din regiunea rusă Kursk, în care are loc o ofensivă ucraineană fără precedent de la 6 august, anunţă joi autorităţile regionale, relatează AFP, preluată de News.ro.

Mai multe detalii: Rusia instalează adăposturi antiaeriene din beton în regiunea Kursk

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat joi Ucraina că a încercat să lovească centrala nucleară de la Kursk, în regiunea rusă cu acelaşi nume, unde este în curs de două săptămâni o ofensivă de amploare a forţelor Kievului, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Mai multe detalii: Vladimir Putin acuză Ucraina că a încercat să lovească centrala nucleară de la Kursk. Apelul liderului de la Kremlin

Generalul-colonel Aleksandr Lapin, decorat cu titlul de Erou al Rusiei, este acuzat că a luat în primăvara acestui an o decizie care a vulnerabilizat și mai mult frontiera ruso-ucraineană de pe segmentul Sumî-Kursk.

Recomandări

„Șacalul” era în cercul suspecților după prima crimă de la Constanța, dar procurorul ar fi decis doar să-i monitorizeze telefonul

În primăvara acestui an, noul responsabil militar pentru securitatea zonei de frontieră din regiunea Kursk a desființat un consiliu menit să-l ajute în acest sens. Generalul-colonel Lapin, comandantul Grupului de trupe Nord, a explicat decizia prin convingerea sa că numai armata are puterea și resursele necesare pentru a apăra granițele, relatează The Wall Street Journal (WSJ), care citează un oficial dintr-un serviciu de securitate din Rusia.

Decizia lui Lapin a provocat încă o breșă în slaba apărare a frontierei ruse din regiunea Kursk, care s-a prăbușit la începutul acestei luni, când trupele ucrainene au lansat o ofensivă-surpriză. Trupele ucrainene care au trecut granița au dat peste soldați ruși dezorientați și au înaintat între timp pe o suprafață de peste 1.200 de kilometri pătrați.

Totuși, Lapin nu a deschis de unul singur porțile primei ofensive străine pe teritoriul rus de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Generalul-colonel s-a confruntat cu o lipsă critică de forțe și echipamente. În același timp, acțiunile sale se înscriu într-un tipar specific unei persoane de conducere de la Moscova, care de regulă este ruptă de realitatea de pe câmpul de luptă din Ucraina, notează WSJ.

Recomandări

Orașul Nou Anina – orașul-fantomă sau stigmatul unei părți a României abandonate, sau de unde să începem alegerile

Mai multe detalii aici: Gafa care ar fi permis ofensiva ucraineană din regiunea rusă Kursk. Generalul acuzat are titlul de Erou al Rusiei

Volodimir Zelenski a anunţat joi că a vizitat zona Sumî, la graniţa cu regiunea Kursk din Rusia, scena unei ofensive pe scară largă a forţelor Kievului din 6 august, informează AFP, potrivit Agerpres.

„M-am dus în zona de frontieră a regiunii Sumî şi m-am întâlnit cu comandantul suprem Sîrskîi şi cu şeful administraţiei militare din regiunea Sumî”, a scris Zelenski pe Facebook.

Potrivit acestuia, armata ucraineană a cucerit „o localitate suplimentară” în regiunea Kursk, ceea ce ar aduce totalul revendicat la 94, şi a luat noi prizonieri în rândul soldaţilor ruşi.

Ambasada SUA la Kiev a declarat că există un risc crescut de atacuri ruseşti cu rachete şi drone pe tot teritoriul Ucrainei în zilele următoare, în condiţiile în care ţara se pregăteşte să marcheze sâmbătă 33 de ani de la independenţa faţă de Uniunea Sovietică, relatează agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a declarat la începutul acestei săptămâni că Rusia a lansat 9.600 de rachete şi 14.000 de drone în timpul atacurilor sale asupra Ucrainei, după declanşarea invaziei la 24 februarie 2022.

„Ambasada SUA la Kiev estimează că în următoarele zile şi în weekend există un risc crescut de atacuri ruseşti cu drone şi rachete pe întreg teritoriul Ucrainei, în legătură cu Ziua Independenţei Ucrainei, marcată pe 24 august”, se arată în comunicat.

Pentru ucraineni, Ziua Independenţei a căpătat o mai mare importanţă de la invazia Rusiei, care a stârnit sentimente patriotice în rândul multor cetăţeni. În acest an, Ziua Independenţei este sărbătorită la două săptămâni după ce Ucraina a lansat o incursiune transfrontalieră surpriză în regiunea rusă Kursk, chiar dacă trupele ruse înaintează constant în estul Ucrainei, notează Reuters.

Ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a primit o delegație a Congresului SUA, căreia i-a expus obiectivele ofensivei din regiunea rusă Kursk, relatează Zerkalo Nedeli.

„I-am informat pe partenerii noștri americani despre situația actuală de pe front, inclusiv în teritoriile adiacente regiunii Sumî (vecină cu Kursk – n.r.). Obiectivele noastre acolo sunt să curățăm zona de frontieră de amenințările militare rusești și să facem imposibile bombardamentele și atacurile inamice asupra orașelor și satelor noastre”, a transmis serviciul de presă al Ministerului ucrainean al Apărării, citându-l pe Umerov.

În plus, Umerov le-a mulțumit lui Robert Wittman din Partidul Republican și lui David Trone din Partidul Democrat pentru sprijinul bipartizan arătat de Congresul SUA pentru Ucraina.

„Este o chestiune de protejare a orașelor și satelor noastre pașnice. Am discutat separat despre pregătirile pentru următoarea întâlnire în format Ramstein și despre cum să o facem cât mai eficientă. Înaintăm către un succes comun!”, a adăugat Umerov.

Un incendiu a izbucnit joi în urma unui atac cu drone asupra unui obiectiv al Ministerului rus al Apărării din regiunea Volgograd, relatează presa ucraineană.

Pe de altă parte, guvernatorul local Andrei Bocearov a susținut că apărarea aeriană „a respins un atac cu drone pe teritoriul regiunii Volgograd din zona Marinovka. „Majoritatea dronelor au fost distruse”, a adăugat el într-un anunț făcut pe Telegram.

În urma prăbuşirii a cel puţin unuia din aceste aparate, „a izbucnit un incendiu la o instalaţie a Ministerului Apărării”, a recunoscut Bocearov, susținând că incendiul a fost stins între timp și subliniind că nu s-au înregistrat victime.

У ніч на 22 серпня жителі міста Калач-на-Дону повідомили про характерні звуки дронів і вибухи в небі. pic.twitter.com/L0P3A2EXTc

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) August 22, 2024

În regiunea Kursk, l graniţa cu Ucraina, „două rachete ucrainene şi o dronă” au fost distruse de apărarea aeriană, a anunțat guvernatorul interimar Aleksei Smirnov.

Și în regiunea Rostov a fost „dejucat” un atac, care a implicat cu cinci drone, fără a provoca pagube sau victime, conform guvernatorului Vasili Golubev.

De asemenea, o dronă a fost distrusă în regiunea Voronej şi o alta în regiunea Briansk, au susținut guvernatorii regiunilor respective.

Instituțiile și oficialii din Rusia revendică doar „succese” și nu menționează nimic despre eșecurile în fața dronelor ucrainene.

Anna Ţivileva, prima rudă căreia Vladimir Putin i-a acordat public o funcţie guvernamentală, este considerată o persoană influentă în cadrul Ministerului rus al Apărării şi în cercul restrâns al liderului de la Kremlin, relatează Bloomberg, care citează cinci surse apropiate Kremlinului, potrivit news.ro.

Anna Ţivileva, născută Putina, fiica vărului decedat al lui Vladimir Putin, a preluat săptămâna trecută postul de secretar de stat în Ministerul rus al Apărării, pe lângă cel de viceministru, ocupat din iunie.

Conform surselor intervievate de Bloomberg și citate sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității subiectului, această femeie în vârstă de 52 de ani are parte de un acces mai facil şi mai direct la unchiul ei, Vladimir Putin, decât mulţi dintre superiorii săi din Ministerul Apărării de la Moscova. Mai mult, ea este considerată acum o figură politică de luat în calcul.

Mai multe detalii aici: Cum a ajuns să fie promovată Anna Țivileva, nepoata lui Putin: „Are perspective bune”, spune un politolog rus

Un obiect misterios, cu înscripții în limba rusă, a căzut miercuri, 21 august, în jurul orei locale 20.00, o oră mai târziu în România, în pădurea Orzechowo, de lângă orașul Olsztyn, nord-esul Poloniei, a relatat site-ul Onet.

Poliția a sosit la fața locului. Deși inițial s-a bănuit că ar putea fi un balon meteorologic, s-a observat rapid că, pe obiect, era atașată o capsulă cu inscripții în limba rusă.

Mai multe detalii aici: Un obiect cu inscripții rusești a căzut lângă Olsztyn, în nord-estul Poloniei. Reacția armatei

Ministerul Afacerilor Externe salută ratificarea, de către Parlamentul Ucrainei, a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaționale, Ucraina devenind astfel al 125-lea stat parte la acest tratat internaţional.

Conform MAE, demersul subliniază angajamentul Ucrainei faţă de justiţia internaţională şi dezideratul combaterii impunităţii pentru cele mai grave crime internaţionale – crima de agresiune, genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

„România reiterează sprijinul său ferm pentru justiţia penală internaţională şi pentru tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor de competenţa materială a Curţii Penale Internaţionale, inclusiv în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, subliniază MAE.

Un soldat rus cu numele de cod „Silver” a dezertat în Ucraina, potrivit Legiunii „Libertate Rusiei”, proiectului „Vreau să trăiesc” şi serviciului secret militar ucrainean, relatează CNN, potrivit news.ro.

„Silver”, în vârstă de 24 de ani, a fost un militar activ în unitatea „Storm” înainte de a se oferi voluntar pentru Legiunea „Libertate Rusiei” în timpul „iernii 2024”, a declarat Legiunea, care reuneşte un grup de disidenţi ruşi care luptă pentru Ucraina.

„Am vrut să servesc în armată, am depus un jurământ pentru a-mi proteja patria. Patria mea este acolo (în Rusia – n.r.) şi nimeni nu a atacat-o. Nu am vrut să servesc pentru Rusia în timpul războiului şi nu am vrut să mor pentru Putin”, a spus el.

Soldatul dezertor spune că a luat parte, ca operator de drone, la luptele din zona Avdiivka din estul Ucrainei. De asemenea, el a servit anterior la graniţa ruso-chineză.

Mai multe detalii aici: Mărturiile unui soldat rus care a dezertat în Ucraina după ce a spionat pentru un grup de rezistenţă: „Nu vreau să mor pentru Putin” | VIDEO

Ucraina şi-a pregătit „în mare secret şi fără niciun feedback” ofensiva în regiunea rusă Kursk, a dat asigurări miercuri cancelarul german Olaf Scholz, subliniind că ţara sa urmăreşte cu „atenţie” evoluţia situaţiei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Ucraina şi-a pregătit operaţiunea militară în regiunea Kursk în mare secret şi fără niciun feedback”, a declarat Scholz jurnaliştilor în cursul unei vizite în Republica Moldova.

„Prin urmare, monitorizăm îndeaproape evoluţia situaţiei”, a menţionat Scholz, adăugând că ar putea fi vorba de o „operaţiune foarte limitată din punct de vedere al spaţiului şi probabil şi al timpului”.

El a reafirmat, de asemenea, că Germania, al doilea cel mai mare contributor de ajutor pentru Ucraina după SUA, va continua să sprijine lupta Kievului împotriva invaziei ruse, în pofida planurilor de a reduce bugetul în 2025.

Rusia a anunţat miercuri că a împiedicat o tentativă de incursiune a unui grup de „sabotori” ucraineni în regiunea de frontieră Briansk, învecinată cu regiunea Kursk, teatrul unei ofensive a armatei ucrainene, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„În timpul luptelor, încercarea de a intra a fost împiedicată de forţele ruse ale FSB în regiunea Briansk şi de unităţi ale forţelor armate ruse. Inamicul a fost lovit de tiruri”, a declarat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Aleksandr Bogomaz.

Preoţii ortodocşi ruşi au fost aduşi miercuri pentru a binecuvânta maşinile de pompieri care se luptă cu un incendiu uriaş ce a cuprins un depozit de combustibil şi care continuă să ardă la patru zile după ce a fost declanşat de un atac al unei drone ucrainene, relatează BBC, potrivit news.ro.

Peste 500 de pompieri s-au ocupat de incendiul uriaş de la depozitul de petrol Proletarsk din regiunea Rostov. Circa 20 din cele 74 de rezervoare de depozitare au luat foc, au declarat autorităţile locale pentru agenţia de presă de stat RIA.

Miercuri, preoţii ortodocşi locali au rostit rugăciuni lângă maşinile de pompieri şi au adus o icoană la faţa locului în sprijinul eforturilor pompierilor. „(Preoţii) au vorbit cu pompierii şi au binecuvântat toate echipamentele de pompieri”, a declarat eparhia locală Volgodonsk pentru agenţia de ştiri Reuters. Ei au adus cu ei o icoană mare a Rugului Aprins, considerată un talisman împotriva focului.

Potrivit guvernatorului regional Vasili Golubev, apărarea aeriană a doborât drona ucraineană la 18 august, însă resturile acesteia au provocat aprinderea motorinei pe teritoriul instalaţiei.

Mai multe detalii aici: Un depozit de petrol din Rusia arde de patru zile după un atac cu drone. Mașinile de pompieri, binecuvântate de preoți

Forţele ucrainene au raportat că au lovit miercuri un sistem de apărare aeriană S-300 în apropierea oraşului rus Novoşahtinsk, din regiunea Rostov.

Lovitura a fost efectuată de marina ucraineană în cooperare cu alte unităţi, a declarat pe Facebook Statul Major al forţelor armate ucrainene.

„Forţele de apărare ale Ucrainei continuă să slăbească apărarea aeriană a invadatorilor ruşi”, a declarat acesta.

„Este demn de remarcat faptul că invadatorii ruşi folosesc, de asemenea, sisteme S-300 pentru lovituri asupra oraşelor ucrainene paşnice, distrugând clădiri rezidenţiale şi terorizând populaţia civilă”, a adăugat Statul Major.

Volodimir Zelenski a declarat miercuri seara că forţele sale au înţeles ce încearcă Moscova să facă pe frontul din Pokrovsk, în estul Ucrainei, unde trupele ruse avansează, iar Kievul îşi consolidează forţele în consecinţă, în timp ce îşi continuă operaţiunea din regiunea rusă Kursk, transmite news.ro.

În discursul său video de miercuri seară, Zelenski a îndemnat, pe de altă parte, partenerii Kievului să respecte calendarul convenit pentru furnizarea de muniţii armatei ucrainene.

El a declarat că atacul lansat de Ucraina asupra regiunii ruse Kursk la 6 august continuă şi că forţele sale controlează unele zone, dar nu a oferit alte detalii.

„Înţelegem mişcările inamicului (la Pokrovsk – n.r.) şi ne întărim. Am verificat aprovizionarea cu muniţie. Este foarte important ca partenerii noştri să îşi îndeplinească efectiv obligaţiile. Pentru fiecare pachet, pentru toate acordurile noastre. Acest lucru este fundamental pentru apărare. Operaţiunea noastră în regiunea Kursk – activitatea noastră de luptă este în curs de desfăşurare şi se iau măsuri. Controlăm anumite zone. Şi le mulţumesc tuturor băieţilor noştri, tuturor unităţilor pentru alimentarea în continuare a fondului de schimb (prin luarea de prizonieri de război – n.r.)”, a declarat Zelenski.

El a mai spus că guvernul şi parlamentul pregătesc anumite decizii „pentru a sprijini forţele de apărare” şi activitatea economică din ţară, dar detaliile vor fi date atunci când vor fi pregătite proiectele de decizie relevante.

Pe de altă parte, Zelenski a lansat din nou către aliaţi un apel insistent pentru finanţare, referindu-se la planul G7  de folosire a veniturilor generate de activele ruseşti îngheţate.

„În plus, astăzi am discutat despre colaborarea noastră cu partenerii noştri pentru a aduce soluţii reale pentru cele 50 de miliarde de dolari promise din activele ruseşti îngheţate. Au existat multe declaraţii politice din partea partenerilor noştri. Există încă multe declaraţii pe această temă. Dar avem nevoie de un mecanism real. Avem nevoie ca veniturile din activele agresorului să fie utilizate pentru a ne ajuta să ne apărăm împotriva agresorului – pentru a face lucrurile să funcţioneze pentru Ucraina şi ucraineni în următoarele luni. Discuţiile relevante au durat prea mult timp şi, în sfârşit, avem nevoie de decizii”, a insistat preşedintele Ucrainei.

Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seara că a vorbit cu Patriarhul Bartolomeu al Bisericii Ortodoxe. Discuţia intervine după ce Ucraina a scos în afara legii, săptămâna aceasta, Biserica Ortodoxă care ţinea de Patriarhia Moscovei.

„Am vorbit cu Patriarhul Bartolomeu. I-am mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei şi ucrainenilor, apărării noastre, independenţei noastre. L-am informat despre legea adoptată pentru a ne consolida independenţa spirituală. Este foarte important să avem o înţelegere comună a potenţialului unificator pentru Ortodoxia ucraineană pe care îl oferă această lege şi totul este prevăzut în acest scop, ceea ce este suficient pentru a scăpa cu adevărat de dependenţa de Moscova şi a adăuga unitate Ucrainei”, a spus Zelenski.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski a discutat cu Bartolomeu I în contextul interzicerii Bisericii Ortodoxe din Ucraina subordonate Moscovei: „I-am mulțumit pentru sprijin”

Avioanele rusești au lansat 27 de bombe aeriene ghidate asupra așezărilor din regiunea Kursk, în care se desfășoară incursiunea ucraineană, a transmis Statul Major al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Moscova a lansat săptămâna trecută un total de 750 de bombe aeriene ghidate asupra orașelor și satelor ucrainene.

Bombele aeriene ghidate, deși au o rază de acțiune mai mică decât rachetele, sunt mai ieftine de produs și sunt lansate din avioane de pe teritoriul rus sau din teritoriile ocupate de Rusia, dincolo de raza de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene.

Rusia continuă, de asemenea, să bombardeze așezările de frontieră din regiunea Sumî din Ucraina, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, inclusiv satele Porozok și Poznia.

Autoritățile ucrainene intenționează să evacueze un total de 45.000 de locuitori din regiune, pe fondul intensificării atacurilor rusești.

Urmărește-ne pe Google News