LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 913 | Un nou schimb de prizonieri: ucrainenii au eliberat soldați ruși capturați în Kursk

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că l-a informat sâmbătă pe cancelarul german Olaf Scholz cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă după incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk şi că au discutat despre nevoia de apărare aeriană şi vehicule blindate.

Cei doi au discutat despre finanţarea în continuare a asistenţei pentru apărare acordată Ucrainei şi despre utilizarea activelor îngheţate ale Federaţiei Ruse pentru nevoile Ucrainei.

În plus, Zelenski și Scholz au vorbit despre măsurile viitoare de punere în aplicare a acordurilor la care s-a ajuns în cadrul primului summit pentru pace din Elveţia.

Cele două părţi au coordonat cooperarea şi contactele viitoare în cadrul Grupului Ramstein.

Totodată, liderul ucrainean a transmis condoleanţele după tragedia din Solingen, unde trei oameni au fost ucişi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat, sâmbătă, de Ziua Independenţei Ucrainei – mai multe legi care vizează Rusia, inclusiv ratificarea unui statut care deschide calea pentru ca Ucraina să adere la Curtea Penală Internațională (CPI).

Recomandări

Nave iraniene supuse sancțiunilor SUA circulă nestingherite prin Portul Constanța. Vapoarele sunt monitorizate pentru că ar transporta armament pentru Hezbollah

Ratificarea de către Ucraina a Statutului de la Roma sporeşte șansele ca Rusia să fie urmărită penal pentru crime de război comise de la începutul invaziei din februarie 2022, a transmis cabinetul lui Zelenski, în condiţiile în care se împlinesc 33 de ani de când Ucraina și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

Liderii ucraineni consideră calitatea de membru al CPI ca esenţială pentru aspirațiile europene ale Ucrainei.

Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a anunțat, fără a oferi detalii suplimentare, că armata a folosit, sâmbătă, 24 august, pentru prima oară o armă complet nouă într-un atac pe teritoriul Rusiei, informează Ukrainska Pravda și Ukrinform.

„Astăzi (n.r. – sâmbătă) a avut loc prima și de succes utilizare în luptă a noii noastre arme, o clasă complet nouă, racheta-dronă ucraineană „Palianița”. Inamicul a fost lovit”, a declarat Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Ucraina a folosit în premieră o armă nouă în războiul cu Rusia: racheta-dronă Palianița

Rusia și Ucraina au anunțat sâmbătă că au făcut schimb de 115 prizonieri de război fiecare, la puțin peste două săptămâni după ce Kievul a lansat o incursiune surpriză în regiunea Kursk, informează The Moscow Times.

Recomandări

Cum s-a format ciclonul devastator de la Marea Neagră care a afectat sudul litoralului. Experții ClimaMeter: „Evenimentul, provocat de schimbările climatice” STUDIU

Schimbul a avut loc totodată de Ziua Independenței Ucrainei. Ambele țări au mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru reîntoarcerea acasă a celor 230 de soldați.

„Încă 115 dintre apărătorii noștri s-au întors astăzi acasă. Aceștia sunt soldați ai Gărzii Naționale, ai Forțelor Armate, ai Marinei, ai Serviciului de Grăniceri de Stat”, a declarat președintele Zelenski.

Moscova a confirmat schimbul și a spus că a obținut eliberarea a 115 soldați luați prizonieri la Kursk. „Ca urmare a unui proces de negocieri, 115 militari ruși luați prizonieri în regiunea Kursk au fost returnați”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Ministerul Apărării de la Moscova a spus că soldații respectivi se află în prezent în Belarus, unde primesc „ajutor psihologic și medical”, și vor fi aduși în curând în Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat sâmbătă, 24 august, aderarea Ucrainei la Curtea Penală Internațională. Documentul a fost semnat cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, după ce fusese aprobat anterior de Rada Supremă.

Rada Supremă, forul legislativ al Ucrainei, a votat miercuri, după ani de tergiversări şi opoziţie din partea armatei, în favoarea aderării țării la Curtea Penală Internaţională (CPI), în speranţa de a pedepsi Rusia pentru crimele de război imputate în timpul invaziei.

Recomandări

Avertismentul lui Putin: NATO va fi în război cu Rusia dacă permite Ucrainei să lanseze rachete cu rază lungă de acţiune

Trupele ruse continuă să omoare civili și să distrugă infrastructura din regiunea Donețk. În după-amiaza zilei de sâmbătă, 24 august, rușii au bombardat cu artilerie o zonă rezidențială din orașul Kosteantînivka. Cel puțin cinci persoane – trei bărbați și două femei – au fost ucise, transmite Procuratura Regională Donețk, potrivit Zerkalo Nedeli.

În plus, alte cinci persoane au fost rănite și transportate la spital pentru a primi îngrijiri medicale.

Informațiile despre amploarea distrugerilor și numărul final al victimelor sunt în curs de clarificare.

Incendiul care a izbucnit luni la depozitul de petrol din Proletarsk, regiunea Rostov, în urma unui atac cu drone efectuat de ucraineni s-a extins până în oraș, potrivit departamentului local pentru situații de urgență. Flăcările au cuprins inițial vegetația uscată, iar apoi unele case, relatează The Moscow Times.

Mai multe detalii aici: Un depozit de petrol din regiunea Rostov lovit de ucraineni arde de șase zile și focul a ajuns la casele din oraș

Instruirea trupelor ucrainene de către statele membre trebuie să fie mai bine adaptată la nevoile Kievului, consideră serviciul diplomatic al Uniunii Europene (UE), care s-a abţinut să recomande trimiterea de instructori militari în ţara devastată de război, potrivit unui raport publicat sâmbătă de săptămânalul german Welt am Sonntag, citat de Reuters și news.ro.

„Este esenţial ca formarea soldaţilor din forţele armate ucrainene să se axeze pe echipamentele pe care le vor utiliza în luptă”, se arată în analiza programului de formare a trupelor ucrainene (EUMAM), care precizează că miniştrii europeni ai apărării vor discuta acest subiect săptămâna viitoare.

Instruirea este complicată în special de cantitatea limitată de echipamente din epoca sovietică deţinute de statele membre, notează raportul, care amână de asemenea instruirea trupelor în Ucraina, o cerere făcută de Kiev în luna mai.

Deşi este posibilă desfăşurarea de instructori EUMAM în centre de instruire din Ucraina, departe de linia frontului, „pe o bază ad hoc”, raportul nu recomandă trimiterea de instructori în ţara atacată de Rusia.

„Este foarte probabil ca Rusia să perceapă prezenţa militară a UE pe teritoriul ucrainean drept o provocare”, se arată în raport.

„Nivelul de risc la care ar fi expus personalul desfăşurat ar fi cel mai ridicat, deoarece Rusia ar putea lovi întregul teritoriu ucrainean cu dronele sau rachetele sale”, adaugă raportul.

Efortul logistic necesar pentru ca instructorii europeni să poată fi evacuaţi de urgenţă şi să poată locui şi lucra în locuri fortificate ar fi considerabil, mai ales că nu ar putea fi instituite măsuri de protecţie împotriva atacurilor aeriene, adaugă raportul.

Cu toate acestea, raportul recomandă înfiinţarea unei celule de coordonare la Kiev şi, dacă este posibil, mutarea centrelor de instruire mai aproape de frontiera ucraineană, precum şi formarea unui număr mai mare de instructori ucraineni.

Misiunea EUMAM, lansată în noiembrie 2022, a instruit aproximativ 60 000 de soldaţi ucraineni, în principal în Polonia şi Germania, şi urmează să fie prelungită pentru încă doi ani la mijlocul lunii noiembrie.

Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, afirmă într-un interviu acordat pentru The Kyiv Independent că liderul de la Kremlin Vladimir Putin „a eșuat” în apărarea Rusiei.

Întrebat despre alegerea Kremlinului de a minimiza ofensiva ucraineană din regiunea rusă Kursk, generalul în rezervă Hodges pune această abordare pe faptul că atacul transfrontalier și cucerirea a 1.200 de kilometri din teritoriul rus a constituit „o catastrofă” pentru Vladimir Putin, iar liderul de la Kremlin nu și-a dorit să fie amplificată în mass-media. „Este o catastrofă pentru Kremlin să fie luat prin surprindere astfel. Nu se potrivește cu povestea pe care a susținut-o. Și cred că a numit-o «operațiune teroristă ucraineană»  și a însărcinat FSB (Serviciul Federal de Securitate – n.r.) cu răspunsul, pentru a se potrivi cu această poveste”, a explicat el.

„Cred că o parte din surpriză a fost provocată de faptul că Statul Major (al armatei ruse – n.r.) nu credea ceea ce vedea. Și din cauza acestei infrastructuri de comandă confuze și concurente, în care FSB și forțele armate rus se urăsc reciproc. Rosgvardia (Garda Națională din Rusia – n.r.) este destul de independentă. Există, probabil, cantități incredibile de corupție în rândul forțelor de frontieră. Toate acestea sunt expuse acum”, a adăugat generalul american în rezervă.

Mai multe detalii aici: Generalul Ben Hodges, despre răspunsul Rusiei la ofensiva ucraineană din Kursk: „Putin a eșuat”

Rusia a vrut să ne „distrugă”, dar războiul „s-a întors” pe teritoriul agresorului, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un videoclip difuzat cu prilejul Zilei Independenţei Ucrainei, transmite news.ro.

Șeful statului ucrainean a dat asigurări că Rusia va ști ce înseamnă represaliile pentru invazia nejustificată lansată la 24 februarie 2022. „Ucrainenii îşi plătesc întotdeauna datoriile. Iar cei care au adus nenorocirea pe pământul nostru o vor găsi la ei acasă. Cu dobândă. Oricine încearcă să semene răul pe pământul nostru va culege roadele acestuia pe propriul teritoriu. Aceasta nu este o profeţie, nu este jubilare, nu este răzbunare oarbă; este un fel de model. Este dreptate. Un bumerang pentru rău”, a declarat Zelenski.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski, de Ziua Independenţei Ucrainei: rușii vor găsi „nenorocirea la ei acasă”

Persoane îndoliate s-au adunat vineri la un cimitir din fosta capitală imperială a Rusiei, Sankt Petersburg, sub o ploaie uşoară de vară, pentru a-l omagia pe Evgheni Prigojin, fostul lider al grupării de mercenari Wagner, care, cu câteva luni înainte de a muri într-un accident de avion, organizase o rebeliune de scurtă durată împotriva conducerii militare de la Moscova, relatează agenția de presă Reuters, preluată de news.ro.

Moartea lui Evgheni Prigojin, la vârsta de 62 de ani, într-un accident aviatic violent, la 23 august 2023, a marcat un capitol final bizar pentru una dintre cele mai controversate figuri ale Rusiei postsovietice. Prigojin, un furnizor de servicii de catering devenit lider al companiei militare private Wagner Group, a devenit celebru după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022.Citeşte întreaga ştire: Cultul lui Prigojin îl bântuie pe Putin. Fostul șef al mercenarilor Wagner, omagiat ca un „patriot” la un an de la moartea sa

Lângă mormântul lui Prigojin din cimitirul Porohovskoie din Sankt Petersburg, un preot ortodox a citit o rugăciune şi şi-a făcut cruce în timp ce un grup de femei a intonat cântece religioase. Cei care au venit să îşi prezinte omagiile au spus că Prigojin ar trebui să fie celebrat ca „un erou al patriei”.

Mai multe detalii aici: Cultul lui Prigojin îl bântuie pe Putin. Fostul șef al mercenarilor Wagner, omagiat ca un „patriot” la un an de la moartea sa

Comisia Europeană (CE) a respins cererea Ungariei şi a Slovaciei de a declanşa o procedură de consultare de urgenţă cu Ucraina din cauza sancţiunilor impuse de conducerea de la Kiev producătorului rus de petrol Lukoil, a declarat vineri un purtător de cuvânt al CE, relatează agenția de Reuters, preluată de Agerpres.

„Serviciile Comisiei au ajuns la concluzia preliminară că nu par să se justifice consultări de urgenţă”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

El a spus că Bruxellesul nu are indicii că sancţiunile Ucrainei au provocat un risc pentru securitatea europeană şi aprovizionarea cu energie, întrucât petrolul rusesc continuă să curgă prin oleoductul Drujba care leagă Rusia, via Ucraina, cu Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria.

„Se pare că sancţiunile impuse de Ucraina asupra Lukoil nu afectează operaţiunile de tranzit de petrol în desfăşurare prin Drujba efectuate de societăţi comerciale, atât timp cât Lukoil nu este proprietarul oficial al petrolului”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Un contraatac a provocat pierderi grele trupelor ruse și a permis armatei ucrainene să avanseze doi kilometri pe teritoriul ocupat de invadatori în regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, transmite agenția de presă EFE, care citează informaţii furnizate de serviciul de presă al Brigăzii 3 de Asalt, responsabilă pentru această acţiune militară.

Într-un contraatac surpriză, Brigada 3 de Asalt a revendicat distrugerea a zeci de piese de echipament militar şi neutralizarea a peste 300 de soldaţi ruşi – morţi sau răniţi – în atacul care a avut loc în apropiere de Novovodiane, la graniţa dintre regiunile Harkov şi Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt militar Olekandr Borodin pentru postul public Suspline, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Brigada ucraineană a capturat mai multe poziţii ruseşti şi a înaintat aproximativ doi kilometri pe teritoriul controlat de trupele invadatori, aşa cum a afirmat această unitate militară într-o informare pe Telegram, unde a publicat şi o scurtă înregistrare video.

Atacul a durat patru zile şi s-a încheiat pe 15 august, iar detaliile au fost ţinute secrete până acum din „motive de securitate”.

„Sarcina principală a operaţiunii a fost de a perturba potenţialul ofensiv al Armatei a 20-a a Federaţiei Ruse. De acum înainte, această sarcină a fost îndeplinită”, a declarat comandantul de brigadă, colonelul Andrii Bileţki.

Contraatacul a făcut să eşueze, de asemenea, planurile armatei ruse de a ataca lângă Makiivka, patru kilometri mai la sud, a spus Borodin.

„Inamicul forma grupuri de asalt, acumulând forţe şi mijloace acolo. Cred că aceste planuri nu mai sunt relevante pentru ei. Unicitatea operaţiunii a fost că am atacat inamicul, copleşitor ca număr, şi am câştigat”, a subliniat el.

Potrivit colonelului Bileţki, raportul de forţe pe câmpul de luptă a fost de 2,5 la 1 în favoarea Rusiei, dar „planificarea detaliată, deciziile originale şi eforturile coordonate ale forţelor de artilerie, apărării aeriene şi dronelor şi recunoaşterea” au garantat succesul atacului.

În prezent, situaţia din zonă este „stabilă”, în pofida încercărilor continue ale rușilor de a recupera teritoriul pierdut, a dat asigurări Borodin.

Patru bombardiere rusești Tu-22M3 și un avion de luptă Su-57 au ajuns până în apropiere de Insula Șerpilor și au lansat de acolo un atac cu rachete Kh-22 spre regiunea Odesa, relatează Zerkalo Nedeli.

Unul dintre atacuri a fost raportat la Tatarbunar, în jurul orei 03:00. Alerta de raid aerian a fost anulată la ora 03:24.

Guvernatorul regiunii Voronej, Aleksandr Gusev, a anunțat respingerea unui atac cu drone efectuat de ucraineni. „Forțele de apărare aeriană și echipamentele de război electronic din regiunea Voronej au distrus mai multe UAV-uri”, a susținut guvernatorul Gusev.

Cu toate acestea, el a recunoscut izbucnirea unui incendiu „în urma căderii unor fragmente” de drone, dar nu a precizat obiectivul afectat de incendiu.

Canalul de Telegram Astra relatează despre un incendiu la depozitul de muniții Ostrogojsk, din regiunea Voronej.

Analiștii de la grupul de monitorizare a războiului DeepState și-au actualizat harta în noaptea de de vineri spre sâmbătă și au raportat că armata ucraineană a avut succes la est de orașul rusesc Sudja, în timp ce inamicul a avansat din nou în regiunea Donețk, relatează Ukrainska Pravda.

„Forțele de apărare ale Ucrainei au avut succes la est de Sudja. Inamicul a avansat în Novogrodovka și lângă Grodovka”, constată DeepState.

Forțele ucrainene și-au continuat avansul în zona Sudja, explică și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Trupele ucrainene au continuat să facă progrese minore în zona Sudja. Imaginile de geolocalizare publicate pe 22 august indică faptul că forțele ucrainene au avansat recent mai mult în partea de sud a Russkaia Konopelka, la est de Sudja.

Un blogger rus a susținut că forțele ucrainene au avansat și la nord de Martinovka (la nord-est de Sudja) de-a lungul autostrăzii Sudja-Suhodolovka.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel dur la ţările aliate vineri, afirmând că ţara sa are nevoie de arme livrate la timp, nu de promisiuni, relatează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

„Livrarea rapidă este crucială chiar acum. Unele pachete au fost anunţate şi s-a votat asupra lor, dar nu au fost încă livrate Ucrainei. Frontul luptă cu obuze şi echipament, nu cu cuvinte precum mâine sau curând”, a spus Zelenski în discursul său zilnic televizat.

Volodimir Zelenski a mai spus, după întrevederea cu premierul indian Narendra Modi de vineri, că India sprijină integritatea teritorială a Ucrainei. „Este important pentru noi că India rămâne un susţinător al legii internaţionale şi ne susţine suveranitatea şi integritatea teritorială”, a mai spus Zelenski în discursul său televizat.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski, apel către ţările aliate: „Daţi-ne arme acum, nu promisiuni”

Guvernul de la Oslo a anunţat vineri că a aprobat ca muniţie de artilerie norvegiană să fie produsă în Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Aliaţii din NATO fac eforturi pentru a creşte producţia de arme, muniţii şi rachete, parţial pentru a aproviziona Ucraina, dar şi pentru a-şi reface stocurile şi a putea contracara noi ameninţări.

Una din abordări pentru impulsionarea livrărilor către Ucraina a fost autorizarea producţiei de muniţie pe teritoriul ucrainean.

Guvernul de la Oslo a anunţat că Nammo, companie norvegiană de materiale militare, a semnat un acord ce permite unui grup ucrainean să înceapă sub licenţă producţia de obuze de artilerie de 155 de milimetri.

„Guvernul s-a deschis către posibilitatea ca tehnologie de apărare norvegiană să fie transferată Ucrainei, iar Norvegia contribuie prin finanţare ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

„Această înseamnă că forţele ucrainene pot primi proviziile mai repede”, a adăugat ministerul norvegian.

Preşedintele american Joe Biden a vorbit vineri la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunţând livrarea unui nou ajutor militar, a informat Casa Albă, transmite News.ro.

Joe Biden l-a asigurat din nou pe omologul ucrainean de „sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru poporul ucrainean”, spune Casa Albă într-un comunicat.

Ajutorul militar include rachete de apărare antiaeriană, echipamente antidrone, rachete antiblindate şi muniţii, potrivit preşedinţiei americane. „De asemenea, astăzi impunem noi sancţiuni pentru aproape 400 de entităţi şi persoane care facilitează războiul ilegal al Rusiei, ca parte a angajamentului nostru permanent de a trage la răspundere Rusia pentru agresiunea sa”, a anunţat Casa Albă.

Mai multe detalii aici: Joe Biden l-a sunat pe Zelenski şi a anunţat un nou ajutor militar pentru Ucraina

Urmărește-ne pe Google News