LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 916 | Rușii au trimis din nou bombardiere strategice spre Ucraina. Kievul, atacat cu rachete

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că discuţiile de pace cu omologul său rus Vladimir Putin ar fi „goale” şi „lipsite de sens”, având în vedere că liderul de la Kremlin nu vrea să pună capăt războiului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: „Nu e vorba că nu există compromisuri cu Putin, dar cu Putin dialogul este lipsit de sens”

Occidentul „se joacă cu focul” atunci când discută cu Kievul posibila utilizare a rachetelor sale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus, a avertizat marţi ministrul de externe, Serghei Lavrov, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” discutând cu Kievul despre atacuri cu rachete pe teritoriul rus

Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Agerpres, care preia AFP.

Mai multe detalii: Ucraina a folosit avioane F-16 pentru a respinge ultimele lovituri aeriene ruseşti, transmite Zelenski

Șeful agenției nucleare a ONU, Rafael Grossi, a declarat marți, după ce a vizitat centrala nucleară rusă din Kursk, că există riscul unui accident nuclear și că situația este gravă, relatează Reuters.

Mai multe detalii: Avertismentul şefului AIEA: Risc de accident nuclear la centrala rusească din regiunea Kursk

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va convoca mâine o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, informează Sky News.

Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că reuniunea va avea loc „la nivel de ambasadori” la cererea Kievului și că se așteaptă ca ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, să apară prin legătură video.

Potrivit purtătorului de cuvânt, acesta va informa consiliul „cu privire la situația de pe câmpul de luptă și la nevoile prioritare în materie de capacități”.

Reuniunea are loc după două nopți consecutive de atacuri rusești asupra Ucrainei, în care şi-au pierdut viaţa 13 persoane.

După ce premierul indian Narendra Modi a fost săptămâna trecută la Kiev, o vizită fără precedent, el l-a sunat, luni, pe preşedintele SUA, Joe Biden, iar marţi pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cărora le-a vorbit despre necesitatea unei soluţionări cât mai urgente a conflictului, relatează Reuters, citat de News.ro.

Mai multe detalii: Premierul indian Modi, după ce a vorbit cu Biden şi Putin la telefon: Sprijinim o soluţionare permanentă a războiului din Ucraina

Volodimir Zelenski a anunţat că Ucraina a efectuat cu succes un test al primei sale rachete balistice de producție internă, transmite Sky News.

„Poate că este prea devreme să vorbim despre acest lucru, dar vreau să vi-l împărtășesc”, a declarat președintele la Forumul pentru independență Ucraina 2024 de la Kiev.

Zelenski a felicitat industria de apărare ucraineană pentru acest proiect, dar nu a furnizat detalii suplimentare cu privire la armament.

Declarația vine în contextul în care președintele a promis anterior să răspundă nopților consecutive de atacuri cu rachete rusești asupra Ucrainei.

The Sunday Times a publicat un reportaj despre ofensiva armatei ruse spre Pokrovsk, în regiunea Doneţk. Considerat un nod logistic important din punct de vedere strategic, acest oraș a devenit în ultimele luni principala țintă a Moscovei. Jurnaliştii de la publicația britanică au discutat atât cu personalul militar ucrainean implicat în lupte, cât şi cu localnicii nevoiți să plece din calea invadatorilor, printre care și o octogenară evacuată pentru prima dată la vârsta de cinci ani, din Leningrad, astăzi Sankt Petersburg, orașul natal al liderului rus Vladimir Putin.

Maria Priajnikova, în vârstă de 88 de ani, care a fost evacuată forțat din orașul Mîrnohrad, din districtul Pokrovsk, a declarat pentru The Sunday Times că a îndurat cu greu o călătorie istovitoare de 20 de ore prin Ucraina într-un vagon plin cu zeci de refugiați, copii și animale de companie. „Aș prefera să stau în subsolul meu”, s-a plâns ea pe peronul gării din Rivne, la peste 800 de kilometri nord-vest de Pokrovsk.

Priajnikova, care este nevoită să se deplaseze cu ajutorul unui scaun cu rotile, a ajuns la Rivne împreună cu alți 257 de refugiați din estul Ucrainei. „Dați-mi un pistol și îl voi împușca cu plăcere pe Putin”, a spus ea odată ajunsă pe peronul gării. „La naiba cu rușii!”, a adăugat ea, revoltată.

Priajnikova a mărturisit că a mai trecut odată prin calvarul evacuării, pe când avea cinci ani. În 1941, în timpul asediului armatei naziste asupra orașului Leningrad, ea a fost urcată într-un tren cu destinație necunoscută. „Atunci ne-au transportat cu un vagon de vite”, își amintește ea.

Mai multe detalii aici: Evacuată în 1941 din Leningrad, o femeie de 88 de ani din Pokrovsk este furioasă pe Vladimir Putin: „Dați-mi un pistol și îl voi împușca cu plăcere”

Igor Harcenko, din Krasnodar, sud-vestul Rusiei, a fost amendat de trei ori pentru comentariile pe canalul său de Telegram și pe pagina sa Instagram, făcute în 15 minute. El a fost acuzat de „discreditarea armatei” și afișare de simboluri extremiste și a fost amendat administrativ cu 61.000 de ruble, circa 600 de euro, relatează Realitatea Caucazului.

Mai multe detalii aici: Un rus a fost amendat de trei ori în 15 minute pentru „discreditarea armatei”. Cât trebuie să plătească

Ucraina mizează pe racheta-dronă Palianiția, de producție proprie și cu o rază de acțiune de 700 de kilometri, pentru a lovi ținte militare din teritoriul Rusiei. Folosirea acestei arme nu are nevoie de permisiunea Occidentului, relatează The Associated Press.

Un videoclip publicat duminică sugerează că Palianiția are o rază de acțiune de până la 700 de kilometri, ceea ce înseamnă că Ucraina poate lovi cel puțin 20 de aerodromuri rusești, notează The Associated Press.

Pe de altă parte, Rustem Umerov și consilierul prezidențial Andrii Iermak vor depune un ultim efort săptămâna aceasta pentru a convinge Washingtonul să ridice restricțiile, potrivit a trei surse citate de POLITICO. Oficialii ucraineni vor furniza administrației președintelui Joe Biden o listă detaliată a țintelor luate în vizor.

Mai multe detalii aici: Ucraina mizează pe o nouă armă pentru a lovi adânc în Rusia. Ultima propunere pentru a convinge SUA să-i permită să folosească și rachete occidentale

Rusia a lansat marți zece rachete de diferite tipuri și 81 de drone Shahed asupra Ucrainei. Șaizeci și cinci dintre cele 91 de rachete și drone au fost doborâte, a anunțat comandantul-șef al forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk.

Potrivit lui Oleșciuk, apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să anihileze cinci rachete de croazieră și 60 de drone.

Mai exact, rușii au atacat cu trei rachete Kinjal, o rachetă Iskander-M, o rachetă Iskander-K și cinci rachete Kh-101 lansate de bombardiere strategice Tu-95 MS.

Dronele, în schimb, au fost lansate din orașul Eisk și din regiunea Kursk.

Oleșciuk a subliniat că 10 drone inamice au căzut pe teritoriul ucrainean, una a trecut granița în Belarus și încă vreo 10 se află în spațiul aerian ucrainean.

NATO a transmis că nu deţine informaţii care să indice că „aparatul zburător”, o dronă rusească probabil, care a intrat luni în spaţiul aerian polonez, face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, dar a avertizat conducerea de la Moscova că aceste acte sunt „iresponsabile şi potenţial periculoase”, transmite agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Farah Dakhlallah.

Mai multe detalii aici: O sută de soldați caută „aparatul zburător”, o dronă rusească probabil, care a intrat luni în Polonia. Reacția NATO

Canale de Telegram cunoscute ca având legături cu Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB-ului sovietic) din Rusia au afirmat marţi că forţele ucrainene au atacat posturi de frontieră în regiunea Belgorod, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Belgorod se învecinează cu regiunea Kursk, unde trupele ucrainene au cucerit aproape 100 de la lansarea ofensivei lor, la 6 august.

Canalul de Telegram Mash susţine că aproximativ 500 de soldaţi ucraineni au atacat două puncte de control, la Nehoteevka şi Şebekino, în regiunea Belgorod.

Pe de altă parte, există informații că forțele ucrainene au cucerit o nouă localitate din Kursk, și anume Kazacia Loknia. Un soldat ucrainean s-a fotografiat în fața primăriei acestei localități situate la nord de Sudja. În plus, forțele ucrainene au pătruns deja pe autostrada E-38 din regiunea Kursk.

Mai multe detalii aici: Ucrainenii ar fi atacat frontiera în regiunea Belgorod și ar fi avansat în Kursk: „Situația rămâne dificilă”

China a spus marţi că sancţiunile americane asupra entităţilor sale impuse în legătură cu războiul din Ucraina sunt „ilegale şi unilaterale” şi „nu se bazează pe fapte”, comentariile fiind făcute chiar înainte de sosirea la Beijing a consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, relatează Reuters.

Săptămâna trecută, Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a peste 400 de entităţi şi persoane fizice pentru sprijinirea efortului de război al Rusiei în Ucraina, inclusiv companii chineze despre care oficialii americani spun că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să îşi consolideze armata.

Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul cu privire la sprijinul său pentru baza industrială de apărare a Rusiei şi a emis deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare.

Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, care a făcut deja patru turnee diplomatice, s-a opus sancţiunilor la o şedinţă de informare pentru diplomaţii de la Beijing, după ultima rundă de întâlniri pe care le-a avut cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud.

„O anumită ţară foloseşte criza pentru a transfera vina, în încercarea de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţările care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale”, a susținut Li.

Li nu a numit propriu-zis Statele Unite, dar, duminică, Ministerul chinez al Comerţului a declarat că se opune ferm sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opoziţie similară faţă de rundele anterioare de restricţii.

Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva companiilor din China implicate în expedierea de maşini-unelte şi microelectronică către Rusia. „Aceste cuvinte şi acţiuni sunt în totalitate pentru interesele lor egoiste şi nu se bazează pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată”, a declarat Li.

China s-a străduit să se prezinte ca o parte care caută în mod activ o soluţie la conflict, deşi a lipsit de la o conferinţă de pace pentru Ucraina organizată în Elveţia în luna iunie.

Ofensiva ucraineană din regiunea Kursk îl expune pe liderul rus Vladimir Putin riscului de a fi otrăvit chiar de „oligarhii și gangsteri din apropiere sa”, afirmă, într-un interviu pentru The Sun, Hamish de Bretton-Gordon (60 de ani), colonel distins cu Ordinul Imperiului Britanic (OBE), fost comandant al Regimentului Comun Chimic, Biologic, Radiologic și Nuclear al Regatului Unit și al Batalionului de Reacție Rapidă (CBRN) al NATO.

Hamish de Bretton-Gordon, expert în arme chimice, a sugerat că incursiunea-surpriză a Ucrainei în regiunea Kursk a Rusiei l-a făcut pe Putin „paranoic” în privința celor mai apropiați aliați ai săi și că acum este „pe gheață subțire”.

Colonelul a spus că „liderul rus se întreabă cât de repede s-ar putea întoarce împotriva lui”. „Deși Putin are o multă putere, faptul că atât de mulți oameni vorbesc și înțeleg ce se întâmplă îl pune în pericol”, a declarat el.

Mai multe detalii aici: Vladimir Putin se teme să nu fie otrăvit: „Oligarhii și gangsteri din jurul lui doar așteaptă momentul potrivit să-i strecoare ceva în ceai”

Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri cu rachete şi drone care au vizat mai multe regiuni ucrainene şi au ucis cel puţin cinci persoane, a declarat armata Ucrainei marţi dimineaţă, la o zi după cel mai mare atac aerian al Moscovei din războiul de până acum asupra vecinului său, relatează agenția de presă Reuters, citată de news.ro.

Krivoi Rog, Kiev şi regiunile centrale şi estice ale Ucrainei au fost sub alertă de raiduri aeriene în cea mai mare parte a nopţii, începând de luni, din jurul orei locale 23:00. 

Sistemele de apărare antiaeriană din regiunea Kiev au fost activate de mai multe ori în cursul nopţii pentru a respinge rachetele şi dronele care vizau capitala Ucrainei.

Martorii Reuters au relatat despre cel puţin trei runde de explozii în cursul nopţii la Kiev.

Dimensiunea atacurilor de marţi şi impactul lor încă nu sunt pe deplin cunoscute. Forţele aeriene ucrainene au declarat că au înregistrat lansarea mai multor grupuri de drone şi decolarea de pe aerodromurile ruseşti a bombardierelor strategice Tu-95MS şi a avioanelor interceptoare supersonice MiG-31K.

Mai multe detalii aici: Rusia bombardează din nou Ucraina cu rachete şi drone. Cel puțin cinci morți

Casa Albă a condamnat atacul masiv cu rachete și drone care a vizat luni Ucraina și a subliniat că se concentrează pe furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană fiabile țării agresate de Rusia. În schimb, administrația Biden spune că refuză în continuare să permită folosirea unor rachete americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, relatează Zerkalo Nedeli.

„Condamnăm fără echivoc aceste atacuri. Este o mișcare clasică a președintelui rus Vladimir Putin (…), mai ales acum când vremea se schimbă și se răcește în Ucraina, iar oamenii vor avea nevoie de mai multă căldură și electricitate. Suntem concentrați să oferim Ucrainei cele mai fiabile sisteme de apărare antiaeriană posibile”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă.

La rândul lui, preşedintele american Joe Biden a condamnat luni atacurile „scandaloase” ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice din Ucraina care s-au soldat cu cel puțin șapte morţi şi a reafirmat sprijinul pentru Kiev, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Mai multe detalii aici: Reacția Casei Albe la atacul aerian masiv din Ucraina. Ce spune despre posibilitatea lovirii Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune

Premierul indian Narendra Modi, care a vizitat Ucraina în urmă cu patru zile zile, a discutat luni cu Joe Biden şi a repetat dorinţa sa de „pace şi stabilitate”, relatează AFP.

Modi „a reiterat poziţia constantă a Indiei în favoarea dialogului şi a diplomaţiei şi şi-a exprimat sprijinul deplin pentru o revenire rapidă la pace şi stabilitate” în cursul unei conversații telefonice cu preşedintele american, potrivit unui comunicat al Ministerului indian de Externe.

La rândul său, Joe Biden „a salutat” această vizită „istorică”, precum şi „mesajul de pace şi sprijinul umanitar constant pentru Ucraina, inclusiv sectorului său energetic” oferit Modi, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Cei doi lideri „şi-au confirmat sprijinul pentru o rezolvare paşnică a conflictului, cu respectarea dreptului internaţional, pe baza Cartei Naţiunilor Unite”, a mai indicat Casa Albă.

Cel puțin cinci persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone și rachete efectuate de ruși în noaptea de luni spre marți la Zaporojie și Krivoi Rog, în centrul Ucrainei.

„Case private au fost avariate de valul de explozie și moloz, iar iarba uscată a luat foc într-o zonă deschisă”, a anunțat șeful administrației regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov. Cel puțin trei persoane au fost ucise, iar altele cinci rănite în urma acestui atac cu drone Shahed, precizează Ukrainska Pravda.

Pe de altă parte, rușii au lansat rachete balistice asupra unui hotel din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Zelenski. Două persoane au fost ucise în acest atac, altele patru sunt rănite, în timp ce altele cinci sunt căutate sub dărâmături.

Explozii puternice au fost auzite în Kiev marţi dimineaţă, relatează presa locală, forţele de apărare aeriană ale Ucrainei afirmând că întreaga ţară se află sub ameninţarea unui atac cu arme balistice ruseşti.

Nu a fost clar dacă exploziile proveneau de la sisteme de apărare aeriană în funcţiune sau de la arme aeriene care îşi atingeau ţintele. „Nu ignoraţi alertele de raid aerian, căutaţi adăpost”, au declarat forţele aeriene ale Ucrainei pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Autorităţile ucrainene au emis marţi alerte aeriene în mare parte din ţară, după ce forţele aeriene de la Kiev au confirmat decolarea unor bombardiere ruseşti din vestul Rusiei, anunţă AFP, potrivit news.ro.

„Forţele aeriene ucrainene confirmă decolarea mai multor (bombardiere strategice) Tu-95MS de la baza aeriană Engels (sud-vestul Rusiei). Rachetele ar putea intra în spaţiul aerian ucrainean în aproximativ două ore”, au anunţat forţele aeriene ucrainene în jurul orei 04:00 pe reţeaua de socializare Telegram, înainte de a raporta că şi drone de atac se îndreaptă spre ţară.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise, locuințe distruse și infrastructuri, mai ales cea energetică, avariate în urma atacului masiv cu rachete și drone efectuat luni de ruși în 15 regiuni ucrainene. Rușii au folosit 11 bombardiere strategice Tu-95MS și șapte bombardiere Tu-22M3 în atacul masiv de luni. Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, rușii au lansat 100 de rachete și 100 de drone.