Război în Ucraina, ziua 919 | Rușii au bombardat orașul Harkov. „O fată a fost ucisă într-un spațiu de joacă”, spune primarul

Curtea Penală Internaţională (CPI), care a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, şi Ucraina au cerut vineri arestarea liderului de la Kremlin în cursul viitoarei sale vizite în Mongolia, însă Kremlinul se declară liniştit, relatează AFP, potrivit news.ro.

Vizat de un mandat de arestare cu privire la suspiciuni de deportare ilegală a unor copii ucraineni către Rusia, Vladimir Putin este aşteptat marţi în Mongolia, prima ţară membră a CPI pe care o vizitează de la emiterea acestui mandat şi care este, în această calitate, obligată să-l aresteze.

La fel ca toate celalte state părţi ale Statului de la Roma, care a fondat CPI, Mongolia „are obligaţia să coopereze” cu Curtea, a declarat presei un purtător de cuvânt al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah.

În Ucraina, Ministerul de Externe a îndemnat la rândul său, într-un comunicat, autorităţile mongole să-l „transfere (pe Vladimir Putin) Curţii Penale Internaţionale de la Haga”.

Mai multe detalii aici: Curtea Penală Internaţională şi Ucraina cer arestarea lui Vladimir Putin în Mongolia: „Are obligația să coopereze”

Recomandări

Instituția derogării ia avânt în PNL. Liberalii rămân în zodia candidatului importat, nu format

Membri ai partidului „Iabloko” („Mărul”), care face parte din opoziția tolerată în Rusia, au cerut Ministerului Apărării de la Moscova să nu mai trimită recruți în regiunea Kursk, unde armata ucraineană se află în ofensivă din 6 august, relatează The Moscow Times. Problema recruților este considerată o vulnerabilitate pentru liderul rus Vladimir Putin.

„O serie de relatări de presă arată că recruții au început să lupte atunci când forțele armate ucrainene au invadat regiunea Kursk”, subliniază Aleksandr Șișlov, care conduce facțiunea „Iabloko” din Adunarea Legislativă din Sankt Petersburg, într-o scrisoare adresată ministrului rus al apărării, Andrei Belousov.

Șișlov i-a solicitat lui Belousov să confirme dacă aceste relatări sunt corecte și să nu mai permită mobilizarea recruților „în prima linie din Kursk”.

Reuters, care a confirmat moartea a doi recruți ca urmare a mesajelor familiilor acestora pe rețelele de socializare, a relatat povestea lor și a altora, unii dintre ei fiind luați prizonieri de către ucraineni.

Artiom Dobrodumski a câștigat medalii la competițiile de karate pentru copii din regiunea Rostov, în sudul Rusiei, și a absolvit o școală de cadeți. A murit la vârsta de 22 de ani, în regiunea Kursk.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Daniil Rubțov, care a crescut în nord-vestul Rusiei, a fost încorporat în decembrie 2023. El spera să devină anchetator de poliție, potrivit mamei sale, dar a murit în Kursk pe 7 august, la vârsta de 18 ani.

Grupurile care îi consiliază pe ruși asupra modalităților de sustragere de la serviciul militar se declară îngrijorate de presiunile exercitate asupra recruților pentru semna contracte cu armata rusă.

Aleksei Tabalov, fondatorul grupului de sprijin juridic Șkola Priziivnika, a declarat că recruții sunt ușor de constrâns, mai ales că mulți dintre ei sunt adolescenți.

Supus presiunii pe tema recruților, Vladimir Putin a promis la începutul invaziei la scară largă din Ucraina că aceștia nu vor trimiși pe câmpul de luptă.

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că recruții constituie de fapt cea mai mare parte a forței de apărare din Kursk.

Mai multe detalii aici: Problema recruților revine în Rusia: povestea a doi tineri căzuți în Kursk în pofida promisiunii lui Putin că nu vor lupta. Un partid cere explicații

La o zi după prăbuşirea unui avion F-16 livrat Kievului, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri demiterea comandantului Forţelor Aeriene ucrainene Mikola Oleşciuk, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Recomandări

Profilerul Dorin Dumitran, despre cele 4 femei ucise în Vaslui, după ce au fost luate cu maşina la autostop: „Sunt trei criminali neprinşi, nu unul”

„Am decis sa-l înlocuiesc pe comandantul armatei aerului a forţelor armate ucrainene”, a declarat Zelenski pe Telegram, după publicarea unui decret în acest sens pe site-ul preşedinţiei.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski îl destituie pe comandantul Forţelor Aeriene după prăbuşirea avionului F-16

Cel puţin șase persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, iar altele 59 au fost rănite vineri, în atacuri aeriene ruseşti la Harkov, în nord-estul Ucrainei, anunţă şeful Districtului Militar local Oleh Sîniehubov.

Harkovul, al doilea cel mai important oraş ucrainean, se află la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia şi este bombardat în mod constant de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Primarul Harkovului anunţa vineri după-amiaza, cu puţin mai înainte, patru morţi. „În cartierul Nemişlianskii, ocupanţii au ucis un copil într-o zonă de joacă. O fată. Cel puţin alte trei persoane au fost rănite în zonă”, anunţa pe Telegram Ihor Terehov.

Un jurnalist al AFP prezent în oraş a relatat că a auzit explozii puternice în acest cartier. Alte trei persoane au fost ucise într-un „imobil în flăcări”, în timpul unui atac asupra unui cartier numit Industrialnîi, potrivit primarului.

Oleh Sîniehubov precizează că „salvatorii continuă munca”. El a postat vineri pe Telegram o înregistrare video în care apar maşini şi apartamente în flăcări, din care iese un fum negru şi dens.

Ministerul rus al Apărării a revendicat vineri cucerirrea altor trei sate în estul Ucrainei, unde-şi continuă înaintarea împotriva unor trupe ucrainene în inferioritate numerică şi care duc lipsă de armament adecvat, transmite AFP, potrivit news.ro.

Într-un rezumat al săptămânii care se încheie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a cucerit trei localităţi mici care nu mai fost menţionate până în prezent – Novojelane şi Kostiantînivka în regiunea Doneţk şi Sînkivka în regiunea Harkov.

Satul Novojelane se află la aproximativ 20 de kilometri sud-est de Pokrovsk, un nod logistic important, ţinta de mai multe săptămâni a trupelor ruse, care se apropie tot mai mult.

„Cea mai dificilă situaţie rămâne în direcţia Pokrovsk. Inamicul încearcă să străpungă apărarea trupelor noastre, însă, până la ora actuală, atacurile au fost respinse”, a anunţat vineri, într-o reuniune interguvernamentală prin videoconferinţă, comandantul armatei ucrainene Oleksandr Sîrskîi.

El a anunţat că ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk continuă. Trupele Kievului au înaintat „până la doi kilometri în anumite sectoare” în ultimele 24 de ore, a anunţat Sîrskîi.

În pofida acestui atac-surpriză declanşat de Kiev la 6 august în regiunea rusă Kursk, Moscova continuă să câştige teren în mod regulat în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicenturl confruntărilor armate.

Situaţia armatei ucrainene este „extrem de dificilă” în apropiere de Pokrovsk, a recunoscut miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, care a dat asigurări că ofensiva ucraineană din Rusia permite o relaxare a presiunii în estul Ucrainei.

Un tribunal din oraşul rus Gorno-Altaisk, în Altai, l-a condamnat vineri pe un jurnalist local, Serghei Mihailov, la opt ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de criticarea în articolele sale a acţiunilor armatei ruse în Ucraina, anunţă parchetul local, relatează AFP, potrivit news.ro.

Serghei Mihailov „a publicat pe internet, în martie şi aprilie 2022, articole care conţineau informaţii false” despre acţiunile armatei ruse în Ucraina, a anunţat într-un comunicat postat pe Telegram parchetul.

Acest locuitor al oraşului Gorno-Altaisk, în vârstă de 48 de ani, lucra la un ziar local online – „Listok”.

Anchetatorii l-au acuzat de fapul că este „motivat de ură politică”. El urmează să ispăşească opt ani de închisoare „într-o colonie cu regim general”, potrivit parchetului.

În faţa instanţei, Serghei Mihailov a declarat marţi că a scris articoiele arătate cu degetul de către anchetatori „pentru ca cititorii mei să nu cadă în minciună, să nu ia parte la lupte, să nu devină criminali şi victime, să nu facă rău poporului nostru frate ucrainean”. El a catalogat războiul din Ucraina drept o „situaţie teribilă”, potrivit unei transcriei a declaraţiilor publicată online.

Rusia reprimă de ani de zile vocile critice, însă campania de reprimare a luat o amploare considerabilă după luarea cu asalt a Ucrainei, în februarie 2022.

Rusia şi-a extins arsenalul represiv de peste doi ani şi pedepseşte aspru difuzarea a ceea ce consideră „informaţii false” sau „discreditarea” forţelor ruse.

Potrivit unui bilanţ întocmit de ONG-ul specializat OVD-Info, peste 1.000 de persoane au fost date în judecată în Rusia din cauză că au criticat invazia Ucrainei de către Rusia.

Aproape toţi opozanţii de anvergură au fost încarceraţi sau împinşi să se exileze, iar mii de ruşi obişnuiţi au fost inculpaţi sau condamnaţi la amenzi sau închisoare din cauză că şi-au exprimat în mod public dezacordul cu Kremlinul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus lui Narendra Modi să organizeze cel de-al doilea summit pentru pace în Ucraina, inclusiv cu participarea Rusiei, dar premierul indian încă nu a dat un răspuns, dezvăluie Bloomberg.

Această solicitare a fost adresată în cursul vizitei efectuate de Modi la Kiev, unde premierul indian a declarat că este „puternic favorabil păcii”, care poate fi găsită „numai prin dialog și diplomație”.

Mai multe detalii aici: Ucraina mizează pe Sudul Global în organizarea următorului summit de pace. Solicitarea adresată Indiei

Premierul polonez Donald Tusk a cerut vineri conducerii de la Kiev să soluţioneze diferendele istorice care afectează relaţiile dintre cele două ţări, subliniind totodată sprijinul ferm al Varșoviei pentru Ucraina în faţa agresiunii militare ruse, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Donald Tusk a fost întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, despre apelul ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba de a lăsa „istoria în seama istoricilor şi de a construi viitorul împreună”, o declaraţie care a provocat un val de comentarii negative în Polonia.

Donald Tusk, de formaţie istoric, şi-a exprimat vineri „opinia negativă, fără echivoc” cu privire la declaraţiile ministrului Dmitro Kuleba.

„Ucraina va trebui să răspundă aşteptărilor Poloniei nu îngropându-şi istoria, ci organizând relaţiile noastre pe baza adevărului”, a declarat prim-ministrul polonez.

Mai multe detalii aici: Tensiuni pe teme istorice între Kiev și Varșovia. Tusk îi răspunde lui Kuleba că trecutul nu trebuie îngropat dacă Ucraina vrea să adere la UE

Uniunea Europeană, care şi-a stabilit ca obiectiv de a instrui aproximativ 60.000 de soldaţi ucraineni în acest an, vrea să facă mai mult, dar rămâne împărţită în ceea ce priveşte posibilitatea de a desfăşura această acţiune în Ucraina, a declarat vineri şeful diplomației europene, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Vom discuta modalităţi de a dezvolta misiunea noastră de antrenament” pentru soldaţii ucraineni, a spus Borrell cu puţin timp înainte de o reuniune a miniştrilor apărării din UE, la Bruxelles.

„Ne gândim să avem un centru de coordonare la Kiev, dar nu există niciun acord pentru antrenarea soldaţilor ucraineni pe teritoriul ucrainean în cadrul structurilor europene”, a adăugat el.

Subiectul divizează statele membre. Mai multe ţări, printre care Franţa, Estonia şi Suedia, sunt în favoarea acestei idei, dar altele sunt mai reticente, temându-se de o escaladare a conflictului.

Franţa a provocat un şoc la sfârşitul lunii februarie, spunând că „nu exclude” trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, recunoscând, totuşi, că nu există un „consens” în acest moment.

Reînnoirea misiunii europene de instruire a soldaţilor ucraineni se află pe ordinea de zi a reuniunii ministeriale, dar textul nu menţionează deocamdată posibilitatea ca aceasta să se desfăşoare pe teritoriul Ucrainei, a explicat o sursă diplomatică citată de AFP.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a cerut din nou ridicarea restricţiilor asupra armelor occidentale livrate Ucrainei, numind „ridicole” temerile de escaladare prezentate de ţările care refuză să elimine aceste restricţii, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Cred că este ridicol să spui că, permiţând să fie vizate ţinte pe teritoriul rusesc, înseamnă să fii în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova”, a spus Borrell.

Aceste comentarii au atras nemulţumirea guvernului german. „Spre sfârşitul mandatului său, declaraţiile domnului Borrell sunt din ce în ce mai ciudate. Un lucru este clar: vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi”, a declarat o sursă apropiată guvernului german.

Mandatul lui Josep Borrell se încheie în noiembrie sau decembrie, în funcţie de preluarea mandatului de către noua Comisie Europeană, precizează AFP.

În contextul noilor bombardamente masive rusești, Ucraina le-a cerut din nou susținătorilor săi vestici să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor. Berlinul şi Washingtonul se opun sub pretextul evitării unei escaladări din partea Moscovei.

Şeful diplomaţiei europene a pledat din nou pentru accelerarea livrărilor de arme către Ucraina, după un apel în acest sens lansat joi de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

„Multe promisiuni au fost făcute începând cu luna iunie, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, iar în faţa atacurilor masive asupra Ucrainei, asupra oraşelor ucrainene din ultimele zile (…), este clar că trebuie să reacţionăm”, a subliniat Josep Borrell.

Kremlinul a transmis vineri că nu are „nicio îngrijorare” cu privire la posibila reţinere a lui Vladimir Putin, care face obiectul unui mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale, în timpul viitoarei sale vizite în Mongolia, un stat membru al CPI care ar trebui să aibă obligaţia de a-l aresta odată ajuns pe teritoriul său, relatează AFP.

„Nu este nicio îngrijorare. Avem un dialog excelent cu prietenii noştri mongoli”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, notează Agerpres.

Mai multe detalii aici: Kremlinul, despre o eventuală arestare a lui Putin în timpul vizitei în Mongolia: „Nu este nicio îngrijorare”

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, consideră aprovizionarea cu energie o problemă de securitate națională a Ungariei, motiv pentru care s-a deplasat vineri la Sankt Petersburg. Călătoria vine la o zi după o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al MAE ungar, Peter Szijjarto a informat, în cadrul unei conferinţe de presă ce a urmat reuniunii informale a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, că la discuţii a participat şi omologul său ucrainean, care a scos în evidenţă atacurile ruseşti asupra sistemului energetic al ţării sale.

„Poziţia Ungariei este clară. Aprovizionarea cu energie a unei ţări este o problemă de securitate naţională. De aceea, dacă securitatea aprovizionării energetice a unei ţări este pusă în pericol de o altă ţară, aceasta reprezintă şi o ameninţare la adresa intereselor naţionale ale ţării respective”, a comentat, în conferinţa sa de presă, şeful diplomaţiei ungare, citat în comunicatul ministerului său.

Mai multe detalii aici: Ministrul ungar de externe a plecat în Rusia, la o zi după o reuniune la Bruxelles: „UE priveşte pasiv cum se joacă Ucraina cu securitatea energetică a Ungariei”

Avionul de vânătoare F-16 prăbușit în Ucraina a fost doborât din greșeală de un sistem de apărare aeriană Patriot, a susținut deputata Radei Supreme a Ucrainei Mariana Bezuhlaia, 36 de ani, adjuncta Comisiei Radei Supreme pentru Securitate Naţională şi Informaţii, pe Facebook, transmite Rtvi.com.

„Potrivit informațiilor mele, avionul F-16 al pilotului ucrainean Oleksi «Moonfish» Mes a fost doborât de un sistem de rachete antiaeriene Patriot din cauza unei lipse de coordonare între unități. Rapoartele au menționat doar că el «a pierdut controlul»”, a scris Bezuhlaia, într-o postare pe rețelele sociale.

Mai multe detalii aici: Primul avion F-16 pierdut de Kiev a fost doborât, de fapt, de un sistem Patriot al Ucrainei, susține o deputată din Rada Supremă

Rusia a susținut pe 30 august că a doborât peste noapte 18 drone ucrainene în patru regiuni diferite.

Într-o postare pe Telegram, ministerul rus al apărării a declarat că 11 drone au fost doborâte în regiunea Briansk, patru în regiunea Kaluga, două în Crimeea ocupată și una în regiunea Belgorod.

Nu a raportat pagube sau victime.

Potrivit canalului Mash de pe aplicația de mesagerie Telegram, două dintre cele patru drone doborâte în regiunea Kaluga au fost interceptate în apropiere de Aeroportul Internațional Kaluga.

Nouă persoane au fost rănite în urma unui atac aerian rusesc asupra unei întreprinderi din orașul Sumî în noaptea de 30 august, anunță Parchetul Regional Sumî.

„Pe 30 august, în jurul orei 1.30, folosind metode de luptă interzise de dreptul internațional, inamicul a efectuat un atac aerian asupra unei întreprinderi din orașul Sumî. În urma atacului ocupanților, potrivit datelor preliminare, 9 persoane au fost rănite”, au transmis procurorii ucraineni.

În noaptea de 30 august, rușii au lansat 18 drone „Shahed” și o rachetă „Iskander-M” deasupra Ucrainei. 12 drone au fost doborâte de armata ucraineană.

„Inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M” din Crimeea și 18 UAV de tip „Shahed-131/136” din regiunile Primorsko-Ahtarsk și Kursk ale Federației Ruse”, au transmis forțele aeriene ucrainene.

Apărarea antiaeriană a lucrat în regiunile Vinița, Mîkolaiv, Dnipropetrovsk, Herson și Sumî.

Patru explozii au fost auzite în Crimeea în noaptea de joi spre vineri, a relatat canalul de Telegram „Crimean wind”, care a citat mărturiile localnicilor. Potrivit locuitorilor locali, au avut loc patru explozii peste satul de tip urban Kirovske.

Trei dintre ele s-au auzit în apropierea aerodromului și una deasupra gării Kirovske.

Rusia se confruntă cu dificultăți majore în a opri incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, prima ocupare a teritoriului său de la cel de-Al Doilea Război Mondial. După trei săptămâni de lupte, armata rusă încă se străduiește să alunge trupele Kievului din această zonă, un răspuns surprinzător de lent și discret din partea Moscovei, scrie Associated Press într-o analiză publicată joi, 29 august.

Mai multe detalii: De ce Vladimir Putin pare să ignore incursiunea ucraineană în Kursk și se concentrează în continuare pe „prăbușirea statului ucrainean” | Analiză

Urmărește-ne pe Google News