Război în Ucraina, ziua 92 | Civili uciși în atacul din Harkov, inclusiv un bebeluș. În Donbas, „luptele au atins intensitatea maximă”

Condițiile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le pune pentru încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraine sunt nerealiste, consideră Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Medvedev, fost președinte și premier al Rusiei și unul din cei mai apropiați aliați al lui Vladimir Putin, a spus despre pretențiile lui Zelenski – de „a face Donbas și Crimeea din nou ucrainene” și de „retragere a tuturor trupelor din Donbas” – că sunt „categorice până la idioțenie și imposibile în principiu”.

„El (Volodimir Zelenski, n.r.) cere ca Donbas și Crimeea să redevină ucrainene, ca și cum nu ar cunoaște voința locuitorilor lor. Cere să fie retrase toate trupele (ruse, n.r.) din Donbas, lăsând armatei ucrainene întreaga marjă de manevră pentru represiuni împotriva populației”, a comentat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Mai multe, aici.

26 mai 2022 - Acum 3 ani

26-05-2022

58 de tone de lucruri furate au trimis soldații ruși acasă, de la începutul războiului din Ucraina

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Soldații ruși care luptă în Ucraina au trimis acasă cel puțin 58 de tone de bunuri furate din casele localnicilor, din 24 februarie, data la care a început războiul, până azi, arată investigația site-ului de știri independent Mediazona din Rusia, preluată de The Moscow Times.

Publicația a analizat pachetele trimise de 46 de sucursale ale firmei de curierat SDEK, ale cărei locații se află în apropierea frontierei ucrainene cu Rusia și Belarus, precum și în Peninsula Crimeea, anexată de ruși în 2014.

Analizând înregistrările video de la un punct de control al SDEK din orașul rus de frontieră Valuyki, Mediazona a aflat că militarii au trimis acasă o gamă variată de articole, inclusiv adidași, conserve, televizoare, cauciucuri de mașini ori corturi.

Mai multe, aici.

Șefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a declarat joi că acțiunile Rusiei în Ucraina sunt un punct de cotitură pentru întreaga lume și că relațiile cu Moscova nu pot reveni la situația de dinaintea invaziei trupelor sale.

Premierul Sanna Marin a făcut aceste declarații în timpul unei călătorii neanunțate în Ucraina, care a inclus vizitarea orașelor Irpin și Bucha, acolo unde Ucraina suspectează că trupele ruse au comis numeroase atrocități, acuzație negată de Moscova.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Noi, Finlanda, susținem toate acțiunile Curții Penale Internaționale pentru a lua în considerare aceste crime, pentru a colecta probe pentru procedurile viitoare și pentru a condamna Rusia”, a declarat Sanna Marin, după ce s-a întâlnit cu președintele și cu premierul Ucrainei.

„Ceea ce s-a întâmplat, ceea ce a făcut Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru întreaga familie europeană și pentru întreaga lume. Vedem că vechiul aranjament a fost distrus și că nu se mai poate reveni la relația de dinainte”, a punctat șefa guvernului finlandez.

Mai multe despre acest subiect, aici.

Numărul total al persoanelor ucise astăzi în atacurile din orașul Harkov din nord-estul țării a ajuns la opt, inclusiv un bebeluș de 5 luni, a anunțat pe Facebook șeful Poliției Naționale, Ihor Klymenko, conform BBC.

De asemenea, patru civili au fost uciși în estul regiunii Donețk, a declarat guvernatorul regional.

Alți doi au murit în regiunea sudică Mykolayiv, în timp ce infrastructura civilă, inclusiv un magazin și clădiri rezidențiale, a fost avariată de bombardamentele rusești, a declarat comandamentul militar regional.

26 mai 2022 - Acum 3 ani

26-05-2022

OMS condamnă „agresiunea” Rusiei în Ucraina

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Adunarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a luat în considerare o rezoluție care condamnă „agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile asupra unităților sanitare”, transmite BBC.

Rezoluția, susținută de SUA și de alte țări occidentale, a fost adoptată, după ce 88 de țări au votat pentru, 12 împotrivă și 53 de abțineri.

Rezultatul „trimite un semnal clar Federației Ruse: opriți războiul împotriva Ucrainei, opriți atacurile asupra spitalelor”, a declarat ambasadorul ucrainean Evgheniia Filipenko.

„Adunarea Mondială a Sănătății a confirmat că responsabilitatea pentru criza sanitară din Ucraina revine exclusiv Federației Ruse”, a declarat Filipenko.

OMS spune că 256 de atacuri asupra sistemului de sănătate – inclusiv asupra unităților sanitare, transportului, personalului, pacienților, consumabilelor și depozitelor – au fost raportate de când Rusia a invadat Ucraina.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că trupele ruse au confiscat centrala nucleară ucraineană Zaporojie pentru a proteja combustibilul și materialele nucleare, informează BBC.

Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa, generând mai mult de jumătate din energia nucleară a Ucrainei și 20% din aprovizionarea totală cu energie electrică a țării.

Forțele ruse au bombardat centrala Zaporojie la 3 martie, iar ulterior au preluat controlul. În prezent, doar două din cele șase reactoare ale sale sunt în funcțiune.

„Subliniem încă o dată că plasarea sub protecție de către personalul militar rus a centralei nucleare din Zaporojie a fost justificată din punctul de vedere al prevenirii unei scurgeri de materiale nucleare și radioactive la o instalație nucleară care s-a întâmplat să se afle în zona operațiunii militare speciale”, a declarat Maria Zakharova.

Comentariile ei au venit ca răspuns la o declarație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a anunţat că dorește să viziteze centrala pentru a verifica dacă plutoniul și uraniul îmbogățit nu au fost deturnate către alte utilizări.

Zakharova a respins îngrijorările AIEA, afirmând că uraniul era slab îmbogățit, iar plutoniul se afla în combustibilul uzat și nu putea fi separat „fără utilizarea unor echipamente destul de complexe pe care doar câteva țări le au”.

Rusia vrea să promoveze o nouă lege care îi va permite să preia controlul asupra afacerilor locale ale companiilor occidentale care decid să părăsească Rusia din cauza invaziei din Ucraina, notează BBC.

Legea, care ar putea intra în vigoare în câteva săptămâni, va conferi Rusiei puterea de a interveni atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă sau a industriei locale, ceea ce va face mai dificilă retragerea rapidă a afacerilor companiilor occidentale, cu excepția cazului în care acestea sunt pregătite să suporte o lovitură financiară mare.

Sute de mărci internaționale, printre care Starbucks, Coca Cola, Levi’s și Apple, au părăsit Rusia sau și-au suspendat vânzările în această țară de când aceasta a invadat Ucraina în februarie.

Acest lucru se întâmplă în condițiile în care economia rusă, tot mai izolată de sancțiunile occidentale, se afundă în recesiune pe fondul unei inflații de două cifre.

Șeful Republicii Populare separatiste ucrainene Donețk spune că unii dintre soldații ucraineni ținuți în detenție după căderea oțelăriei Azovstal din Mariupol nu se află acolo pentru că s-au predat, ci pentru că au fost capturați, scrie BBC.

Într-un interviu acordat agenției ruse RIA Novosti, Denis Pușilin spune că trupele ucrainene au fost găsite ascunzându-se – sau rămânând intenționat în urmă – în timpul capitulării taberei, săptămâna trecută. Sfârșitul bătăliei sângeroase a însemnat căderea totală a Mariupolului în mâinile Rusiei.

Ca urmare, forțele ruse și pro-ruse nu pot spune cu 100% certitudine dacă mai rămâne cineva ascuns la oțelărie. Totuși, astfel de „rătăcitori” nu reprezintă o amenințare activă, spune Pușilin.

Urmează să aibă loc verificări pe platforma industrială, adaugă el, unde forțele ruse vor căuta ucrainenii și minele rămase.

Forțele ruse au pierdut „aproape 1.000 de tancuri” și „mult peste 350 de piese de artilerie”, precum și „aproape trei duzini de avioane de vânătoare și bombardament cu aripă fixă și peste 50 de elicoptere” până în prezent, în războiul în curs de desfășurare din Ucraina, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Cu toate aceste pierderi, SUA evaluează că rușii încă dispun de majoritatea capacităților lor, a adăugat oficialul. „Ei au investit foarte mult din echipamentul și personalul lor în această luptă, iar ucrainenii au suferit pierderi, dar şi rușii au suferit pierderi”.

„Rușii au o superioritate aici în ceea ce privește numărul de mijloace pe care le pot aplica în această luptă, atât în ceea ce privește oamenii, cât și echipamentele și armele, iar noi trebuie doar să ținem cont de acest lucru”, a adăugat oficialul.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit cu premierul Italiei, Mario Draghi, într-o convorbire telefonică în această după-amiază, potrivit The Guardian.

Într-o declarație după convorbire, guvernul italian a precizat că cei doi au discutat despre situația din Ucraina, despre criza alimentară și despre impactul acesteia asupra țărilor sărace. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire.

De asemenea, Kremlinul a declarat că Putin i-a spus lui Draghi că Rusia este pregătită să contribuie în mod semnificativ la rezolvarea crizei alimentare internaționale, dar numai dacă Occidentul ridică sancțiunile.

Liderul rus a mai spus că Moscova este pregătită să continue furnizarea neîntreruptă de gaze către Italia, a precizat Kremlinul.

Secretarul de stat american Antony Blinken a criticat China pentru că a apărat războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, afirmând că această apărare „ar trebui să tragă semnale de alarmă pentru noi toți cei care considerăm regiunea Indo-Pacific ca fiind acasă”, notează CNN.

„Chiar și în timp ce Rusia se mobiliza în mod clar pentru a invada Ucraina, președintele Xi și președintele Putin au declarat că prietenia dintre țările lor era, citez, „fără limite””, a declarat Blinken într-un discurs despre politica administrației Biden față de China la Universitatea George Washington.

El a subliniat că SUA nu caută un conflict sau un nou Război Rece cu China.

„Sarcina noastră este de a dovedi încă o dată, că democrația poate face față provocărilor urgente, poate crea oportunități, poate promova demnitatea umană, că viitorul aparține celor care cred în libertate și că toate țările vor fi libere să își traseze propriile căi fără constrângere”, a spus Blinken. „Nu căutăm un conflict sau un nou Război Rece. Dimpotrivă, suntem hotărâți să le evităm pe amândouă.”

„Chiar dacă războiul președintelui Putin continuă, vom rămâne concentrați asupra celei mai serioase provocări pe termen lung la adresa ordinii internaționale – și aceasta este reprezentată de Republica Populară Chineză”, a adăugat el.

Armata ucraineană acuză forţele ruse că au inundat parţial un orăşel, după ce nu au permis efectuarea de reparații la o centrală hidroelectrică locală, notează BBC.

Nova Kakhovka se află în regiunea Kherson, care, spre sfârșitul lunii aprilie, a devenit primul oraș important care a căzut în mâinile Rusiei de la începutul războiului. Centrala hidroelectrică din Kakhovka este cea care are nevoie de lucrări la ea.

Oleksiy Hromov, adjunctul șefului Direcției operaționale principale a Statului Major General ucrainean, a declarat că o deteriorare prelungită ar putea duce la un „dezastru ecologic”. El a descris cantități mari de apă care se revarsă din centrală din cauza a două unități hidraulice sparte, dar a spus că „ocupanții” nu se vor clinti.

„Satele din jur și orașul ocupat Kherson sunt în pericol”, a declarat el, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina.

Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei vizite neanunțate la Kiev. Ea a vizitat, de asemenea, orașele ucrainene devastate Irpin și Bucha, potrivit autorităților locale, citate de BBC.

Marin a fost văzută purtând o vestă antiglonț, plimbându-se alături de oficiali și soldați.

Premierul a anunțat recent decizia istorică a Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Ea are sprijinul necondiționat al SUA, dar Turcia amenință să blocheze atât Finlanda, cât și Suedia – acuzând națiunile nordice că adăpostesc militanți kurzi.

Viceministrul ucrainean al apărării afirmă că luptele din Donbas au atins intensitatea maximă, rușii luând cu asalt poziții ucrainene în mai multe zone simultan, transmite BBC.

„Începând de astăzi, agresorul desfășoară focuri intensificate de-a lungul întregii linii de contact și a pozițiilor forțelor noastre din regiunea operațională Donețk. Inamicul folosește sisteme de rachete tactice, aviație și artilerie”, afirmă Hanna Maliar.

Anterior, autoritățile din Donbas au declarat că rușii au atacat peste 40 de așezări în încercarea lor de a cuceri orașele strategice Severodonetsk și Lysychansk, relatează agenția de presă AFP.

Procurorul șef al Ucrainei a declarat pentru BBC că investighează aproape 14.000 de cazuri de presupuse crime de război comise de forțele ruse. Irina Venediktova a declarat, la Londra, că în fiecare zi sunt înregistrate între 100 și 200 de cazuri noi.

Ea s-a întâlnit cu procurorul general al Marii Britanii, Suella Braverman, și cu alți oficiali pentru a discuta ce ar putea face mai mult Marea Britanie și alte puteri occidentale pentru a sprijini procesul de investigație.

„Astăzi avem aproape 14.000 de cazuri, numai despre crime de război, și aproape 6.000 de cazuri care au legătură între ele. Înseamnă că avem un număr uriaș de precedente și în fiecare zi avem din ce în ce mai multe: sunt [încă] 100, [încă] 200, depinde de zi”, a spus Irina Venediktova, procurorul-șef al Ucrainei.

Venediktova spune că cea mai frecventă presupusă crimă de război este bombardarea clădirilor civile, în special a spitalelor și a școlilor. În total, ea spune că peste 1.000 de clădiri medicale și educaționale au fost distruse. De asemenea, ea spune că sunt uciși civili și că au loc jafuri și violuri.

Venediktova dezvăluie, de asemenea, că a început chiar să investigheze acuzațiile de genocid.

„Sunt absolut de acord că în Ucraina avem un genocid. De ce? Pentru că ei, armata rusă și comandanții ruși de vârf au venit în Ucraina, pentru a distruge statul ucrainean, pentru a-i ucide pe toți ucrainenii și vor ca acest pământ să fie ca o parte a Federației Ruse”.

Potrivit acesteia, ar fi greu de investigat un genocid pe teritoriul controlat de Rusia.

Ea spune că autoritățile juridice ucrainene ar trebui să preia conducerea în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război „pentru că numai noi ne înțelegem pământul, poporul și teritoriul”. Dar ea acceptă că Tribunalul Penal Internațional de la Haga ar trebui să joace un rol în urmărirea penală a înalților lideri ruși pentru invazie, eventual chiar și a lui Vladimir Putin.

„Cu toții înțelegem că acesta este un pește mare, este un pește pentru justiția internațională”, spune Venediktova.

Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat joi, 26 mai, că jurnaliștii din țările occidentale vor fi expulzați din Rusia dacă YouTube va bloca accesul la briefingurile de presă ale purtătoarei de cuvânt a instituției, Maria Zaharova, informează Reuters și The Guardian.

Zaharova, care ține un briefing săptămânal despre politica externă a Rusiei, inclusiv despre intervenția militară a țării sale în Ucraina, a precizat că Ministerul de Externe a avertizat YouTube să nu-i blocheze conținutul.

„Am avut câteva briefinguri blocate. Ce am făcut – am mers și le-am spus: «Dacă mai blocați încă o dată un briefing, atunci un reporter sau o organizație americană de presă va pleca acasă». Asta a fost tot. Acest lucru nu este pe linia de «faceți ce vreți». Încă o ședință de informare blocată și vom indica un anumit nume sau o anumită instituție media care se va întoarce acasă”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de agenția de stat TASS.

„Ținând cont de faptul că o doamnă cu cetățenie poloneză este implicată în toate acestea și având în vedere poziția Poloniei, poate, nu ne vom limita doar la [organizațiile mass-media] americane”, a adăugat ea.

Mai multe informaţii: Rusia anunță că va expulza jurnaliști occidentali dacă YouTube va mai bloca briefingurile Ministerului de Externe

Este imposibil să „dezactivezi” obiectivele „imperialiste” ale președintelui rus Vladimir Putin, a declarat joi cancelarul german, conform CNN. În discursul său de închidere a Forumului Economic Mondial de la Davos, Olaf Scholz a declarat că ororile din Ucraina nu pot fi ignorate.

„Ne ține treji noaptea … se va extinde dincolo de granițele Ucrainei?”. El a spus că Putin va negocia serios pacea doar dacă armata sa nu va putea sparge forțele defensive ucrainene, nici Ucraina și nici Uniunea Europeană neacceptând o pace dictată de Putin.

Comentariile lui Scholz vin după ce președintele ucrainean Zelenski a criticat comentariile lui Henry Kissinger, după ce fostul secretar de stat american a părut să sugereze ca Ucraina să accepte să renunțe la o mare parte din Donbas și Crimeea. Zelenski a comparat miercuri opiniile lui Kissenger cu împăcarea Germaniei naziste în 1938.

Între timp, Scholz a declarat că NATO „nu va deveni parte a acestui război”, deoarece acest lucru ar pune puterile nucleare în opoziție una față de cealaltă. El a adăugat că Germania va primi Suedia și Finlanda în NATO cu „brațele deschise”.

Anterior, Scholz a vorbit despre impactul războiului asupra comunității internaționale, subliniind că „nu-l putem lăsa pe Putin să câștige acest război și cred cu tărie că nu-l va câștiga”. El a adăugat că țara sa va fi pregătită să se apere în orice moment, având în vedere acțiunile Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a recunoscut că, în prezent, Rusia are avantajul în luptele din regiunea Luhansk din estul Ucrainei.

Rusia are avantajul, dar noi facem tot ce putem, a spus generalul Oleksiy Gromov în cadrul unui briefing. „Da, inamicul are în prezent un avantaj atât în aviație, cât și în artilerie, dar noi facem tot ce este posibil. Furnizarea de arme moderne din partea țărilor partenere va accelera victoria noastră”, îl citează agenția de presă Interfax.

El spune că situația este „dificilă, dar stabilă” în zona Severodonetsk. Acolo, Rusia a operat într-un mod „clasic”, spune el, atacând mai întâi din aer, apoi cu artileria și apoi trimițând forțe terestre.

Rusia a fost observată mutând sisteme de rachete Iskander în regiunea de vest Brest din Belarus, potrivit acestuia. Acest lucru a ridicat posibilitatea unor noi lovituri cu rachete în vestul Ucrainei, a mai spus Gromov.

Peste 150 de copii au fost uciși în regiunea Donețk de când Rusia a început invazia, afirmă procurorul general ucrainean, citat de BBC.

Cifra este semnificativ mai mare decât în orice altă regiune a țării. Bilanțul la nivel național este de cel puțin 240.

Rusia a negat afirmațiile SUA și UE potrivit cărora blochează exporturile de cereale din Ucraina și a acuzat Occidentul că a creat o astfel de situație prin impunerea de sancțiuni, notează BBC.

Fermierii ucraineni au 20 de milioane de tone de cereale pe care nu le pot trimite pe piețele internaționale din cauza invaziei în curs.

„Nu acceptăm în mod categoric aceste acuzații. Dimpotrivă, acuzăm țările occidentale pentru că au luat măsuri care au dus la această situație”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Moscova a cerut Occidentului să elimine sancțiunile care, potrivit acesteia, blochează exporturile de cereale din Ucraina.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la începutul acestei săptămâni că Rusia se folosește de „foamete și cereale pentru a exercita puterea”, în timp ce Ucraina a acuzat Rusia că a furat sute de mii de tone de cereale în zonele ocupate de forțele lor.

Şapte civili au fost ucişi în centrul orașului ucrainean Harkov în urma unui bombardament, potrivit guvernatorului regional Oleh Synehubov, transmit BBC şi The Guardian.

Guvernatorul regional Oleh Synehubov a mai spus că 17 persoane, inclusiv o fetiță de nouă ani, au fost rănite în atac.

„Bombardamentul a fost făcut de sisteme de rachete cu lansare multiplă și artilerie. Aceasta arată că inamicul vizează și mai nou, în mod perfid, și terorizează populația civilă”, a declarat el pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Prin urmare, vă cer din nou: nu ieșiți afară decât dacă este cu adevărat necesar, fiți atenți la sirenele de raid aerian și adăpostiți-vă atunci când sună.

„Credeți-mă, este mult prea devreme să vă relaxați. Forțele noastre armate știu ce fac, împingând inamicul înapoi. Dar lupte aprige sunt în curs de desfășurare la nord și nord-est.”

Anterior, acesta a precizat că „cele mai intense lupte au loc în regiunea Izium. Forțele ruse încearcă să își îmbunătățească pozițiile strategice în zona Izium și să își reînnoiască ofensiva asupra Slovianskului”. Syniehubov a adăugat că o serie de alte orașe au fost bombardate în ultimele 24 de ore, inclusiv Pyatyhatky, Balakliya, Tsyrkuny și zona Chuhuyiv.

Rusia intenționează să cucerească întreaga Ucraină, capitala Kiev fiind principala sa țintă, potrivit primarului orașului Vitali Klitschko, citat de CNN.

Este clar că Rusia nu desfășoară o „operațiune specială”, ci mai degrabă un „genocid” în Ucraina, a declarat Klitschko în timpul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, joi.

El a avertizat că Ucraina nu-și apără doar suveranitatea, ci și pe cea a tuturor națiunilor care gândesc la fel.

„Nu ne apărăm doar familiile noastre, ci vă apărăm pe voi toți”, a spus Klitschko. „Vă apărăm pentru că avem aceleași valori”.

Războiul este un pericol pentru Europa și pentru întreaga lume, a spus Klitschko. El a făcut un apel la „decizii rapide” din partea altor lideri pentru a trimite Ucrainei mai multe arme defensive, despre care spune că au nevoie rapid.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, s-a pronunțat împotriva „intimidării” și a „atrocităților” Rusiei în Ucraina, în timpul unei vizite efectuate joi în Bosnia și Herțegovina, notează CNN.

Truss s-a folosit de un discurs adresat Forțelor Armate din Bosnia și Herțegovina (BiH) pentru a se exprima împotriva manevrelor rusești în națiunea balcanică și a îndemnat partenerii să continue să se ralieze Ucrainei.

„În timp ce Rusia se amestecă aici, trupele lui Putin comit atrocități la doar 700 de mile distanță, în Ucraina. Oamenii din Ucraina au nevoie de sprijinul nostru”, a declarat Truss.

„Ei au nevoie de acest sprijin din partea întregii Europe, din partea întregii lumi libere. Trebuie să sprijinim poporul în lupta curajoasă pe care o duce pentru țara sa”, a adăugat ea, îndemnându-i pe aliați să nu facă compromisuri sau să îl liniștească pe președintele rus Vladimir Putin.

„Am văzut tacticile de intimidare ale Rusiei – chiar săptămâna aceasta a spus în mod flagrant că va lăsa să curgă grânele ucrainene doar dacă sunt ridicate sancțiunile împotriva lor”, a spus Truss, care a adăugat că Putin nu trebuie să reuşească asta. Acum este vorba de a merge mai departe, nu de a da înapoi”, a mai spus ea.

Germania muncește „fără încetare” pentru a pune capăt dependenței sale de importurile de gaze rusești, a declarat joi cancelarul țării, adăugând că nu există „nicio îndoială” că atât Berlinul, cât și Uniunea Europeană vor pune capăt dependenței lor de importurile de energie de la Moscova, transmite CNN.

Petrolul rusesc ar putea fi eliminat complet până la sfârșitul anului, a adăugat Olaf Scholz în timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos.

El a precizat că Germania se orientează către terminale de gaz natural lichefiat (GNL) și către surse alternative de aprovizionare.

UE urmează „aceeași cale”, a spus Scholz. Cu toate acestea, Ucraina cere sancțiuni maxime împotriva Moscovei, inclusiv interzicerea imediată a petrolului și a comerțului rusesc.

Această restructurare va avea un impact asupra economiilor UE, care se resimte deja prin creșterea prețurilor la energie, a avertizat el.

Germania a fost unul dintre cei mai mari importatori de petrol din Rusia anul trecut.

Ankara este în discuții cu Moscova și Kievul pentru a deschide un coridor pe Marea Neagră prin Turcia pentru exporturile de cereale din Ucraina, informează Reuters.

Un înalt oficial tur a declarat, joi, sub protecția anonimatului, că negocierile sunt încă în desfășurare, în condițiile în care în silozurile din Ucraina peste 20 de milioane de tone de cereale aşteaptă să fie exportate.

„Turcia negociază atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina în privinţa exporturilor de cereale ucrainene. Dacă va fi deschis un coridor din Turcia, cerealele ar putea ajunge în ţările în care este atât de mare nevoie. Negocierile sunt încă în desfăşurare”, a afirmat oficialul turc.

Viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko, a declarat, miercuri, că Moscova este gata să asigure un coridor umanitar pentru ca navele care transportă produse alimentare să poată pleca din Ucraina, cerând în schimb ridicarea unor sancțiuni occidentale. 

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a cerut Occidentului să nu cedeze șantajului Rusiei în ceea ce privește „coridorul” din Marea Neagră pentru recolta ucraineană.

Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov, doi militari ruși acuzaţi de încălcarea legilor războiului, au pledat vinovat, joi, în cadrul procesului desfăşurat la tribunalul districtului Kotelevska, din centrul Ucrainei, relatează Reuters.

La audierile care au durat mai puțin de o oră, avocatul apărării a solicitat clemenţă din partea judecătorului, afirmând că cei doi soldaţi executau ordinele primite şi că ei regretă faptele comise.

Bobîkin şi Ivanov făceau parte dintr-o unitate de artilerie care a tras către ţinte din regiunea ucraineană Harkov, dinspre Belgorod, regiune aflată în Rusia.

Tirul de artilerie a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhaci, au afirmat procurorii. Cei doi soldaţi ruşi au fost capturaţi după ce au trecut frontiera şi au continuat să tragă.

„Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras către Ucraina dinspre Rusia”, a declarat Bobîkin în sala de judecată.

„Regret şi cer o reducere a sentinţei”, a precizat și Aleksandr Ivanov, solicitând să nu primească pedeapsa maximă cu închisoarea.

Verdictul este aşteptat în data de 31 mai, iar procurorii solicită o pedeapsă de câte 12 ani de închisoare pentru cei doi militari ruși.

Luni, un tribunal din Ucraina a condamnat un soldat rus la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, joi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie a fost asemenea unui ”fulger”, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu poate fi lăsat să câştige sau ”să dicteze condiţiile de pace”, relatează Reuters.

„Putin va negocia în mod serios pacea doar dacă va realiza că nu poate sparge apărarea Ucrainei. Nu va exista o pace dictată”, a declarat Olaf Scholz.

„Ucraina nu va accepta acest lucru şi nici noi nu o vom face”, a precizat Olaf Scholz, care a adăugat că Germania furnizează arme grele Ucrainei.

„Lumea se află într-un punct de cotitură. Nu numai Ucraina este în pericol, ci şi sistemul de cooperare internaţională care a fost creat după două războaie mondiale”, a spus Olaf Scholz.

Potrivit cancelarului german, perspectiva ca Rusia să cucerească tot teritoriul ucrainean pare mai puţin probabilă decât la începutul războiului, datorită ripostei forţelor ucrainene şi sprijinului comunităţii internaţionale.

Vicepremierul rus Yuri Borisov a anunțat, joi, că va trebui să se construiască noi lanțuri logistice de aprovizionare pentru hidrocarburi, admițând pentru prima dată de la impunerea sancțiunilor occidentale că Rusia are probleme cu exporturile de gaze naturale și petrol, relatează Interfax.

„Rusia va trebui să construiască noi lanțuri logistice de aprovizionare pentru hidrocarburi; schimbarea rutelor poate duce la o scădere temporară a exporturilor”, a declarat Yuri Borisov, la summitul Politică industrială în noi realități.

„Exportul de hidrocarburi trece printr-o perioadă dificilă. Țările vestice de vârf ne refuză resursele . Avem mult de lucru pentru a construi noi lanțuri de aprovizionare. Va fi o reducere, dar există o marjă de siguranță și noi va ieși”, a spus Yuri Borisov.

Oficialul rus de rang înalt a precizat că lumea nu se poate lipsi de resursele energetice rusești, dar acestea trebuie totuși „aduse corect” potențialilor noi consumatori.

Mai multe informații: Rusia a recunoscut pentru prima dată că are probleme cu exporturile de petrol și gaze naturale

Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a sosit joi într-o vizită neanunțată în prealabil în Ucraina pentru a merge la Irpin și Bucha, informează Ukrainska Pravda.

Însoțit de secretarul consiliului orășenesc Irpin, Angela Makeieva, premierul finlandez a văzut distrugerile provocate de armata rusă, înainte de retragerea din orașul ucrainean.

„Am discutat despre asistența pentru reconstruirea orașului nostru, deoarece Irpin a suferit cel mai mult, peste 70% din oraș, fiind un scut al Kievului. Vă mulțumim pentru poziția internațională de nezdruncinat asupra integrității teritoriale a Ucrainei, pentru sancțiunile mai dure împotriva Rusiei, pentru sprijin și asistență militară”, a precizat Angela Makeeva.

Ulterior, premierul finlandez a vizitat și Bucha, oraș în care ocupanții ruși ar fi executat peste 400 de civili.

Curtea Supremă a Rusiei a amânat pentru 29 iunie procesul prin care parchetului General solicită recunoașterea „asociației paramilitare naționaliste” ucrainene Azov ca organizație teroristă și interzicerea activităților acesteia în Federația Rusă, relatează Interfax.ru.

Programat inițial era programat pentru luna mai, dar Curtea Supremă a Rusiei a decis ca ședința de judecată să fie programată pe 29 iunie, de la ora 10:00, cu ușile închise.

La mijlocul lunii mai, Parchetul General a intentat un proces administrativ la Curtea Supremă pentru recunoașterea „asociației naționaliste paramilitare ucrainene Azov (alte denumiri folosite: batalionul Azov, regimentul Azov)” ca organizație teroristă și interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federația Rusă.

Acum, Comisia de Investigații din Rusia investighează o serie de dosare penale împotriva membrilor detașamentului Azov acuzați de implicare în uciderea civililor din Donbas.

Mai multe informații: Procesul în care se cere recunoașterea în Rusia a detașamentului Azov drept unul terorist a fost amânat

Viceprim-ministrul guvernului din Crimeea, Georgi Muradov, a declarat că Ucraina a pierdut pentru totdeauna accesul la Marea Azov după ofensiva rusă din sudul țării, informează agenția RIA Novosti, citată de The Guardian.

„Marea Azov este pierdută pentru totdeauna de Ucraina. Porturile din regiunile Zaporojie și Herson nu vor mai fi niciodată ucrainene. Sunt sigur că, după reunificarea regiunilor noastre cu Rusia, Marea Azov va deveni din nou, așa cum era înainte, exclusiv o mare interioară a Federației Ruse”, a spus Georgi Muradov.

Același lucru l-a susținut și Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în regiunea ocupată Zaporojie. „Regiunile Zaporojie și Herson nu vor fi niciodată readuse sub controlul Kievului”, a afirmat Vladimir Rogov.

Rusia a anexat Crimeea în 2014. Ucraina a transmis în repetate rânduri că nu va accepta niciun acord de pace care să nu-i recunoască restabilirea granițelor.

În acest moment sunt aproximativ 8.000 de prizonieri de război ucraineni în autoproclamatele republici Luhansk și Donețk, susținute de Rusia, a declarat joi, Rodion Miroshnik, „ambasadorul” autoproclamatei Republici Populare Luhansk, citat de TASS, Reuters și The Guardian.

„Sunt o mulțime de prizonieri. Desigur, sunt mai mulți dintre ei pe teritoriul Republicii Populare Donețk, dar avem și noi destui, iar acum numărul total este undeva în jur de 8.000. Sunt mulți și în fiecare zi se adaugă sute de alți prizonieri”, a spus Rodion Miroshnik.

Ministerul rus al Apărării a publicat pe 20 mai înregistrări video cu predarea ultimului grup de soldați ucraineni de la combinatul Azovstal din Mariupol. În total, din 16 mai, s-au predat 2.439 de oameni din regimentul Azov și cadre militare ale forțelor armate ucrainene.

Procuratura Generală din Ucraina a anunțat, joi, într-un comunicat, că până în prezent cel puțin 240 de copii au fost uciși de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022.

„Până în dimineața zilei de joi, 26 mai, cel puțin 676 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă declanșată de Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor, 240 de copii au fost uciși și cel puțin 436 au fost răniți”, se arată în comunicat.

Procurorii au subliniatcă aceste date sunt în curs de actualizare din cauză că în unele zone se duc lupte intense, iar în teritoriile care au fost ocupate temporar de armata rusă cercetările sunt în plină desfășurare.

Cei mai mulți copii afectați au fost în Donețk (151), Kiev (116), Harkov (105), Cernihiv (68), Luhansk (50), Herson (49), Mykolaiv (45), Zaporizhia (28), Sumi (17), Zhitomir (15) și în orașul Kiev (16).

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că majorează pensiile și salariul minim din Rusia, în ceea ce experții susțin că este o încercare a liderului de la Kremlin de a minimaliza impactul războiului din Ucraina asupra economiei rusești, potrivit Reuters.

Vladimir Putin a ordonat, miercuri, majorarea cu 10% a pensiilor și a salariului minim din Rusia, în încercarea se a minimaliza impactul războiului.

Cu o inflație anuală de aproape 18% cu care se confruntă Federația Rusă, liderul de la Kremlin a recunoscut că 2022 va fi un an „dificil” pentru economie.

„Când spun „dificil”, nu înseamnă că toate aceste dificultăți au legătură cu operațiunea militară specială”, a declarat Vladimir Putin la o reuniune a Consiliului de Stat de la Moscova.

Majorarea pensiilor va intra în vigoare la 1 iunie, în timp ce majorarea salariului minim se va aplica de la 1 iulie. Analiștii au declarat că aceste măsuri nu vor împiedica o scădere bruscă a veniturilor reale.

După indexare, salariul minim va fi în Rusia de 15.172 de ruble, pensia minimă de 11.970 de ruble, iar alocațiile pentru copii de 13.501 de ruble.

Șeful administrației militare regionale Luhansk, Serhiy Gadai, a anunțat, într-un mesaj pe Telegram, că cel puțin două persoane au murit în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Lisichansk și a suburbiilor acestuia.

„Rușii au început un puternic și de lungă durată bombardament de artilerie asupra Lisichansk, pe 25 mai. Inamicul a încercat să ia cu asalt apărarea lângă Ustinivka și, în același timp, a bombardat acest sat și orașul din apropiere, Lisychansk. Rezultatul, doi oameni au fost uciși. Proiectilul a lovit centrul de ajutor umanitar și a avariat o mașină de voluntari care livra alimente în regiunea Luhansk”, a transmis Serhiy Gadai. 

În urma bombardamentelor rusești au fost afectate opt clădiri și locuințe private, dar și casa de cultură din Lisichansk. Totodată, au fost lovite 11 clădiri și întreprinderea Impulse din Severodonețk, 4 case în Privilia și 2 în Novodruzhesk și Hirski. 

Liz Truss, ministrul britanic de externe, a precizat, într-un comunicat de presă, că încercările de a-l „liniști” pe președintele rus Vladimir Putin sunt periculoase, informează BBC.

„Agresiunea rusă nu poate fi temperată. Trebuie întâmpinată cu forță. Trebuie să fim fermi în asigurarea victoriei Ucrainei cu asistență militară și sancțiuni. Acum nu mai putem lua piciorul de pe accelerație”, a spus Liz Truss.

„Nu trebuie să permitem să se dezvolte un conflict prelungit și din ce în ce mai dureros în Ucraina”, a precizat Liz Truss.

Ministrul britanic de externe este convins că Occidentul trebuie să învețe lecțiile istoriei după ce Vladimir Putin a invadat Georgia, Crimeea și Donbasul.

Aflat într-o vizită în Bosnia-Herțegovina, este de așteptat ca ministrul britanic de externe să solicite o creştere a livrărilor de arme către Ucraina şi sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt ostilităților de pe teritoriul ucrainean și să înceapă discuțiile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează DW.

„Domnule Putin, opriți suferința și distrugerea din Ucraina! Retrageți-vă trupele! Și nu refuzați discuțiile directe și serioase cu președintele Zelenski!”, a declarat Frank-Walter Steinmeier.

Președintele Germaniei a remarcat faptul că „războiul agresiv al lui Putin nu afectează numai oamenii din Ucraina”. 

„Da, prețurile cerealelor în lume au crescut, deoarece Rusia blochează exportul de milioane de tone de cereale în porturile ucrainene. Multe regiuni ale lumii sunt amenințate cu înfometarea și moartea în următoarele luni, în special în Africa de Est și de Sud”, a avertizat Frank-Walter Steinmeier.

Președintele german a adăugat că „consecințele războiului lui Putin vor afecta țările care nu și-au revenit încă din pandemia de coronavirus și regiunile în care solul se usucă din cauza crizei climatice și devine steril”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat, marţi, că negocierile de pace cu Rusia ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista înaintea invaziei ruseşti, informează Ukrainska Pravda.

„Se pare că acum calendarul domnului Kissinger nu este 2022, ci 1938 și a crezut că vorbește cu un public nu la Davos, ci cu unul care era în acele vremuri la Munchen. Apropo, în anul 1938, când familia domnului Kissinger fugea din Germania nazistă, el avea 15 ani și înțelegea perfect totul perfect. Voia să se lupte cu ei”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a revenit la prezent și l-a atacat pe Henry Kissinger pentru că, în ciuda distrugerilor și suferințelor provocate de armata rusă în Ucraina, fostul secretar de stat american spune că „o bucată din Ucraina” ar trebui cedată Rusiei.

„Indiferent de ceea ce face statul rus, există cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale». Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda faptului că zeci de mii de ucraineni au fost ucişi. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat la Bucha şi Mariupol. În ciuda oraşelor distruse”, a spus Volodimir Zelenski.

„Şi în ciuda „lagărelor de filtrare” construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează şi se umileşte ca pe bandă rulantă. Rusia a făcut toate acestea în Europa, dar, totuşi, la Davos, de exemplu, domnul Kissinger iese din trecutul profund şi spune că o bucată din Ucraina ar trebui să fie dată Rusiei”, a precizat Volodimir Zelenski.

În vârstă de 98 de ani, Henry Kissinger, care a fost secretar de stat între 1973 și 1977, sub președinții Richard Nixon și Gerald Ford, a vorbit prin legătură video la Forumul de la Davos.

Mai multe informații: Zelenski, critici dure pentru un fost secretar de stat american

Statul Major al armatei ucrainene a anunțat, joi, pe Facebook, că forţele ruse au bombardat peste 40 de oraşe din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, ameninţând să închidă ultima cale principală de scăpare pentru civilii prinşi în calea invaziei lor, informează Reuters.

 „Ocupanţii au bombardat peste 40 de oraşe din Doneţk şi regiunea Luhansk, distrugând sau deteriorând 47 de situri civile, inclusiv 38 de case şi o şcoală. Ca urmare a acestui bombardament, cinci civili au murit şi 12 au fost răniţi”, a comunicat Armata ucraineană.  

În comunicat se precizează că au fost respinse 10 atacuri inamice, au fost distruse patru tancuri şi patru drone şi au fost ucişi 62 de „soldaţi inamici”. 

Rusia a trimis mii de trupe în regiune, atacând din trei părţi în încercarea de a încercui forţele ucrainene care rezistă în oraşul Sievierodonetsk şi în oraşul geamăn Lysychansk. Căderea acestora ar lăsa întreaga provincie Luhansk sub control rusesc, un obiectiv de război cheie al Kremlinului. 

În prezent Rusia încearcă să preia controlul deplin asupra Donbasului, format din două provincii estice pe care Moscova le revendică în numele separatiştilor. 

Reuters nu a putut confirma în mod independent rapoartele privind câmpul de luptă. 

Armata rusă încarcă rachete de croazieră pe submarinele aflate în porturile din Peninsula Crimeea, scrie presa ucraineană.

Potrivit publicației Krym Realii, două submarine rusești din clasa Varshavyanka ancorate la cheiul din sudul golfului Sevastopol, ocupat de Rusia, sunt încărcate în prezent cu rachete de croazieră Kalibr.

Turcia a anunțat miercuri, în urma unor discuții cu delegațiile din Suedia și Finlanda, că procesul de aderare a celor două țări nordice la NATO nu va avansa dacă acestea nu vor aborda preocupările de securitate ale Ankarei, scrie agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Am transmis mesajul nostru în termeni foarte clari – și anume că procesul nu va avansa decât dacă preocupările de securitate ale Turciei vor fi abordate prin pași concreți și în cadrul unui anumit calendar”, a declarat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Erdogan, după întâlnirea de la Ankara cu reprezentanții suedezi și finlandezi.

Turcia, membră a NATO, se opune candidaturilor Suediei și Finlandei de aderare la alianța militară din cauza a ceea ce consideră a fi indulgența arătată de cele două state scandinave față de grupurile militante kurde.

Stockholmul și Helsinkiul și-au depus săptămâna trecută candidaturile pentru a adera la alianța de apărare condusă de SUA, după decenii de nealiniere militară, în contextul amenințărilor de securitate cauzate de invazia rusă în Ucraina. Aderarea trebuie să fie aprobată în unanimitate de toți membrii NATO, iar Turcia este singura țară care pune piedici acestui proces.

Ankara acuză mai ales Suedia că găzduiește militanți ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii și catalogat drept grup terorist de Turcia și de aliații săi occidentali.

„Ne-au spus că înțeleg preocupările de securitate ale Turciei, dar vom vedea ce măsuri vor lua”, a declarat Kalin, adăugând că dialogul va continua.

Suedia a impus mai multe embargouri asupra vânzărilor de arme către Turcia, începând din 2019, din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria.

Kalin a precizat miercuri că observă o atitudine „pozitivă” în ceea ce privește eliminarea sancțiunilor din industria de apărare.

„Nu credem că este potrivit ca aliații să-și impună reciproc sancțiuni, acest lucru ar slăbi alianța și i-ar face fericiți pe inamici”, a adăugat purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat miercuri că ofițerii de poliție din regiune au ajuns să desfășoare activitatea de care se ocupau înainte casele de pompe funebre. Potrivit acestuia, 150 de persoane au fost înmormântate într-o groapă comună din orașul Lisichansk, informează Ukrainska Pravda.

„În regiunea Luhansk, ofițerii de poliție au înlocuit casele de pompe funebre. Într-unul dintre districtele din Lisichansk, 150 de persoane au fost îngropate într-o groapă comună”, a afirmat Haidai.

În prezent, polițiștii din regiunea Luhansk se ocupă de prestarea mai multor servicii publice, o echipă fiind special înființată pentru serviciile funerare, a precizat oficialul ucrainean.

„Ofițerii de poliție merg în locurile unde cetățenii au murit din cauza bombardamentelor sau din cauze naturale și îi îngroapă în gropi comune”, a explicat Haidai.

Potrivit acestuia, după terminarea războiului, rudele îi vor putea reînhuma pe cei dragi.

Poliția eliberează documente rudelor victimelor, care le vor oferi ulterior posibilitatea de a obține certificate de deces.

Ucraina a luat miercuri decizia de a înceta să accepte călătoriile fără vize ale cetățenilor ruși, invocând necesitatea de a îmbunătăți securitatea frontierelor în urma invaziei Moscovei, relatează Sky News.

Anterior, cetățenilor ruși li se permitea să viziteze Ucraina fără vize de intrare în țară.

Într-un ordin publicat pe site-ul administrației prezidențiale, președintele Volodimir Zelenski a motivat că a susținut o petiție depusă de un cetățean ucrainean care cerea încetarea acestei practici.

„Pe fondul unei agresiuni rusești pe scară largă, problema ridicată este importantă și vitală. Susțin necesitatea de a consolida controalele privind intrarea cetățenilor ruși”, a afirmat liderul ucrainean.

Zelenski a precizat că i-a trimis o scrisoare premierului Denis Șmihal, cerându-i să se ocupe de această problemă. Liderul de la Kiev e nu a furnizat alte detalii.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat, la începutul lunii aprilie, un decret care introduce restricții de viză pentru cetățenii țărilor pe care Moscova le consideră „neprietenoase” – inclusiv pentru cetățenii ucraineni.

Statele Unite au denunţat miercuri decizia Rusiei de a facilita emiterea unor paşapoarte ruse locuitorilor din sudul Ucrainei drept o încercare de „subjugare” a populaţiei asupra căreia deţine controlul, scrie news.ro citând AFP.

Acest plan este „o tactică a Rusiei de subjugare a poporului ucrainean, de a-şi impune voinţa cu forţa”, a denunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price.

Statele Unite ”resping hotărât” un astfel de plan, a subliniat Price.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, anunțat miercuri că 95% din teritoriul regiunii a fost ocupat de trupele ruse. Potrivit acestuia, situația din Donbas este critică, scrie Ukrainska Pravda.

„95% din teritoriul regiunii Luhansk a fost ocupat. Situația din Donbas este extrem de dificilă. Regiunea Luhansk continuă să țină în frâu hoarda care face prăpăd în orașele și satele noastre. Bombardamentele sunt neîncetate”, a declarat oficialul ucrainean.

Potrivit lui Haidai, drumul care face legătura între orașele Lisichansk și Bahmut se află sub tirul permanent al forțelor ruse.

Marți, un grup de sabotaj și recunoaștere al rușilor a reușit să intre pe drum și să își instaleze punctele de control. Cu toate acestea, începând de miercuri, drumul nu mai este blocat și a fost posibilă livrarea de provizii umanitare către părțile din regiunea Luhansk aflate sub control ucrainean, a precizat oficialul.

Haidai a adăugat că Sievierodonețk nu a fost încercuit și că 15.000 de civili au rămas în așezările și satele din jurul orașului.

În total, peste 40.000 de civili au rămas pe teritoriul controlat de Ucraina din regiunea Luhansk. Potrivit lui Haidai, 99% dintre ei nu doresc să fie evacuați.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, în actualizarea de miercuri seară a situației de pe front, că armata rusă încearcă să avanseze spre orașele Bahmut și Lyman din estul țării, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, ocupanții ruși „și-au concentrat principalele eforturi în direcția Bahmut” și încearcă, de asemenea, să avanseze spre orașul Lyman.

Forțele ruse atacă orașele Lyman și Komyshuvakha din regiunea Donețk, precum și orașele Sievierodonețk și Novozvanivka din regiunea Luhansk, cu artilerie și lovituri aeriene, a precizat Statul Major General, într-o postare pe Facebook.

Urmărește-ne pe Google News