Război în Ucraina, ziua 924 | Atac cu drone și rachete în Ucraina: cel puțin șapte morți, printre care trei copii, la Liov

Occidentul nu poate schimba poziția lui Putin cu privire la Ucraina, scrie Peter Schroeder, un senior fellow la Center for a New American Security și fost analist CIA, într-un articol pentru revista americană Foreign Affairs. Potrivit publicației, singura opțiune de a pune capăt războiului în condiții acceptabile pentru Occident și Kiev este „să-l așteptăm pe Putin să dispară”.

Mai multe detalii: „Putin nu va ceda niciodată în Ucraina”. Există un singur scenariu realist pentru sfârșitul războiului, scrie Foreign Affairs

Berlinul a comandat încă 17 sisteme de apărare aeriană IRIS-T pentru Ucraina, a declarat cancelarul german Olaf Scholz pe 4 septembrie, potrivit Bloomberg, relatează The Kyiv Independent.

Cele 17 unități vor fi trimise Ucrainei pe lângă alte șapte sisteme care au fost deja livrate. Ucraina se poate aștepta să primească încă patru sisteme IRIS-T de diferite game până la sfârșitul anului 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Wolfgang Buchner, în august.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Până în 2026, Ucraina ar trebui să primească 24 de sisteme IRIS-T din Germania – 12 din versiuni cu rază medie de acțiune și 12 cu rază scurtă de acțiune, a declarat pentru Bloomberg un oficial guvernamental german anonim.

„Acest lucru arată că sprijinul german pentru Ucraina nu se oprește”, a declarat Scholz la o bază a forțelor aeriene din apropierea orașului Kiel.

Potrivit cancelarului, Berlinul a planificat și a asigurat finanțarea și acordurile în avans „astfel încât Ucraina să poată continua să se bazeze pe deplin” pe Berlin în viitor.

Inițial un partener ezitant, Berlinul a devenit al doilea mare donator militar al Ucrainei după SUA. Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz este încă reticent în ceea ce privește furnizarea unor capacități cheie, și anume rachetele cu rază lungă de acțiune Taurus.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis acest avertisment miercuri, 4 septembrie, răspunzând unei întrebări referitoare la posibilitatea ca Statele Unite să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Mai multe detalii: SUA să nu ia în glumă „liniile roșii” ale Rusiei, avertizează Serghei Lavrov

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

Ucraina are „nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski pentru a explica o remaniere ministerială în curs care îl include pe şeful diplomaţiei, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Unii dintre ei sunt miniştri de cinci ani şi avem nevoie de o nouă energie”, a declarat Zelenski, care le-a mulţumit miniştrilor la final de mandat în cadrul unei conferinţe de presă comune cu prim-ministrul irlandez Simon Harris de la Kiev.

Parlamentul ucrainean a anunţat miercuri că a acceptat demisia unui vicepremier, a ministrului pentru industrii strategice şi a altor doi colegi ai săi, relatează Reuters.

Sesiunea s-a încheiat înainte de a fi discutată demisia ministrului de externe Dmitro Kuleba, până acum cel mai important nume vizat de remanierea guvernamentală, informează membrii parlamentului pe platforma Telegram.

Rusia a achiziționat în secret produse cu dublă utilizare – civilă și militară – din India și a explorat modalități de a-și instala în țara asiatică facilități de fabricare de componente elecronice necesare eforturilor sale de război împotriva Ucrainei, relatează Financial Times, care citează scurgeri de documente din guvernul rus și surse informate cu aceste activități.

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

Ministerul rus al Industriei și Comerțului, responsabil de funcționarea industriei militare, a elaborat planuri confidențiale în octombrie 2022 pentru a cheltui aproximativ 82 de miliarde de rupii (peste 883 de milioane de euro) pe componente electronice aflate sub sancțiunile Occidentului din cauza invaziei din Ucraina.

Planul, care reiese din corespondența unui organism de promovare a comerțului ce întreține legături strânse cu serviciile secrete rusești, prevedea folosirea „rezervelor semnificative” de rupii acumulate în băncile rusești din vânzările de petrol în India. Kremlinul văzut în India o piață alternativă pentru a face rost de bunuri esențiale obținute până la sancțiuni „din țări neprietenoase”.

Mai multe detalii aici: Canalul secret construit de Rusia în India pentru a obține tehnologii vizate de sancțiuni

Bilanţul atacului aerian efectuat de ruși în noaptea de marți spre miercuri asupra oraşului Liov, din vestul Ucrainei, a fost revizuit în creştere, la şapte persoane decedate, printre care trei copii, potrivit ministrului ucrainean de interne, informează AFP, potrivit Agerpres.

Acest bombardament asupra oraşului Liov a intervenit la o zi după atacul sângeros cu rachete asupra unei şcoli militare din Poltava, în centrul Ucrainei, atac soldat cu cel puţin 51 de morţi şi peste 270 de răniţi.

„În total, şapte persoane au murit la Liov, printre care trei copii”, a deplâns ministrul Ihor Klimenko pe contul său de Telegram, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat noi „lovituri teroriste ruse”, îndemnând încă o dată Occidentul să îi livreze mai multe mijloace militare, în special sisteme de apărare antiaeriană.

Alarmele antiaeriene au răsunat miercuri în zorii zilei la Liov, înainte ca rachetele ruse să lovească acest oraş din vestul Ucrainei, situat la aproape 1.000 de kilometri de linia frontului.

Potrivit forţelor aeriene ucrainene, Ucraina a fost vizată în timpul nopţii de marţi spre miercuri de 13 rachete şi 29 de drone explozive, dintre care şapte rachete şi 22 de drone au fost doborâte.

Norvegia suspectează Kremlinul că angajează infractori pentru actele de sabotaj în creștere din Europa, susține Beate Gangås, 61 de ani, șefa serviciului norvegian de informații interne (PST), într-un interviu pentru Dagbladet.

Gangås afirmă că „FSB, Serviciul Federal de Securitate din Rusia, a determinat infractorii locali și organizațiile criminale să comită acte de sabotaj în mai multe țări. Investigăm mai multe incidente”.

Șefa serviciilor secrete norvegiene susține că rușii recrutează infractorii „prin intermediul rețelelor de socializare și al diferitelor aplicații de comunicare”.

Mai multe detalii aici: Rusia angajează infractori pentru acte de sabotaj în Europa, susține șefa serviciilor secrete din Norvegia

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză „provocări și amenințări” din partea Occidentului drept motiv pentru decizia Rusiei de a-și revizui doctrina nucleară, relatează agențiile de presă ruse, citate de Reuters, notează Agerpres.

Reprezentantului președinției ruse spune că modificarea doctrinei nucleare are loc „pe fondul provocărilor şi ameninţărilor care vin din partea ţărilor din aşa-zisul Occident colectiv”.

De asemenea, Peskov a declarat că Rusia nu exclude posibilitatea ca Ucraina să folosească arme americane cu rază lungă de acţiune lungă pentru a ataca în adâncime teritoriul rus.

Mai multe detalii aici: De ce a decis Rusia să-și revizuiască doctrina nucleară. Acuzațiile lansate de Dmitri Peskov

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit României, marţi seara, pentru sistemul Patriot pe care guvernul de la București l-a aprobat să fie transferat Ucrainei, relatează news.ro.

Anunţând că a avut o reuniune cu şefii de stat major cu care a discutat despre utilizarea sistemelor de apărare aeriană şi despre protejarea oraşelor şi comunităţilor ucrainene, Zelenski a spus: „Ne bazăm pe (sistemul) Patriot, pe care România se pregăteşte să îl transfere. Sunt recunoscător pentru acest pas de asistenţă din partea României. Acesta este un lucru care va sprijini cu adevărat poporul nostru, ţara noastră, întreaga noastră regiune”.

Zelenski a spus că a identificat împreună cu comandanţii săi măsuri pentru a face mai eficiente sistemele pe care le Ucraina le are deja.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski mulţumeşte României pentru sistemul Patriot: „Va sprijini cu adevărat poporul nostru”

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi-a prezentat demisia miercuri, a doua zi după un demers similar făcut de alți cinci membri ai cabinetului premierului Denîs Șmîhal.

„Rada Supremă (Parlamentul ucrainean – n.r.) a primit o declaraţie a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, D. I. Kuleba, privind demisia sa”, a anunțat președintele acestui organism legislativ, Ruslan Stefanciuk.

Președintele Radei Supreme a declarat că demisia lui Kuleba urmează să fie discutată de legiuitori în curând, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți seara că vor avea loc schimbări în guvern pentru a consolida şi obţine rezultatele dorite în combaterea agresiunii militare ruse.

Mai multe detalii aici: Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a demisionat în contextul remanierii guvernamentale de la Kiev

Preşedintele american Joe Biden a condamnat ferm „atacul deplorabil” al Rusiei asupra oraşului ucrainean Poltava, soldat cu cel puţin 51 de morţi, promiţând să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, transmite AFP, potrivit news.ro.

„Condamn acest atac deplorabil în termenii cei mai fermi posibili”, a afirmat Biden, adăugând că administrația sa va continua să acorde ajutor militar Kievului, „inclusiv prin furnizarea sistemelor de apărare antiaeriană şi a capacităţilor de care au nevoie pentru a-şi proteja ţara”.

Mai multe detalii aici: Joe Biden condamnă cel mai sângeros bombardament din acest an în Ucraina şi promite sisteme de apărare antiaeriană

Volodimir Zelenski le-a cerut susținătorilor Kievului în fața invaziei ruse să oprească teroarea Kremlinului asupra orașelor ucrainene prin furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană și permiterea folosirii armelor occidentale în atacuri pe teritoriul Rusiei.

„Fiecare dintre partenerii noștri din lume care ajută la apărarea antiaeriană a Ucrainei este un adevărat protector al vieții. Și toți cei care îi conving pe partenerii noștri să acorde Ucrainei mai multă rază de acțiune pentru a răspunde echitabil terorii lucrează pentru a preveni astfel de atacuri teroriste rusești asupra orașelor ucrainene”, a reacționat Zelenski după atacurile din Liov și Krivîi Rîh.

Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte 23 au fost rănite în noaptea de marţi spre miercuri în atacuri aeriene efectuate de ruși la Liov, un oraş mare situat în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Maksîm Kozîţki, relatează AFP, potrivit news.ro.

Cinci dintre răniţi sunt copii, iar mai multe imobile rezidenţiale au fost atinse în aceste atacuri, a precizat pe Telegram guvernatorul din Liov.

Frappes russes sur Lvov.

Lvov est la principale porte d'entrée du matériel occidental en Ukraine. De nombreux entrepôts de stockage sont cachés en ville. pic.twitter.com/1OKE22cLoy

— Renard Jean-Michel (@Renardpaty) September 4, 2024

Persoanele ucise sunt o infirmieră în vârstă de 50 de ani şi un bărbat care nu a fost identificat imediat, a declarat primarul oraşului, Andrii Sodovîi.

Another video from Lvov…🇺🇦authorities report 2 civilians killed and „obviously” the Russian strikes targeted specifically civilian targets pic.twitter.com/jfu9W5EM1t

— Z.O.V Military (@WarHunter2222) September 4, 2024

Liov, un oraş situat la peste 1.000 de kilometri de front, a fost relativ cruţat de război. Infrastructuri energetice din regiune au fost însă avariate în mai multe rânduri de atacuri cu drone și rachete.

The Banderite city Lvov has been under attack
pic.twitter.com/F2wCgYPS91

— Gabe (@GabeZZOZZ) September 4, 2024

Pe de altă parte, cel puțin cinci persoane au fost rănite în urma unor atacuri aeriene efectuate de ruși la Krivîi Rîh, oraș din centrul Ucrainei, în timp ce în regiunea Harkov o persoană a fost ucisă, iar altele trei rănite.

Aktualizace: Úder na LVOV – útočily Šahedy a Kinžaly – jsou oběti

Počet mrtvých v důsledku raketového útoku na Lvov se zvýšil na tři osoby. Zahynuli muž a 50letá žena, která pracovala jako zdravotní sestra-porodní asistentka. Třetí obětí je 14letá dívka – informace podal šéf… pic.twitter.com/I0R30aRjnL

— Jiri Jicha (@jirik957) September 4, 2024

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că a discutat marți cu președintele Volodimir Zelenski despre securitatea centralei nucleare din Kursk, o regiune din vestul Rusiei unde armata ucraineană a cucerit aproape 1.300 de kilometri pătrați de la lansarea ofensivei sale, pe 6 august.

Grossi a vizitat centrala nucleară din Kursk săptămâna trecută şi a avertizat în privinţa riscului unui accident grav, în condiţiile luptelor în curs în vecinătatea acesteia, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După întâlnirea sa cu preşedintele ucrainean, marţi, Grossi urmează să meargă miercuri la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, pe care armata rusă a ocupat-o la scurt timp după lansarea invaziei sale, în februarie 2022.

„Am făcut o evaluare generală a ceea ce am văzut (la centrala nucleară din Kursk – n.r.). Este crucial (…) să reiterăm importanţa evitării unei situaţii care ar duce la o urgenţă radiologică”, a declarat Grossi la finalul întâlnirii sale cu Zelenski.

„El a înţeles foarte bine şi cred că este de acord cu faptul că centralele nucleare nu ar trebui niciodată atacate”, a adăugat Grossi.

De la lansarea invaziei ruse, AIEA a avertizat frecvent împotriva pericolului pe care îl reprezintă luptele din vecinătatea centralelor nucleare, în special împotriva oricărei întreruperi a alimentării cu energie electrică a acestora.

AIEA a comunicat marţi că va trimite „în curând” o echipă de experţi la unele centrale electrice ucrainene avariate care au fost identificate ca esenţiale pentru siguranţa nucleară cu scopul de a evalua situaţia.

„Funcţionarea în siguranţă a centralelor nucleare depinde de o conexiune stabilă şi fiabilă la reţeaua electrică. Din cauza războiului, situaţia devine din ce în ce mai instabilă şi potenţial periculoasă în acest sens”, a subliniat Grossi, citat într-un comunicat. 

Ministrul ucrainean care superviza producţia de arme, Oleksandr Kamîşin, a demisionat marţi alături de alți patru colegi de-ai săi în cadrul unei remanieri guvernamentale majore la Kiev care vine într-un moment critic al războiului. Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, ar urma la rândul lui să-și piardă postul, transmite news.ro.

Demisiile ministrului pentru industriile strategice, Oleksandr Kamîşin, a viceprim-ministrei pentru integrare euro-atlantică Olha Stefanişîna, a viceprim-ministrei pentru reintegrarea teritoriilor ocupate, Irîna Vereșciuk, a ministrului justiției, Denîs Maliuska și a ministrului mediului și resurselor Ruslan Streleț lasă vacant mai bine de o treime din cabinetul prim-ministrului Denîs Şmîhal după alte plecări anterioare.

Volodimir Zelenski şi aliaţii săi politici ar putea numi alţi titulari în aceste posturi, pentru a pune guvernul în ordine înainte de deplasarea președintelui ucrainean în SUA, prevăzută în această lună, unde speră să prezinte un „plan de victorie” preşedintelui american Joe Biden și celor doi candidați la Casa Albă: democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

„Toamna va fi extrem de importantă pentru Ucraina. Iar instituţiile noastre de stat ar trebui să fie configurate astfel încât Ucraina să obţină toate rezultatele de care avem nevoie – pentru noi toţi”, a spus Zelenski în discursul său de marţi seară.

Mai multe detalii aici: Miniștrii ucraineni responsabili de arme, aderarea la UE și justiție au demisionat înainte de o amplă remaniere guvernamentală. Explicațiile lui Zelenski

Donald Trump a spus într-un podcast difuzat marţi că are un „plan precis” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar că nu îl va dezvălui, pentru a menţine „elementul surpriză”, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Dacă voi câştiga, ca preşedinte ales, mă voi asigura că se va ajunge la un acord, asta este garantat”, a declarat candidatul republican la Casa Albă.

„Am un plan foarte precis pentru a opri Ucraina şi Rusia. Şi am o anumită idee – poate nu un plan, dar o idee – pentru China”, a asigurat el într-un interviu cu jurnalistul american Lex Fridman.

Mai multe detalii aici: Donald Trump susține că are un „plan precis” pentru a opri războiul din Ucraina, dar vrea să rămână „o surpriză” | VIDEO

Bulgaria a trimis opt pachete de armament, echipament şi muniţie Ucrainei, toate cu respectarea strictă a deciziilor Adunării Naţionale, le-a spus ministrul interimar al apărării Atanas Zaprianov jurnaliştilor, răspunzând unei întrebări despre fotografii de pe reţelele sociale cu mortierele bulgare autopropulsate Gvozdika în Ucraina, transmite Agerpres.

Ministrul a participat la deschiderea noului an şcolar la Colegiul de apărare G. S. Rakovski. „Pot confirma că a existat un astfel de echipament”, a spus Zaprianov, când a fost întrebat dacă Bulgaria a trimis astfel de arme, dar a explicat că nu poate confirma că echipamentul din fotografii este o mortieră bulgară, întrucât toate fostele ţări membre ale Pactului de la Varşovia continuă să ajute Ucraina şi trimit astfel de sisteme.

„Toate pachetele care au fost trimise, sunt opt în total, includ diferite arme, echipament, muniţie, şi sunt strict în conformitate cu deciziile Adunării Naţionale”, a spus Zaprianov.

„Acestea sunt pachete cu arme, echipament, muniţie, de care armata bulgară se poate dispensa”, a adăugat ministrul.

Ministrul Apărării a spus că toate pachetele trimise vor face obiectul unei rambursări compensatorii şi că Bulgaria aşteaptă sume foarte mari, care vor fi reinvestite în modernizarea armatei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi într-un interviu pentru NBC News că intenţionează să păstreze pe termen nelimitat teritoriile ruseşti pe care armata sa le-a cucerit în urma incursiunii-surpriză de luna trecută din regiunea rusă Kursk, încercând astfel să îl forţeze pe liderul de la Kremlin Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor.

„Nu avem nevoie de teritoriul lor. Nu vrem să aducem acolo modul nostru de viaţă ucrainean”, a precizat el. Dar Ucraina va „păstra” teritoriul, deoarece acesta face parte integrantă din „planul său de victorie” pentru a pune capăt războiului, a declarat Zelenski, adăugând că va prezenta propunerea sa partenerilor internaţionali, în primul rând Statele Unite.

Mai multe detalii aici: Zelenski spune că Ucraina intenţionează să păstreze teritoriul rusesc pe care l-a cucerit: „Pentru moment, avem nevoie de el”

Rusia a bombardat, pe 3 septembrie, o școală militară din Poltava, iar Kievul a anunțat că sunt 51 de morți și peste 200 de răniți. În prima reacție a unui oficial rus după bombardament, deputatul Andrei Kolesnik vorbește despre o răzbunare la incursiunea ucraineană din regiunea rusească Kursk, scrie portalul de știri Lenta.

Mai multe detalii aici: Prima reacție a Rusiei, după uciderea a 51 de ucraineni într-un atac asupra unei școli militare din Poltava: „Nu sunt oameni!”

Urmărește-ne pe Google News