Război în Ucraina, ziua 925 | Zelenski l-a primit pe un consilier al lui Biden și anunță continuarea ofensivei din Kursk

Rata zilnică a victimelor din Rusia a crescut, cauza fiind parțial invazia Ucrainei în regiunea sa de frontieră Kursk, a declarat Ministerul britanic al Apărării, conform Sky News.

În cea mai recentă actualizare a informațiilor sale, Ministerul Apărării a citat cifre militare ucrainene care sugerează că numărul mediu de ruși uciși și răniți a crescut la 1.187 pe zi în august.

Ministerul estimează că Rusia a „suferit probabil peste 610.000 de victime” în timpul războiului.

„Creșterea din august 2024 a ratei victimelor este cauzată aproape sigur de operațiunea din Kursk a Ucrainei și de presiunea continuă asupra axei Pokrovsk”, a declarat Ministerul Apărării.

Acesta a adăugat că presiunea Rusiei pe linia frontului va continua, dar „constrângerile de capacitate ale ruşilor vor continua probabil să reducă capacitatea lor de a exploata orice succes tactic în câștiguri operaționale mai ample”.

De asemenea, Ministerul Apărării a declarat că rata victimelor Rusiei „va continua probabil să depășească în medie 1.000 pe zi pe tot parcursul lunii septembrie”.

Recomandări

Să nu fim mai proști decât aleșii noștri! Politicienii sunt oglinda noastră, a cetățenilor turmentați

Ucraina a realizat mult în ofensiva sa din regiunea Kursk de pe teritoriul rus dar este dificil de spus cum va evolua situaţia în continuare, a declarat joi, la Oslo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters.

Mai multe detalii: Stoltenberg: Ucraina a realizat „mult” prin ofensiva din Kursk, dar e dificil de anticipat cum va evolua situaţia

Cucerirea regiunii Donbas din estul Ucrainei este în continuare „prioritatea numărul unu” a Rusiei, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, citat de AFP.

„Obiectivul inamicului (în atacul din regiunea Kursk din vestul Rusiei – n. red.) este să ne neliniştească şi să ne agite ca să ne redesfăşurăm trupele dintr-o zonă în alta şi să ne oprim ofensiva în zone-cheie, în special în Donbas, a cărui eliberare este prioritatea noastră numărul unu”, a spus liderul de la Kremlin la un forum economic din Extremul Orient al ţării sale, notează Agerpres.

Mai multe detalii: Vladimir Putin, despre regiunea Donbas din Ucraina: Rămâne principala prioritate a Rusiei

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Liderul de la Kremlin a reiterat joi că este dispus la negocieri cu Kievul – pe baza celor din primăvara lui 2022 -, dacă Ucraina cere acest lucru, în contextul în care Moscova respingea orice discuţie în acest sens, din cauza unei ofensive ucrainene lansate la 6 august în regiunea rusă Kursk, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Suntem pregătiţi să negociem cu ei? N-am refuzat niciodată”, a susținut liderul de la Kremlin la Forumul Economic de la Vladivostok.

Însă negocierile trebuie să aibă la bază concluziile negocierilor care au avut loc în primnăvara lui 2022, la Istanbul, a precizat el.

🇷🇺 The West and Kiev abandoned the Istanbul Agreements in order to achieve a strategic defeat of the Russian Federation , but they are failing, Putin said.

” The Russian Federation has never refused negotiations on Ukraine, but not on the basis of ephemeral demands, but on the… pic.twitter.com/MoKJ9i7G3L

— S p r i n t e r (@SprinterFamily) September 5, 2024

Cucerirea Donbasului este „prioritatea numnărul unu” a Rusiei, a conitnuat Vladimir Putin, susținând totodată că forţele ucrainene sunt respinse din regiunea Kursk.

„Obiectivul inamicului (prin atacarea regiunii ruse Kursk) era să ne enerveze şi agite pentru a ne redesfăşura trupele dintr-o zonă în alta şi să oprească ofensiva noastră victorioasă în zone-cheie, mai ales în Donbass, a cărei eliberare (ocupare – n.r.) este prioritatea numărul unu”, a spus el.

Recomandări

Ultimele cuvinte ale unor români dispăruți în inundațiile din Spania: „Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”

În regiunea Kursk, „forţele noastre armate au stabilizat situaţia şi au început să  expulzeze treptat” armata ucraineană, a mai spus Putin, fără să ofere dovezi.

Vizita lui Vladimir Putin în Mongolia, țară care ar fi trebuit să-l aresteze în calitatea sa de membru al Curții Penale Internaționale, a stârnit numeroase comentarii și reacții de dezaprobare pe plan internațional. Kremlinul o prezintă ca pe o „victorie”, în timp ce detractorii o consideră o farsă și denunță sfidarea legislației internaționale cu permisiunea țării asiatice. Publicația rusă independentă Meduza explică ce riscă Mongolia și ce ar putea obține Kremlinul din toată această situație.

Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin a încurcat planurile de călătorie în străinătate ale liderului rus. În calitate de stat membru al CPI, Mongolia ar fi trebuit să pună în aplicare mandatul de arestare emis în martie 2023 pentru deportarea de copii ucrainenei. Dar, în loc să-și facă datoria, președintele mongol Ukhnaagiin Khürelsükh a ales să întindă covorul roșu pentru omologul său rus și să-l lase să plece liber spre Vladivostok. Aceasta a fost prima vizită a lui Putin într-o țară semnatară a Statutului de la Roma, care a fondat CPI.

Mai multe detalii aici: „Acest incident va rămâne în istorie”. Ce riscă Mongolia și ce „câștigă” Vladimir Putin din vizita sa la Ulaanbaatar

„Bilanţul a crescut la 54 de morţi în urma atacului rus împotriva unei instituţii de învăţământ din Poltava”, a anunţat Serviciul de stat pentru situaţii de urgenţă (DSNS) pe Telegram, informând de asemenea că alte 297 au fost rănite.

„Este posibil ca până la cinci persoane să se afle încă sub dărâmături”, a adăugat DSNS, precizând că operaţiunile de căutare continuă.

Atacul, întreprins cu două rachete balistice, a distrus parţial un centru de formare militară specializat în comunicaţii şi a avariat un spital din apropiere, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Acest atac a suscitat numeroase condamnări pe plan internaţional, inclusiv din partea Washingtonului, care a denunţat „o nouă îngrozitoare reamintire a brutalităţii lui Putin”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Șaizeci de drone kamikaze de tip Shahed au fost doborâte în noaptea de miercuri spre joi deasupra Ucrainei, au anunțat Forțele Aeriene ale țării vecine.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat o rachetă balistică Iskander-M și 78 de drone de tip Shahed în noaptea de miercuri spre joi. Șaizeci din cele 78 de drone au fost doborâte. Două drone s-au întors în Rusia, în timp ce o alta a intrat în teritoriul Belarusului. Alte 15 drone au căzut pe teritoriul ucrainean.

Sistemele antiaeriene au fost activate în regiunile Kiev, Cerkasî, Kirovohrad, Vinița, Harkiv, Dnipropetrovsk, Herson, Poltava, Cernihiv, Jîtomîr, Zaporojie și Herson, relatează Zerkalo Nedeli.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că un turn de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie, ocupată de foreţele ruse, a fost grav avariat în urma unui incendiu luna trecută şi probabil că va trebui demolat, informează Reuters, potrivit news.ro.

Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a făcut acest comentariu miercuri, în timpul celei de-a cincea vizite la uzina care a fost capturată de forţele ruse în martie 2022, la câteva zile după lansarea invaziei din Ucraina. Moscova şi Kievul s-au acuzat în mod regulat reciproc că au atacat centrala şi că există riscul unui accident nuclear.

Grossi a postat un videoclip pe platforma de mesagerie X în care evaluează daunele în timp ce se afla în interiorul turnului de răcire.

As I conclude my fifth visit to Zaporizhzhya Nuclear Power Plant, @IAEAorg remains steadfast in our mission to help ensure nuclear safety and security in Europes largest nuclear facility amidst ongoing conflict. pic.twitter.com/QFZDcmpd43

— Rafael MarianoGrossi (@rafaelmgrossi) September 4, 2024

„Până astăzi, nu am reuşit să ajungem în acest punct, sus în turn, aşa că putem evalua într-un mod mult mai eficient daunele care au avut loc”, a spus Grossi, purtând o cască şi o vestă antiglonţ. 

„Această structură mare nu este utilizabilă în viitor, aşa că probabil va fi demolată la un moment dat”, a comentat el.

Incendiul a izbucnit în turn pe 11 august, Rusia şi Ucraina acuzându-se reciproc pentru acţiunile care au declanşat incendiul.

La acea vreme, Grossi a descris incidentul ca fiind unul dintre numeroasele „atacuri nesăbuite”, dar nu a atribuit nimănui responsabilitatea.

Centrala atomică din Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, cea mai mare din Europa, cu şase reactoare, a fost în „oprire la rece” şi nu produce energie electrică. Este nevoie de energie din exterior pentru a menţine materialul nuclear rece şi pentru a preveni un accident.

Videoclipul îl mai arată pe Grossi inspectând o staţie de pompare a apei. El a vizitat, de asemenea, un depozit de combustibil nuclear.

Grossi s-a întâlnit marţi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev, şi a spus că lucrurile sunt „foarte fragile” la Zaporojie, unde inspectorii AIEA sunt staţionaţi de la jumătatea anului 2022.

Grossi a vizitat săptămâna trecută centrala nucleară din regiunea rusă Kursk şi a spus că există pericolul unui accident acolo. Forțele ucrainene se află la 40 de kilometri de această centrală după ce au cucerit 1.300 de kilometri pătrați din teritoriul regiunii Kursk.

Șeful statului ucrainean a declarat miercuri seara că ofensiva din regiunea rusă Kursk, care durează de o lună, va continua până ce vor fi puse în aplicare „toate obiectivele”.

Zelenski a precizat că a primit un raport din partea comandantului-şef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi. Acest raport s-a concentrat pe fiecare parte a liniei frontului unde situaţia este grea, adică Pokrovsk, Toreţk şi direcţia Kurahove.

„Separat, (am vorbit despre) operaţiunea din regiunea Kursk. Este foarte important ca absolut toate sarcinile definite ale operaţiunii noastre din Kursk să fie puse în aplicare. Mulţumesc fiecărui soldat, fiecărui sergent şi fiecărui ofiţer implicat pentru acest lucru. Începând de astăzi, această operaţiune continuă să fie cea mai mare reaprovizionare a fondului de schimb într-o singură zonă”, a punctat Zelenski, referindu-se la prizonierii de război şi teritoriile ruse care ar putea funcţiona ca monedă de schimb cu Moscova.

Ucraina susţine că a preluat controlul asupra a 1.300 de kilometri pătraţi pe teritoriul rus de la declanşarea ofensivei sale în Kursk, la 6 august.

„Pregătim întâlniri importante cu partenerii noştri. Ceva care poate şi ar trebui să ne consolideze poziţia – nu numai a Ucrainei, ci a tuturor celor din Europa, a tuturor celor din lume care doresc un sfârşit real al acestui război şi o muncă comună reală pentru a se asigura că securitatea nu va mai fi niciodată distrusă”, a mai anunţat Zelenski în discursul său video de miercuri seară, fără a da detalii.

„Săptămâna aceasta, săptămâna viitoare şi întreaga lună septembrie trebuie să fie productive pentru noi toţi. În primul şi în primul rând, acest lucru se referă la apărarea aeriană, la capacităţile noastre pe linia frontului şi în reconstrucţie. Pregătim lucruri importante”, a anunţat, misterios, Zelenski.

Volodimir Zelenski a anunțat miercuri seara că Ucraina a semnat al 26-lea acord bilateral de securitate, cu Irlanda, stat neutru, în timpul unei vizite pe care premierul acestei ţări a făcut-o miercuri la Kiev.

„Astăzi (miercuri – n.r.), şeful guvernului irlandez (Simon Harris – n.r.) a fost într-o vizită în Ucraina şi nu a fost doar la Kiev, ci şi la Hostomel şi Borodianka. El a văzut ce a adus războiul rusesc în Ucraina. Astăzi am semnat un acord bilateral de securitate cu Irlanda, care este substanţial, aşa cum ar trebui să fie. Acesta este cel de-al 26-lea astfel de acord”, a precizat Zelenski.

„Deşi Irlanda este un stat neutru din punct de vedere militar, cooperăm activ în sferele politică, economică şi umanitară. Şi vom colabora şi mai activ”, a precizat Zelenski. „Am stabilit suma sprijinului pentru Ucraina din partea Irlandei pentru acest an. Am convenit să facem mai mult împreună pentru a ne asigura că sancţiunile împotriva Rusiei pentru acest război devin mai puternice şi pentru a ne asigura că reconstrucţia în Ucraina este mai activă”, a detaliat liderul ucrainean.

„Am invitat Irlanda să analizeze mai în detaliu posibilitatea de a patrona restaurarea uneia dintre regiunile noastre. Şi, desigur, este foarte important ca societatea irlandeză şi clasa politică să ştie ce se întâmplă în Ucraina şi ce anume este necesar pentru a pune capăt acestui război cât mai curând posibil”, a adăugat Zelenski, adresându-se compatrioţilor săi.

Consilierul adjunct pentru securitate naţională al SUA, Jon Finer, a fost primit miercuri, la Kiev, de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi alţi oficiali pentru a discuta despre priorităţile Ucrainei pentru restul mandatului preşedintelui Joe Biden, au declarat oficiali americani, citaţi de Reuters, potrivit news.ro.

Discuţiile lui Finer au inclus o întâlnire de 90 de minute cu oficiali militari ucraineni pentru a discuta despre stadiul războiului şi strategia de viitor, au declarat oficialii pentru Reuters.

Forţele ruse avansează lent în estul Ucrainei, în timp ce trupele ucrainene au făcut o incursiune îndrăzneaţă în regiunea Kursk, din vestul Rusiei. Următoarele luni sunt esenţiale pentru Zelenski, care încearcă să câştige mai mult sprijin din partea Occidentului şi să reia iniţiativa în război.

Finer a primit informaţii actualizate cu privire la modul în care se desfăşoară incursiunea din Kursk, au declarat oficialii.

„În timp ce se afla la Kiev, domnul Finer a avut ocazia să se întâlnească cu preşedintele Zelenski şi cu alţi oficiali ucraineni cheie pentru a coordona planificarea noastră strategică pentru restul mandatului preşedintelui Biden”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

A roundtable discussion on the state of the energy sector was held with the participation of the Prime Minister of Ukraine @Denys_Shmyhal and the U.S. delegation led by Deputy National Security Advisor Jonathan Finerhttps://t.co/MfrDnKvPzN#EnergySecurity #US #Support pic.twitter.com/jbV9kUEr5H

— Kabmin of Ukraine (@Kabmin_UA_e) September 4, 2024

Finer a făcut deplasarea la cererea lui Biden şi a consilierului pentru securitate naţională Jake Sullivan pentru a discuta despre sprijinul SUA pentru Ucraina în timp ce Biden mai rămâne în funcţie câteva luni. Mandatul său se încheie pe 20 ianuarie.

„Am folosit aceste întâlniri pentru a discuta despre asistenţa SUA pentru sistemul militar, economic şi energetic al Ucrainei, printre alte domenii, şi vom folosi rezultatele acestor întâlniri pentru a promova politica preşedintelui de a sprijini Ucraina până când va învinge în acest război”, a declarat Savett.

Un alt oficial american a declarat că întâlnirea de o oră a lui Finer cu Zelenski şi cu consilierul Andrii Iermak a fost productivă şi substanţială şi a inclus o actualizare a situaţiei războiului şi a strategiei viitoare.

De asemenea, Finer s-a întâlnit cu prim-ministrul Ucrainei, cu ministrul energiei şi cu reprezentanţi regionali pentru a discuta despre securitatea energetică şi redresarea după recentele lovituri aeriene ruseşti, a declarat oficialul.

Deși Zelenski face presiuni asupra Washingtonului pentru a permite Kievului să lovească ţinte militare aflate în interiorul teritoriului rus, ucrainenii nu s-au concentrat de data aceasta asupra utilizării rachetelor americane cu rază lungă de acţiune în interiorul Rusiei, a declarat oficialul.

Occidentul nu poate schimba poziția lui Putin cu privire la Ucraina, scrie Peter Schroeder, un senior fellow la Center for a New American Security și fost analist CIA, într-un articol pentru revista americană Foreign Affairs. Potrivit publicației, singura opțiune de a pune capăt războiului în condiții acceptabile pentru Occident și Kiev este „să-l așteptăm pe Putin să dispară”.

Mai multe detalii aici: „Putin nu va ceda niciodată în Ucraina”. Există un singur scenariu realist pentru sfârșitul războiului, scrie Foreign Affairs

Urmărește-ne pe Google News