Război în Ucraina, ziua 93 | Primul bilanț al victimelor din Severodonețk. Rușii susțin că au înconjurat orașul, oficialii ucraineni neagă

Rusia ar trebui să coopereze în ancheta Curții Penale Internaționale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri procurorul acestei instanțe pentru AFP, potrivit Euronews.

„Invitația este acolo. Ușa mea este deschisă și voi continua să bat și la ușa Federației Ruse”, a spus Karim Khan, într-un interviu acordat la tribunalul de la Haga.

„Dacă există acuzații din partea Federației Ruse, dacă există informații pe care le dețin, dacă își desfășoară propriile investigații sau urmăriri penale sau dacă au informații relevante, să ni le împărtășească”, a adăugat el.

Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovați de crime de război ar putea fi aduși în fața justiției, deși a refuzat să spună dacă însuși președintele rus Vladimir Putin ar putea fi vreodată suspectat.

Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt țări membre ale CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicția Curții și colaborează cu procuratura pentru a investiga posibile crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul său.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Procurorul a anunțat o anchetă privind situația din Ucraina la patru zile după începutul invaziei ruse, anchetă care de atunci a primit de atunci undă verde de la zeci de state părți ale CPI.

Cu toate acestea, Rusia susține că acuzațiile de crime de război sunt false, iar Vladimir Putin a justificat invazia spunând că Ucraina supraveghea un „genocid” care era comis în estul țării împotriva cetățenilor vorbitori de limba rusă.

„Dacă cineva face aceste acuzații, cooperează, împărtășește informațiile”, a mai afirmat Khan. „Dacă vreo informație este falsă, noi nu vom spune public”, a adăugat procurorul.

Comitetul Executiv al UEFA a decis, vineri, că echipele de fotbal din Belarus şi Ucraina nu se vor putea înfrunta în competiţiile desfășurate sub egida forului continental, scrie news.ro.

Astfel, echipele din cele două ţări nu vor fi trase la sorţi unele împotriva celorlalte. Decizia este cu efect imediat, până la noi ordine.

Pe 3 martie, Comitetul Executiv al forului fotbalistic a decis că pe teritoriul Belarusului nu va avea loc niciun meci din competiţiile UEFA şi că la partidele la care gazdă este considerată Belarus nu vor putea asista spectatori. Belarusul este vizat de sancţiuni deoarece a facilitat ofensiva militară a Rusiei în Ucraina.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

Președintele american Joe Biden l-a acuzat vineri pe omologul său rus, Vladimir Putin, că încearcă să „șteargă” cultura și identitatea ucraineană, relatează The Washington Post.

În timpul discursului ținut în fața absolvenților Academiei Navale a SUA, Biden a declarat că Putin „încearcă să elimine cultura și identitatea poporului ucrainean”.

Liderul de la Casa Albă a mai criticat atacurile efectuate de ruși asupra spitalelor, școlilor și altor clădiri civile din Ucraina.

Biden a mai spus că Vladimir Putin a „NATO-izat din greșeală toată Europa”, în contextul în care Suedia și Finlanda au cerut oficial să devină membre ale alianței militare în urma invaziei ruse din Ucraina.

Oficialii ucraineni neagă faptul că orașul Severodonețk din regiunea Luhansk a fost înconjurat, dar au recunoscut că forțele ruse dețin o parte a orașului, relatează CNN.

„Orașul nu este izolat și nu este înconjurat. Luptele continuă”, a declarat Serhiy Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, într-un interviu la radio. Armata rusă „a intrat doar la periferia orașului”, a afirmat el.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

„Acesta este un război, un război împotriva unui inamic foarte puternic și, teoretic, orice este posibil”, a declarat Haidai când a fost întrebat despre posibilitatea ca trupele ruse să câștige mai mult teren în oraș. „Comandamentul militar superior înțelege această situație. Dar deocamdată nu pot spune că într-o zi, două, trei vor prelua complet zona. Nu, cel mai probabil nu o vor face”, a adăugat oficialul ucrainean.

„Avem suficiente forțe”, a continuat el, avertizând în același timp că: „Poate va exista o comandă chiar și de retragere pentru trupele noastre”.

Biserica Ortodoxă ucraineană, subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, a anunţat vineri desprinderea de aceasta după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi „deplina independenţă” de autorităţile spirituale ruse, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina”, a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, în finalul conciliului consacrat „agresiunii” ruse împotriva Ucrainei, pronunţând „deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene”.

Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina era până în prezent subordonată patriarhului rus Kirill, care şi-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.

„Conciliul condamnă războiul, care este o încălcare a poruncii Domnului «Să nu ucizi!» şi îşi exprimă condoleanţele pentru toţi cei care suferă din cauza războiului”, mai scrie în comunicat. Potrivit Bisericii Ucrainei, relaţiile sale cu conducerea sa moscovită erau „complicate sau inexistente” de când în Ucraina a fost declarată legea marţială.

Această iniţiativă este a doua schismă ortodoxă în Ucraina în ultimii ani. O parte a Bisericii ucrainene se desprinsese deja de Moscova în 2019 din cauza rolului jucat de Kremlin în această ţară. Invazia decisă de Vladimir Putin şi sprijinul lui Kirill acordat războiului a plasat Biserica ucraineană încă ataşată Moscovei într-o situaţie din ce în ce mai dificil de susţinut.

Sute dintre preoţii săi au semnat recent o scrisoare deschisă cerând judecarea lui Kirill de către un tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict. Ucraina este de importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât unele dintre cele mai importante mănăstiri ale acesteia sunt situate pe teritoriul ucrainean.

Armata ucraineană a anunțat că rușii încearcă să repare liniile de cale ferată avariate din nordul Ucrainei pentru a-și menține rutele de aprovizionare, informează CNN.

Într-o actualizare a situației de pe front, publicată vineri, Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a afirmat că „pentru a îmbunătăți logistica trupelor sale, inamicul încearcă să restabilească calea ferată avariată”.

„În special, în teritoriile ocupate temporar din regiunea Harkov, ocupanții combină unități ale celor 29 de brigăzi feroviare separate de la Smolensk cu utilaje și echipamente speciale pentru repararea infrastructurii feroviare”, scrie în actualizarea publicată de Statul Major General al Ucrainei.

Calea ferată dinspre Rusia spre regiunea Harkov și spre sud, până în orașul Izium, este o linie de aprovizionare critică pentru ofensiva rusă.

În ceea ce privește alte zone de conflict, Statul Major General a raportat noi atacuri cu armament greu lansate de forțele ruse, în contextul în care acestea încearcă să dezvolte o ofensivă asupra Slovianskului, un oraș din regiunea Donețk. De asemenea, operațiuni rusești de asalt erau în curs de desfășurare în mai multe așezări din jurul orașului Severodonețk, unde apărarea ucraineană a fost supusă unui bombardament constant.

Actualizarea precizează că forțele ruse au încercat, de asemenea, să întrerupă liniile de aprovizionare ucrainene din orașul Bahmut, care sprijină trupele din linia întâi din zona Severodonețk, dar că atacurile lor asupra a trei așezări nu au avut succes.

Secretarul american de stat american Antony Blinken a avut o convorbire telefonică vineri cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, „pentru a discuta despre continuarea asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina, în timp ce aceasta își apără suveranitatea și integritatea teritorială în fața războiului brutal și neprovocat al Rusiei”, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, citat de CNN.

„Secretarul (Blinken, n.r.) și ministrul de externe Kuleba au împărtășit actualizări privind eforturile de rezolvare a crizei globale de securitate alimentară provocată de invazia președintelui Putin, menționând că Kremlinul continuă să transforme alimentele în arme și să răspândească afirmații false despre sancțiunile americane”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Ned Price.

Aceasta a fost a doua lor convorbire telefonică în această săptămână, după ce au discutat și marți.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a pledat vineri, în timpul unei vizite la Praga, unde s-a întâlnit cu omologul său ceh, Jan Lipavsky, pentru sprijinirea pe termen lung a Ucrainei, transmite agenția DPA, citată de Agerpres.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru a sprijini Ucraina pe termen lung, căci angajamentul nostru este de a apăra libertatea şi democraţia”, a afirmat ea. „Acum nu este timpul să ne mulţumim doar cu atât. Nu ar trebui să se vorbească despre încetarea focului sau liniştirea lui Putin”, a spus șefa diplomației britanice, referindu-se la războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

„Trebuie să ne asiguram că Ucraina câştigă, că Rusia se retrage şi că nu vom mai vedea niciodată acest tip de agresiune rusă”, a declarat Truss după întâlnirea cu ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky. „Trebuie să ne asigurăm că bravul popor ucrainean are armele necesare pentru a se apăra”, a subliniat Liz Truss.

Cehia a fost prima ţară care a trimis tancuri Ucrainei, a remarcat ea, dezminţind informaţiile potrivit cărora ar exista înţelegeri tacite între membrii NATO ca să nu trimită arme grele în Ucraina de teama că acest lucru ar duce la o confruntare directă cu Rusia. Astfel de informaţii nu se bazează pe realitate, a completat Lipavsky, adăugând că sprijinul militar pentru Kiev a venit din partea unor state individual şi nu a făcut parte dintr-un efort comun al Alianţei Nord-Atlantice.

Rușii au deportat în ultima săptămână 2.856 de persoane din orașul ocupat Mariupol, susține Petro Andriușcenko, consilier al primarului orașului, potrivit Ukrainska Pravda.

„În ultimele 24 de ore, invadatorii au dus 280 de locuitori din Mariupol, inclusiv 36 de copii, într-o tabără de filtrare din satul Bezimenne. În total, 2.856 de locuitori din Mariupol, inclusiv 318 copii, au fost deportați în cursul săptămânii trecute”, a scris vineri Petro Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

Tot vineri, Andriușcenko a anunțat că încă 70 de cadavre au fost găsite în Mariupol, printre ruine, pe o stradă din zona fostei uzine Oktyabr.

Lituania a reușit să strângă, în două zile, fonduri de 3,3 milioane de euro pentru a cumpăra drone Bayraktar pentru Ucraina, informează The Kyiv Independent, care preia site-ul nv.ua.

Strângerea de fonduri a atras aproximativ 1.500 de euro pe minut, potrivit prezentatorului de televiziune lituanian Andrius Tapina.

Fosta președintă lituaniană Dalia Grybauskaite s-a alăturat, de asemenea, inițiativei de strângere de fonduri în vederea obținerii a 5 milioane de euro pentru a cumpăra drone Bayraktar care să fie livrate Ucrainei. Inițiativa a fost lansată miercuri, 25 mai.

O reuniune a miniștrilor apărării din cadrul țărilor membre NATO va avea loc pe 15 și 16 iunie, informează portalul Nexta TV.

La reuniunea NATO, care va avea loc la Bruxelles, vor participa inclusiv reprezentanții Ucrainei, Georgiei, Finlandei și Suediei.

‼️The meeting of #NATO defense ministers with the participation of #Ukraine, #Georgia, #Finland and #Sweden will be held on June 15-16 in #Brussels pic.twitter.com/L1tsodwfeJ

— NEXTA (@nexta_tv) May 27, 2022

Pentagonul nu exclude posibilitatea de a oferi armatei ucrainene lansatoare multiple de rachete (MLRS) pentru a contracara avansul trupelor ruse în estul Ucrainei, aşa cum a relatat mai devreme postul CNN, transmite Agerpres citând agenţia EFE.

Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo.

Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut ”în privat şi public” sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o ”comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor” privind armamentul. Acesta a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei 10 pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse ”înaintează tot mai mult” în Donbas, în estul Ucrainei.

Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri mai devreme că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare. Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul.

Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a interceptat convorbiri telefonice între comandanții ruși în care aceștia se plâng de faptul că subordonații lor refuză să treacă la ofensivă, scrie Ukrainska Pravda.

„Invadatorii ruși de pe frontul din Harkov au început să se revolte în masă. Unități întregi refuză să continue ofensiva. Acest lucru este dovedit de o nouă conversație telefonică între ocupanți, care a fost interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei”, a anunțat serviciul de presă al SBU.

„Din nou un rebel, la naiba! După cum am înțeles, personalul militar… toată lumea. Aproape toți!”, este auzit un comandant rus detașat în estul Ucrainei spunând.

Din conversația înregistrată se poate concluziona că nu este prima dată când comandanții ruși au avut de-a face cu subordonați care s-au răzvrătit în timpul războiului din Ucraina.

Unul dintre comandanții ruși a decis să pedepsească plutonul anterior de „rebeli” și, prin urmare, „i-a băgat în subsol”.

SBU reamintește militarilor ruși că, în caz de implicare forțată în luptele din Ucraina, aceștia pot suna la linia de urgență 2402, pentru a-și salva viețile și a se preda. Linia de urgență funcționează atât pentru numerele rusești, cât și pentru cele ucrainene.

Declaraţiile recente ale unui consilier din Ministerul ucrainean al Energiei despre conducta petrolieră ce aprovizionează Ungaria cu petrol din Rusia sunt ”şocante şi inacceptabile”, a transmis vineri un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar, potrivit agenţiei MTI, preluate de Agerpres.

Ungaria se opune unui embargo petrolier european împotriva Rusiei cerut de Ucraina. În acest context, un consilier din Ministerul ucrainean al Energiei a sugerat recent că ”ceva s-ar putea întâmpla” cu conducta care trece pe teritoriul Ucrainei (oleoductul Drujba) şi care aprovizionează Ungaria cu petrol rusesc.

După această declaraţie, secretarul de stat din MAE ungar Tamas Menczer a anunţat pe Facebook că a discutat cu ambasadorul ucrainean Lyubov Nepop, căruia i-a transmis că afirmaţiile respectivului oficial de la Kiev sunt inacceptabile, amintindu-i totodată de ajutorul umanitar oferit de Ungaria refugiaţilor ucraineni.

Potrivit Reuters, statele din UE se îndreaptă spre un acord asupra unui embargo petrolier împotriva Rusiei, care deocamdată ar urma să excludă petrolul livrat prin conducte, astfel încât măsura să fie acceptată de Ungaria şi de celelalte state membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet. Conform unor surse europene, un acord ar putea fi obţinut la summitul european din 30-31 mai.

Guvernul de la Budapesta a atras atenţia că Ungaria nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia.

Doi cetățeni britanici și un marocan, care au luptat de partea ucrainennilor în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, ar putea fi condamnați la pedeapsa cu moartea, afirmă separatiștii proruși, citați de agenția rusă de presă Interfax, potrivit BBC.

Viktor Gavrilov, un oficial al biroul procurorului general al autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), spune că o anchetă penală „a fost finalizată” și – ținând cont de faptul că se desfășoară un război – acuzații ar putea primi pedeapsa capitală.

Gavrilov i-a identificat pe cei doi cetățeni britanici capturați ca fiind Shaun Pinner și Andrew Hill, în timp ce marocanul se numește Sadun Brahim.

Există informații potrivit cărora noua administrație instalată de ruși în RPD a introdus pedeapsa cu moartea pe teritoriul pe care separatiștii îl controlează încă din 2014.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a anunțat că a avut o convorbire telefonică vineri cu secretarul american de stat Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au discutat despre sprijinul militar al Washingtonului pentru Kiev, scrie BBC.

Kuleba afirmă că „armamentul greu” este pe primul loc în agenda Ucrainei. Șeful diplomației ucrainene a precizat, într-un mesaj publicat pe Twitter, că „mai multe astfel de arme vin spre noi”, în urma convorbirii cu Blinken.

Spoke with @SecBlinken. I value his personal efforts to ensure a sustained U.S. and global support for Ukraine. Heavy weapons on top of our agenda, and more are coming our way. Ukraine and the U.S. work hand in hand to deliver our food exports despite Russias reckless blockade.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 27, 2022

Afirmațiile sale vin în contextul în care CNN relatează că administrația Biden se pregătește să ofere Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) – adică sisteme avansat de rachete cu rază lungă de acțiune.

Până în prezent, SUA au refuzat cererile Kievului de a furniza Ucrainei sisteme cu rază mai lungă de acțiune, temându-se, se pare, că acestea ar putea fi folosite pentru a ataca zone din interiorul Rusiei, extinzând astfel conflictul.

În urma informațiilor prezentate de CNN, un prezentator al televiziunii ruse de stat a declarat vineri că SUA ar depăși o linie roșie prin trimiterea acestor arme în Ucraina.

Russian state TV has just told viewers that Ukraine using these long-range rocket systems will amount to the US „crossing a red line”

(with subtitles) https://t.co/2j44NBEUqA pic.twitter.com/MA7tlHAODU

— Francis Scarr (@francis_scarr) May 27, 2022

Rusia ia în considerare un al doilea atac asupra capitalei ucrainene, Kiev. Meduza, un site rus de știri independent, cu sediul în Letonia, scrie că există speranțe reînnoite la Moscova că Rusia poate câștiga un război de uzură în Ucraina, informează Sky News și The Kyiv Independent.

Administrația Putin începe să creadă că poate obține o victorie pe scară largă până la sfârșitul toamnei, au declarat sursele Meduza.

Conducerea Rusiei speră că Europa se va plictisi să ajute Ucraina și că membrii blocului comunitar vor trebui să ajungă la un acord cu Moscova în privința gazelor și petrolului înainte de sezonul rece, potrivit surselor Meduza.

Două dintre sursele publicației ar fi „apropiate Kremlinului”, iar o alta ar fi „în interiorul administrației Putin”.

Există, de asemenea, praguri „minime” și „maxime” pentru a declara „operațiunea militară specială” reușită și finalizată, a precizat Meduza.

Minimul îl reprezintă cucerirea regiunii Donbas, din estul Ucrainei. Obiectivul maxim constă în cucerirea Kievului, mai scrie Meduza.

Asalt anterior asupra capitalei Ucrainei, de la începutul războiului, a eșuat, ceea ce a determinat Kremlinul și armata rusă să se concentreze asupra Donbasului.

Moscova pare să-și dea seama că o a doua încercare de a cuceri Kievul va fi o operațiune majoră.

„Se pare că liderii militari ai Rusiei s-au resemnat cu ideea că capitala Ucrainei nu poate fi «cucerită cu puțină vărsare de sânge», ceea ce înseamnă că o a doua ofensivă ar avea nevoie de mai multe trupe”, scrie Meduza.

Sky News precizează că nu a reușit să verifice independent aceste informații.

Many ways to interpret this: (1) the mood inside the Kremlin shifts faster than a temperamental teens, (2) Kyivs alarm-signaling is largely about expediting/sustaining Western aid, (3) Western fatigue is real (the energy crisis & U.S. midterms mean a whole new ballgame soon) https://t.co/x1BRqwos8A

— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) May 27, 2022

Rusia nu va reuși să cucerească restul Luhanskului „în zilele următoare, așa cum au prezis analiștii”, afirmă guvernatorul regiunii, Serhiy Haidai, potrivit Sky News.

Serhiy Haidai s-a referit la orașele Severodonetsk și Lisichansk, care sunt aproape înconjurate de trupele ruse.

Într-o postare pe Telegram, Haidai a adăugat: „Vom avea suficientă forță și resurse pentru a ne apăra”.

„Cu toate acestea, este posibil ca pentru a nu fi înconjurați să fim nevoiți să ne retragem”, a mai spus el.

Regiunea Luhansk din estul Ucrainei a căzut aproape în totalitate sub controlul rușilor.

Haidai a precizat că autostrada Bahmut este foarte periculoasă, dar evacuarea civililor rămâne posibilă.

Președintele rus Vladimir Putin spune că Ucraina ar trebui să îndepărteze minele marine din zonele din apropierea porturilor sale pentru a permite o navigație sigură, relatează The Associated Press.

Liderul de la Kremlin a făcut această declarație în convorbirea telefonică de vineri cu cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit unui anunț făcut de Kremlin.

Moscova susține că Putin și Nehammer „au avut un schimb de opinii detaliat cu privire la problemele legate de securitatea alimentară”, liderul rus respingând afirmațiile occidentale potrivit cărora acțiunea Rusiei a dus la exacerbarea unei crize alimentare globale.

Kremlinul a precizat că „Putin a subliniat că încercările de a învinovăți Rusia pentru dificultățile privind livrările de produse agricole pe piețele globale sunt nefondate”. Kremlinul mai spune că liderul rus „a oferit o explicație detaliată a rădăcinilor reale din spatele acestor probleme care au apărut, în special, din cauza sancțiunilor SUA și UE împotriva Rusiei”.

SUA și alți aliați occidentali au respins cererea Rusiei de ridicare a sancțiunilor și au acuzat Moscova că blochează livrările de cereale din Ucraina către piețele globale – acuzații pe care Kremlinul le-a negat.

O înregistrare video difuzată de ucraineni pare să arate o serie de explozii produse în apropiere de localitatea Novomykhailivka, în regiunea Donețk din estul țării, scrie The Guardian.

Forțele ruse sunt aproape de a încercui orașul Severodonețk din regiunea Luhansk și și-au intensificat în ultimele zile atacurile în Donbas.

Separatiștii proruși din regiunea Donețk susțin că au „eliberat și preluat controlul total asupra a 220 de localități”.

Președintele Vladimir Putin s-a declarat dispus să discute cu Ucraina despre un schimb de prizonieri, a anunțat vineri cancelarul austriac, Karl Nehammer, potrivit Sky News. Cei doi lideri au avut vineri o convorbire telefonică de 45 de minute.

„Președintele rus ne-a asigurat că Crucea Roșie Internațională trebuie și ar trebui să aibă acces la prizonierii de război. Bineînțeles, el cere, de asemenea, acces la prizonierii de război ruși din Ucraina”, a spus Nehammer, potrivit The Guardian.

„Dacă este cu adevărat pregătit să negocieze – este o întrebare complexă”, a adăugat cancelarul austriac.

Karl Nehammer a declarat că scopul apelului a fost de a stabili dacă în Ucraina se pot găsi posibile soluții umanitare. Cancelarul a adăugat că apelul a fost important, pentru a-l confrunta pe Putin cu realitățile războiului din Ucraina.

Nehammer a precizat că Moscova își va respecta angajamentele de livrare de gaze naturale și că este pregătită să negocieze cu Ucraina un schimb de prizonieri.

Acuzaţiile potrivit cărora Rusia se face vinovată de probleme mondiale în livrarea cerealelor, din cauza Războiului din Ucraina, sunt „fără fundament”, a dat asigurări vineri preşedintele rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu cancelarul austriac Karl Nehammer, relatează news.ro citând AFP.

„Vladimir Putin a subliniat că tentative de a face Rusia responsabilă de dificultăţi în livrarea unor produse agricole pe pieţe mondiale sunt fără fundament”, a subliniat, într-un comunicat de presă, Kremlinul.

Liderul de la Kremlin a reiterat că „sancţiunile antiruse ale Statelor Unite şi Europei” sunt motivul acestei crize alimentare.

Putin i-a spus marţi premierului italian Mario Draghi că Rusia este „pregătită să aibă o contribuţie semnificativă în depăşirea crizei alimentare, prin exportul de cereale şi îngrăşăminte, cu condiţia ridicării de către Occident a restricţiilor motivate politic”.

La rândul său, Nehammer a declarat că președintele rus „a dat semnale că este dispus să permită exporturile prin porturile maritime”.

„Adevărata voință va deveni evidentă doar atunci când… va fi pusă în aplicare”, a precizat cancelarul austriac, potrivit The Guardian.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina de „sabotarea” negocierilor de pace cu Rusia, informează BBC.

Comentariile au fost făcute în timpul unei convorbiri telefonice de 45 de minute între liderul rus și cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit unui anunț al Kremlinului.

Potrivit relatării Moscovei despre această convorbire, Putin a negat că blocada țării sale asupra porturilor ucrainene a cauzat perturbarea aprovizionării cu alimente la nivel mondial, sugerând că adevărata cauză ar fi sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană.

La rândul său, cancelarul austriac a precizat că scopul acestei convorbiri, descrisă ca fiind „foarte intensă, foarte serioasă”, a fost de a stabili dacă se pot găsi soluții umanitare potențiale în Ucraina.

Karl Nehammer a mai adăugat că Putin a spus că este gata să discute un schimb de prizonieri cu Ucraina.

Ucraina, preţurile la energie, politica europeană de apărare comună şi problemele create de războiul ruso-ucrainean pentru securitatea alimentară vor fi principalele teme ale summitului UE din 30-31 mai, a anunțat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a îndemnat statele UE să ajute Kievul pentru a-şi acoperi necesarul de lichidităţi, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Într-o scrisoare adresată celor 27 de şefi de stat şi de guvern, Charles Michel a semnalat că doreşte ca la acest summit extraordinar să se avanseze în discuţiile asupra tuturor acestor teme enunţate.

Situaţia din Ucraina va fi abordată la prima sesiune de lucru a summitului, care începe luni la ora 16:00 (ora Bruxellesului) şi în cadrul căreia va interveni prin videoconferinţă şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

”Una dintre preocupările noastre cele mai presante este să ajutăm statul ucrainean, împreună cu partenerii noştri internaţionali, în privinţa necesităţilor sale de lichidităţi”, subliniază Charles Michel în scrisoarea transmisă liderilor europeni participanţi la summit.

Aceştia vor discuta şi despre organizarea sprijinului pentru reconstrucţia Ucrainei, ”care va necesita un mare efort global”, se mai arată în scrisoare. În acelaşi timp, liderii europeni au în vedere ”să continue presiunile asupra Rusiei”, a indicat Michel.

Problema energiei, dezbătută de liderii europeni la toate summiturile recente, va fi din nou pe agenda reuniunii, şi în special dezbaterea asupra ”preţurilor ridicate, care lovesc puternic gospodăriile noastre şi afacerile”, menţionează preşedintele Consiliului European, care consideră că ”trebuie să ne accelerăm tranziţia energetică dacă dorim să eliminăm dependenţa noastră faţă de combustibilii fosili cât mai curând posibil”.

O altă chestiune ce preocupă mult UE este securitatea alimentară globală. ”Preţurile alimentelor au crescut şi ne confruntăm cu riscuri grave de foamete şi destabilizare în multe părţi ale lumii. La reuniunea noastră, vom discuta forme concrete de a ajuta Ucraina să-şi exporte produsele agricole folosind infrastructura UE”, anunţă de asemenea Charles Michel.

În fine, liderii statelor UE vor discuta şi despre obiectivul de a avansa în dezideratul apărării europene comune. ”Prioritatea noastră cea mai urgentă este coordonarea eforturilor statelor membre pentru a răspunde exigenţelor şi a construi o bază industrială europeană. Vom discuta despre cum să abordăm aceste probleme”, se arată în scrisoare.

Un obiectiv al summitului este şi deblocarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei, ce cuprinde un embargo asupra petrolului importat din Rusia, excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri cu premierul Italiei, Mario Draghi, despre deblocarea exporturilor de grâu din Ucraina, a anunțat Roma, potrivit The Guardian.

În cadrul convorbirii telefonice dintre cei doi lideri, Draghi l-a asigurat pe Zelenski de sprijinul guvernului italian pentru Ucraina, alături de restul țărilor UE, a precizat biroul premierului italian.

La rândul său, Zelenski a precizat, într-un mesaj publicat pe Twitter, că a discutat cu Draghi problema aprovizionării cu combustibil și că se așteaptă la „un sprijin suplimentar în materie de apărare din partea partenerilor noștri”.

Had a phone conversation with 🇮🇹 Prime Minister #MarioDraghi. Informed about the situation on the frontline. We expect further defense support from our partners. Raised the issue of fuel supply. Ways to prevent the food crisis were discussed. We have to unblock 🇺🇦 ports together.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 27, 2022

Un oficial ucrainean a oferit mai multe detalii despre luptele grele care se dau în orașul Severodonețk, din regiunea estică Luhansk. Șeful administrației districtului Severodonețk, Roman Vlasenko, a declarat la BBC că forțele ucrainene au nevoie de mai mult armament greu pentru a-i alunga pe ruși din oraș.

Acesta a precizat că forțele ruse nu au avut un avantaj numeric, dar au avut și folosit mai mult armament greu.

„Armele ajung pe front în multe zone din regiunile Luhansk și Donețk. Dar pentru ca contraofensiva să fie rapidă și eficientă, avem nevoie de mai multe arme”, a spus Vlasenko.

Potrivit acestuia, forțele ruse se află în suburbii și încearcă să cucerească orașul din trei părți, dar au fost respinse din zonele centrale de două ori în ultimele trei zile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că aproape jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt blocate în prezent, deoarece Rusia continuă să blocheze principalele rute de export ale țării prin Marea Neagră și Marea Azov, calificând situația drept o potențială „catastrofă” pentru securitatea alimentară globală, informează CNN.

Adresându-se unui think tank indonezian de politică externă în cadrul unui forum online, Zelenski a declarat: „22 de milioane de tone de cereale sunt ținute în silozuri în prezent. Nu le putem livra pe piețele internaționale unde sunt necesare chiar în acest moment”.

Liderul de la Kiev a mai spus că estimările ONU potrivit cărora foametea ar putea afecta alte 50 de milioane de persoane în acest an sunt estimări „conservatoare”, lăsând să se înțeleagă că numărul celor afectați va fi mai mare.

„Foametea nu vine singură, este întotdeauna însoțită de haos politic care exacerbează situația, ruinează viețile oamenilor, creând condiții nesigure pentru oamenii obișnuiți”, a spus Zelenski. „În iulie, când multe țări își vor epuiza stocurile de recoltă de anul trecut, va deveni evident că vine cu adevărat catastrofa”, a adăugat acesta.

Președintele ucrainean a acceptat, de asemenea, invitația de a participa la summitul G20 din Indonezia din noiembrie. Zelenski a îndemnat gazdele să includă „doar națiuni prietene”, lăsând să se înțeleagă că Rusia ar trebui să fie exclusă de la summitul din Bali.

Decizia unei instanțe locale din Rusia arată că cei 115 soldați ruși au fost concediați pentru că au refuzat să lupte în Ucraina, ceea ce pare a fi cel mai clar indiciu al disensiunilor dintre unele părți ale forțelor de securitate cu privire la invazia din țara vecină, scrie The Guardian.

Cazul celor 115 gardieni naționali, o forță cunoscută și sub numele de Rosgvardia, au ieșit la iveală miercuri, după ce o instanță locală rusă a respins procesul lor colectiv care a contestat demiterea lor.

Potrivit deciziei instanței, publicată pe site-ul său, procesul a fost respins după ce judecătorul a stabilit că soldații au fost concediați pe bună dreptate pentru „refuzul de a îndeplini o misiune oficială”, aceea de a lupta în Ucraina și, în schimb, s-au întors în post.

Apelul a avut loc la Nalcik, capitala republicii Kabardino-Balkaria din Caucazul rus, unde are sediul unitatea. De la începutul invaziei în Ucraina, armata rusă a arătat un moral slab, cu rapoarte despre soldați care susțin că nu știau că vor intra în război până când au trecut în Ucraina.

Mai multe detalii: Peste 100 de soldați din garda națională a Rusiei, „ Armata lui Putin”, au fost concediați pentru că au refuzat să lupte în Ucraina

Un grup de experți în drept avertizează că există un risc serios și iminent de genocid în Ucraina și aduc drept argument pentru această afirmație o serie de exemple de ucidere în masă a civililor, deportări forțate și retorica dezumanizantă împotriva ucrainenilor a oficialilor de la vârful puterii din Rusia, relatează CNN, care a consultat primul raport independent, semnat de 30 de profesori și experți în genocid.

Acțiunile Rusiei în Ucraina oferă destule probe pentru a concluziona că Moscova incită la genocid și comite atrocități cu intenția de a distruge poporul ucrainean, au transmis experții în analiza lor asupra conflictului din Ucraina.

În acest document se precizează că statul rus a încălcat mai multe articole din Convenția Națiunilor Unite privind genocidul. Experții avertizează că există un risc serios și iminent de genocid în Ucraina și aduc drept argument pentru această afirmație o serie de exemple de ucidere în masă a civililor, deportări forțate și retorica dezumanizantă împotriva ucrainenilor a oficialilor de la vârful puterii din Rusia.

Mai multe detalii: Rusia, acuzată că a incitat la genocid în Ucraina în primul raport independent realizat de un grup de experți

Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că Ucraina ar trebui să fie aprovizionată cu sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și lansare multiplă (MLRS) pentru a ajuta forțele Kievului să-i împiedice pe invadatorii ruși să câștige teren în Donbas, scrie The Guardian.

Dar Johnson nu s-a oprit la angajamentul Regatului Unit de a trimite puternicul sistem de rachete M270, pe care Kievul îl solicită de mai multe săptămâni Marii Britanii, SUA și altor membri NATO.

Premierul britanic a declarat, într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg, că sistemele MLRS ar permite Ucrainei „să se apere împotriva acestei artilerii rusești foarte brutale, iar în această direcție trebuie să se îndrepte lumea (spre livrarea acestor sisteme, n.r.)”.

Comentariile lui Boris Johnson par să confirme că a avut loc o schimbare semnificativă de poziție în ceea ce privește livrarea de armamanet către Ucraina în rândul națiunilor occidentale.

Anterior, SUA au respins cererea Ucrainei pentru rachete cu rază lungă de acțiune, dar mai multe informații recente sugerează că americanii sunt acum dispuși să le furnizeze. Un anunț ar putea fi făcut săptămâna viitoare, potrivit CNN, privind livrarea unei arme care ar putea avea un impact semnificativ asupra luptelor.

Mult mai puternice decât artileria convențională, sistemele de rachete M270 MLRS pot avea o rază de acțiune de peste 160 de mile (165 km) și pot lansa până la 12 rachete pe minut dintr-un vehicul blindat. Puterea lor de foc depășește cu mult angajamentul inițial luat de membrii NATO, atunci când a început războiul, de a trimite Ucrainei doar „sisteme defensive”.

Aproximativ 90% din locuințele din Severodonețk au fost avariate, pe fondul unei „apărări acerbe” a orașului, a declarat vineri un oficial militar local din această localitate situată în estul Ucrainei, potrivit CNN.

Orașul „a rezistat toată noaptea” împotriva unui puternic atac rusesc, a declarat Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonețk, într-un interviu de radio. El a recunoscut, însă, că forțele ruse își continuă ofensiva.

„Ieri, luptele au avut loc la intrarea în oraș”, a spus el. „Armata noastră a reușit să oprească avangarda orcilor [un termen ucrainean peiorativ care desemnează trupele ruse, n.r.] care încercau să pătrundă în oraș. Severodonețk se află într-o apărare acerbă. Inamicul se află pe două treimi din perimetrul orașului, dar orașul nu este înconjurat”, a precizat Oleksandr Striuk.

Orașul a fost distrus pe scară largă, a mai spus Striuk.

„Uzina chimică care produce azot (nitrogen, n.r.) este bombardată”, a spus el. „Există morți în rândul populației civile și al angajaților întreprinderii. Nouăzeci la sută din fondul de locuințe este avariat, 60% va trebui reconstruit”, a precizat oficialul ucrainean.

Striuk a mai spus că trupele ruse care au intrat într-un hotel din nordul orașului au fost respinse de forțele ucrainene, afirmația acestuia neputând fi verificată imediat. Oficialii ucraineni au declarat anterior că hotelul nu se afla sub controlul lor.

Compania de stat de gaze naturale și operatorul de infrastructură de gaze din Ucraina au adresat guvernului german o cerere de a opri sau de a reduce drastic fluxurile de gaze prin gazoductul Nord Stream 1, a anunțat vineri șeful operatorului sistemului de gaze naturale, potrivit Reuters.

„Împreună cu Naftogaz am trimis un apel la ministerul german al economiei și la autoritatea de reglementare germană… cu privire la suspendarea Nord Stream 1”, a declarat șeful operatorului sistemului de gaze din Ucraina, Serhiy Makogon, la televiziunea națională.

Ucraina este dispusă și capabilă să ofere o rută de transport alternativă la conducta care trece pe sub Marea Baltică, a precizat Makogon.

Cererea susține că exploatarea gazoductului este permisă de legislația germană pe baza faptului că acesta contribuie la consolidarea securității aprovizionării cu gaz a Europei, dar că Rusia a încălcat aceste principii.

„Vedem că Rusia încalcă aceste principii prin: crearea unui deficit artificial de gaze anul trecut; insistența unilaterală asupra plății în ruble; suspendarea livrărilor de gaze către Polonia, Finlanda și Bulgaria”, precum și prin invadarea Ucrainei, a motivat Makogon.

Berlinul a oprit deja proiectul rusesc Nord Stream 2, care urma să dubleze livrările de gaz în Germania, ca reacție față de invazia din Ucraina. Proiectul în valoare de 11 miliarde de dolari a finalizat construcția gazoductului la sfârșitul anului trecut, dar nu a început niciodată să livreze gaze.

Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât vineri un avion de vânătoare rusesc Su-35 în regiunea Herson, transmit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Astăzi, 27 mai, în jurul orei 14:00, un avion de vânătoare Mikoyan MiG-29 al Forțelor Aeriene ale Ucrainei a doborât un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-35 pe cerul regiunii Herson, care vâna un avion ucrainean de asalt”, au transmis forțele aeriene, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat anterior că armata ucraineană a distrus 206 avioane rusești începând din 24 februarie.

Deși contingentul de avioane de luptă Mig-29 al forțelor aeriene ucrainene este îmbătrânit, sosirea de piese de schimb din alte țări a permis Ucrainei să utilizeze mai multe avioane de luptă decât avea înainte de invazia rusă, potrivit oficialilor americani, notează CNN.

Ministerul rus al Apărării susține în mod regulat că avioanele de luptă ucrainene au fost doborâte, iar capacitatea de luptă actuală a forțelor aeriene ucrainene este dificil de evaluat.

Su-35 este o aeronavă mai capabilă și mai modernă, dar forțele aeriene ruse au suferit o anumită uzură a flotei lor de când a început invazia.

Regiunile Herson și Zaporojie, ocupate de trupele ruse, trec la indicativul telefonic rusesc +7, iar un nou operator de telefonie a intrat în aceste regiuni, a anunțat agenția de știri Ria Novosti, controlată de Kremlin, potrivit Ukrainska Pravda.

Agenția Ria Novosti îi citează pe reprezentanții proruși ai administrațiilor locale, impuși de Moscova după ocuparea acestor teritorii, și menționează că au fost deja puse în vânzare cartele SIM cu numere care încep cu +7.

Ukrainska Pravda amintește că, la începutul lunii mai, operatorii de telefonie mobilă din teritoriile autointitulatelor Republici Populare Donețk și Luhansk controlate de separatiști au trecut la sistemul rusesc de numerotare telefonică +7.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat pe Telegram o evaluare mai optimistă a războiului decât cea pe care a făcut-o joi seară, în discursul său adresat publicului intern, scrie The Guardian.

„M-am adresat poporului indonezian. Am subliniat faptul că, cu cât mai repede pământurile noastre vor fi eliberate de ocupanți, cu atât mai mult vor fi protejați oamenii din întreaga lume. Protejați în fața dorințelor agresive ale celor care doresc să ducă politici coloniale, ca în vremurile de odinioară”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Dacă lumea este cu adevărat unită și sinceră în legătură cu această agresiune rusă împotriva statului nostru suveran, viteza cu care se va încheia acest război se va măsura în săptămâni. Săptămâni, nici măcar luni”, a punctat Zelenski.

Pierderile economice totale ale Ucrainei cauzate de invazia rusă se ridică la 564-600 de miliarde de dolari (447-476 de miliarde de lire sterline), potrivit Școlii de Economie de la Kiev (KSE), scrie BBC.

Cifra include daunele directe produse locuințelor și altor clădiri, infrastructurii și proprietăților, precum și daunele indirecte, sub forma scăderii PIB-ului, a investițiilor pierdute, a plecării angajaților și a costurilor suplimentare de apărare și de sprijin social, a precizat KSE.

Pierderile directe cauzate de distrugerea clădirilor și a infrastructurii sunt estimate la 105 miliarde de dolari, iar locuințele avariate reprezintă aproximativ 40 de miliarde de dolari din această sumă.

Orașele Mariupol – aflat acum sub controlul Rusiei, după un asediu îndelungat -, Harkov și Cernihiv – ambele puternic bombardate de Rusia înainte ca trupele sale să se retragă -, precum și Severodonețk și Lisichansk din Donbas – unde au loc lupte grele în prezent – au înregistrat cele mai multe pagube la clădirile rezidențiale, a precizat KSE.

Între timp, companiile ucrainene au suferit pierderi economice în valoare de 11 miliarde de dolari, dintre care peste o jumătate de miliard de dolari numai în ultima săptămână. Peste 200 de companii, fabrici și uzine ucrainene au fost distruse, avariate sau confiscate de Rusia, potrivit KSE.

Școala de Economie de la Kiev spune că ucrainenii pot raporta distrugerea infrastructurii fizice, inclusiv a clădirilor rezidențiale, prin intermediul site-ului său.

Antrerior în cursul zilei de vinei, fostul ministru de finanțe Tymofiy Mylovanov a spus că Ucraina ar avea nevoie de 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucție. Mylovanov a declarat pentru BBC că lucrările ar putea aduce cu ele șansa de a „construi mai bine”.

Aproape 3 milioane de refugiați ucraineni au părăsit țările care se învecinează cu Ucraina, unde au fugit după invazia rusă, pentru a se muta în alte țări europene care nu sunt vecine, a anunțat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), potrivit Euronews.

În total, 6.659.220 de ucraineni au fugit din țara lor de când a început invazia rusă, pe 24 februarie, potrivit datelor UNHCR. Dintre aceștia, peste 3,5 milioane s-au îndreptat spre vest, către Polonia.

„Potrivit celor mai noi date pe care le avem (…) 2,9 milioane de refugiați s-au mutat dincolo de vecinii Ucrainei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a UNHCR, Shabia Mantoo, în cadrul unui briefing de presă, la Geneva.

Cel mai mare număr de refugiați ucraineni în țările nevecine se aflau în Germania, Republica Cehă și Italia, a precizat agenția ONU.

Polonia rămâne principala țară de sosire. La începutul lunii martie, aproximativ 100.000 de refugiați pe zi ajungeau la granița poloneză, dar numărul acestora a scăzut la aproximativ 20.000 în luna mai.

„Refugiații nou sosiți provin adesea din zone puternic afectate de lupte”, a declarat Olga Sarrado, o altă purtătoare de cuvânt a UNHCR.

„Ei ajung adesea într-o stare de stres și anxietate, după ce și-au lăsat în urmă membrii familiei”, a precizat Olga Sarrado, într-o videoconferință organizată de la un centru de înregistrare a refugiaților din Varșovia.

Peste 1,1 milioane de persoane s-au înregistrat la autoritățile poloneze și au primit un număr de identificare, care le oferă acces la serviciile publice, potrivit UNHCR. Femeile și copiii reprezintă 94% dintre cei înregistrați.

Trupele ucrainene se luptă pentru a păstra controlul asupra unor părți din Liman, afirmă Ministerul Apărării de la Kiev, contrazicând afirmațiile anterioare ale separatiștilor proruși, care au anunțat că au capturat acest oraș-cheie din regiunea Donețk, relatează Sky News.

Ministerul spune că soldații săi luptă pentru a păstra controlul asupra părților de nord-vest și sud-est ale orașului.

Apărătorii au „contracarat încercările” armatei ruse de a-și împinge ofensiva spre Sloviansk, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, în cadrul unui briefing de presă.

Anterior în cursul zilei de vineri, separatiștii proruși din autoproclamata Republică Populară Donețk au afirmat că au preluat controlul total asupra orașului Liman.

Situat la aproximativ 28 de mile de Severodonețk, în estul Ucrainei, Liman este un obiectiv strategic cheie pentru forțele Kremlinului, care încearcă să se îndrepte spre Sloviansk și Kramatorsk.

Statele din UE se îndreaptă spre un acord asupra unui embargo petrolier împotriva Rusiei, care deocamdată ar urma să excludă petrolul livrat prin conducte, astfel încât măsura să fie acceptată şi de ţările membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet, afirmă oficiali europeni citaţi vineri de Reuters, potrivit Agerpres.

Un acord ar putea fi obţinut la reuniunea la nivel de ambasadori pe care statele UE o vor avea duminică la Bruxelles, la timp astfel încât liderii europeni să poată anunţa înţelegerea la summitul lor din 30-31 mai. ”Ideea este de a separa în embargoul petrolier livrările pe cale maritimă de cele efectuate prin conducte”, iar acestea din urmă ”vor beneficia de o excepţie pentru o perioadă astfel încât să poată fi organizată o soluţie de înlocuire”, explică unul dintre oficialii citaţi.

Refuzul Ungariei faţă de acest embargou în formula propusă la începutul lunii mai de Comisia Europeană, dar şi rezervele exprimate de mai multe alte state membre au împiedicat adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei.

Guvernul de la Budapesta a atras atenţia că Ungaria, neavând ieşire la mare, nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia. Pentru toate acestea Budapesta a cerut Bruxellesului finanţări europene, respectiv circa 750 de milioane de euro pe termen scurt şi 18 miliarde de euro pe termen lung.

Președintele rus Vladimir Putin afirmă că guvernul său continuă să implementeze măsuri pentru a face față sancțiunilor impuse Moscovei de către „țări neprietenoase”, relatează CNN.

„Guvernul Rusiei ia decizii prompte pentru a asigura funcționarea stabilă a pieței și a sectorului financiar”, le-a spus el liderilor eurasiatici în timpul unei reuniuni virtuale a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, care a avut loc vineri. „Lucrăm la creșterea accesului la finanțare, pentru a sprijini capitalul de lucru și lichiditățile”, a precizat liderul de la Kremlin.

Rusia începuse să ceară țărilor să plătească pentru livrările de petrol și gaze în ruble, dar Putin spune că această politică va fi anulată pentru unii parteneri.

„Extindem practica plăților în monedele naționale pentru acele țări care s-au dovedit a fi parteneri de încredere pentru Rusia”, a spus Putin.

Președintele rus a abordat în continuare problema insecurității alimentare, care a ajuns în prim-plan din cauza invadării de către Rusia a Ucrainei, unul dintre cei mai mari producători de cereale din Europa.

„Rusia și alți membri ai organizației noastre se comportă în mod foarte responsabil”, a spus el, adăugând că țările eurasiatice sunt pe deplin autosuficiente în ceea ce privește aceste produse.

Putin a continuat spunând că interesul pentru Uniunea Economică Eurasiatică este în creștere „în ciuda situației internaționale complexe, declanșată de așa-numitul Occident colectiv, cu confruntarea sa”.

„Pentru Rusia, aprofundarea relațiilor cu toți partenerii eurasiatici este foarte importantă”, a spus liderul rus.

Reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic a avut loc în cea de-a doua zi a forumului Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU), care a avut loc în Kârgâzstan.

Rusia va avea nevoie de resurse financiare uriașe pentru a-și finanța operațiunea militară din Ucraina, a declarat vineri ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, potrivit Reuters.

Siluanov a precizatcă Rusia a alocat 8.000 de miliarde de ruble (123 miliarde de dolari) pentru stimularea economiei în circumstanțele actuale.

„(Acestea sunt) sume uriașe de bani. Avem nevoie de aceste resurse pentru a sprijini economia, pentru a ne sprijini cetățenii”, a declarat Siluanov, în fața unei audiențe universitare.

Peste 4.000 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, deși numărul real este probabil mult mai mare, a anunțat vineri, într-un comunicat, Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), potrivit Euronews.

În total, 4.031 de persoane au fost ucise, inclusiv aproape 200 de copii, conform OHCHR, care are zeci de observatori în Ucraina. Cei mai mulți au fost uciși de arme explozive cu impact larg, cum ar fi bombardamentele de artilerie grea sau loviturile aeriene.

OHCR nu a atribuit vina pentru aceste decese. Rusia a negat în mod constant până acum că ar fi vizat civili în conflictul din Ucraina.

De asemenea, OHCR a precizat că cel puțin 4.735 de civili au fost răniți, de la începutul războiului. Agenția consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari. Oficialii ucraineni susțin că doar în Mariupol au fost ucise până la 22.000 de persoane, notează The Kyiv Independent.

New UN figures: From Feb 24-May 26, @UNHumanRightsUA recorded 8,766 civilian casualties as result of Russia’s all-out invasion of Ukraine: 4,031 killed, including 261 children; 4,735 injured, including 406 children, mostly caused by shelling & airstrikes. Actual toll much higher.

— Christopher Miller (@ChristopherJM) May 27, 2022

Forțele ucrainene sunt angajate într-o „apărare feroce” a orașului Severodonețk din estul țării, care este înconjurat în proporție de două treimi de trupele ruse, a anunțat vineri guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Gaidai, potrivit Reuters.

Bombardamentele, care sunt „foarte puternice”, au avariat 90% din locuințele din oraș, a adăugat Serhiy Gaidai, citându-l pe șeful administrației locale din Severodonețk, Oleksandr Stryuk.

Luptele din jurul orașului Severodonețk s-au intensificat și s-au soldat cu cel puțin 1.500 de victime și cu 60% din clădirile rezidențiale distruse, a anunțat primarul Oleksandr Stryuk, potrivit Euronews.

Aproximativ 12.000-13.000 de persoane au rămas în oraș, a precizat edilul, Severodonețk fiind singura parte a regiunii Luhansk din Donbas care se află încă sub controlul guvernului ucrainean.

După cum este deja dovedit, disidența deschisă în Rusia era deja rară, iar invadarea Ucrainei pare să fi făcut ca răspunsul autorităților la orice formă de protest să fie și mai necruțător, scrie Sky News.

Astfel, o înregistrare video din Adunarea Legislativă a Teritoriului Primorski, apărută vineri, reprezintă un exemplu extrem de izolat de condamnare publică a regimului lui Vladimir Putin.

În imaginile surprinse, Leonid Vasyukevici, membru al fracțiunii Partidului Comunist, care vorbește în numele a patru colegi, i-a cerut președintelui rus să pună capăt războiului din Ucraina și să retragă trupele de pe teritoriul țării vecine.

„Înțelegem că, dacă țara noastră nu oprește operațiunea militară, vor fi și mai mulți orfani în țara noastră”, ar fi spus el.

„În timpul operațiunii militare, tineri care ar putea fi de mare folos țării noastre mor și devin invalizi”, ar fi continuat Vasyukevici.

Video of Primorsky Krai Communist Party councillor Leonid Vasyukevich demanding a withdrawal of troops from Ukraine on behalf of himself and four colleagues. The speaker warns him and tells him to stop, another councillor says he has a right to speak. https://t.co/1aBbvqgRtb

— X Soviet 🇺🇦 (@XSovietNews) May 27, 2022

Guvernatorul și președintele adunării i-au spus acestuia să-și înceteze discursul, iar apoi au ordonat scoaterea sa din sală, potrivit presei ruse.

Mai multe detalii: Rar protest politic în Rusia. Ce a pățit un oficial rus care a făcut apel la încetarea războiului, în timpul unei ședințe oficiale

„Coridoarele umanitare maritime” anunțate la începutul acestei săptămâni de către armata rusă nu au fost aprobate de Ucraina, a anunțat vineri un oficial ucrainean, care a acuzat Rusia că încearcă să arunce vina asupra Kievului pentru criza alimentară mondială, relatează CNN.

Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al Statului Major Operațional al administrației regionale din Odesa, spune că anunțul ministerului rus al Apărării privind culoarele sigure pentru navele ucrainene care transportă cereale reprezintă o „încercare de a crea un alibi pentru Rusia”.

„Așadar, aceasta este doar o altă minciună a Rusiei și o încercare de a da vina pe Ucraina pentru crearea unei crize alimentare”, a spus Bratchuk.

Blocada navală impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene a contribuit la penuria de cereale la nivel mondial. Președintele rus Vladimir Putin și premierul italian Mario Draghi au discutat joi, în cadrul unei convorbiri telefonice, despre problema securității alimentare la nivel mondial, potrivit unor anunțuri făcute de către cele două guverne.

Potrivit Kremlinului, Putin a declarat că Rusia este pregătită să ia măsuri pentru a atenua criza, permițând exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul ridică sancțiunile „motivate politic”, așa cum le numește Moscova.

La începutul acestei săptămâni, armata rusă a anunțat că va deschide două „coridoare umanitare maritime” – unul din direcția porturilor ucrainene Herson, Mikolaiv, Chornomorsk, Ochakiv, Odesa și Pivdennyi (Yuzhny) și un altul din portul Mariupol, situat la Marea Azov. În convorbirea cu Draghi, Putin a afirmat că funcționarea acestor coridoare a fost „împiedicată de partea ucraineană”, a precizat Kremlinul.

Generalul de armată Christopher Cavoli, nominalizat pentru a fi următorul general american de rang înalt care va supraveghea prezența militară americană în Europa, a declarat joi în fața parlamentarilor americani că penuria de cereale „se resimte pe continentul african”. Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a declarat joi că Putin „transformă foametea și lipsa de hrană în rândul celor mai săraci oameni din întreaga lume în arme”.

Serviciile de informaţii ucrainene estimează că războiul cu Rusia s-ar putea prelungi cel puţin până la sfârşitul anului, întrucât preşedintele rus Vladimir Putin nu este dispus să renunţe la planurile sale de cucerire şi acceptă o confruntare prelungită cu Ucraina, relatează Agerpres, preluând agenţia spaniolă EFE.

”Putin nu renunţă la planurile sale, acest război se va prelungi”, a declarat vineri în faţa presei Vadim Skibiţki, responsabil al serviciului ucrainean de informaţii militare.

Acesta a susţinut că Putin nu a vrut să-i asculte pe cei care au încercat să-l descurajeze să pornească războiul şi acum nu-i ascultă nici pe cei care doresc oprirea acestui război. ”El nu are încredere în nimeni, nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului rus. Planul său este să guverneze Rusia până la moartea lui, a exclus un scenariu despre un succesor”, a adăugat responsabilul ucrainean citat.

Potrivit acestuia, planul militar al Rusiei pe termen scurt este să încercuiască armata ucraineană în Donbas şi să ajungă la frontierele administrative ale acestei regiuni ucrainene ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Şi comentatori occidentali au avertizat anterior că Rusia se pregăteşte pentru un război prelungit, aceştia evocând un posibil ”război de uzură”.

Trupele ruse îşi intensifică bombardamentele asupra zonelor din Donbas rămase sub controlul trupelor Kievului, în timp ce oficiali ucraineni din această regiune recunosc că defensiva ucraineană este copleşită atât numeric cât şi în privinţa armamentului, consemnează CNN. Lupte grele au loc în provincia Lugansk, în special pentru controlul oraşului Severodoneţk. Trupele ruse atacă din mai multe direcţii în Donbas şi câştigă treptat teren, încercând în acelaşi timp să taie liniile de comunicaţii ale armatei ucrainene.

Discuțiile dintre oficialii turci și delegații din Suedia și Finlanda purtate în această săptămână în Turcia au înregistrat puține progrese în ceea ce privește depășirea obiecțiilor Ankarei față de aderarea celor două țări nordice la NATO și nu este încă clar când va avea loc o nouă rundă de negocieri, potrivit a două surse citate de Reuters.

„Nu este un proces ușor”, a declarat vineri, 27 mai, un oficial turc de rang înalt pentru Reuters. „Ei trebuie să ia măsuri concrete, care vor fi dificile. Negocierile ulterioare vor continua. Dar o dată (pentru noi discuții, n.r.) nu pare foarte aproape”, a precizat acesta.

O altă persoană apropiată situației a declarat că discuțiile de miercuri nu au înregistrat niciun progres clar și s-au încheiat fără un calendar de continuare, ceea ce indică perspectiva ca Turcia să se opună în continuare cererilor de aderare atunci când NATO va organiza summitul de pe 29-30 iunie de la Madrid.

Mai multe detalii: Surse Reuters: Negocierile Turciei cu Suedia și Finlanda în privința aderării la NATO nu au înregistrat progrese

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Ucraina că este responsabilă pentru blocarea negocierilor de pace și că face ”afirmații contradictorii” pe această temă, relatează Reuters.

„Conducerea ucraineană face constant afirmații contradictorii. Acest lucru nu ne permite să înțelegem pe deplin ce vrea partea ucraineană”, a spus Dmitri Peskov.

Declarațiile sale vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a încercat de mai multe ori să organizeze o întâlnire cu Vladimir Putin pentru a discuta despre încetarea războiului, dar Rusia nu pare să fie pregătită încă pentru discuții serioase despre pace.

„Sunt lucruri de discutat cu liderul rus. Nu vă spun că poporul nostru este dornic ca eu să discut cu el, dar trebuie să acceptăm realitatea în care trăim”, a declarat Zelenski.

Mai multe informații: Kremlinul acuză Ucraina că face afirmații „contradictorii” despre negocierile de pace

”Sunt lucruri de discutat cu liderul rus. Nu vă spun că poporul nostru este dornic ca eu să discut cu el, dar trebuie să acceptăm realitatea în care trăim”, a declarat Zelenski, la o conferință organizată de un think-tank indonezian, relatează Reuters.

Liderul de la Kiev spune că ceea ce își doresc ucrainenii este să-și recupereze viața, însă susține că Rusia nu pare să fie pregătită deocamdată pentru convorbiri de pace serioase.

”Ceea ce vrem de la această întâlnire… Ne vrem vieţile înapoi. Vrem să recuperăm viaţa unei ţări suverane în interiorul propriului său teritoriu”, a mai spus liderul ucrainean.

Mai multe informații: Zelenski: Ucraina trebuie să înfrunte realitatea şi să discute cu Putin

Trei serii de bombardamente au avut loc vineri dimineață asupra regiunii Sumî din nord-estul Ucrainei, anunță Comandamentul Operațional „Nord” și Serviciul de Stat al Grănicerilor, potrivit Ukrainska Pravda.

Imediat după ora 5 au avut loc 7 explozii, dintre care una în curtea unei case din zona Șostka.

”După ora 6, inamicul a aruncat alte 8 mine de calibru 120 mm pe teritoriul ucrainean din satul rusesc Zernovo”, transmit autoritățile ucrainene.

Iar un alt bombardament a avut loc după ora 8 dimineața, când 3 mine au fost lansate dintr-un sat rusesc la periferia satului ucrainean, situat în apropierea graniței regiunilor Sumî și Cernihiv, potrivit acelorași surse.

Cele două regiuni din sudul Ucrainei, aflate sub ocupația forțelor ruse, au trecut la codul telefonic rusesc +7, iar noi operatori au intrat în zonă, relatează agenția rusă de presă Ria Novosti, citată de Ukrainska Pravda.

În Herson se pot cumpăra cartele SIM ale operatorilor din Crimeea, a spus șeful adjunct al regiunii, în timp ce în Zaporojie cartele nu numere care încep cu +7 au fost deja puse în vânzare, anunță Administrația regională.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat țările occidentale că poartă un „război total” împotriva Rusiei, a poporului și culturii sale, relatează The Guardian.

Aliații occidentali „anulează Rusia și tot ce este legat de ea”, inclusiv interzicând scriitorii, compozitorii și alte personalități culturale din Rusia, a spus Lavrov la o reuniune a ministerului.

Occidentul ne-a declarat război nouă, întregii lumi ruse. Cultura anulării Rusiei și a tot ceea ce are legătură cu țara noastră ajunge deja la punctul de absurd.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei:

Lavrov a mai afirmat că SUA „și sateliții săi își dublează, triplează, își măresc de patru ori eforturile de a ne controla țara”, folosind „cea mai largă gamă de instrumente – de la sancțiuni economice unilaterale până la propagandă complet falsă în spațiul media mondial”.

”În multe țări occidentale, rusofobia de zi cu zi a devenit de o natură fără precedent și, spre marele nostru regret, este încurajată de cercurile guvernamentale din mai multe țări”, a mai acuzat șeful diplomației de la Moscova.

Rachetele rusești au lovit o bază a Gărzii Naționale din Dnipropetrovsk, potrivit șefului Centrului de Apărare Teritorială, Hennadiy Korban, citat de BBC.

Zece persoane au fost ucise și până la 35, rănite.

Trei rachete ar fi fost trase din regiunea Rostov din Rusia, potrivit oficialului.

Anterior, guvernatorul regiunii Valentin Reznicenko a anunțat că mai multe explozii au avut loc în timpul nopții și că echipajele de salvare căutau oameni printre dărâmături.

Șeful diplomației din Macedonia de Nord, Buyar Osmani, se află într-o vizită la Kiev, în timpul căreia a vizitat și orașul Irpin, eliberat de sub ocupația forțelor ruse, relatează Ukrainska Pravda.

În acest context, Osmani a anunțat redeschiderea ambasadei Macedoniei de Nord la Kiev.

„Macedonia de Nord sprijină ferm poporul ucrainean curajos… Orașul Irpin este o dovadă clară că agresiunea rusă este o încălcare gravă a dreptului internațional. Atacurile împotriva civililor sunt o crimă de război și ar trebui trase la răspundere”, a spus Buyar Osmani.

The devastation witnessed tdy in #Irpin is beyond words. Targeting civilians is a war crime and totally unacceptable. The perpetrators must be held accountable. @DmytroKuleba pic.twitter.com/McyF8TCT7Z

— Bujar Osmani (@Bujar_O) May 27, 2022

Președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, s-a întâlnit pe 25 mai, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, cu ministrul ucrainean al Externelor, Dmitro Kuleba, ocazie cu care Pendarovski a promis sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv din punct de vedere militar.

Premierul britanic Boris Johnson spune că Rusia înregistrează progrese treptate, dar palpabile în războiul Ucraina, deși asta implică un cost foarte mare pentru trupele Moscovei, relatează Sky News, care citează Bloomberg.

„Cred că este foarte, foarte important să nu fim liniștiți din cauza eroismului incredibil al ucrainenilor în a-i împinge pe ruși de la porțile Kievului”, a declarat șeful guvernului de la Londra.

Mi-e teamă că Putin – cu un mare preț pentru el și pentru armata rusă – continuă să «mănânce» pământul în Donbas, continuă să facă progrese treptate, lent, dar, mă tem, palpabile.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii:

„De aceea, este absolut vital să continuăm să sprijinim militar ucrainenii”, a adăugat Johnson.

Președintele rus Vladimir Putin este gata să ducă un război lung împotriva Ucrainei, cel puțin până la sfârșitul anului 2022, spune purtătorul de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, Vadim Skibitsky, într-un interviu cu Krym.Realii, un proiect al redacției Radio Europa Liberă din Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

”Putin nu-și abandonează planurile. Acest război va dura. Cât va dura faza activă, fie că va fi luna septembrie, fie că va fi octombrie, fie că va fi până la sfârșitul anului, depinde de rezistența noastră, de starea forțelor noastre de apărare și de asistență pe care o primim”, a explicat Skibitsky.

Și a continuat oferind niște date: ”11 septembrie este o zi de vot în Rusia. Posibilitatea organizării unui «referendum» sau a altor evenimente în teritoriile ocupate este legată de această dată. Pe 7 octombrie este ziua lui Putin, împlinește 70 de ani și toată lumea va spune că militarii vor dori să-i facă «cadou». Până la sfârșitul anului, iarna va fi frig și se spune că Ucraina va intra în procesul de negocieri”.

Vadim Skibitsky mai afirmă că Putin ar vrea să conducă Rusia până la sfârșitul vieții, abandonând de multă vreme ”scenariul succesorului”.

”Nu are încredere în nimeni, nu aude pe nimeni. Are propriile planuri legate de restaurarea imperiului rus, a declarat acest lucru lumii întregi. Liderii străini au încercat să-l convingă (să nu declanșeze războiul – n.r.), au existat încercări de a-l convinge din lumea bună a politicii, reprezentanți ai blocului economic al Federației Ruse, oligarhi, dar fost un eșec. Războiul pe care vrea să-l ducă va fi unul lung. Acesta este un om care nu vrea să renunțe la funcțiile sale”, mai spune oficialul.

Ideea unui război prelungit în Ucraina a fost avansată anterior și de mai mulți experți occidentali, precum și de oficiali de la Kiev.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în aprilie că războiul ar putea „prelungi și dura luni sau ani”, devenind unul ”de uzură”, dar Alianța va continua să sprijine Ucraina.

Și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a recunoscut că, după toate indiciile, Rusia se pregătește pentru un război lung împotriva țării sale, acumulând resurse și construind fortificații în teritoriile ocupate.

Trupele ruse au lovit 11 așezări din regiunea Donețk, 94 de obiecte civile fiind distruse, în decurs de o zi, anunță Poliția națională a Ucrainei, adăugând că atacurile au fost soldate cu morți și răniți, relatează Ukrainska Pravda.

Au fost distruse 76 de clădiri rezidențiale, o școală, un departament de pompieri, un centru de recreere și 13 întreprinderi, potrivit sursei citate, care precizează că trupele ruse au folosit sisteme de lansare de rachete multiple, artilerie grea, tancuri și arme de calibru mic.

За добу росіяни зруйнували на Донеччині 94 цивільних обєкти – є загиблі та поранені. Поліція задокументувала наслідки ударів.

Деталі: https://t.co/FLUyR5wg0p#stoprussia pic.twitter.com/8HDuGZTPwd

— Національна Поліція (@NPU_GOV_UA) May 27, 2022

Autoritățile anunță că au fost înregistrate victime fără a preciza numărul acestora.

În acest context, poliția face apel la cetățeni să nu meargă pe rute necunoscute și să respecte orele de circulație, pentru că rușii deschid focul asupra mașinilor civile.

”Nu ridicați obiecte necunoscute și nu atingeți munițiile neexplodate. (…) Atenție, în așezările ocupate invadatorii jefuiesc, iau vehicule. Ocupanții răspândesc falsuri în masă, așa că aveți încredere doar în sursele oficiale”, mai precizează Poliția Națională.

Separațiștii pro-ruși din autoproclamata Republică Populară Donețk au anunțat vineri, 27 mai, că au stabilit controlul deplin asupra orașului strategic Liman din estul Ucrainei, relatează Reuters.

Forțele ucrainene și ruse luptau pentru acest oraș de câteva zile. Lîman se află între orașele Kramatorsk și Severodonețk, pe cel din urmă trupele ruse încercând să-l înconjoare în ultima perioadă. Loc al unui nod feroviar cheie, Liman s-a aflat într-o linie importantă a luptelor, în timp ce forțele ruse fac presiuni dinspre nord.

„Conform datelor neverificate, am pierdut orașul Liman. Armata rusă – acest lucru trebuie verificat – l-a capturat”, a spus Oleksei Arestovici, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale.

„Mai mult, felul în care l-au capturat…. organizarea corectă a operațiunii. Aceasta arată, în principiu, nivelul crescut de management operațional și abilitățile tactice ale armatei ruse. Au crescut. Nu au crescut peste tot bineînțeles, dar au crescut, fără îndoială”, a adăugat oficialul ucrainean.

Reuters nu a putut confirma imediat informația privind ocuparea orașului Liman.

Mai multe informații: Separatiștii pro-ruși au cucerit Liman, oraș cheie pentru luptele din estul Ucrainei

Autoritățile ucrainene acuză Rusia că a împrăștiat între 400 și 500 de mine în apele Mării Negre, cărora le sunt smulse ancorele în timpul furtunilor și ajung în derivă, făcând astfel imposibil exportul de mărfuri din porturile ucrainene, relatează BBC.

Rusia a „creat o criză alimentară în lume” prin blocarea porturilor și folosește un „alibi de informații” dând vina pe Ucraina pentru criza alimentară, afirmă purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serghei Bratciuk.

BBC precizează că nu a putut verifica informațiile în mod independent.

Porturile Ucrainei de la Marea Neagră au fost blocate încă de la începutul războiului ceea ce a dus la suspendarea exporturilor de cereale. Oficialii ucraineni spun că 20 de milioane de tone de cereale sunt acum blocate în țară.

În acest context, ONU avertizează că unele țări s-ar putea confrunta cu foamete pe termen lung dacă exporturile Ucrainei nu sunt reluate la nivelurile de dinainte de război.

Rusia s-a oferit să deschidă un coridor prin Marea Neagră pentru transporturile de alimente, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor.

Trupurile neînsuflețite au fost descoperite printre ruine pe o stradă din zona fostei uzine Oktyabr, potrivit lui Petro Andriușcenko, consilier al primarului din orașul-port de la Marea Azov, relatează Ukrainska Pravda.

Într-o postare pe Telegram sub titlul ”Mariupol. Un alt cimitir”, oficialul local precizează că oamenii au fost prinși în clădirea distrusă de bombardamente.

”Cadavrele victimelor au fost împachetate în pungi de plastic și duse pentru înmormântare într-o groapă comună din satul Staryi Krym. Nu a fost efectuată nicio identificare, localnicii spun că nu a fost nimic de identificat, având în vedere starea cadavrelor”, adaugă Andriușcenko, care se întreabă ”câte astfel de cimitire lăsate de bombele rusești la Mariupol se vor mai găsi”.

La începutul săptămânii, tot la Mariupol au fost găsite alte 200 de cadavre printre ruinele unei clădiri.

Mai multe detalii: Circa 70 de cadavre, găsite sub o clădire din Mariupol lovită de bombardamentele rusești

În zonele din Mariupol unde locuitorii orașului primesc ajutoare umanitare, apă sau documente rusești au fost desfășurate ecrane mobile pe care rulează propaganda anti-ucraineană, relatează The Guardian.

Este vorba despre furgonete pe care sunt amplasate televizoare uriașe. Denumite „puncte mobile de informare”, ele difuzează segmente de știri ale televiziunii de stat ruse și emisiuni de dezbateri politice, în care diverși experți susțin invazia din Ucraina.

russians display propaganda from a van. Three such „propaganda vehicles” are driving around #Mariupol in an attempt to persuade people that their lives are being improved. Nevermind that a humanitarian catastrophe is unfolding
Source: advisor to #Mariupol town mayor pic.twitter.com/jyOt6ugVcU

— Olena Halushka (@OlenaHalushka) May 26, 2022

„Locuitorii din Mariupol au fost ținuți într-un vid informațional virtual timp de trei luni din cauza lipsei de electricitate”, justifică măsura Ministerul rus pentru Situații de Urgență.

În replică, Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, spune că ”practica de a hrăni oamenii cu minciuni capătă amploare” și cataloghează gestul autorităților ruse drept unul de un „cinism la cel mai înalt nivel”.

Mai multe informații: Rusia a trimis în Mariupolul devastat dubițe cu televizoare uriașe, unde rulează propaganda anti-ucraineană

Administrația Biden se pregătește să trimită Ucrainei sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune, potrivit unor oficiali americani, citați de CNN.

Sistemele de rachete vor fi parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate pregătit pentru Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare.

SUA ar răspunde astfel principalei cerințe a Kievului din acest moment. Mai mulți oficiali ucraineni, în frunte cu peședintele Volodimir Zelenski, au făcut apel, în ultimele săptămâni, la SUA și aliații occidentali să furnizeze Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă – MLRS, care pot lansa un tir de rachete cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri.

Ucraina a cerut și un sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS

Până acum Washingtonul a ezitat să trimită Ucrainei astfel de sisteme, din cauza îngrijorării că armele ar putea fi folosite pentru atacuri asupra țintelor din Rusia.

Mai multe informații: SUA iau în calcul să trimită Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune. Armele s-ar putea dovedi decisive împotriva Rusiei

Obuzul a explodat joi, 26 mai, pe terenul școlii din Mariupol, ucigând un băiat de 12 ani, potrivit unui consilier al primarului din orașul-port, Petro Andriușcenko, relatează Ukrainska Pravda.

”Ieri la Mariupol pe teritoriul școlii nr. 30 din zona Kalmiusky, pe strada Nistru, ca urmare a detonării unui obuz rusesc neexplodat, Grad, a fost ucis un băiat de 12 ani. Armele rusești continuă să omoare copii în Mariupol chiar și după operațiunile active”, a scris Andriușcenko pe Telegram.

Consilierul i-a îndemnat pe adulți să fie atenți și să le reamintească în fiecare zi copiilor să nu atingă obiecte suspecte, necunoscute, în special cele care seamănă cu obuze, rachete și alte arme.

Până la data de 26 mai, peste 676 de copii au căzut victime ale războiului din Ucraina, dintre care cel puțin 240 au fost uciși și peste 436, răniți.

29.750 de soldați ruși ar fi murit în Ucraina de la începutul războiului, potrivit unor noi estimări ale autorităților de la Kiev, citate de Ukrainska Pravda.

Datele nu sunt exacte și nu au putut fi verificate în mod independent.

Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, începând din 24 februarie, Rusia a pierdut:

• 1.322 de tancuri
• 3.246 de vehicule blindate de luptă
• 623 de sisteme de artilerie
• 201 sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 93 de sisteme de apărare aeriană
• 206 aeronave
• 170 de elicoptere
• 503 drone
• 13 ambarcațiuni
• 2.226 de echipamente auto și cisterne
• 48 de echipamente speciale

Orașul Severodonețk din regiunea estică Luhansk este vizat de bombardamente aproape fără întrerupere, spune primarul Oleksandr Stryuk, citat de BBC.

În prezent, 60% din fondul de locuințe al orașului este complet distrus și până la 90% din clădiri sunt deteriorate și vor avea nevoie de reparații majore, precizează edilul.

Totodată, oficialul avertizează că traseul de ieșire din oraș este extrem de periculos din cauza bombardamentelor care îngreunează circulația oamenilor, dar dă asigurări armata ucraineană face „tot ce este necesar pentru ca ruta să fie sigură”.

Între 12.000 și 13.000 de civili se mai află în oraș, spune Stryuk, adăugând că cel puțin 1.500 au fost uciși acolo până acum.

Efortul Suediei și Finlandei de a se alătura NATO nu va necesita mai multe forțe terestre americane în cele două țări, a declarat, joi, 26 mai, generalul american desemnat să preia Comandamentul European, Christopher Cavoli, citat de The Guardian, care citează Associated Press.

Cavoli a estimat că exercițiile militare și rotațiile ocazionale ale trupelor americane vor crește probabil, iar concentrarea militară sporită va continua în zona Europei de Est.

”Centul de greutate al forțelor NATO s-a deplasat spre est. În funcție de rezultatul conflictului, s-ar putea să fie nevoie să continuăm asta pentru ceva timp”, a declarat Cavoli în timpul unei audieri în fața Comitetului pentru Servicii Armate a Senatului SUA.

Întrebat despre prezența trupelor americane în Europa, care a crescut de la mai puțin de 80.000 la aproximativ 102.000 de la începutul invaziei ruse, generalul american a precizat că măsura nu are nicio legătură cu mișcarea mai recentă a Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO.

Șapte persoane au fost ucise în regiunea estică Luhansk, dintre care patru în Severodonețk, în urma bombardamente puternice ale forțelor ruse care încearcă să încercuiască trupele ucrainene din zonă, anunță guvernatorul Serghei Haidai, citat de Kyiv Independent.

”Locuitorii din Severodonețk au uitat deja când orașul a fost liniștit cel puțin o jumătate de oră. Rușii urmăresc continuu cartierele rezidențiale. Pe 26 mai, patru locuitori din Severodonețk au fost uciși de obuzele inamice. Toate, în cartierele vechi ale orașului”, a scris oficialul pe Telegram.

Forțele terestre ruse continuă eforturile de a înconjura orașele Severodonețk și Lyschansk, din regiunea estică Luhansk, după ce au cucerit recent mai multe sate la nord-vest de Popasna, potrivit celui mai recent raport al Minsterului bitanic al Apărării care citează date ale serviciilor de informații de la Londra, relatează The Guardian.

”Rusia face presiune pe zona Severodonețk, deși Ucraina păstrează controlul asupra mai multor sectoare apărate, împiedicând Rusia să obțină controlul deplin asupra Donbasului”, mai scrie în raport.

Instituția britanică mai precizează că în ultimele zile, Rusia a mutat probabil tancuri T-62, vechi de 50 de ani, din depozit în zona de responsabilitate a grupării de forțe de sud.

”Aproape sigur, T-62-urile vor fi deosebit de vulnerabile la armele antitanc, iar prezența lor pe câmpul de luptă evidențiază lipsa Rusiei de echipamente moderne, pregătite pentru luptă”, se mai menționează în raport.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 27 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/8oy0CIaoIP

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6gQjEGEiRb

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 27, 2022

Bombardamentele care au vizat regiunea Dnipropetrovsk din estul Ucrainei a produs pagube grave, iar echipajele de salvare caută oameni printre dărâmături, notează publicația Ukarinska Pravda, care citează un anunț de pe Telegram al șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk, Valentin Reznicenko.

”Noapte neliniştită şi dimineaţă neliniştită. (…) Distrugere gravă. Salvatorii curăţă dărâmăturile şi caută oameni”, a anunțat oficialul local.

Reznichenko nu a precizat exact unde a avut loc atacul.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov susține că președintele ucrainan Volodimir Zelenski nu vrea să negocieze și acuză Occidentul că sprijină această poziție a Kievului, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

”Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual”, a declarat șeful diplomației rus pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT.

Afirmația lui Lavrov vine după ce Zelenski a spus că va purta negocieri directe doar cu omologul său rus Vladimir Putin dacă trupele Moscovei se vor retrage pe linia de dinaintea invaziei.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului anunță că de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, și până la data de 25 mai, cel puțin 3.998 de civili au fost uciși și 4.693, răniți, relatează Kyiv Independent.

Cifrele reale sunt considerabil mai mari, precizează agenția Națiunilor Unite.

Cele mai multe dintre victime au fost înregistate în urma atacurilor cu arme explozive cu o zonă largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de lansare de rachete multiple, se mai precizează în raportul Înaltului Comisariat al ONU.

Cel puțin nouă civili au fost uciși, inclusiv un copil, și alți 19 au fost răniți într-un atac care a vizat orașul Harkov, din nord-estul Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, citat de The Guardian.

”Astăzi, ocupanții au bombardat din nou Harkovul. În acest moment, lista morților include nouă persoane. 19 răniți. Toți civilii. Un copil (cinci luni) și un tată au fost uciși. Mama este în stare gravă. Printre răniții din Harkov se numără și o fetiță de nouă ani”, a declarat președintele ucrainean în cel mai nou mesaj adresat națiunii, joi seară.

Ofensiva Rusiei în regiunea Donbas din estul Ucrainei reflectă „o politică evidentă de genocid”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său de joi noapte, potrivit CNN.

„Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas poate face regiunea nelocuită. Vor să transforme Popasna, Bakhmut, Lîman, Lisichansk și Severodonețk în cenușă. Ca Volnovakha, ca Mariupol”, a spus Volodimir Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev afirmă că în orașele aflate aproape de granița cu Rusia, cum sunt Donețk și Luhansk, forțele Moscovei „îi adună pe toți pentru a ocupa locul celor uciși și răniți în contingentul de ocupație”.

Toate acestea, inclusiv deportarea poporului nostru și uciderea în masă a civililor, reprezintă o politică evidentă de genocid dusă de Rusia.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Mai multe informații: Volodimir Zelenski acuză Rusia de genocid: „Actuala ofensivă din Donbas poate face regiunea nelocuită”

Trupele ruse construiesc ”o a treia linie de apărare, trimițând întăriri pentru a obține un punct de sprijin și a-și menține pozițiile în sudul Ucrainei”, anunță Administrația regională din Zaporojie, citată de Ukrainska Pravda.

Despre noua linie de apărare a rușilor se menționează și într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului, un think thank american, citat de aceeași publicație. Scopul este consolidarea controlului pe termen lung asupra regiunii și pregătirea pentru respingerea eventualelor viitoare contraofensive ucrainene.

Totodată, autoritățile din Zaporojie menționează că forțele ruse transferă forță de muncă și echipamente militare, inclusiv rachete Grad, din peninsula Crimeea, ocupată în 2014, către regiunea din sudul Ucrainei.

”Rusia desfășoară din Crimeea nu numai forțe terestre, ci și componente aeriene și maritime. Se știe, de asemenea, că un convoi de echipamente militare a fost condus din Crimeea spre Melitopol – aproximativ două duzini de camioane cu prelate și același număr de lansatoare de rachete multiple Grad”, transmite Administrația Militară Regională din Zaporojie.

Condițiile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le pune pentru încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraine sunt nerealiste, consideră Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Medvedev, fost președinte și premier al Rusiei și unul din cei mai apropiați aliați al lui Vladimir Putin, a spus despre pretențiile lui Zelenski – de „a face Donbas și Crimeea din nou ucrainene” și de „retragere a tuturor trupelor din Donbas” – că sunt „categorice până la idioțenie și imposibile în principiu”.

„El (Volodimir Zelenski, n.r.) cere ca Donbas și Crimeea să redevină ucrainene, ca și cum nu ar cunoaște voința locuitorilor lor. Cere să fie retrase toate trupele (ruse, n.r.) din Donbas, lăsând armatei ucrainene întreaga marjă de manevră pentru represiuni împotriva populației”, a comentat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse.

Mai multe, aici.

Soldații ruși care luptă în Ucraina au trimis acasă cel puțin 58 de tone de bunuri furate din casele localnicilor, din 24 februarie, data la care a început războiul, până azi, arată investigația site-ului de știri independent Mediazona din Rusia, preluată de The Moscow Times.

Publicația a analizat pachetele trimise de 46 de sucursale ale firmei de curierat SDEK, ale cărei locații se află în apropierea frontierei ucrainene cu Rusia și Belarus, precum și în Peninsula Crimeea, anexată de ruși în 2014.

Analizând înregistrările video de la un punct de control al SDEK din orașul rus de frontieră Valuyki, Mediazona a aflat că militarii au trimis acasă o gamă variată de articole, inclusiv adidași, conserve, televizoare, cauciucuri de mașini ori corturi.

Mai multe, aici.

Șefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a declarat joi că acțiunile Rusiei în Ucraina sunt un punct de cotitură pentru întreaga lume și că relațiile cu Moscova nu pot reveni la situația de dinaintea invaziei trupelor sale.

Premierul Sanna Marin a făcut aceste declarații în timpul unei călătorii neanunțate în Ucraina, care a inclus vizitarea orașelor Irpin și Bucha, acolo unde Ucraina suspectează că trupele ruse au comis numeroase atrocități, acuzație negată de Moscova.

„Noi, Finlanda, susținem toate acțiunile Curții Penale Internaționale pentru a lua în considerare aceste crime, pentru a colecta probe pentru procedurile viitoare și pentru a condamna Rusia”, a declarat Sanna Marin, după ce s-a întâlnit cu președintele și cu premierul Ucrainei.

„Ceea ce s-a întâmplat, ceea ce a făcut Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru întreaga familie europeană și pentru întreaga lume. Vedem că vechiul aranjament a fost distrus și că nu se mai poate reveni la relația de dinainte”, a punctat șefa guvernului finlandez.

Mai multe despre acest subiect, aici.

Numărul total al persoanelor ucise astăzi în atacurile din orașul Harkov din nord-estul țării a ajuns la opt, inclusiv un bebeluș de 5 luni, a anunțat pe Facebook șeful Poliției Naționale, Ihor Klymenko, conform BBC.

De asemenea, patru civili au fost uciși în estul regiunii Donețk, a declarat guvernatorul regional.

Alți doi au murit în regiunea sudică Mykolayiv, în timp ce infrastructura civilă, inclusiv un magazin și clădiri rezidențiale, a fost avariată de bombardamentele rusești, a declarat comandamentul militar regional.

Adunarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a luat în considerare o rezoluție care condamnă „agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile asupra unităților sanitare”, transmite BBC.

Rezoluția, susținută de SUA și de alte țări occidentale, a fost adoptată, după ce 88 de țări au votat pentru, 12 împotrivă și 53 de abțineri.

Rezultatul „trimite un semnal clar Federației Ruse: opriți războiul împotriva Ucrainei, opriți atacurile asupra spitalelor”, a declarat ambasadorul ucrainean Evgheniia Filipenko.

„Adunarea Mondială a Sănătății a confirmat că responsabilitatea pentru criza sanitară din Ucraina revine exclusiv Federației Ruse”, a declarat Filipenko.

OMS spune că 256 de atacuri asupra sistemului de sănătate – inclusiv asupra unităților sanitare, transportului, personalului, pacienților, consumabilelor și depozitelor – au fost raportate de când Rusia a invadat Ucraina.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că trupele ruse au confiscat centrala nucleară ucraineană Zaporojie pentru a proteja combustibilul și materialele nucleare, informează BBC.

Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa, generând mai mult de jumătate din energia nucleară a Ucrainei și 20% din aprovizionarea totală cu energie electrică a țării.

Forțele ruse au bombardat centrala Zaporojie la 3 martie, iar ulterior au preluat controlul. În prezent, doar două din cele șase reactoare ale sale sunt în funcțiune.

„Subliniem încă o dată că plasarea sub protecție de către personalul militar rus a centralei nucleare din Zaporojie a fost justificată din punctul de vedere al prevenirii unei scurgeri de materiale nucleare și radioactive la o instalație nucleară care s-a întâmplat să se afle în zona operațiunii militare speciale”, a declarat Maria Zakharova.

Comentariile ei au venit ca răspuns la o declarație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a anunţat că dorește să viziteze centrala pentru a verifica dacă plutoniul și uraniul îmbogățit nu au fost deturnate către alte utilizări.

Zakharova a respins îngrijorările AIEA, afirmând că uraniul era slab îmbogățit, iar plutoniul se afla în combustibilul uzat și nu putea fi separat „fără utilizarea unor echipamente destul de complexe pe care doar câteva țări le au”.

Urmărește-ne pe Google News