Război în Ucraina, ziua 933 | Civili uciși în urma unor bombardamente în Harkov. Alertă de raid aerian în mai multe regiuni din Ucraina

Statele Unite nu au în vedere să anunţe vineri o nouă politică legată de Ucraina şi de folosirea de către aceasta a rachetelor occidentale în atacuri asupra unor ţinte în Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, în timp ce ambasadorul Rusiei la ONU a avertizat ţările occidentale să nu autorizeze astfel de acţiuni despre care a spus că ar angaja NATO într-un război direct contra unei puteri nucleare, transmit agenţiile Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.

Mai multe detalii: SUA nu îşi schimbă politica privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă vineri că armata rusă şi-a încetinit înaintarea în estul Ucrainei în urma ofensivei ucrainene în Rusia. Liderul de la Kiev a precizat că urmează să se întâlnească cu omologul său american Joe Biden luna aceasta pentru a-i prezenta „planul victoriei” şi denunţă „frica” Occidentului căruia-i cere să ajute Ucraina să doboare rachetele ruseşti, relatează AFP, preluată de News.ro.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski vrea să-i prezinte lui Joe Biden „planul victoriei”. Când va avea loc întâlnirea celor doi

JD Vance, apropiatul lui Donald Trump și candidatul pentru funcția de vicepreședinte al SUA al republicanilor, a dezvăluit la ce s-a referit fostul președinte când a spus că poate rezolva „imediat” conflictul dintre Rusia și Ucraina, anunță The Washington Post.

Mai multe detalii: JD Vance a dezvăluit planul lui Donald Trump pentru Ucraina. Termenii sunt favorabili regimului de la Kremlin | VIDEO

Rusia a început anul trecut să producă o nouă dronă de atac cu rază lungă de acţiune, denumită Garpia-A1, folosind motoare şi piese chinezeşti, pe care a desfăşurat-o în războiul din Ucraina, potrivit a două surse dintr-o agenţie europeană de informaţii şi documentelor consultate de Reuters, scrie News.ro.

Mai multe detalii: Rusia produce o nouă dronă kamikaze. Ce au descoperit serviciile de informaţii europene

Kievul şi Moscova au efectuat vineri un schimb de prizonieri, al doilea de la începutul ofensivei ucrainene în regiunea rusă Kursk, în cadrul căruia 49 de prizonieri de război s-au întors în Ucraina, anunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează News.ro, care preia AFP.

„Patruzeci şi nouă de ucraineni s-au întors acasă”, anunţă pe Telegram Volodimir Zelenski, care postează imagini cu militari, inclusiv femei, înveliţi în steaguri albastru-galben ucrainene.

Jurnalişti AFP prezenţi la schimb, au văzut militari ruşi, unii purtând cagule, aduşi cu autobuzul către frontiera cu Belarusul, o ţară aliată Rusiei.

Însă nici Volodimir Zelenski şi nici autorităţile ruse nu au dat imediat detalii despre acest schimb de prizonieri şi nici despre numărul ruşilor eliberaţi.

Militarii ucraineni eliberaţi, majoritatea femei, au coborât dintr-un autobuz, cu lacrimi în ochi, şi s-au îmbrăţişat cu apropiaţii care îi aştptau. „Suntem acasă, suntem acasă!”, repetau unele dintre ele.

Tamara Miroşnikova, în vârstă de 28 de ani, şi Tetiana Bugai, în vârstă de 29 de ani, spun că „nu le vine să creadă”. „S-a terminat!”.

Ele declară că au fost transportate timp de cinci zile de către armata rusă, fără să ştie dacă aveau să fie eliberate după doi ani şi jumătate de prizonierat.

Apoi, toţi s-au încolonat, agitând steaguri ucrainene şi au intonat imnul naţional.

Militarii eliberaţi au fost conduşi apoi către un spital, în vederea unor examene de control o procedură obişnuită în aceste situaţii. Cele două ţări beligerante au făcut cu regularitate schimburi de prizonieri, de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, în februarie 2022.

Kremlinul a refuzat vineri să comenteze acuzaţiile Ucrainei conform cărora Rusia ar fi lovit în noaptea de miercuri spre joi cu o rachetă o navă civilă care transporta cereale ucrainene în Marea Neagră în apropierea României, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Mai multe detalii: Reacţia Kremlinului în cazul atacului cu rachetă asupra unei nave cu cereale în Marea Neagră

Armata rusă şi-a concentrat asalturile asupra Kurahova, un oraş din estul Ucrainei pe care forţele ucrainene îl apără de câteva săptămâni, în timp ce încearcă să îşi continue înaintarea spre Pokrovsk, au anunţat vineri autorităţile de la Kiev, relatează agenţia Reuters, citată de News.ro.

Ruşii au încercat, de asemenea, să îşi continue înaintarea spre Pokrovsk, un nod logistic şi feroviar situat la aproximativ treizeci de kilometri nord de Kurakhove, care, dacă ar fi cucerit în cele din urmă, le-ar deschide calea spre restul regiunii Doneţk, pe care încă nu o controlează la doi ani şi jumătate de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina.

În ciuda dificultăţilor întâmpinate, forţele ucrainene susţin că au respins 64 de atacuri ruseşti în apropiere de Kurahova în 24 de ore, cele mai intense lupte din zonă de la începutul lunii. De asemenea, acestea susţin că au rezistat la 36 de atacuri în apropiere de Pokrovsk.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a felicitat trupele pentru că au reuşit să îşi menţină poziţiile în aceste două sectoare ale frontului de est al Ucrainei, cele mai aprig disputate.

Luptele de pe aceste două câmpuri de luptă reprezintă mai mult de două treimi din totalul confruntărilor înregistrate în cursul zilei de-a lungul celor peste 1.000 km de linie de front din nord-estul, estul şi sudul Ucrainei.

La rândul său, armata ucraineană a lansat, la începutul lunii august, o incursiune surpriză în regiunea rusă Kursk, în speranţa de a forţa Rusia să mute forţele mobilizate în Donbasul ucrainean. Cu toate acestea, această incursiune s-a oprit după ce iniţial a înregistrat progrese rapide. Armata ucraineană a folosit regiunea de frontieră Sumî ca bază de sprijin pentru această incursiune pe teritoriul rus. Autorităţile locale au declarat că rachetele ghidate ruseşti au ucis vineri două persoane în zonă, inclusiv un copil de patru ani. Casele şi o clinică au fost avariate în Iampil, la aproximativ douăzeci de kilometri de frontieră, în timp ce electricitatea a fost întreruptă, au declarat autorităţile regionale din Sumî.

Jurnalista italiană Stefania Battistini și cameramanul Simone Traini riscă până la cinci ani de închisoare în Rusia sub acuzația că au traversat ilegal granița când au relatat despre ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk. MAE de la Roma l-a convocat pe ambasadorul rus, realtează Il Giornale.

Stefania Battistini și Simone Traini, de la RAI Italia, sunt în vizorul Rusiei. Cei doi jurnaliști au fost incluși pe lista urmăriților penal în Rusia alături de colegi din alte țări: Nick Paton Walsh, de la CNN, Nicholas Simon Connolly, de la Deutsche Welle, Natalia Nagornaia, de la postul de televiziune ucrainean 1+1, Olesia Borovik și Diana Buțko. Cu toții sunt acuzați că au trecut ilegal granița de stat a Rusiei în regiunea Kursk și riscă condamnări de până la cinci ani de închisoare.

Ministerul italian de Externe a reacționat imediat. Ministrul Antonio Tajani a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Roma pentru a-și „exprima surprinderea” față de această „decizie singulară a Moscovei”.

Mai multe detalii aici: Kremlinul vrea să-i încarcereze pe jurnaliștii care au relatat ofensiva ucraineană din Kursk. MAE de la Roma l-a convocat pe ambasadorul rus

Candidatul republican la vicepreședinția SUA, senatorul de Ohio J.D. Vance, a vorbit despre eventuala abordare a lui Donald Trump, în cazul în care va fi reales președinte, privind încetarea războiului din Ucraina, sugerând că ar putea include crearea unei „zone demilitarizate” pe teritoriul ucrainean și retragerea Kievului din procesul de aderare la NATO.

Abordarea menționată de JD Vance ar însemna, în cazul aplicării ei, o schimbare dramatică a politicii externe americane, care s-a concentrat, sub președinția democratului Joe Biden, pe furnizarea de ajutoare militar și de altă natură Ucrainei, notează Ukrainska Pravda.

„Cred că așa ar arăta… Trump se va așeza (la masă – n.r.) și le va spune rușilor, ucrainenilor, europenilor: «Băieți, trebuie să vă dați seama: cum arată un acord de pace?». Și probabil arată ca actuala linie de demarcație dintre Rusia și Ucraina, care devine o zonă demilitarizată”, a spus Vance într-un interviu acordat canalului de YouTube Shawn Ryan Show.

Zona demilitarizată, a adăugat Vance, va fi „puternic fortificată pentru a preveni o nouă invazie a rușilor”.

Potrivit candidatului republican la vicepreședinția SUA, Ucraina, ca parte a planului de pace, își va menține independența în schimbul neutralității – asta înseamnă că Ucraina nu se va alătura NATO sau altor „instituții aliate”.

Mai multe detalii aici: JD Vance sugerează că Trump prevede cedări de teritorii în schimbul „păcii” cu Rusia: „Cred că așa ar arăta planul”

Trei ucraineni angajați la misiunea umanitară a Crucii Roșii au fost uciși, iar alții doi răniți în urma unui bombardament efectuat asupra camionului lor, în regiunea Donețk, au anunțat autoritățile de la Kiev, potrivit BBC în limba rusă.

Informația a fost confirmată de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR). BBC în limba rusă precizează că bombardamentul a avut loc în timp ce angajații descărcau lemnele de foc aduse pentru localnici.

Mai multe detalii aici: Un camion al Crucii Roșii care transporta ajutor umanitar, lovit de ruși, în Donețk. Trei oameni au murit

Rustem Umerov, ministrul apărării din Ucraina, a anunțat că mai mulți piloți ucraineni și-au început antrenamentul pe F-16 în România, ocazie cu care a precizat că se pregătește să vină în vizită în țara noastră, relatează news.ro.

Ministrul apărării din Ucraina a mai dezvăluit că a avut o convorbire telefonică cu omologul român Angel Tîlvăr, iar „consolidarea protecţiei cerului ucrainean împotriva rachetelor şi dronelor ruseşti” a fost principalul subiect al discuţiei.

Mai multe detalii aici: Piloții ucraineni și-au început instructajul pe F-16 în România. Ministrul apărării din Ucraina: „Continuăm cooperarea. Îmi planific vizita în țara voastră”

CNN a obţinut acces exclusiv la un tren de evacuare medicală folosit de armata ucraineană pentru a transporta răniţii din apropierea liniei frontului către spitale. Această „infirmerie pe șine” – una dintre cele câteva care străbat Ucraina – este acum o parte esenţială a sistemului de sănătate din țara vecină, care a fost puternic afectat de cei doi ani şi jumătate de război brutal al Rusiei, relatează news.ro.

renurile-spital circulă în cel mai mare secret, motiv pentru care CNN nu dezvăluie traseul său şi nu identifică personalul cu numele lor complet.

Olga aleargă prin unitatea de terapie intensivă, verificând constant nivelul de oxigen al pacienţilor săi, ajustându-le medicaţia şi notându-le semnele vitale. Lucrează rapid, dar chiar şi atunci când este foartă ocupată, asistenta anestezistă nu ezită să se oprească pentru a aranja o pernă sau o pătură şi pentru a se asigura că soldaţii răniţi pe care îi are în grijă se simt cât mai confortabil posibil în timp ce trenul îi leagănă şi zgomotul este constant, transmite CNN.

Sergent în armata ucraineană, ea se ocupă de unii dintre cei mai bolnavi pacienţi ai acesteia. Este o muncă solicitantă – şi o face într-un tren care merge cu viteză.

Majoritatea oraşelor din estul Ucrainei se luptă să găsească suficiente paturi de spital pentru a găzdui fluxul aproape constant de victime de pe linia frontului. Dar, pentru a elibera spaţiu, chiar şi cei mai bolnavi pacienţi, mulţi dintre ei inconştienţi, sunt transferaţi în locuri îndepărtate, adesea la sute de kilometri distanţă. Călătoriile lungi cu ambulanţa sunt prea riscante pentru persoanele în stare critică, iar zborul cu elicopterul este prea periculos.

Mai multe detalii aici: Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au avut joi o discuţie telefonică pe tema situației de securitate din regiunea Mării Negre, inclusiv despre încălcarea spaţiului aerian al României de către drone rusești, precum și pe tema eliminării vizelor de călătorie în SUA, transmite news.ro.

Potrivit unui comunicat emis de MAE, Luminița Odobescu și Antony Blinken „au discutat despre evoluţiile recente privind sprijinul pe care îl acordă Ucrainei împotriva agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse”.

În acest context, „partea americană a reiterat aprecierea pentru decizia României de a dona un sistem PATRIOT Ucrainei”, transmite MAE de la București, subliniind că este vorba de o „donaţie cu importanţă deosebită” pe fondul „continuării atacurilor aeriene ruse împotriva infrastructurii civile ucrainene”.

Mai multe detalii aici: Odobescu și Blinken au vorbit despre dronele rusești și eliminarea vizelor pentru SUA. Ce a garantat șeful diplomației americane

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) transmite vineri, 13 septembrie, printr-un comunicat, că atacul cu rachetă al forțelor ruse asupra unei nave care transporta cereale pe Marea Neagră reprezintă „o escaladare fără precedent” și „o încălcare gravă a normelor dreptului internațional umanitar”.

Mai multe detalii aici: Reacția MAE, după ce rușii au lovit cu o rachetă o navă civilă care transporta grâu, în Marea Neagră

O navă cargo rusească suspectată că transportă rachete balistice iraniene pentru a fi folosite împotriva Ucrainei s-a aflat acum o săptămână în portul Olia, din Marea Caspică, arată imaginile din satelit văzute de CNN.

Nava – Port Olya 3 – a fost surprinsă în portul Olia, din regiunea Astrahan, în imagini din satelit captate pe 4 septembrie de compania Maxar Technologies. Cu câteva zile înainte, pe 29 august, nava respectivă se afla în portul iranian Amirabad, potrivit datelor de monitorizare a vaselor. Odată plecată din Amirabad, nava şi-a oprit transponderul, pentru a nu fi localizată.

Trezoreria SUA a estimat marţi că Ministerul Apărării de la Moscova a „folosit nava Port Olya-3 pentru a transporta rachete balistice cu rază scurtă (CRBM) din Iran în Rusia”. „La începutul lunii septembrie 2024, Rusia a primit un prim transport de CBRM din Iran”, a afirmat Trezoreria SUA, care a anunţat sancţiuni împotriva Port Olya 3, alături de alte nave şi de persoane din Iran.

Mai multe detalii aici: Navă suspectată că transportă rachete balistice iraniene, văzută într-un port rusesc de la Marea Caspică

Mai multe regiuni din Ucraina au fost sub alertă de raid aerian în noaptea de joi spre vineri din cauza detectării unor drone de tip Shahed folosite de Rusia.

Potrivit Ukrainska Pravda, rachete Shahed au fost detectate în regiunile Herson, Kirovohrad, Cerkasă, Vinița, Hmelnîțkîi, Odesa și altele.

În Odesa, guvernatorul Oleh Kiper le-a transmis localnicilor să se adăpostească. „Inamicul atacă cu drone”, a avertizat el.

Mai multe explozii au fost auzite în regiunea Odesa, precizează publicația ucraineană.

Trei oameni au murit şi alţi nouă au fost răniţi în urma bombardamentelor de joi ale ruşilor asupra unui sat din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, afirmă procurorii regionali, citaţi de Reuters, potrivit news.ro.

Într-o declaraţie se arată că o persoană a murit din cauza rănilor la spital, în urma atacului asupra satului Borova, la sud-est de orașul Harkov.

Harkov este al doilea cel mai mare oraş din Ucraina şi o ţintă frecventă a atacurilor ruseşti.

Ministerul de Interne a anunţat că serviciile de urgenţă se aflau la locul unui atac iniţial când trupele Moscovei l-au bombardat din nou. Trei salvatori se află printre răniţi.

Procurorii au relatat, de asemenea, că cinci persoane au fost rănite într-un atac aerian al ruşilor asupra districtului Kîivski al oraşului Harkov.

Oficiali din regiune de graniţă învecinată Sumî au afirmat că forţele ruse au lovit zonele de graniţă de 57 de ori de-a lungul zilei, iar un atac cu bombe a ucis o persoană în apropierea oraşului Iampil.

Regiunea Sumî se află de cealaltă parte a graniţei faţă de regiunea Kursk din Rusia, unde forţele ucrainene sunt implicate într-o incursiune lansată luna trecută.

Rusia a început conflictul din Ucraina şi îi poate pune capăt „imediat”, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, după ce Vladimir Putin a sugerat că Moscova ar vedea folosirea de rachete occidentale în Rusia ca o escaladare gravă a războiului, relatează BBC, potrivit news.ro.

Premierul britanic se află la Washington pentru a discuta, vineri, cu preşedintele SUA Joe Biden, inclusiv despre a da undă verde Ucrainei să folosească rachete occidentale împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.

Putin a declarat la televiziunea de stat din Rusia că acest lucru „nu ar însemna altceva decât participarea directă a ţărilor NATO – SUA şi ţări europene – în războiul din Ucraina”.

„Este participarea lor directă”, a susținut el. „Şi, desigur, acest lucru schimbă substanţia chiar esenţa, natura conflictului”, a adăugat el.

Putin a mai spus: „Dacă este cazul, vom lua decizii în consecinţă bazate pe ameninţările create la adresa noastră”.

Întrebat, în timpul zborului spre Washington, cum comentează aceste afirmaţii, premierul britanic a repetat că Rusia a început războiul.

„Rusia a început acest conflict. Rusia a invadat ilegal Ucraina. Rusia poate pune capăt imediat acestui conflict”, a afirmat el. Ulterior, el a adăugat: „Reiterez, Rusia a fost cea care a început. Ei au provocat conflictul, ei sunt cei care acţionează ilegal”.

Premierul şi secretarul pentru Afaceri Externe David Lammy se află într-un turneu diplomatic fulger, în timp ce aliaţii Ucrainei discută cum să răspundă la amplificarea sprijinului Iranului pentru Rusia.

Liderul rus Vladimir Putin a avertizat joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”, informează AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Mai multe detalii: Avertismentul lui Putin: NATO va fi în război cu Rusia dacă permite Ucrainei să lanseze rachete cu rază lungă de acţiune