Război în Ucraina, ziua 934 | Bombardamentele rusești la Herson și în regiunea Harkov. Moscova anunță atacuri în Belgorod

Guvernatorul regiunii de graniță Belgorod, Viacheslav Gladkov, a declarat că ucrainenii au atacat la Șebekinski „pentru a doua oară într-o zi”, și sunt 5 răniți relatează Kommersant.

De asemenea, un proiectil a căzut pe tronsonul de drum Șebekino-Belgorod, iar trei bărbați și o femeie au fost răniți. O altă persoană a fost rănită în atacul cu drone de la Voznesenovka.

Potrivit oficialului, în satul Bezliudovka, o femeie a murit după ce casa ei a fost lovită de un obuz.

Un bărbat de 55 de ani, rănit în urma atacului cu drone de la Herson, a murit în spital, transmite administrația militară regională, preluată de Suspilne.

Rușii au bombardat satul Pisk-Radkivskii, regiunea Harkov cu rachete sol-aer Tornado-S. Cadavrul unei femei în vârstă de 72 de ani a fost recuperat de sub dărâmături, relatează Ukrainska Pravda.

Rusia a tras și asupra unei întreprinderi agricole din comunitatea Guliaipil, regiunea Zaporojie, iar trei civili au fost uciși, notează Obozrevatel.

Două persoane au fost rănite în urma unui atac aerian cu bombe ghidate la Hotin, în regiunea Sumî,, transmite Parchetul, citat de radiodifuzorul Suspilne. Doi oameni au fost răniți.

Trupele ruse au atacat și două districte din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat Serh Lisak, șeful administrației militare regionale, pe canalul său Telegram. O femeie de 67 de ani a fost rănită.

Specialiști din Ministerul ucrainean al educației au efectuat un atac DSOD asupra sistemului bancar rusesc. Activitatea celor mai mari instituții bancare din Rusia, care asigură activitățile forțelor armate, a fost întreruptă.

„Bank of Russia”, „Tinkoff Bank”, „Gaz Bank” și sistemul de plată „SBP” au fost afectate.

Utilizatorii din multe regiuni ale Federației Ruse se plâng că serviciile online ale instituțiilor financiare sunt blocate, nu își pot folosi conturile personale, iar site-urile web și aplicațiile mobile ale băncilor specificate nu funcționează.

Membru al comisiei parlamentare de apărare și deputat al Dumei de Stat din partea partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin, Andrei Kolesnik cere detonarea unei bombe nucleare în Rusia, în „scop demonstrativ”, în cadrul unui exercițiu care „să reamintească lumii pericolul unui atac cu arme strategice”, relatează portalul Lenta, citat de The Moscow Times.

Mai multe detalii: Un deputat al Dumei de Stat, din partidul lui Vladimir Putin, cere exerciții nucleare „demonstrative”: „Să reamintim lumii despre Hiroshima, poate a uitat!”

Dmitri Muratov, fostul redactor-șef al ziarului independent Novaia Gazeta și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a făcut apel la deschiderea unui coridor umanitar care să ajute la evacuarea locuitorilor orașului Sudja din regiunea rusă Kursk, relatează publicația citată.

Mai multe detalii: Jurnalistul Dmitri Muratov cere un coridor umanitar în regiunea rusă Kursk pentru miile de civili din localitățile controlate de Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că Alianța ar fi putut face mai mult pentru a preveni o invazie rusă pe scară largă a Ucrainei în 2022.

„Acum oferim echipament militar pentru război – atunci am putea furniza echipament militar pentru a preveni războiul”, a spus Stoltenberg, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

El a subliniat reticența țărilor NATO de a furniza arme, pe care partea ucraineană le-a cerut înainte de invazia rusă, din cauza temerilor de escaladare a tensiunilor în relațiile cu Rusia.

În plus, Stoltenberg a afirmat că încheierea războiului din Ucraina poate fi atins doar la masa negocierilor.

„Pentru a pune capăt acestui război, la o anumită etapă va trebui să purtam din nou un dialog cu Rusia. Dar ar trebui să se bazeze pe puterea Ucrainei”, a adăugat el.

Jens Stoltenberg este secretar general al NATO din 2014. De la 1 octombrie, el va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte.

Rusia și Ucraina au eliberat fiecare câte 103 prizonieri, au anunțat sâmbătă, 14 septembrie, Ministerul rus al Apărării și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Moscow Times și Ukrainska Pravda.

Potrivit Moscovei, soldații ruși schimbați sâmbătă au fost luați prizonieri în regiunea Kursk din Rusia, unde forțele ucrainene au lansat o ofensivă la începutul lunii august.

Volodimir Zelenski a precizat că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au întors din captivitatea rusă 82 de soldați și sergenți și 21 de ofițeri.

Mai multe detalii: Un nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Câte persoane au fost eliberate de fiecare parte

Comitetului Internațional al Crucii Roșii și-a suspendat operațiunile la biroul său din Dnipro după ce trei dintre angajații săi au fost uciși într-un atac din 12 septembrie, a anunțat un putător de cuvânt, citat de The Kyiv Independent.

Atacul a avut loc în satul Viroliubivka de lângă Kostiantynivka. Un camion cu ajutor umanitar și o mașină au fost distruse, trei angajați ai misiunii Comitetului Internațional al Crucii Roșii au fost uciși și alți doi, răniți.

„Deocamdată, biroul nostru din Dnipro a suspendat operațiunile pentru un timp”, a declarat purtătorul de cuvânt Oleksandr Vlasenko în urma atacului. Vlasenko nu a precizat când urmează să se redeschidă biroul.

Deși atacul nu a vizat biroul, atacurile regulate ale Rusiei asupra regiunii reprezintă un risc pentru angajații Crucii Roșii staționați de-a lungul liniei frontului.

Într-o declarație, Crucea Roșie a spus că echipa sa se pregătea să distribuie lemn de foc și brichete de combustibil la nord de Donețk atunci când a avut loc lovitura.

Dacă angajații ar fi distribuit în mod activ materialele atunci când a avut loc atacul, „ar fi putut fi mult mai multe victime”, a spus Vlasenko.

Crucea Roșie nu a dat vina pe Rusia pentru atac, Vlasenko adăugând că organizația „nu știe exact” cine a comis atacul.

Ca răspuns la ezitarea Crucii Roșii de a da vina direct pe Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este „dezamăgitor să vadă că Crucea Roșie, în comunicarea sa oficială, se teme să spună că este o lovitură rusă”.

Forțele ruse au atacat, noaptea trecută, cu drone regiunea ucraineană Odesa, anunță autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

În urma căderii resturilor de drone în suburbiile Odesei, trei clădiri au fost distruse, iar o clădire de locuințe și un garaj au fost avariate. Nu au fost înregistrate victime.

Totodată, căderea unor fragmente de drone a provocat un incendiu la acoperișul unei case private din Odesa, focul fiind stins, în cele din urmă de proprietari. Într-o altă zonă, o mașină și un depozit au luat foc.

În cartierul Izmail, un perete al unui hangar, ferestrele și ușile unei case au fost avariate, fără a fi înregistrate victime.

În noaptea de 14 septembrie, 72 din 76 de drone de atac lansate de forțele ruse au fost doborâte de apărarea aeriană a Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda, citând Forțele Aeriene ale Kievului.

În același timp, două drone inamice au fost pierdute pe teritoriul ucrainean, iar încă două s-au întors în Rusia.

Potrivit autorităților ucrainene, forțele ruse au atacat cu 76 de drone Shahed din regiunile Kursk, Yeysk și Chauda.

Dronele au fost interceptate deasupra regiunilor ucrainene Odesa, Mikolaiv, Herson, Poltava, Harkov, Kiev, Donețk, Jîtomîr, Dnipropetrovsk, Cerkasi, Vinița și Sumî.

Mai multe explozii au fost auzite, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în regiunea ucraineană Odesa, unde apărarea aeriană era în funcțiune, relatează Ukrainska Pravda, citând Forțele Aeriene ale Ucrainei și pe primarul Odesei Gennadi Trukhanov.

Trukhanov a scris pe Telegram că în oraș s-au auzit explozii și a cerut locuitorilor orașului să se adăpostească.

Fragmente de dronă au căzut peste sediul unei companii municipale din districtul Obolonsky al Kievului, a anunțat primarul Vitali Klitschko, citat de ediția de limba rusă a BBC.

Potrivit acestuia, la locul incidentului nu a izbucnit niciun incendiu.

Administrația orașului Kiev a transmis că apărarea aeriană funcționează în suburbiile capitalei, iar resturi au fost înregistrate căzând la periferia orașului și a regiunii, în afara zonelor rezidențiale.

Statele Unite nu au în vedere să anunţe vineri o nouă politică legată de Ucraina şi de folosirea de către aceasta a rachetelor occidentale în atacuri asupra unor ţinte în Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, în timp ce ambasadorul Rusiei la ONU a avertizat ţările occidentale să nu autorizeze astfel de acţiuni despre care a spus că ar angaja NATO într-un război direct contra unei puteri nucleare, transmit agenţiile Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.

Mai multe detalii: SUA nu îşi schimbă politica privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune